Cuptor

Sunt cativa morti n oras, iubito,

Chiar pentru asta am venit s-ti spun;
Pe catafalc, de caldura-n oras,
Incet, cadavrele se descompun.
Moin
i toamna, i iarna
Coboar-amndou;
i plou, i ninge i ninge, i plou.
Nevroz
Afar ninge prpdind,
Iubita cnt la clavir, -Si trgul st ntunecat,
De parc ninge-n cimitir.
Melancolie
Ce chiot, ce vaiet n toamn...
i codrul slbatec vuiete Rsun-n coclauri un bucium,
i doina mai jalnic pornete.
George Bacovia - Negru

Carbonizate flori, noian de negru...

Sicrie negre, arse, de metal,
Vesminte funerare de mangal,
Negru profund, noian de negru...

Ploua
Da, ploua cum n-am mai vazut
Si grele talangi adormite,
Cum suna sub suri invechite!
Cum suna in sufletu-mi mut!
George Bacovia - Toamna

Rasuna din margini de trg,

Un bangat puternic de arma;
E toamna... metalic s-aud
Gornistii, n fund, la cazarma.
Amurg de iarna
poezie [ ]
------------------------de George Bacovia [GeorgeBacovia ]
2002-09-29 |

| nscris n bibliotec de Iulia Negreanu

Amurg de iarna, sumbru, de metal,

Cmpia alba - un imens rotund Vslind, un corb ncet vine din fund,
Taind orizontul, diametral.
Legenda rndunici, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar,
aprecieri critice)
Literatur

Scris n 1874, Legenda rndunici, de Vasile Alecsandri, se bazeaz pe o povestire

folcloric: dup un procedeu pe care l folosete adesea, poetul intervine ns n datele
iniiale ale textului folcloric i l combin cu o alt credin popular, cea n zburtor
- cunoscut i din poezia lui Ion Heliade Rdulescu. Legenda n sine explic apariia
rndunicii dintr-o tnr care s-a prefcut n pasre ca s scape de mbriarea
zburtorului, lsndu-i n mn haina ei subire, transformat la rndul ei n floarea
cunoscut sub numele de rochia-rndunicii.

Scriind ntr-o epoc trzie, poetul nu pare ns dect s urmeze o convenie; el

surprinde i ilustreaz mai ales aspectele graioase, teatrale, ale metamorfozei, care
este partea central a legendei propriu-zise, fr s-i acorde dramatismul cu care
romanticii autentici nvestesc aceste mituri. Alecsandri folosete prilejul i pentru a
introduce cteva splendide tablouri de natur, ndeaproape nrudite cu peisajul
pastelurilor sale; faptul este explicabil pentru c, n ambele cazuri, modelul fusese lunca
din Mirceti, descris aici sub farmecul unei nopi feerice de car (i iarba de pe
maluri... etc.).

Sursa direct a legendelor etiologice din ciclul legendelor lui Alecsandri este folclorul,
fapt pe caic l subliniaz acel moto pus de regul n fruntea acestor legende i care este
un fragment dintr-o poezie popular. Alecsandri depete ns intenia explicativ care
este nucleul legendei etiologice n folclor; el mut centrul de interes al poeziei de la
cauza transformrii la circumstanele transformrii, la descrierea locurilor i a
personajelor, n acest caz a frumoasei fete de mprat. Legenda n sine pare s devin
mai degrab un pretext pentru o poveste de dragoste desfurat ntr-un fermector
cadru natural.

Legenda randunicai
-

Scrisa la Mircesti in 1874 si publicata in volumul Pasteluri si

legende in 1875, este dedicata d-nei Nyka Petre Gradisteanu

Prelucreaza un text folcloric referitor la metamorfoza unei tinere

printese in pasare pentru a respinge iubirea Zburatorului. Ca sa
scape de imbratisarea nedorita a fapturii demonice, fata si-a
abandonat vesmantul protector si s-a transformat in floarea
denumita rochita-randunicii

Explicand regresiunea pe scara biologica a unei fiinte omenesti intr-un

element vegetal, legenda culta are un caracter etiologic, ca si basmele
prelucrate de Al Odobescu si integrate in structura eseului erudit
Pseudo-kinegetikos
Imbinand mitul folcloric propriu-zis cu cel al eroului
supranatural si malefic, Alecsandri le-a integrat in splendide tablouri
descriptive diurne si nocturne, inrudite cu spectaculosul natural din
pastelurile sale.
Legenda este precedata de un moto, care reproduce un
fragment de cantic poporal rezumand nucleul epic al intamplarii
extraordinare. Poemul legendar evoca, in 4 fragmente succesive, copilaria ,
adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr-o vietate
destinata spatiului celest. Eroina este o copila dragalasa avand un nume
predestinat -Randunica. Perfectiunea trasarurilor sale o face comparabila cu
zambetul de soare cu albul unui crin, cu stralucirea unei stele pe cer.
Ursitoarea ii menise o soarta exceptionala, ca va ramane vesnic tanara si
fericita, atragandu-i pe numerosii muritori prin farmecele ei. I s-a mai oferit o
rochita alba, tesuta din razele lunii si brodata cu stele in forma de altite.
Cromatica subliniaza castitatea si puritatea morala pe care copila le
respecta.
Ursitoarea a avertizat-o ca frumusetea ei va atrage si incercarea
malefica a Zburatorului de a-i castiga iubirea si de a o amagi prin simularea

