notul pe grupe de vrst

Datorit modificrilor fiziologice i psihologice ale copiilor este foarte important sa stim
cu cine lucram si daca sunt potrivite intensitatea si volumul antrenamentelor pe care le
abordam.
Inotul pe grupe de varsta continua sa fie cea mai populara forma de participare la o
activitate sportive,fiind deasemenea si unul dintre primele sporturi care au demonstrat ca
copii se pot antrena cu aceeasi intensitate ca si adultii, dar si faptul ca fetele se pot
antrena la un volum egal cu cel al baietilor.
Daca inca mai exista concepte gresite si mituri referitoare la reactia copiilor la
antrenament,s-a demonstrat cu ajutorul a numerosi antrenori de inot, ca acestia se
dezvolta corect chiar si cu un antrenament intens.
Ca reper fiziologic de crestere si dezvoltare este bine cunocut faptul ca cea mai buna
perioada este cea a pubertatii,la fete incadrandu+se intre varsta de 11 13 ani,iar la baieti
intre 13 15 ani
Modificari fiziologice:
Oasele: cresterea oaselor continua pana in jurul varstei de 20 ani la baieti, iarla fete se
incheie deobicei spre sfarsitul pubertatii.
Antrenamentul nu are nici o influenta asupra lungimi maxime pe care o pot atinge oasele,
in momentul opririi de crestere. Antrenamentul poate, in orice caz, marii grosimea si
densitatea oaselor rezultand oase cu o mai mare rezistenta la solicitari, reucand astfel
posibilitatea fracturarii lor. Aceasta crestere in grosime si densitate se datoreaza in mare
masura directie de tractiune, pe care muschiul contractat il exercita asupra oaselor; deci
oasele se adapteaza in mod specific la activitatea pe care o depun.
Aceasta afirmatie are 2 implicatii asupra antrenamentului copiilor. In primul rand, copii
ar trebuii sa fie angrenati intr-o multitudine de activitati, astfel incat, oasele lor, sa fie mai
rezistete la solicitari, in directii diferite ale miscarilor. In al doilea rand, antrenamentul din
primii ani de inot, ar trebuii sa-l pregateasca pe sportive sa faca fata acelor incarcaturi ale
antrenamentului, pe care le va intalni cand va fi senior.
Dealungul anilor sa manifestat ingrijorarea ca antrenamentul cu greutati mari, efectuata
inaintea adolescentei poate leza placutele de crestere, fapt care poate duce in cele din
urma la reducerea procesului de crestere.
Aceasta este o problema foarte controversata in antrenamentul copiilor. In trecut, cei mai
multi experti ne-au sfatuit inpotriva antrenamentului cu haltere, datorita posibilitatii lezari
placutelor de crestere ale oaselor, insa cercetari recente au aratat ca posibilitatea
accidentari la copii nu este mai mare decat la adulti, care fac antrenament cu haltere.
In continuare aceste cercetari au indicat ca majoritatea leziunilor au fost minore sin u au
implicat placutele de crestere ale adolestentilor sau preadolescentilor.o observatie
intereseanta la aceastra problema este aceea ca preadolescentii sunt mai rezistenti la
leziuni ale placutelor de crestere,decat adolescenti, pentru ca ele sunt in realitate mai
puternice si mai rezistente la solicitari inainte de pubertate. Se pare ca, copii pot participa
la antrenamente cu haltere si pot chiar dezlvata forta prin ele. Posibilitatea aparitiei unor
leziuni trecatoare sau permanente la nivelul oaselor este tot atat de mica la copii si
preadolescenti, ca si la adulti, care participa la programe de antrenament cu haltere, cu
conditia ca aceste programe sa fie concepute si supravegheate.
Putinele accidentari care pot sa apara atat la copii, cat si la adulti, se datoreaza deobicei
scaparii halterei, ridicarii incorecte ale acesteia si incercari de a ridica haltere prea grele.

