Moldovan, Pr. prof. dr.

Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

. 13
ANIVERSARE ANDREI $AGUNA
A
PROFILUT, MORAL $I CON$TIINTA ORTODOXA
MlTnoPolrrillut aNDREI SAGUNA

ProfilulmoralalpersonalitafiiMi-tropolitu]uiAndr.ei$aguna"":''t^u
altceva decSt desco;;fi;;6ti""turi1or mngti; ltei sale religios-morale,
Pro-
constituind idei-fort.e- nn;t;t;' intr-o gp.ere c-e dep69e9t-e--veacurile'
aceast5 constiint5 deschi-
fetic6 9i revolu{ion"ta,'[rtii'*i.alit*aitiona]i, bisericegti' sociale 9i cul-
zdtoare de noi qi fr"gi'ori;turi in ittoti" .tl"tii
turatre, iqi ane
biruinte care stau la ternelia for-
"aaa"i?l"u^i-ai"i;;;i;
marriipoporu]uiromAn.printrecatastrofeleveacurilor.Ancoratddeplin din
in tumu,ltui istoriei moderne, ea nu a rnsemnat o rupereJ' o smulgere a in-
nostru 'stribun' Ci dimpotriv5'
zlcirrri'rtele p"otut Je- "i" ,.rit"t,1ui o restabirlire
a-Lgaturii su trEcutul viu a,l rneamului, rroastre etnice'
a
sernnat o existen{ei
'eluare
corrnuniclrii.r, st cu sirafunduri"e
"uun1uiu"ffi;;"
Innoi,ndpir'ezidindcuunelannepotolitviafareligi'os-morald'acre-
Miinopotlt ae ue acest plai
dirncioqilor ortoaocai?i"t ttottil"anig'-ilaoele tq necontienit cu ochii
strAmo$esc, .ug, oo"oiitot am flt""tii'pJta-"f"i, "f1a ,ca atar'e in efno-
neamului, consfin{ite
;ffi;fi""r;;" ii"aitili"-ii-su"sete ardeleni, su toate ezitarile
geneza. De la L""prit ]i p""r*"t"i *^te l"i* a activitafii sale arhi-
inerente acesrur *#;;:r"Et t" a""pt'tllritar*toare
popor n[pistuit in propria sa
er,e'qti irntegrare'a i;il;i ctq; al unui soci'ale qi conf'esionale' Intre
"i"
{ara, supus ""* ,"t*li"-1"'t'6iti'rodut Ortodoxiei 'oanpato-'dunbrrene-pon-
nationale'
existe'la ,o**u.u"a'l-"t""U"a, oa atare dre'pt "nationala"'
tice de veacu:ri, 9i via!4 modern['.consiJeratd Toat6 valorile vi'efii
ptdpastie..
fa,lsi,ficatorii sufletuiui'-frmanesc rapuuutl-o rnostru etni'c Ei litu'rghia
rroastre milenare, il^;"; iu"ge'a"-p"""tilu"i
cantec qi istorie' cu str'-
cosmici, tot oe ,ru ilt" i" comunlune' ca a"iiu", dac5 ,mr chiar disprefuit
luminA'
br,nii 9i cu cerul .Hi.^;;;;;dii;f poporul:i"' E adevlrat'
si respins, ln n,-t*Lle--""*uitt"ii*J"supersti{iiloi ii
atitu'dine qi nu reaclisneazd intot-
l#*ffi'd;;;il;" r.-siui" a n'ea-
deper:som'alizare
deaunra cu promptiiJ;" in unor
fia{a ac{iuni..de'
intotdeauma se ridicb
mului, cum sunt ";;i;;;" colaborare cti dnialii'-dar
energicimp.otriva-p'**"r"ia"."*pu'.9i'alterar.eavi.etiilauntrice
**ele' Ortodoxiei strdbune. Prin intreaga
romdneqti pri, ira"!a"ri;;;;d"
"i-1J"".*f"-p;ir" ptranul viefii bisericepti ideea supre-
1ui oper6, gaguna
rnalieinelal.teratea-eticului,incarerecunoagte'esen{auneivie{icregtine
fe-gii romAneqti 9i a vred-
de inalti frumusele' ln lupta petttt"-pGraiLa
marelui l"erarh igi trage seva din
niciei neamului, "orrqiiiri"-vlediceasce'aal" veacurile anterioare, ca dintr-o
zbuciurnatuf tou"ri,Ji Ji til i"n1anifor ra'a :i fl: iP:'"ta la innoirile
evanshe ie trlita i;;;;i;il ii "u""g*i"'congtiinla soarbe, .1?i pt".r_lt^ q:
conferite de o istorie apropiatE, aceastl
ffi #Till#i'x"T,ei,''#'n";,iHffi?,1i'"liranduielipecarere
marelui car'e-.au incenoat si-i
Nu sunt pufini 'admiratorii $aguna
monografii 9i talcuitori ai
pu,ndin lumimi pr"rirri *"ral, alcatuitori'de-
ins5 cdL nu e.i fi de prirsos sd lirn-
vremii gi viefii t""-r-uf.ri-Iui"rh.'socotim
pezirn, prin cele ;;;;;t, anumite tr6slturi ale'acestui profirl, prin oare
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

