GLANDE ENDOCRINE

Tesutul glandular se prezinta sub trei forme:

- foliculi tiroidieni
- cordoane celulare secretorii (majoritatea glandelor)
- insulele de celule secretorii
- insulele Laugherhaus (pancreas)
- insulele Leydig (testicul)
Cresterea si dezvlotarea organelor cat si actiunii sistemelor de organe sunt reglate de doua sisteme:
-sistemul nervos control rapid si de scurta durata
-sistem endocrin hormoni care potenteaza si prelungesc controlul nervos
Sistemul endocrin = totalitatea glandelor endocrine care nu au canal excretor in produsul de secretie
Principalele glande endocrine
- Cutia craniana
-hipofiza
-epifiza
- Regiunea gatului
-tiroida
-paratiroide
- Regiunea sternului - timus
- Regiunea abdomenului
-suprarenale
-pancreas endocrin
- Regiunea pelviana
-testicule
-ovare
Hormonii eliminati direct in sange sau limfa , ajung la nivelul celulelor ,unde regleaza intensitatea si viteza
desfasurarii anumitor procese, prin activarea sau inhibarea unor sisteme enzimatice.
Activitatea secretorie normala, poate suferi modificari prin
- cresterea secretiei - HIPERSECRETIE
- scaderii acesteia - HIPOSECRETIE,
1.HIPOFIZA
- situata in la baza creierului intr-o loja formata de saua turceasca a osului sfenoid si de
duramater fiind legata de baza hipotalamusului prin tija pituitara
- alcatuire 3 lobi
A. Lob anterior (adenohipofiza)
B. Lob intermediar
C. Lob posterior(neurofiza)
Lob anterior - 75% din masa glandulara;
Secreta trei tipuri de hormoni:
1.SOMATOTROP = S.T.H. (hormon de crestere)
2.HORMONI GLANDULARI TROPI
a)T.S.H. (tireotopina)
b)A.C.T.H. (adenocorticotop)
c)F.S.H. si L.H. (foliculostimulant si hormonul luteinizant) = hormoni gonadotropi.
3.PROLACTINA
S.T.H.:
a)stimuleaza cresterea oaselor lungi si sinteza proteinelor
b)in general stimuleaza procesele de anabolism , contribuind impreuna cu alti hormoni (tiroidieni, gonadali) la
crestere organismului.
Hiposecretia
a)in copilarie = nanism (piticism) - dezvoltarea fizica redusa (1,20 m) dar armonioasa si psihica normala.
b)la adult = casexia hipofizora caracterizata prin atrofierea organelor , caderea parului moarte.
Hipersecretia
a)in copilarie = gigantism
1

b)la adult = acromegalia cresterea extremitatilor (degete, buze,nas,urechi) si volumului visceral.

Lob intermediar - 2 % din masa glandei
- hormonul melanocitostimulator (M.S.H.) care determina pigmentarea pielei , parului si a ochilor
Lobul posterior impreuna cu tija pituitara formeaza o unitate denumita neurohipofiza care reprezinta 15-25 %.
Homonii hipofizei posterioare sunt A.D.H (antidiuretic) si ocitocina secretati de nuclei mijlocii hipotalamici si
transporati prin axonii acestor neuroni in hipofiza posterioara de unde vor fi eliberati in singe
A.D.H. - conservarea apei de organism
-sub actiunea sa volumul urinar scade si creste concentratia urinii.
Hipersecretia in doze mari creste tensiunea arteriala
Hiposecretia = diabetul insipid:
-poliurie (eliminare in cantitati mari de apa prin urina 20-30 l/24 h)
-polidipsie(ingestia unor cantitati mari de apa)
-puternic dezechilibru mineral
2.TIROIDA
- cea mai voluminoasa glanda endocrina (25-30 g) , situata in partea anterioara a gatului, intr-o loja fibroasa.
-este alcatuita din doi lobi laterali uniti intre ei printr-un istm.
- contine foliculi care au un depozit de hormoni.
- hormonii tiroidieni: T3 (triiodotironina) i T4 (tiroxina) stimuleaz arderile celulare pentru obinerea energiei
necesare creterii (efect calorigen)
HIPOSECRETIA
-in copilarie = nanism + cretinism, deformatii osoase, piele uscata si ingrosata, gusa endemica
-la maturitate = mixedemul (infiltrarea tesuturilor cu o substanta mucoproteica , electroliti si apa) insotit de
crestere in greutate,caderea parului, piele uscata si ingrosata,anemie,intoleranta la frig.
HIPERSECRETIA
-boala Basedow-Grawes sau gusa exoftolmica, caracterizata prin exoftamie (globi oculari preminenti) insotita de
gusa exoftalmica (cresterea in volum a tiroidei), pierderea in greutate, nervozitate, tremuraturi ale mainilor,piele
calda si umeda, scadere in greutate.
PARATIROIDE
- in numar de doua perechi sitauate in partea posterioara a lobilor tiroidiei
- cordoane de celule secretorii anastomozate.
- hormoni: parathormonul(PTH) si calcitonina.
- intervin in mentinerea echilibrului fosfocalcic, asigurand cresterea si dezvolatarea normala a scheletului, cu
fixarea adecvata a Ca2+ in oase
HIPOSECRETIA
-la copii = rahitism caracterizat prin dezvoltarea defectuoasa a dintilor, scheletului si slabiciune musculara.
-la adult = spasmofilia pana la tetanie caracterizata prin cresterea excitabiltiatii neuromusculare si aparitia
spasmelor musculaturii striate si netede slabiciune musculara
HIPERSECRETIA
- produce boala Recklinghausen sau osteoporoza , caracterizata prin decalcifiere osoasa urmata de
deformari si fracturi spontane, depuneri fosfocalcice in tesuturile moi sau formare de calculi urinari.
GLANDE SUPRARENALE
- in numar de 2, situate la lobul superior al rinichilor
- sunt formate din doua zone diferite ca origine, structura si functii:
-zona corticala - corticosuprarenala
-zona interna - medulosuprarenala
Corticosuprarenale secreta hormoni corticoizi, derivati din colesterol:
a) mineralcorticoizi: aldosteron - intervine in metabolismul apei si electrolitilor, mentinand echilibrul Na-K
b) glucocorticoizi: cortizol
2