Prin urmare, programele pentru copii ar trebuii sa se supuna acelorasi reguli, recomandate
orcaror programe de forta.defapt este bines a privim lucrurile ultra-conservativ, pentru ca,
copii sunt aventurosi, iar antrenamentele nu sunt intodeauna bine supravegheate. In locul
ridicarii libere a halterol, copii ar trebuii sa se antreneze la aparate cu greutati,
izochinetice sau alte aparate de forta, pentru a elimina riscul caderii halterol. Programele
lor cu haltere nu ar trebuii sa includa ridicari maximale, pentru ca ele duc la technici
defectuase de ridicare si la aparitia leziunilor articulatiilor siale muschilor.
Serii speciale cu opunerea unor rezistente foarte mari si cu un numar mic de repetari,nu
sunt reomandate, din aceleasi motive. Inotatori grupelor de varsta ar trebuii sa urmeze un
program progresiv, in care un copil progreseaza de la 8 la 12 repetari, inainte de a adauga
o incarcatura suplimentara, este de preferat pentru ca el va creste in forta, asigurandu-ne
ca incarcatura este doar moderata. Acest lucru ii va proteja pe copii de a ridica greutati
peste posibilitatile lor care sunt defapt si periculoase. Numarul seriilor, de la 1 pana la 3 ,
ar trebuii sa fie acelasi cu cel recomandat adultilor. Ridicari deasupra capului, ca de
exemplu impingeri de la piept, ridicari din spatele capului si altele, ar trebuii evitate
deoarece cresc posibilitatea lezari umerilor. Exercitiile cu halter ear trebuii executate din
pozitile sezand sau culcat, pentru a diminua aparitia leziunilor la nivelul spatelui.
Un program de forta pentru copii ar trebuii sa cuprinda toate grupele musculare majore
ale corpului, punandu-se accent pe acelea care sunt mai importante la inot. Antrenorii nu
ar trebui sa uite sa include in programele de forta si exercitii de simulare ale tractiuni din
apa.
Muschii
Cresterea muschilor decurge in mod asemanator, cu cea a oaselor.La baieti se produce o
accelerare a cresterii masei musculare la pubertate,lucru care probabil se datoreaza unei
cresteri inzecite a productie de testosteron.muschi fetelor continua sa creasca deasemenea
in volul pana la maturitate, dar nu se inregistreaza un puseu de crestere la pubertate. Masa
muculara atinge un maxim intre 16-18ani la fete si intre 18-22ani la baieti. Dupa aceasta
perioada, masa musculara ramane relative stabile pan la varsta de 30-40 de ani, daca nu
este modificata prin exercitii si regim alimentar. Cresterile masei musculare duc la
imbunatatirea forte si puterii, atat la fete cat si la baieti, cu atingerea unor valori
maximale la varsta de 16ani la fete si intre 20-30ani la baieti. Viteza de crestere a fortei si
puterii musculare se accelereaza pentru baieti la pubertate, insa nu si pentru fete. Forta
absoluta a fetelor este egala cu jumatetea baietilor, din copilarie pana la maturitate.
Modul de crestere al puterii, din copilarie pana la maturitate este diferit la baieti fata de
fete.
La baieti putrea musculara a bratelor si umerilor poate creste cu 200% intre 10 si 20 ani ,
la care se mai adauga 125% pana la varsta de 30ani, daca se va continua cu un
antrenament regulat, iar la fete este un procent similar doar pana la varsta de 13-14ani.
De la aceasta varsta forta bratelor scade,dar la picioare continua sa creasca pana la 1718ani. Procentajul de fibre lente si rapide este similar la copii cu cel al unui om adult.unii
experi presupun ca fibrele rapide de tipul C , care se intalnesc in general la tineri
reprezinta un tesut muscular nediferentiat care se poate transofrma fie in vibre lente, fie
in fibre rapide, in functie de solicitarile la care sunt supuse. Daca acest lucru este
adevarat, copii ar putea sa-si schimbe procentajul de fibre rapide si lente mostenit,
angajanduse cu preponderenta fie la un antrenament de fond, fie la unul de sprint inca de
la o varsta frageda.