unei afectiuni reciproce. Zana i-l descrie ca pe o faptura nestatornica,

superficiala si infidela, care simuleaza dragostea, incapabil s-o traiasca
de fapt.
Eroul fantastic mimand doar conditia umana nu are preferinte
sentimentale, ne se poate darui unei iubiri unice, nu pretuieste
feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar, neprihanirea. Copila asculta
indemnurile protectoarei divine si nu se lasa amgita de inflcarata
declaratie a personajului demonic. Cuvintele lui de dragoste
anticipeaza, prin impetuozitatea lor romantica si bogata figuratie
retorica, dialogurile erotice din Calin (file din poveste).
Respins de fata si avand un caracter razbunator, precum
cel al zmeului din poveste, Zburatorul pandeste momentul propice
pentru a-i fura fetei ce se scalda in lac rochita protectoare.
Pastelistul Alecsandri se vadeste in legendele sale,
imaginand un seducator tablou nocturn. Pentru prima oara in lirica
romaneasca, un poet indrazneste sa picteze in cuvinte nudul feminin,
trupul
fetei
fiind
comparat
cu
o
dalba
feerie
si
divina incantare. Aparitia ei de vis trezeste elementele de natura
personificate, care se comporta ca niste virtuali indragostiti. Natura
inzestrata cu atribute senzual-omenesti ia parte la euforia erotizata.
Iesind la mal, infioarata de adierea noptii estivale,
frumoasa copila se contempla ca Narcis in oglinda acvatica. Nemaifiind
aparata de haina vrajita, printesa isi pierde unicitatea si norocul in
lume, incalcand promisiunea facuta zanei bune. Cand Zburatorul, sigur
de izbanda apropiata, a vrut sa o cuprinda in bratele sale, fata s-a
metamorfozat instantaneu intr-o randunica, scapand imbratisarii fatale.
O data cu ea, se inalta in vant si straiul fermecat din care au cazut pe
pamant florile ce vor purta de atunci numele pasarii : Odoare-a
primaverei: Rochiti de randunele!
Legenda randunicai - Scrisa la Mircesti in 1874 si publicata in volumulPasteluri si legendein
1875, este dedicata d-nei Nyka Petre Gradisteanu-Prelucreaz un text folcloric ref
eritor la metamorfoza unei tinere prinesein pa
sare pentru a
respinge iubirea
Zburtorului. Ca
sa
scape deimbratisarea nedorita
a fpturii demonice, fata

si-a abandonat vesmntul protector si s-atransformat in floarea denumita rochitaranduniciiExplicnd regresiunea pe scara biologica a unei fiine omeneti intr-un
elementvegetal, legenda culta are un
caracter etiologic, ca si basmele prelucrate de AlOdobescu si integrate in structuraeseului erudit
Pseudo-kinegetikosmbinnd mitul folcloric propriu-zis cu celal eroului supranatural si
malefic,Alecsandri le-a
integrat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne,nrudite cuspectaculosul natural din
pastelurile sale.Legenda este precedata de un moto, carereproduce un fragment de cntic
poporal rezumnd nucleul epic al intamplariiextraordinare. Poemul legendar evoca, in 4
fragmente succesive, copilria ,adolescenta si devenirea spectaculoasaa
unei frumoase fete intr-o vietatedestinata
spaiului celest. Eroina este o copiladragalasa avnd un nume predestinat -Rndunica.
Perfeciunea trasarurilor saleoface comparabila cu zmbetul de soare cu albul unui crin, cu
strlucireauneistele pe cer. Ursitoarea ii menise o soarta exceptionala, ca va ramane
venictnrasi fericita, atrgndu-i pe numeroii muritori prin farmecele ei. I s-a maioferit
orochia alba, esuta din razele lunii si brodata cu stele in forma dealtie.Cromatica subliniaz
castitatea si puritatea morala pe care copila lerespecta.Ursitoarea a avertizat-o ca frumuseea ei
va atrage si ncercarea maleficaaZburtorului de a-i castiga iubirea si de a o amgi prin simularea
uneiafeciunireciproce. Zna i-l descrie ca pe o fptura nestatornica, superficiala siinfidela,
caresimuleaz dragostea, incapabil s-o triasc de fapt.Eroulfantastic mimnd doar condiia
umana nu are preferine sentimentale, ne se poatedrui unei iubiri unice, nu pretuieste
feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar,neprihnirea. Copila asculta ndemnurile protectoarei
divine si nu se lasamgita deinflcarata declaraie a personajului demonic. Cuvintele lui
dedragosteanticipeaz, prin impetuozitatea lor romantica si bogata figuraie retorica,dialogurile
erotice din Calin (file din poveste).Respins de fata si avnd uncaracter rzbuntor, precum cel
al zmeului din poveste, Zburtorul pandestemomentul propice pentru a-i fura fetei ce se scalda
inlac rochia protectoare.Pastelistul Alecsandri se vadeste in legendele sale, imaginndun
seductor tablou nocturn. Pentru prima oara in lirica romaneasca, un poetindrazneste sa picteze
in cuvinte nudul feminin, trupul fetei fiind comparat cu odalba feerie sidivina ncntare.
Apariia ei de vis trezete elementele de natura personificate,care se comporta ca nite virtuali
indragostiti.
Natura nzestrata cu atribute senzual-omeneti ia parte la euforia erotizata.Ieind lamal,
infioarata de adierea nopii estivale, frumoasa copila secontempla ca Narcis inoglinda acvatica.
Nemaifiind aprata de haina vrjita, prinesa isi pierde unicitateasi norocul in lume, incalcand
promisiunea fcutaznei bune. Cnd Zburtorul,sigur de izbnda apropiata, a vrut sa o cuprind
in braele sale, fata s-a metamorfozat instantaneu intr-o rndunica, scpndimbratisarii fatale.
O data cuea, se nalta in vnt si straiul fermecat din care auczut pe pamant florile ce vor purta de
atunci numele pasrii : Odoare-a primaver ei: Rochiti de rndunele!