c)hormoni sexuali - sexosteroizi

Medulosuprarenala
= un ganglion simpatic de dimensiuni mari,
- secreta hormoni: ADRENALINA (epinefrina) i NORADRENALINA (norepinefrina).
- au efecte similare cu ale stimularii simpaticului, dar timp ce adrenalina stimuleaza in special metabolismul
energetic, noradrenalina are actiuni vasculare mai intense.
PANCREASUL ENDOCRIN
- situat in cavitatea abdominala, n curbura duodenului inapoia stomacului
- doua portiuni :
-exocrina 98-99% - acini glandulari secreta sucul pancreatic
-endocrina 1-2% - insulele Langerhans alcatuite din trei tipuri de ceulule:
1)celule alfa - glucagon
2)celule beta - insulina
3)celule delta- somatostatina
Insulina principalul hormon hipoglicemiant
HIPOSECRETIA = diabet zaharat: hiperglicemie, glicozurie (eliminarea glucozei prin urina), poliurie (eliminarea
unor cantitati crescute de urina), polifagie (ingerarea unor cantitati mari de alimente), polidipsie, scaderea in
greutate, acumulare de corpi cetonici la nivelul sistemului nervos,urmata de instalarea comei diabetice.
HIPERSECRETIA = hipoglicemie , care afecteaza in special SNC (cel mai mare consumator de glucoza),
mergand pana la instalarea comei (pierderea starii de constiinta)
OVARUL ENDOCRIN
- organe pereche situate in pelvis de o parte si de alta a uterului.
- are 2 poriuni:
- exocrin - foliculi ovarieni
- endocrina - celulele tunicii interne a foliculilor
Foliculii ovarieni secreta in prima etapa a ciclului ovarian, hormonii estrogeni hormonii feminitii
n etapa II - corp galben secret progesteronul hormonul maternitii
TESTICULUL ENDOCRIN
- organ pereche sitau in regiunea inghinala intr-o punga - scrot
- prezinta doua portiuni:
- endocrin -celule interstitiale Leydig secreta testosteronul
- exocrin - celule seminale din tubii seminiferi contorti spermatozoizi.
SISTEMUL OSOS
- sistemul osos i sistemul muscular = prghii
- rolurile oaselor:
susinere
protecie
locomoie
hematopoiez (prin mduva roie a oaselor esut conjunctiv reticulat)
depozit de substane minerale (Ca, P)
antitoxic (rein substane toxice: Hg, Pb, F, As)
asigurarea staiunii bipede a omului (ortostatismul)
OASE = piese dure, solide, cu inervaie i vascularizaie proprii.
OSTEOGENEZA ncepe din a 4-a sptmn a vieii embrionare
3

Oasele cresc att n lungime ct i n grosime :