14 REVISTA TEOLOGiCA

$agunra este privit din perspectiva unei istorii cregtine etnice rrr-ilelale,
precum se qi descope,r6 ca o prezent6 in actualitatea vie a vremii pe care
o trdim. Ldngi mauso,leul Mitropolitului $aguna, cu prilejul pomenirii
acestuia la o jumitate de veac de la moartea sa, p,oetul O,ctiavian Goga
spunea urmdto,arele: ,,Este poate cel mai evocator morm6rnt aI romAnis-
rmrlui din Ard,eal de o sut5 de ani lncoace, fiindci subt le,sp'e'de'a lui doarme
omul care a realizat cele mai mari binefaceri pe seama aoestui col{ .de
p6,mdnt".1 $agu,na a devenit pentru multe decenii un,,geniu al locului",
cum se exprimd gi Lucian Blaga.2 lntr-ad'evir, Ierarhul de la Sibiu a
purtat ln sine gi cu sine destinui unui neam intreg cdt a triit pe pdmdnt,
iar dup5 moarte intAmpind cu aceeaEi putere pe cei ce intri in cdmpr:l
de lumini al inrAuririi personalitl{ii sale.
Un autentic profil moral al lui $agurn:a este surprins de cltre Mitro-
politul Nicolae Balan: ,,$agurna a fost spune aoesta --- mai presus de
ioate preot. Nu teolog, nici om al gcoalei,- ni:ci birbat ai vie{ii pubii'ce,
ci inainte de toate el a fost un caracter de preot clidit in totul pe ternelia
Evangheliei. Din congtiinfa clard gi profundd a acestei misiuni divine a
izvorAt beigugul de fapte mdre{e, pe care de la locul de PiLstor al Bi-
sericii - poporului norstru. Aceasti
I-a revSrsat pe toate t5rdmurile vie{ii
- a fost simburele central al personalit[{ii sale, gi cine nu l/ede
congtiinli
acest centru de lumin[ in sufletul lui, acela nu poate ved,ea bine nici
razele p.e care le-a trimis in toate pdr{ile".3 Precizbrile urm6toare vin
sd contureze pA.nd in strdfund una 9i aceeagi idee. In genere, cunoscS-
torii vielii Miiropolitului $aguna vdd in el pe pr_eotul--9i piston:l de su-
flete, pe lupt[torul neinfri,cat gi pe dfltitorul de legi, i] vid mipcdndu-se
cu aceeaqi siguranfi intre faptele acestei lumi gi intre preceptele oano-
nice sau dogmatice ale lumii de dincolo. Mitropolitul Nicolae Bdian int;:e-
zSregte ceva mai mult: ,,1n Mitropolitul $aguna se intdlneqte cultura teo-
logicd orientald cu culfura umand occidentali. Are ,,toatd ptiinfa". Dar
nu aceasta constituie personalitatea lui cea mai mare. El nu a fo,st numai
un erudit invS!6tor. El a fost un suflet mare, deschis perntru insemn6ta-
tea divini a vie{ii. Un vizionar, care vede prin ceea ce a fo,st gi ceea ce
este, ceea oe are sE vie".a Profilul moral ce se cuvine s6-l surpriindem 1a
$aguna va fi aoela ,a1 autenticului vizionar, aI cunosc5torului tainei
nrEa'mului silr:. Cdci a cunoagte, de data aceasta, nu insearnnd n'ici ,a de-
rnornstra, nici a l'ega cunogtinlele intre ele, ci a ajunge si vezi. Dar pein-
tru a vedea trebuie s5 participi. Intr-adevdr, $aguna a participat la in-
treaga istorie a poporului romdn de pretutindeni. Istoria acerasta nu mai
este o sumi a evenimenteior gi a {inuturilor in care acestea au loc. Isto-
ria, ca gi {ara, este o fiinfS.

1 Octavian Goga, Mustul care fierbe, Bucuregti, 1992, p.227.

2 Lr.clan Blaga, Ceasornical de nisip, BucureSti 1973, p. 209.
3 Mitrop. Nicolae Bdian, in "Revista Teologicd", (XIII), nr. 6-7, 1923, p. l7B.
4 lbidem.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24
15
.A.NIVERSARE ANDREI $AGUNA
rEr'
Er No cE N
"f$iT$l8ffi 3I;," i"HfilxrLvrLN