Cu toate ca aceasta ide este una controversata, cele mai multe informatii ne sugereaza ca
indififerent de tipul de antrenament pe care il fac tineri, acesta nu va modifica procentajul
de fibre rapide si lente. Prin urmare, inotatorii grupelor de varsta ar trebuii sa efectueze
volume mari de antrenament combinat fara a le reduce potentialul pentru probele de
rezistenta sau cele de sprint.
Tesutul adipos.
Celulele de grasime se acumuleaza in corpul uman inca dinainte de nastere.
La fete cantitate de tesut adipos creste de la aproximativ 10-12% din greutatea corporala,
la nastere, pana la 25 % in timpul maturitati. Cea mai mare parte acestei cresteri se
produce dupa pubertate, atunci cand nivelul estrogenului creste.
Procentajul grasimii corporale ramane constant la baieti din copilarie pana la maturitate.
El creste cu 3-4 procente in timpul copilariei, scade cu 2-3 rocente in timpul ppubertatii,
iar apoi creste cu 2-3 procente la inceputul adolestentei. Antrenamentul afecteaza in mare
masura cantitatea de grasime pe care o persoana o poseda. Deci, grasimea corporala a
unui inotator din grupele de varsta este in general doar cu 1-2% mai scazuta decat cea a
unui copil normal.
Respiratia.
Capacitatea pulmonara creste pana la varsta de 20-30de ani. Pe parcursul cresterii, la un
copil, cantaitea de aer, pe care o poate insipra in plamani si expira, creste de la
aproximativ 40L/min , la varsta de 6ani pana la 110-140l/min la maturitate. Volume pe
minut mai mici nu au influenta asupra capacitatii de antrenament. Un corp mai mic
necesita un volum mai mic de oxygen.
Circulatia sangelui.
Frecventa cardiaca maximala a unui copil la effort este mai mare, decat cea a unui adult.
Ea este in general intre 200-210batai/min la varste intre 6-14ani. Dupa aceea, ea scade la
o valoarea de 185-205 batai/minut la adulti. Un plus marit la copii, compeseaza de obicei
un volum cardiac mai mic. Inima unui copil este mai mica, deci o cantitate mai mica de
sange va fi pompata din inima.
Consum de oxygen
Cantitatea de sange pe care inima unui copil o pompeaza pe minut nu este egala cu cel al
unui adult. Din aceasta cauza VO2max absolute al unui copil va fi mai mic, decat cel al
unui adult. La baieti valorile cresc in mod constant de la o medie de 1.46l/min la varsta
de 6-8ani pana la 3-4l/min la maturitate.
Cresterile nu sunt lafel de mari la fete, incepad cu o medie de 1.2l/min la arsta de 6-8ani
ajungand la 2-3l/min la varsta de 14-26ani.
Cresterea copiilor este principalul motiv al inregistrarii acestor cresteri. Inima si plamanii
devin mai mari, mitocondriile musculare mai numeroase, astfel ca, ele pot prelucra mai
mult oxygen pe minut. Consumul de oxygen ramane stabil pentru ambele sexe de-a
lungul anilor de inceput ai maturitatii.
Diferentele dintre valorile absolute ale VO2max la copii si adulti sunt neimportante
pentru antrenament. Un copil are un corp mai mic sin u are nevoie de asa mult sange,
pentru a- si asigura cantitatea necesara de oxygen si subtante nutritive. Consumul de

oxygen relative este egal la copii cu cel al adultilor,daca il exprimam in mililitri de