1) creterea n lungime a oaselor lungi se realizeaz:
- pe seama cartilajelor de cretere pn la vrsta de 18 ani
2)creterea n grosime se realizeaz pe seama periostului - toat viaa
Mineralizare = procesul de formare a srurilor minerale i depunerea lor n oase
Demineralizarea = desfacerea srurilor minerale n forma simple, solubile i trecerea lor n snge
SCHELETUL = totalitatea oaselor i cartilajelor, legate ntre ele prin articulaii i ligamente
Scheletul corpului uman:
= 208 (206) oase; aprox 300 la nou-nscut (se sudeaz la dult, ex. coxalul provine din sudarea a 3 oase ilion,
ischion i pubis)
1. scheletul capului (22 oase)
- neurocraniu (8 oase) bolt + baz
-frontal, parietale (2) , temporale (2), occipital, etmoid, sfenoid
- viscerocraniu (14 oase)
- 2 neperechi (vomerul, mandibula)
- 6 perechi (maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornete nazale inferioare)
2. scheletul trunchiului
- coloan vertebral lungime de aprox 70 cm = scheletul axial al corpului
- situat pe partea posterioar a corpului , pe linia median
- 3 roluri:
- ax de susinere al scheletului
- protecia mduvei spinrii
- participant la micrile capului i trunchiului
- alctuit din 33 34 vertebre articulate relativ flexibil ntre ele prin discurile intervertebrale: 7 cervicale, 12
toracale (dorsale), 5 lombare, 5 sacrale (sudate n osul sacrum) , 4-5 coccigiene - reduse (sudate -osul coccis)
Coloana vertebral prezint (n plan sagital i frontal) 4 curburi fiziologice: cervical, toracal, lombar, sacral.
Se formeaz dup natere.
Au rolul de amortiza ocurile produse n timpul mersului.
- stern os lat, situat anterior, pe linia median a toracelui
- se articuleaz n partea superioar cu claviculele, iar n prile laterale, cu coastele
- pe laturi prezint anuri n acre se ataeaz cartilajele claviculare i costale
- coaste (12 perechi) oase late
- coaste adevrate primele 7 perechi se articuleaz direct cu sternul prin cartilaje costale proprii
- false 3 perechi, care se articuleaz direct cu sternul indirect, prin intermediul cartilajului coastei a
7-a (adevrat)
- flotante (libere) ultimile 2 perechi de coaste false, scurte, care nu se articuleaz cu sternul
sternul + coastele + poriunea toracic a coloanei vertebrale = cutia toracic
- bazin
3. scheletul membrelor fixate de scheletul trunchiului prin cele 2 centuri (scapular pt membrele superioare i
pelvian pt membrele inferioare)
A. scheletul membrelor superioare 64 de oase
1) centura scapular: clavicule, omoplai (scapula)
2) scheletul membrului superior propriu-zis 3 regiuni (segmente) situate una n prelungirea celeilalte:
- scheletul braului (humerus)
- scheletul antebraului (radius i cubitus / uln)
- scheletul minii (27 oase = 8 carpiene, 5 metacarpiene, 14 falange)
4

Degetul I = police
B. scheletul membrelor inferioare 62 oase + 2 rotule
1) centura pelvian:
- e o structur adaptat perfect pentru susinere, protecie i locomoie
- oasele coxale + osul sacrum + coccisul = bazinul
2) scheletul membrului superior propriu-zis 3 regiuni:
- scheletul coapsei (femur)
- scheletul gambei (tibie i peroneu / fibul) + rotul (os triunghiular care confer mai mult rezisten
articulaiei)
- scheletul piciorului (26 oase = 7 tarsiene, 5 metatarsiene, 14 falange)
Degetul I = haluce
n organism exist 3 categorii de prghii, dup :
- punctul de sprijin S = articulaie
- fora activ F = muchii care se contract
- rezistene R = oase
1. prghie de ordinul I -articulaia craniului cu coloana vertebral, articulaia coxofemural, cea dintre
tibie i tarsiene
2. prghie de ordinul II - ridicarea piciorului pe vrfuri articulaia dintre oasele gambei i picior unde
acioneaz fora muchilor gemeni ai gambei asupra osului calcaneu)
prghie de ordinul III - articulaia dintre osul braului i cele ale antebraului cot sau la fel genunchi ) cele mai numeroase
SISTEMUL MUSCULAR
- muchi scheletici (somatici)
- muchi viscerali (ai organelor cavitare interne).
Principalele grupe de muschi scheletici (somatici): muschii capului, muschii gatului, muschii
trunchiului, muschii membrelor superioare, muschii membrelor inferioare.
- Muschii capului:
- muschii mimicii (cutanati), frontali si occipitali, orbiculari ai pleoapelor, orbiculari ai gurii,
buccinator, mental, zigomatici,muschii din jurul orificiilor nazale si bucale
- muschii masticatori: temporali, maseteri, pterigoidieni, suprahioidieni
- muschii limbii
- muschii extrinseci ai globilor oculari
- Muschii gtului: pielosul gtului, sternocleidomastoidieni, hioidieni, scaleni
- Muschii trunchiului sunt muschii spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal, romboid, dinat), muschii
abdomenului - anterolaterali (drept abdominal, oblici est, int, transvers), muchii anterolaterali toracici
(pectorali, marele dinat, intercostali externi i interni)
Prin contractie, muschii abdominali participa la defecatie, mictiune si expiratie;
Intre torace si abdomen se gaseste muschiul diafragma care este boltit spre torace.
- Muschii membrului superior sunt: muschii umarului (deltoid), muschii bratului (biceps si triceps), muschii
antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai degetelor) si muschii mainii.
- Muschii membrului inferior sunt: muschii fesieri, muschii coapsei (croitor, cvadriceps, femural, adductori ai
coapsei), muschii gambei (gastrocnemian, pronatori si suspinatori ai piciorului, flexori si extensori) si
muschii piciorului (extensori ai degetelor si plantari)
Unitatea motorie:
- motoneuron, prelungirea axonica a acestuia (nervul motor)
- totalitatea fibrelor musculare striate care stabilesc sinapse cu nervul motor