r"rs3l'r#:l;',rhlrll+"t-i''[?-Tilf#f iJ#tt-"T#ffi
*i:nsi-l:*."'irff;t'"*"'fiil:iir"Hif:#i'*r":il'??':t"T
^$Jll*nx#:';"'L?""1'.:"',':B!*""*,'vdrd-
f'1'j#:HH#Hfi; -o'ioa"*t:: :"^1ff't*i ;;;1i 's:Fll" Dacd despre
mane intoarcerea
rilt,"p it"r .:-:'dt i#,',"r'j.fffi tr", S[
"i :E'5.
; I *t'i]', ":#: ff
lf,**:i:tiii;i;':+a-enasta;i:l$Xf.lil*;sJ"'g#"imi:i:*i
f*i$;#*q6"9995655*11Hffi
todoxieii in oricar
::?$*""?l;:;li.'t'r'i.'tiT'x3:{::r#xtt"itruru,rn""i-ui*p*-
**i:;t:3:'*"'ililiilTi1i'lffilil"t'*'isu"t:':-'"1'f ?ff l#Jxl:
i "Jfjy'xil:'
r*""":Hxl #ffi::T ff frll'fi#.i+ :' -
:::
o""$:3,T'i;trlTa?tr1]#i$T3J,[!:.1{1fi ffi Hi#'ffi
jl'&"fi'"'*:"xi!Li"".c-'it""'te,31it
filnni#j5'**t:"+,1??
il#:rffi trFii#:lriftl$!+H-'{1i.*uu:ili5i+*:iri?:ili':#i;
'ff#rr1.#a,mih**g-:,**tu**#l1+*i"i"'^Tffif
lL" i1 si-ri a
1l-t-e- :t ?:t:""" 3:-'# ;il";T """ alr u c u l ic d r ir e- 1 "ry1t:
"opiii

il'ffi t5;+i:'!,}ffi 'nfiig{t$lti::Ln;*.*;J;;

."'**{rx;;t'i#?1,;}?ill"Hli'r--q"{ii
H; i?Jf; ffi."-T=:t1'${:*#,nn;*liffi .1f TJ''*'itit!':1[t
;hfl:"8',?'H"Tillll':l*tH;?i"1":"TlH?'i,'i**gli:n':*l'f::
iftrff ,i.,'Tl?f; *'TfJ'#*J$ffiii,:,?',",1"s*#;;11ft "".'uro*,""
---;;ith Hitchins, g:t"1::'" ei
nafionarit"l"-' tl'9i"b.,?l?:11 ttJJ:Iaili
.
frt:"' "u
''"'++i':ll# +::"#iii, rl'l;' ;'l'1?
""'B:$:
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

REVISTA TEOLOGICA
16

1ui $,aguna".? Dragostea de neam la $aguna are un canacter nu genetic' e

a"Ud"iii prin sin-gele qi tracrimile rnariei sale. Acolo und'e existi
sentimentul ae neai,-iripnrt6git gi inspinat de mam6, ni'ci un f'el de edu-
;"t* ;il ilme nul va adrroe. Nu po!i- dovedi decdt prin fapte ataEamen-
qi neamul nu
i"i^I-ia a" tiitt" ain.care te tragi''o'fiinfa- ""T u.tiu !"iT laptelor evidente'
i;;" ;;tG din'tumea-elaborarildr ideologice, .di1-3 jertf_a
-cijertfa:-
Ian fapta aceasta a lrimit la gaguna nuriele de
"Vtitroptitul Nicolae B6lan' defini{ia_pentru Or-
nea-
i"6""il Ji neam. Ci 9i pentru g"glt-" rAnd genetici qi o1!9io.si96'
mului era pentru ArA;"; in lrirnul
-"""a"titt,li, mai dlerab6
in semsul cregtin decAt istori'c-ernpiricd $i.d9-
nindea mai ales d" "f ;i;;;riele spiritua"le 9i ecl'esiale, rnai rnult decAt de
cele materiale.