oxygen consumat, pe kilogram corp, de greutate corporala, sip e minut de activitate
depusa (ml/kg/min). acest lucru este valabil si in cazul copiilor de 6ani. La unii baieti au
fost masurate valori relative de VO2max in jurul a 80ml/kg/min valori care, pot rivaliza
cu cele alea unor inotatori mai in varsta de nivel international.
Valorile medii alea fetelor, exrimate atat absolute cat si relative, fata de greutatea
corporala, sunt in medie mai scazute decat la baieti, datorita faptului ca baietii au o inima
mai mare, debit sanguine mai mare si mai multa hemoglobina in sange. Fetele care nu se
antreneaza, pot chiar pierde din capacitatea lor de VO2max, dupa pubertate, datorita
cresterilor rapide in greutate.
Pragul anaerob.
Comparatii dintre copii si adulti, in ceea ce priveste valorile capacitatii aerobe, nu sunt
prea numeroase datorita faptului ca importanta pragului anaerob, in obtinerea
performantelor a fost descoperita mai recent. Pregul anaerob al preadolescentilor si
adolescentilor este similar cu cel al adultilor, in cele cateva cazuri in care a fost masurat.
In plus nu exista diferente intre baieti si fete, daca intensitatea la care pragul anaerob se
produce este exprimata relative fata de performantele lor, sau fata de VO2max.
Exista dovezi cum ca, pragul anaerob scade la varsta de 6 la 14 ani la fete si dupa
maturitate la baietii care nu se antreneaza.adultii nu pot inota la o intensitate asa de
apropiata de cea maxima, fara a deveni obositi asa cum au putut sa o faca atunci cand
erau mai tineri. Motivul il reprezinta o scadere a activitatii enzimei aerobe, succinat de
dehodrogenaza si o crestere a enzimei anaerobe, numita fosfofructochinaza.
Capacitatea anaeroba
Cea mai mare parte a cercetarilor arata ca, capacitatea aeroba a copiilor este mai mica
decat cea a adultilor, chiar daca este masurata in functie de marimea corporala. Valorile
maximale ale lactatului, la copii de 6-11ani sunt mai mici decat jumatetea , celor
masurate la adulti. Ele pot creste cu mai mult de 50% de la varsta de 8ani pana la
maturitate. Acest lucru a fost relationat cu o crestere de 200-300% a capacitatii de a
efectua un effort anaerob.
Capacitatea anaeroba creste la pubertate, valorile maximale de lactate creste intre varsta
de 12-13ani pana can dating valori egale cu cele alea adultilor la 14-15ani. Cu toate ca
valorile medii maximale alea preadolescentilor sunt similare cu cele alea adultilor, la
varste de 14-15ani, unii tineri nu pot depasi valori de 14mmoli/l decat dupa varsta de 1718ani. Se pare ca nu exista diferente intre valorile de varf alea lactatului la femi si
barbate, indifenret de varsta. Tabelul 9-2 prezinta valorile medii si limitate de variatie ale
lactatului la copiii, de diferite varste si adulti.
Tabelul 8-2.
Valori maximale alea concentratiei de lactate sanguine, la copii in varsta de -15ani si
adulti.
*** table ***
Copii au deaseenea mai putin glycogen stocat in muschi precum si mai putina
fosfocreatina. Cu mai putin gligen si mai putina fosfocreatina,precum si datorita unei

activitati anaerobe enzimatice mai slabe, se presupune ca si capacitatea anaeroba, a

copiilor va fi mai mica.
Acidoza nu este asa de puternica la copii, ceea ce arata inca un motiv, pentru care
capacitatea anaeroba este mai redusa. In medie pH-ul este in general cu 10 pana la
20unitati mai mare la un copil de 8ani decat la un adult
Diferenta scade cu o rata de 01-02unitati de pH pe an,pana ating valorile adultilor la o
varsta de 18ani.
Cu o capacitate anaeroba mai mica si o diferenta dintre capacitatea aeroba si capacitatea
totala fiziologica mai mica copii se pot antrena mai aproape de vireza lor maximala decat
adultii fara a obosi.
Sugestii privind antrenarea diferitelor categorii de varsta
Categoria de 6-8 ani.Copii din aceasta categorie de varsta pot progresa frumos
antrenandu-se de 3-4ori pe saptamana, cu o durata de 45 de minute, pana la o ora, pe un
antrenament.Acest interval de timp include si timpul necesar incalzirii si inotului de
refacere.
Accentul principal in antrenament ar trebuipus pe joaca sip e perfectionarea tehnicii
procedeelor.Antrenamentular trebui sa oscileze continuu intre emotiileinvatarii
deprinderilor si joaca,acestea fiind sub forma de intrecere.Antrenamentul pe uscat ar
trebui sa cuprinda exercitii usoare d mobilitate, si eventual antrenament d forta cu
extensoare sau la banca biochinetica.
Copii de acesta varsta se pot angaja la antrenamente, timpde 11-12luni pean,putand insa
intrerupe aceasta activitate de cate ori doresc, pentru cateva zile sau chiar
saptamani.Concursurile ar trebui sa se desfasoare odata la cateva saptamani,avand o
durata scurta de cateva ore.
Categoria de varsta de 9-10ani
Informatiile mentionate despre categoria de 6-8 ani este valabila si la aceasta.Volumul lor
la antrenament ar trebui sa creasca doar pentru simplulfapt ca acestia pot inota mai
repede.Singura diferenta este ca antrenamentul trebuie sa devina mai struturat.copii de
acesta varsta ar trebui in modocazional sa inoate serii si distante mai lungi care sa-I
solicite atat dinpunct de vedere mintal,cat si fizic,iar antrenorii trebuie sa le trezeasca
mandria de a fi capabili sat ermine aceste exercitii.