Proprietile muchilor striai

1.EXCITABILITATEA = capacitatea de a raspunde la excitanti prin modificari specifice.
n cazul muschilor, forma specifica de raspuns este contractia, iar excitantul specific este influxul nervos.
Transmiterea influxului nervos la nivelul muschilor striati se realizeaza la nivelul plcii motorii.
- Muschiul neted nu formeaza placa motorie, fibrele nervoase care elibereaza mediatorul chimic
aflandu-se in contact direct cu celula musculara.
2.CONTRACTILITATEA = proprietatea muschilor de a raspunde la un excitant prin contractie.
Contractia fibrei musculare este initiata n momentul cuplrii acesteia cu excitatia.
Momentul principal al cuplrii l reprezinta eliberarea de Ca din reticulul sarcoplasmic RE, sub actiunea
influxului nervos generat la nivelul plcii motorii.
Potentialul de actiune ce ia nastere la acest nivel se propaga prin intermediul sistemului de tuburi (T)
orientate transversal, dinspre sarcolema spre interiorul fibrei si ajunge in final la cisternele reticulului
sarcoplasmic, care contin Ca . Are loc depolarizarea membranelor reticulului sarcoplasmic, iar ionii de Ca
eliberati din cisterne difuzeaza n vecinatatea protinelor contractile, declansnd contractia prin cuplarea
miozinei cu actina si formarea actomiozinei.
Scurtarea fibrelor musculare in cursul contractiei apare ca o consecinta a scaderii lungimii fiecarui sarcomer
n parte. Aceasta se realizeaza fr scurtarea miofilamentelor, ca urmare a glisarii miofilamentelor de actina
printre cele de miozina.
Cnd influxurile nervoase inceteaza, ionii de Ca reintra n reticulul sarcoplasmic, complexul actina-miozina se
desface si fibra musculara se relaxeaza. n procesele de contractie-relaxare, rolul principal l are mecanismul
de transport activ al Ca prin intermediul pompelor de Ca din peretii reticulului sarcoplasmic.
Contractia musculara se manifesta prin fenomene mecanice, electrice si termice.
MANIFESTARILE CONTRACTIEI MUSCULARE
1.Manifestarile mecanice
Exista doua tipuri principale de contractie:
a) Contractia izometrica modifica tensiunea muschiului, dar lungimea ramne constanta. Caracterizeaza
musculatura posturala. Nu produce lucru mecanic, ci caldura.
b) Contractia izotonica este aceea cand tensiunea ramne constanta, dar variaza lungimea. Este
caracteristica majoritatii muschilor scheletici. Realizeaza lucru mecanic si produce micare. n activitatea
obisnuita, muschiul trece prin faze de contractie izometrica si izotonica, initierea oricarei contractii fiind, de
obicei, izometrica.
Cele doua tipuri de contractie se asociaza si se succed in timpul contractiei musculare fiziologice.
-