Pe li,ni a apiririi oqegti. Atitudine.a Mitro,politului

-Andreicredin{ei-strirn
$aguna fa{n de eatolicism qi uniatism
Biogr:afia Mitropolitului $aguna ne obliga sil vedern pe fiul_ Anas-
tasiei, ii concep{ia careia Ortodoxia gi neamul erau legate in mod i,nex-
iti".rjil, urmdnd la Pesta un gimnaziu oatolic pe_c?r9 il inchele in 1826, ca
;t- $ap6sptezecelea intr-o clisi de 103 elevif oblin6nd sulPri'nzdtor oali-
tLitivu deosebite ]a ,,teologie", se inlelege roma'no-catolica,s,al'e precuq. $i
i" ,Ji*tu maghiari".'Cu toate acestea, in _qofida-in instruirii cato'lice
dq;it"" gi a f|losirii integrale a limbii magfiiare, ac'estui ado-
.suflehrl pen-
i"u^""rtt se intensifici dev6tamentul siu atAt pontru Ortodoxie cAt Ei
lru traditiile etni:ce ale f,amiliei sale, cultivate cu glj4 absolventde cdtre rnarna
semi-
rrl B pii-" ocazie de eonfruntare l5untric6 a tAnarului
narist cu o concep{ie religioasS care ii punqa in primejdi'e destinul nea-
paili ale peninsulei
*"f"i siu.8 Aromanii din- diferitele pdrdsirea credinlei ortodoxe in- balcanice erau
in unanimitate convingi de adev6rul lA
semna cei dintai pas dintr-un larg qi nefast proces. d'e. deznationa-lizare'
Nioi nr-r e vorba de o simpla convirr-gere, ci mai-degraba de un fapt de evi-
der-rld istoric[ concret5. in condiliile in care se giseau arominii, supugi
par-
oruuirrJlilor de asirnilare din partea vecinilor, dar mai cu seama din
i;"i;;;;i"riut""t"i catolic, singura ortodoxia constituia rEazimul de su-
prem prestigiu care le garanta-valoarea credintei Ei 1e_ asigura-p5-strarea
;;;hid; b"-i""Jitii 9i fimba. Aceasti convingere se. afirmb 9-r 1n hotira-
rea ce 1-a indemnat pe Anastasiu $aguna, 1J numai noui zile de la 'ce'a
de a optspr.,ecea ,"tjrrur.*ru a zilei sate de naqiere, cAnd a atins rnajo-
ia'ceare Locotenen{ei Re-gale di'' Ungaria permisiunea de a se
"ut*f,
i"irrtouo"" la Biserica Ortodox5. C--eea ce epte de observat, intreraga via{5 a
Mitropolii al Ardealului este mircat6 de aoeastd reintoarcere Ei
"lii.t"1"i
;;-;;;;p"ri modul atitudinii lui fa{i de catolicism in general Ei de unira-
tism in special.
-- , ,.*" Gaq, v,iafa unei ry1mg credincioase: Anastasia saguna l?85-1836.
qi coinu*icnri istorice, vol. III, Sibiu, 1.941, p..199-200.
st iail,'ci6f"ffi{;
-Uiteiicii iiioii""' Acieinprivitoare la.
1n reintoarcerea lui
B Eugen foa.tuilliLi*u"r" strdmopegti, 41, nr' 6, 1910,
Anastasiu gaguna i"*'ta^rf 'Transilvania",
P. 455-460i K. Hitchins, ibidem'
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24
T7
ANIVERSARE ANDRE] $AGUNA
a{5d'e$t"1i:il3f.1i"rl;;Xti:H"ti
InatitudinoaMitropolitului$-1s'1"f uner €

se reflectl o ut"*"'"t"J"l'it'"u "tatita-credinciopilor

,:-.:#'r;",#";Tx"1*'Hieil$itfr;t-=t",r"*:y''li;{*idi
t""l.fl""''t'f .ff Erqr'Ed":"-,'"T1'iel*illt:i:#*:""'*m*";
guna se considerA-c

:';ffi ".::t*":?'#i*'ffi ttq*'""'*"""#H::"il'3":"u'#'Lfi

ao"*"'aia"ii""*-'"a; inceput"' "plaiul
in esen{fl ,,tug" 'J*i"-""-i?li'
ffi?'.s; **=***+*' *iilt!
*i*#."lilt#-f$'l.,"::l= o ce strange o"
35i#"".J-i"l?'J?;;" J',$ir"'l:a", l3hTtJ"""':tt:
*:tt',*Jn*.t"*"lii?,f"';:"'"?'-5"":fjf-l,;
#";"'""ffiiliffi
ilT#{i'Lit;+t#*itrf l':J'fiHF:;i j;":;#"i;i;ffi |tr'5#'
if :: T"il,?;?: i-ff'H;';;ui' -ca1qlic' 1

r5'toao"Ei"l
;il6q1r Hiii"f$hffli*n**rr*"*. +l$i"'"'##
din- pdrliIe,T1T'^it:ili:i""t"t;;;; ;;;;, intr-un conciliu..de

ii"il"Hrf i-",s:$'idtiqlii:i"'ii$#hri:';irhTt1;ffi
"$" gur in d cu
x':ra.
ne r
;;ii'P r'
::mtiJ *:*fil
ge
inau
H: :;l'ffii"dii{ n9i11"1li,"i"fti1t!H::i;
*""rlii s"iil
lul Bukow o era ii"if a"-"""i
qi

,-ifi:i:*'r*";*ir54"::";::lt':'1"%'li:t-"nr"i$aguna'
'#*'i,L,;u:;ri"r"H$[i:ttit#;**"ry*t,Hi+"t'tiin-#i
3T#ffiiHJI t i''i' i' ;i ;' "; v a t r d i i i a t r m or
u t' n e 1 gi s 5 o e
ii

fruntea cf,ruia
Felu} in care $aguni q9t":!^t:;t""*"t 5'"*"illi-*
j;#:litrt*::l"f*#.?-g%:'ff s*?1iil:i;
;l,:""?ili;"J;"r'*
;fiJffi"1lf;l;':,
"i' :"1'rlin:i+* ry;*il'?'"tu'1i';"1?l:
TilTS:il#i:H:
A:J#,S;'""""1?,1;l&a'i;ihi'i',,""';':ii,T*"'11{:'*llif
i"ffi!"i" sFr impinez"
ti?,, f"6 ;t*lttmrit?nh1#*"*
gffn:*-1ru"i;iii,'i;';;;;ate at' to
lffiil"t
--t tMemoriile
,ay#-,Tit:r*T11is1,*i:",11';.1'0.il"i'0',::'i'i"i,I11':o??iao*i" ri ou'
10
226'
lionalitate, P'