Contractia musculara simpla se numeste secusa si apare in urma aplicarii unui stimul unic. Secusele
se produc foarte rar in organism (un exemplu l reprezinta frisoanele).
- Contractia musculara normala se numeste tetanus si apare n urma aplicarii unor impulsuri repetate,
succesive si de durata.
Contractiile tetanice sunt de doua tipuri: incomplete, n cazul aplicarii unor stimuli cu frecventa mai
redusa, si complete, n cazul aplicarii unor stimuli cu frecventa mare.
- tetanos incomplet cu platou striat daca frecventa de stimulare permite relaxarea partiala a
muschiului;
- tetanos complet cu platou neted daca frecventa de stimulare nu permite relaxarea
musculara;
2.Manifestarile electrice constau n depolarizare si repolarizare la nivelul sinapsei de tip plac motorie.
Fenomenele bioelectrice se inregistreaza cu ajutorul electromiografului.
3.Manifestarile termice constau in eliberarea unei cantitati mari de caldura (termogeneza) . n conditii de
activitate (efort fizic) ntr-un mediu rece, termogeneza creste prin cresterea tonusului muscular. Daca
temperatura corpului nu poate fi mentinuta, apar frisoanele, care au drept consecinta producerea de
caldura.
Particularitatile contractiei musculare:

- tonusul muscular = starea de permanenta de tensiune (contractie usoara) a muschilor n repaus.

Mecanismul de producere si mentinere este neuroreflex;
- forta musculara = tensiunea dezvoltata de muschi n timpul contractiei sale.
Muschii netezi se contracta mal lent, deoarece lipseste sistemul transversal de tuburi, iar reticulul
sarcoplasmic este slab dezvoltat.
- oboseala musculara se manifesta prin scaderea fortei musculare (diminuarea capacitatii de travaliu
muscular) si a preciziei miscarilor.
Se datoreaza:
- scaderii randamentului energetic
- acumularii de acid lactic, lipsei de O2 aparitia febrei musculare datorita acumularii acidului lactic
n muschi
3.EXTENSIBILITATEA= proprietatea muschiului de a se ntinde sub actiunea unei forte;
4. ELASTICITATEA = proprietatea muschiului de a reveni la forma initiala dupa ce forta care a actionat
asupra sa a ncetat.
MUCHII NETEZI
1. Muschiul Visceral (neted unitar)
Muschiul neted visceral, este prezent la nivelul viscerelor.
- intra in structura tubului digestiv, a ureterelor, uterului, a viscerelor in general, unde
functioneaza ca sincitii (masa citoplasmatica cu mai multi nuclei, rezultata prin fuziunea mai
multor celule, dar intre care mai raman punti intercelulare).
2. Muschii netezi de tip multiunitar
Musculatura neteda de tip multinunitar se ntlnete n structura irisului, a muchilor ciliari,n unele
vase sangvine.
nu prezinta automatism functional si nu conduc stimuli de la o fibra la alta. Aceste fibre se
contracta numai in prezenta excitatiei nervoase extrinseci, fiecare dintre ele avand o terminatie
nervoasa motorie proprie.

SISTEMUL DIGESTIV
1)Tubul digestiv:
Cavitatea bucala
- limba este un organ musculos
- dinii sunt organe dure, fixate n caviti numite alveole dentare.
Farigele si esofagul
- Faringele este un conduct musculofibros, o rspntie a cilor respiratorii si digestive; realizeaz legtura dintre
cavitatea bucal i esofag.
- Esofagul este un segment tubular de 25-30 cm la adult, realizeaz legtura dintre faringe i stomac.
Stomacul este un sac n forma de J. Este situat n abdomen n loja gastric, fiind segmentul cel mai dilatat
al tubului digestiv. Stomacul are 2 poriuni :
1.poriunea vertical - care nu se umple cu alimente
2.poriunea orizontala - format din antrul i canalul piloric care se termin la orificiul piloric .
Intestinul subtire - 6m, are trei pri: duodenul, jejunul si ileonul.
La microscop suprafaa intern (mucoasa intestinal), se observ c prezint mici proeminene digitiforme,
denumite VILOZITI care mresc mult suprafaa favoriznd procesul de absorbie.
Fiecare vilozitate are aproximativ un milimetru. Suprafaa de contact cu hrana digerat crete i mai mult,
deoarece nveliul celular al fiecarei viloziti are o structur specific, cu "margine n perie".
Intestinul gros - 1,5m
- cecum, colon, rect i canalul anal.
2)Glandele anexe
1. Glande salivare secret saliva
7

2.Pancreasul exocrin secret sucul pancreatic care este condus prin dou canale n duoden. Gland mixt, este
situat retroperitoneal avnd o poziie transversal. Pancreasului i se descriu un cap, situat n potcoava duodenala,
un corp i o coad.
3.Ficatul, cea mai mare gland (1,5 - 2kg), este situat n partea dreapt superioar a abdomenului, sub diafragm.
La exterior exist o capsul conjuctivo-fibroas din care pornesc spre interior perei, care separ ficatul n lobuli.
Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bil.
Funciile sistemului digestiv: DIGESTIA alimentelor + ABSORBIA nutrimentelor n snge sau limf
I.Digestia= totalitatea transformrilor mecanice, fizice i chimice ale alimentelor n nutrimente (molecule mici,
solubile = glucoz, acizi grai, aminoacizi):
intracelular: dac descompunerile se desfoar n celule
la animalele inferioare: protozoare, spongieri, celenterate
-

particulele nutritive sunt capturate i apoi nglobate n citoplasm prin:

- fagocitoz (particule solide)
- pinocitoz (particule lichide)

se formeaz vacuola digestiv fuzioneaz cu un lizozom fagolizozom unde ncepe hidroliza

substanelor nutritive iar substanele rezultate sunt absorbite n citoplasm; coninutul vacuolar nedigerat
este expulzat

la animalele evoluate dar nu cu funcie de hrnire; rol n remanieri structurale i aprare

-

remanieri structurale: n cursul metamorfozei sunt distruse esuturile unei omizi sau coada unui mormoloc,
materialul rezultat e utilizat n construirea noilor structuri
- aprare: imunitate realizatt de globulele albe
extracelular: dac se petrec n afara celulelor n sistemul digestiv

2.ABSORBIE = moleculele solubile (nutrimente) rezultate din digestie vor fi absorbite n snge / limf
- nutrimentele sunt transportate la celule, unde intr n diferite reacii meatbolice:
- aminoacizii sinteza de proteine specifice organismlui (material plastic)
- acizii grai i glucoza prin ardere, furnizeaz energia necesar vieii sau se depun ca materiale de
rezerv energogenetice: lipide n esututl adipos, glicogen n muchi
- apa, substanele minerale i vitaminele din hran trec n snge fr transformri prealabile
DIGESTIA = transformri mecanice, fizice i chimice ale substanelor organice complexe (alimente) n
substane simple (nutrimente = molecule mici, solubile ce pot fi absorbite i asimilate esuturi, celule).
transformri - mecanice: mrunire
- fizice: dizolvare, umectare
- chimice: hidroliz = descompunere n care la fiecare legtur chimic rupt se adaug o
molecul de ap
Hidroliza are loc cu ajutorul enzimelor hidrolitice:
- PROTEAZE (proteolitice - pepsina, tripsina):
8

- se secret sub form inactiv (sunt activate ulterior)

- descompun proteinele pn la aminoacizi
- LIPAZE (lipolitice):
- descompun lipidele emulsionate pn la acizi grai i glycerol
- glicolitice:
- descompun glucidele: polizaharidele dizaharidele monozaharide
AMILOLITICE (amilaze):
- descompun amidonul (poliglucid) pn la glucoza (monoglucid)
dizaharidaze - descompun dizaharidele (maltoza, lactoza) n monozaharide
pentru fiecare tip de substan organic acioneaz cte un grup de enzime specifice = specificitate de
substrat.
Fiecare enzim = biocatalizator specializat pentru o singur reacie.
sucuri digestive = enzime + ap, mucus, ioni minerali
DIGESTIA BUCAL
- masticaia = act reflex involuntar, ce se poate desfsura si sub control voluntar.
Organele masticatiei sunt oasele maxilare, mandibulare si dinii, precum si muchii masticatori ai limbii si ai
obrajilor.
Prin masticatie, alimentele : introduse n cavitatea bucal sunt tiate i transformate n fragmente mai mici.
- amestec: alimente + saliva BOLUL ALIMENTAR
- amilaza salivar (ptialina): amidonul preparat dextrine + maltoz
- deglutiie (timpul bucal) = totalitatea activitilor motorii ce asigur transportul bolului alimentar din cavitatea
bucal n stomac.
DIGESTIA GASTRIC
- Activitatea motorie a stomacului (motilitatea gastric) realizeaz trei funcii:
1. stocarea alimentelor (plasticitatea musculaturii netede a stomacului)
2. amestecul alimentelor cu secretiile gastrice:
bolul alimentar + sucul gastric CHIMUL ACID (chimul gastric)
- pepsinogen (inactiv) + HCl pepsina (activ): proteine albumoze i peptone
- lipaza gastric: lipidele (fin emulsionate din lapte, ou) acizi grai + glicerol
- labferment (activ la sugari): lapte coagularea lui (cazeinogenul solubil
paracazeinat de Ca insolubil)
- gelatinaza hidrolizeaz gelatina
- mucus rol de protecie a mucoasei gastrice
3. evacuarea continutului gastric n duoden
Activitatea secretorie a stomacului: secreia de suc gastric .Fazele secretiei gastrice sunt urmtoarele:
1. Faza cefalic - declanat de gndul, vederea, gustul sau mirosul mncrii.
2. Faza gastric se declaneaz la intrarea alimentelor n stomac; acest fapt determin tamponarea acidittii
gastrice, crescnd pH-ul gastric, si permite altor stimuli (de exemplu, vag, gastrin) s elibereze acid.
3. Faza intestinal ncepe o dat cu intrarea chimului n duoden; cantitativ, secretia este foarte redus n timpul
acestei faze.
DIGESTIA I ABSORBIA LA NIVELUL INTESTINULUI SUBIRE
- amestecul chimului gastric +
+ bila - sruri biliare: lipide emulsia lor
+ sucul pancreatic - amilaza pancreatic: amidonul crud, preparat dextrine, maltoz
- lipaza pancreatic: lipide acizi grai + glicerol
- tripsinogen (inactiv) + enterokinaza tripsina (activ): proteine tri-, dipeptide,
aminoacizi
9