2 Revirsta Teologic6
-
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

t8 REVISTA TEOLOGICA

'intr-adev[ipolitice" 9i religiile recepte

aveau ,,nafiunile in Transilvalia. Cel care a
luptat eroic Si-pAnEla un deznoddm6nt tragic p'entru_inde-
piinirea fdebduintelor
"Ctuir.' insciise in aceste Diplome a fost episcopul unit
inoch,erntie In cur-sul acestei lupte, care se pre'lungeEte pdni la
venirea lui $agUna qi se revars6 in pagoptism, conqliin{a de neam 1a uni{i
dobAmdegte
'nii contraforturi, subslituind temeiul constitutiv unic, cel
morral, conferit de c5tre credin{a gtrbmo-geasc5. ortodoxE, cu unul
""tiglm pneocupat in spe,cial de dob_andiLrea de ,,privileghiomuri".- Se
5urili,c,
infiripf istfel iupt,a pofiticd peintru. drepturi. Irr*troducAnd in conqtiinfa
de neam ideea romanitdfii piecreqtine, precum qi aceea a conti'nuit[{ii
istorice in Dacia, Inochentie Clain cree'azi pe plan ideologic, inaintea
corifeilor $colii Ardelene, un spafiu virtual pentru -laicizarea -fnqsr.qsi-v1
a congtiiniei na{icn'r,ale, proces te se va desdvArqi Ia sfArqitui vi'efii lui
gngotr'". E sigur c5 $ag;una_nu imprumuti ideea romanit[{ii_-neamu]ui
,rr]trn de tra dpiscopui utrit, deqi se regdse$te prin ea, ci o are di'n propria
lui familie, cuitivat-a cu grij6 de propiia lui rr:,am6, ca gi de eonfratii s[i
ortodocgi.
conqtin{a originii, aqadar, se afirma ca un fapt de mare importa,n{i
in profititi moral it vtittbpolitului_$aguna. Desp-re-romanitatea poporului
oo-an s-a vorbit in Transilvania, din intere'se politice sau d'e naturd qtiin-
itfd; anca aln tirmputr s62ni"!ti1orr.t1 invErlali umaniqti, sagi 9i maghiiari,
iu se adaugb numerogi a1{i umanigti italieni gi-germani, 'au recu-nos-
e's de la
cut";.r"
ro*urritateilimbii romdne. De la unii ca acegtia, dar mai a apoi
polonezi, ideea trece de.la Miron Costin, spre a fi im-
"ili "*",'lqti iet de Dimitrie Cantemir in ,,Hronicul" s5u- Existi dovezi
[t'i6r,
"u
"la Inochentie
ceiie'ca Clain a cumpirat in anul 1730, de la Vie,na, o copie
1ui Cantemir, cum ne informeazi A1. Papiu llarian. Iceea
ro-r"ltatii Ei ideea continuitalii primesc, mai intai.in ideologia
"-,,ijro"i""1ui" hii Ino-
chentie it"ln, iar in continuare a urmagilor sdi iluminigti, o funclie no.Lri,
care nu a fost cunoscutS la scriitorii moldoveni, devenind in conceplia
din secolele urmAtoare o armi de luptd politici de o facturh spe-
"tiinrt
ciali. Referindu-ne, spre exemplificare, la un sinod aI preofilor uni{i'
convocat la Sibiu in anul 1748. unde se redacteazi cu aceasta 0cazie un
de revendiciri pe baza vechilor promisiuni leopoldine, observdm
;;il; de catolicis* ordi'nea
6""i se leagb cu inai multd hotdrAre !i 9e care
'adici
""itii toclmai de acele puncie din programul lui Clain au
ieudald,
rrrimele sp5rturi in conqtiinta celoi ,,unifi cu Roma". Originea
"ooa",
i:;;;'" to*a"if^"r insaEi nu constituia o valoare in sine' Se vorbea des-
Dre ea in sensul in care se urmarea un scoP poiitic. E bine cunoscut faptul
[a-""rtii;;;;; de a face la Viena cudin o curie a unui imperiu cc-gi consi-
a"tu t""anmentele existand ca atare vremea fostuiui imperiu rqm.qn'
ln felui acesta uni{ii lncercau sd-qi pun5 originea romani in slujba
unei medieri de ordin cet5{enesc, in vederea satisfaeerii aspira{ii1or lor