- chimiotripsinogen + tripsin chimiotripsina : proteine tri-, dipeptide, aminaocizi

- elastaza (activat de tripsin): proteine proteine mai simple
- carboxipeptidaze (activat de tripsin): proteine proteine mai simple
+ sucul intestinal: - dizaharidaze: dizaharide (maltoza, zaharoza, lactoza)monozaharide (glucoza, fructoza,
galactoza)
- lipaza intestinal: lipide acizi grai + glicerol
- peptidaze: tri-, dipeptide aminoacizi
NUTRIMENTE snge, limf celule
resturi neasimilabile = CHILUL INTESTINAL intestinul gros
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS:
- procese de reabsorbie (ap, sruri minerale)
- procese de fermentaie i putrefacie de ctre bacterii simbionte materii fecale defecaie
II.Absorbia = trecerea nutrienilor (glucoza, acizii grai, aminoacizii), srurilor i a apei din intestin n snge ori
limf prin intermediul epiteliului intestinal.
SISTEM CARDIOVASCULAR
= inim + vase
Mediul intern:
Limfa = o parte din lichidul intestiial preluat de vasele limfatice sistem limfatic (propriu vertebratelor)- au pe traseul lor
ganglioni limfatici
= plasma deproteinizata cu limfocite
Prin sistemul limfatic: limfa circula de la periferie spre vasele limfatice (care se deschid n venele din apropierea inimii)
Rol:
- drenarea lichid. interstitial
- transportul nutrimentelor; proteinelor plasmatice, biocatalizatorilor
- aprare imun a organismului prin limfocite (anticorpi)
Sngele
Volemia : 8 % din greutatea corpului
Compoziia sngelui :
- plasma 55% - 60 % (90 % ap + 7% proteine + 1% glucide)
- elemente figurate 40 - 45% : globule roii, globule albe, trombocie
Rol : respirator, aparare, hemostatic
ELEMENTE FIGURATE :
1.ERITROCITE = globule roii, hematii
- transport gazele respiratorii : O2, CO2 (prin legarea de Hb din compozitia eritrocitelor)
CO2 e transportat: dizolvat sau n combinatii chimice 80% bicarbonai de Na, K
20% carbohemoglobina (leg de gruprile amino din Hb)
-

triesc 100-120 zile,

distruse n ficat, mduva roie, splina.

Pe suprafaa eritrocitelor umane exista substane antigene : 0(I) - nu poseda antigene

gr.0-cont. anticorpi pt.A si B
A(II)- antigen A /anticorp
A-cont anticorpi pt. B
B(II)- antigen B /anticorp
B-cont anticorpi pt. A
AB(IV) antigen AB
AB-nu cont.anticorpi
Anticorpii sunt n plasm.
(*) n cazul cnd antigenele vin n contact cu anticorpii de acelasi tip aglutinarea

10

2. LEUCOCITE = globule albe

- n aprarea organismului prin mecanisme specifice
nespecifice
ANTIGENE = toti factorii care declaneaz un rspuns imun.
IMUNITATEA = starea de rezisten a organismului fa de agenii patogeni sau fa de structurile proprii pe care nu le mai
recunoate.
Rspunsul imun : const n 2 mecanisme:
1) rspunsul mediat celular : realizat de limfocite T
2) rspunsul mediat umoral : realizat de limfocitele B (produse de esut limfoid)
- posed receptori pentru diferii antigeni
- produc pe lng anticorpi i celule cu memorie care vor recunoaste acelasi antigen
imunitate : natural (ereditar) - natere
dobndit - natural
- artificial : vaccin / ser
3) TROMBOCITE = plachete sanguine
- celule mici, nucleate
- rol n coagularea sngelui i oprirea hemoragiilor (HEMOSTAZA)
- procesul cuprinde 3 etape:
I. VASOCONTRICTIA limiteaz / oprete circulaia sngelui
II. formarea DOPULUI PLACHETAR
- prin aglomerarea trombocitelor la niv. leziunii (trombui)
III. formarea CHEAGULUI (COAGUL)
- prin coagularea sg.
- la formarea cheagului participa :
factori plasmatici
protrombina
fibrinogenul
factori trombocitari - tromboplastina
tromboplastina ; Ca2+

protrombina
(din plasma)

trombina

trombina ; Ca2+

fibrinogen
(solubil din plasma)

fibrina
(insolubila)