.rni"tirt" nobiliare, respectiv a clobAadirii drepturilg{ P9 'care le aveau
;;_;i;;1" ,,st[ri,,,'cons^iderate drept ,,nafiunile politice" ale Transilva-
C" to,tul alta era conqtiin{a r6manit51ii,,ortbdoxe". 1n aeeaste con-
"i"i.
11 Vezi A. Ambruster, Romanitatea RomAnilor, Bucureqti, 1979'
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24
ANIVERSARE ANDREI $AGUNA
l9
ptiinf6, ideea de neerm se solidarizeaze su aceea de ,,lege romdneascd,,,
caci ,Feamul" gi ,,legeal' peltru l5rbnimea ortodox5 fic corp oomun,
cu-m rnu fac pentru-uniti. originea neamului era privit6 drepf una ab-
soluti:'nu puroede doa,r de la .Rdm", ci in primut iana de la Hristos. pe
mizuri ,ce pnintr'e rrniti pitrundea ideea romanit5{ii precregtine, in ran-
durile {lrdrnimii ortodoxe menlinea gi sporea ideea continriitalii gi a ro-
-se
manittifii r5siridene or,egtine. Din motive de rezisten{i fa{i de prozelitis-
mul catolic, {drinimoa oriodoxi, care rupta pent.L .eiu"er6 unit5{ii
poporrul q-oman i,:ltru ,,ortodoxie", prefera si se consid.ere urmaFa popo-
rului dac.l2
_
Pe arcest pla'n al co_ngtiintei de neam, ce se fixeaz5 in via{a spiri-
tualS a roman-ilor transilvineni in'cE din-r sesolul aI XIII-lea, qi se imbo-
gAlegte in con{inuturi noi, deodatd crr desfdqurarea luptei pentru apd-
rarea cr,edin{ei stribune, se reazim5 gi activitatea Mitropolituiui $aguna.
Ideea romanitn{ii la el ru.r,era una po,litic6, ci organic spi,rifuali.'A"stfel,
el nu a ezitat si se o-puni pe fali unirii, in care vldea piincipalul mijloc
fle di^strugere a ortcldoxiei, qi totodatd a neamului, in Tian"rsilvania gi "Ba-
nat. Intr-adevir, ra fost deo,sebit de mAhnit de stabilirea in 1853 a unei
Mitropolii unite pentru Tr,ansilvania ,,pe ruinere vechii Mitropolii de
Alb^a lulia", in timp ce propriile lui eforturi pentru o Mitropolie ortodoxd
au fost total ignorate de curte. cu atat mai mult cu cat a constatat c6 noul
mitropol]t unit, $ulufiu, gi-a arogat rolul de coinducitor na{ional aI romd-
nilor, rol care nu_ putea reveni decat unui ierarh ortodox, incepdnd sd se
ad:reseze qi ontodoEilor, alit'r.rri de, propriii s6i credinciosi.r3 -Ln acelagi
sens, el considera ,,Gazeta de Transilvania" a fi instrumenful principal al
prozelitis,mului unit datoritd suslinerii unei false idei, asa-pdruta dez-
nationalizane 'a ro,mdnilor din Banat.ra Mai important, pbate, decdt
toate acestea este ".Iarviziunea Mitropolitului $aguna privind cauza prin-
cipald a dez,nafionalizdrii romanilor din scauneie seculegti, fenomen reli-
gios-confesi'onal, mai mult decat unul social-istoric, oarecum de larei
notorietate, desf5.qurat pe parcursul mai multor secole. proiecir:l Mitro-
politului Andrei $aguna de a construi un gimnaziu romdnesc la Bretcu,
cu scopul de a interveni in desfdqurar.ea ,acestui fenomen, opunandu-i o
rezistentd romAneasci cultural5, a rirnas nefirnalizat, din moiive usor de
inleles.15
,,Legea romdneascS" este _puterea care ii {ine laolalte pe toti cre*
dinciogii care iqi pistreS:d tradi{iile strimogeqti, dar car.,e in ,acelagi timp
su'nt rom6ni originari din ,,plai". or plaiul, in perspectiva vi,efii isto,ric-e
romdnegti, petrecute oa atare in rdnduiala unei liturghii cosmice, are o
anumit5. sacralitate:,,pe-un picior de plai, pe*o guii de nai,,. Astfel,

-102. Gdndirea rom6neasce in Transilvania in secolul aI XVIII-

12 cf. Lucian Blaqa,
lea, Bucuregti, 1966, p.
13 Nicolae Popea, Arhiepiscopul 9i Mitropoiitul Andrei Baron de gaguna, Si-
biu, 1879, p. 103-i09.
14 Cf. Cheorghe Tulbure, Mitropolitul gaguna, Sibiu, 1938, p. 195-201.
15 Ioan Ldcituqu, Identitaie qi cultur5 la RomAnii din Secuime, Cluj-Napoca,
i995, p. 140.

)*
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

20 REVISTA TEOLOGICA

una gi aceeagi }ege face oa ptrainrl sd fie qi o bisericd, locaq in care are loc
nunta Fiului lui b,tmnezEu tu cei ce sunt cuprinpi de plai. ln sensul aces-
tei afirmafii, aflim de la sfantul Io,an GurS de Aur, in predica desple
,,Cruce qi tAlhar", urmbtoarnele cuvinte referitoare la opera sdvdrqitd de
citre MAntuitorui Iisus Hristos: ,,El a cur6lit p[mantul". De legea rom6-
neasci atArnb gi aceastfl,,cur[!ite". Aqadar, a te afla in piaiul romffnesc
e tot una cu a fi de lege romaneasca gi viceversa. E vorba de,spre gaim-
perativ pe care il p5stieaz6 in adAncul ei co,nqtiin{a ortodox6. CAnd Emi-
rercu, cbnqtient pi et de acest imperativ, denunf[ ,,neagra striirnitate" ce
a cotropit'spa{iul de existenla romdneasca, ane ca scop apErare-a pl?iu-
lui irnp^otri-ia transform[rii lui intr-un simplu ,;1oc geografic" de slldg-
luire. in mintea poporului romAn, popor ce s-a pllsmuit pri'ntre catastro-
fele istoriei, cotioplrea a aparfinut cindva,,liftelor pigAne", iar mai in
urm6 ,,papistagi1oi", cum s--ar exprima rbscula{ii {.i:n..vremea Sfintului
sofronie de la cioara. Instaiat in condilia ,,geografic[" a fdrii, romdnu]
po,ate refllnoaqte ,,striinu1ui" de alt neam drep_tul de a fi. ega'l cu ei, c[ci
,,a fi,,, de daia aceasta, nu are decAt semnifica{ia unei respectiv stiri juridice.
bimpotrivi, pentru con$tiinta religios-moralS propriu--zirse, pern-
tru congtiinla etnic5, existenla nu mai e un fapt social,-reglernentat juri-
dirc, ,ci unul'structural pi fundamental spirituai: a-fi-in-1egss I'omflneasc6'
La'rflndul ei, istoria atestl {ara real5, paradisu] etnic romdnesc' pe,ldnge
cea legalS, spa{iul gi hotarele de legiti'mitate juridici.-E_irndiscutabil, $a-
gurru f recunoscut l,egitimitatea jllidicn a-imp_eriului habsburgic,,la care
s-a referit in muite Jln declaraiiile sale ofi'ciale, pastorale qi predici, de-
nun{dnd ins6, intr-o altd ordi:ne ,a lucrurilor, ilegitimitatea tuturor
acteior de silnicie la care era supus poporul r'o'ma,n. Distinclia din-
tre juridic qi '91 efnic, dintr-o !ar5 1,ega16 qi lar? 'ineala, prezenta
irr- gu;aireu initiativele lui $agqna, purtdto'r de cuvdnt a'l na-
liunii sa1e, e un fapt de neinl[turat. Degi gu vqfga o contradiclie nece-
iarf htre misiunei spiritual5 9i cea soci'al! a Bisericii, $agr1na a sim-
iit """oi" de a trasa hotarele proprii ale fiecbreia 9i, totodati, de a afla
*,iiiouou de coordonare a intreguiui. Pe lAngi faptul de a fi considerat
Biserica Ortodoxi din Transilvania c institulie de dimensiuni etnice (in
cadr,rl celei canoni'c universale), el a ar,'ut viziunea unei Mitpopolii care
si insenr,ne mai mult decAt o reunire, sub formi administrativb, a tuturor
oot"a"lor ortodocEi din monarhia habsburgicf,, sd fie adic[ reconstituirea
impresic'nant
,,paraatr"rlui etni,c romanesc" insugi. ca dovada sta numarul tra-
dL utgn*unte privi,nd infiinfarea Mitropoliei, adrln.atq din numenoase
tate t"eologioe s,^avante 9i din nu mai puline hotf,rAri ale sin'oadelor e'curne-
ri"L ri toc"ate. ln orice caz, Mitropolii, visul de aur al Ie'rlarhului de la Si-
biu, intrupa in sine ideea infiin{arii unui ducat romanesc autonom' a$a
cum aplruse aceasta in perioada fierbinte a revoluliei din 1B4B.16
conceplia lui $agu]la referitoare Ia Mitropolie ,nu este totugi f5u-
riti din argumentele formale ale dreptului cononic' ci din izvo'arele evan-
gheiice a.le gAndiirii sale religios-mor:ale, din cornvingerile s'ale ne'strf,mu-