- la nivelul leziunii fibrina = retea n ochiurile creia se fix. elem. fig. cheagul
plasma lipsita de fibrinogen ser.
INIMA
= organ musculocavitar (tetracameral), pomp aspiro-respingtoare care pompeaz ritmic sngele n artere.

vene atrii ventricule artere

- 2 atrii cu pereii subiri + 2 ventricule cu pereii groi, musculoi (mai ales ventriculul stng)
- are 3 straturi :
- endocard
- miocard = muchiul inimii esut muscular striat de tip cardiac :
fibra cardiac (sarcolem, 1 nucleu mic, central, sarcoplasm cu multe mitocondrii, RE, miofibrile)
- epicard
Sensul circulatiei sg prin inima : determ. de valvele atrio-ventriculare
Activitatea inimii = SISTOLE (contractii)+DIASTOLE (relaxari) = revolutie cardiaca (ciclu cardiac)
SA

SV

DA

DV

11

1 revoluie cardiac = 0,85 sec.(70 bat/min.)

inima se odihnete diastola generala

Vasele de snge:
1. arterele:
- calibrul arterelor scade de la inim spre periferie, cele mai mici: arteriolele care se continu cu capilarele.
- structur - 3 tunici
- extern = esut conjunctiv
- mijlocie:
- la arterele mari (elastice)
- la arterele mijlocii i mici / arteriole (musculare)
- intern (endoteliu)
debitul cardiac = debitul sistolic x frecvena cardiac ntr-un minut = 80 x 120 = 9600 ml
snge / minut = 9,6 l snge / minut
debitul sistolic = 70 -90 ml snge
rezistena periferic pe care o ntmpin sngele la curgerea sa prin vase (cea mai mare
rezisten se ntlnete la nivelul arteriolelor i capilarelor). Cu ct vasul este mai ngust i mai
lung, cu att rezistena pe care o opune curgerii sngelui este mai mare.
elasticitatea arterelor : scade cu vrsta (la btrni determin creteri ale presiunii sangvine)
viteza sngelui n artere (ca i presiunea) scade pe msur ce ne ndeprtm de inim:
- n aort 500 mm/s
- n capilare 0,5 mm/s (de o mie de ori mai redus datorit creterii suprafeei de seciune a
teritoriului capilar, de o mie de ori fa de a aortei)
2. venele:
- structur - 3 tunici:
! n venele situate sub nivelul inimii sunt valvule (n cuib de rndunic) cu rol de a fragmenta i
direciona coloana de snge
- capacitatea venelor este de 3 ori mai mare dect a arterelor (n teritoriu venos se afl cam 75% din
volumul sangvin)
- presiunea sngelui n vene este foarte joas.
- deoarece seciunea venelor cave este mai mic dect a capilarelor, viteza sngelui crete de la periferie
(0,5 mm/s) spre inim, atingnd 10 cm/s n cele 2 vene cave.
- proprietile venelor:
distensibilitatea = prop venelor de a-i mri pasiv calibrul sub aciunea presiunii sngelui (pot depozita
mari cantiti de snge)
contractilitatea = prop venelor de a-i varia activ calibrul prin contracia sau relaxarea muchilor netezi
din peretele lor.
- factorii care determin ntoarcerea sngelui la inim:
activitatea de pomp cardiac
aspiraia toracic
presa abdominal
contracia musculaturii
gravitaia
3. capilarele:
- vase de calibru mic
- rspndite n toate esuturile i organele
- structur:
- exterior periteliu = esut conjunctiv
- o membrana bazal
- interior endoteliu = esut epitelial inustratificat pavimentos
- permit schimburi intense ntre snge i esuturi (cu toate c n capilare se afl numai 5% din volumul
sangvin) datorit faptului c au:
- suprafa mare
- grosime redus
- densitate mare
- prin capilare trece acelai debit sangvin ca i prin aort, dar suprafaa de seciune a tuturor capilarelor
este de 1000 de ori mai mare dect a aortei.

12

- la nivelul capilarelor nu exist variaii pulsatile ale presiunii, circulaia se face continuu.
- proprieti:
permeabilitatea
motricitatea = proprietatea ce le permite s-i schimbe calibrul datorit relaxrii / contraciei
musculaturii arteriolare i a sfincterelor precapilare

13