16 K. Hitchins, Ortodoxie gi nationalitate' p. 95-99.

 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

1\IVERSARE ANDREI SAGLTNA 2l

:aie ce Ortodoxia,este. sau ar trebui sb fi,e, fofia c[lbuzitoare a vi'e{ii per-

-ronale, pr,ecum Ei a nra{iuniior de pretutindeni. Nu de putine ori, intre ca-
racteruf juridic Ai cel real-ontologic despre care.vorbim, apar contradic{ii
:ieu de inlaturat. Poate fi gi cazul Mitroplitului $aguna. Pe terneiul pre-
i.rpoziliei sral'e cb rornAnii qi dinastia pot constitui o alian{5 vrermelni'c5,
:l a r.ecornand,at incredere in Viena oa piatr6 de temelie a irrtregii politici
:omAnegti tnansi,lvinene. l,n ,acelaqi timp, ins5, tot el^ avea sufieiente irn-
coieli in legituri cu intenliile adevdrate ale Curfii. lnainte chiar de im-
staurarea a-bsolutismului, $agUna observase tendintele ascunse ale mo-
::arhiei habsburgice spre o concentrare a vielii social-politice, care lisa
;rea pufin loc unei afirmalii nalionale locale, respectiv 'acelsr institu{ii
pe care el le cornsidera necesare pentru ca romAlii sa poatd dobAmdi oere-
iare libertate, precum gi o reaia manifestare proprie in irnpe'riu.tl Ct
:oate 'aoe,stera, iri congtiinla Ierarhului de Ia Sibiu, luptdtor pentru drep-
tate, se.stabilegte un echilibru intre planul social-politic juridic ai-cel
nafimral-onto,logic, cel pufin in ultima perioad6 a vielii sale, cl'aio'ritb fap-
:ului ci el nu a pus niciodati Biserica ln slujba neamului, ci neamul in
slujb,a Bisericii. In nici un caz gi in nici o imprejurare rru a conceput
Oriodoxia qi neamul sbu in slujba monarhiei.
Neamul poate fi definit, dup5 cum am vdzut, prin origine, prin p[-
n6ntul ,care il ocupi, ,ca qi printr-o menire divinb de oare atArni. Pentru
:reamul rom&nesc, originea lui nu e alta decdt irrceputul sdu absoiut de
existen{5, primit odatd cu increqti'narea sa; plaiul sau pimintul stribun
este dobdndit gi eI ca paradi,s etnic, priin acela$i act de convertire la Hris-
tos; iar ffrenirea gi-a recunoscut-o ca interven{ie divind in profu,nzimea
conptiinlei sral,e istorice. Uestinul neramuiui nostru s-a dovedit chiar din
cbArqiiie sale a fi deosebit de dureros qi de tnagic. ln curgerea vrem^ii,
suferinlele rxu l-au ocolit, marile incercbri ale vie{ii nu l-au 'cru{at. In
iurtuna veacurilor, locuitorii cetetii carpatice gi ,a impnejurimii ei, care
5i-au primit numale de la Hristos (rornanus : 'christi,anus), l-au a-rut
:recontenit pe Domnul cu ei, dup6 cum L-au gi ,auzit, spunAndu-Ie: ,.Eu
sunt, nu vi temeti"! (Matei 74,27) gi astfel au rezistat tuturor rdutdtilor.
Aqa se face cd neamul, cel pl5smuit printre catastrofele vremii, s-a cdlit
in teroarea iLsto,riei. Tofi cei care l-au duqminit qi l-au disprefuit. l-au ap[-
sat gi l-au nedreptf{it, in vArtejul n[vSlirilor barbare sau in tumultul cu-
ceririlor irnperialiste, rreligioase sau ateiste, catolice sau reforrniste, au
crczut cd il poart6, fdrd intoarcere, pe drumul pieirii. Se vede, irLsfl, ci
:uferinfa qi ndpasta nu i-au fost leag5n de moarte. Cici cu cAt mai mult
a fost prigonit in prop,ria lui.cetate de mulfi Ei coline, acoperit in umbrele
durerii gi ,aI,e tdcerii, cu atAt a 9i sporit in devotament 9i credia-rciogie, plin
de dar Ei de adevir. A fost mreritul Mitropolitului Andrei $egu1,a d'e a-l
Cescoperi c,a ,atare Ei de a-l vedea inscris in planul providen{ial al istoriei.
In urn:.I gi acelagi plan sunt insemnate numele celor care l-au c515uzit in
cele mai grele momente ale existenlei sale. LAngA numele nemuritoare
ale Sfdntului Sof,romrie de l,a Cloa'na, Horia gi Avram I'ancu, se afl6 qi nu-
nele marelui Mitropolit Andrei $aguna.
17 lbidem, p. 147.
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24

REVISTA TEOLOGICA

Profr,lul moral al Mitropolitului Andrei $agnrna furtrruchipare

a nizuinlelor marilor birbafi ai istoriei neamului:- Sf. Sofronie
de la Cioara, Horia gi Avram Iancu

Rom&nii din Ardeal, incepdnd mai ales din secolul al XII-lea, de

c6'nd I'e-a fost pr.r,s[ il,a greia imceroare credlnla, srau arbtat ,nezdru'nci-
nafi in gdndul de a merge neclintifi pe calea Ortodoxiei. Rdbdarea t5-
cutd gi lupta necurmatd le-au fost trdsdturile viefii, viafd pe care o
trdiau in crezul 1or, invingdnd veacurile. O taind istoricd ii incon-
joard pe tofi acei bdrbafi ce se ageazd in fruntea norodului, fie cd e
Sfdntul Sofronie, Horia sau Iancu, ca de altfel pe intreg neamul romA-
nesc. CAnd privim trecutul atdt de greu Ei nedrept de care au avut
parte romAnii ortodocqi din Ardeal, ne ddm seama ci un suflet marer
o credintd de nestrdmutat, trebuie sd fi stat la temelia vietii lor pentru
ca sd fi putut strdbate prin vifornifa vremii. Dar suferinfele pe care le
indurau ,,biefii romdni", vorbind la modul general, nu veneau atdt
de mult din faptul cd ei in calitate de fdrani ajunseserd iobagi, cdt din
aceea cd starea lor sociald decurgea din alta gi anume din conditia de
romdni ortodocAi. Dupd cum se $tie, catolicii, impreund cu calvinii gi
unitarienii, ieliti Si ei din rdndurile 1or, aveau dispref pentru religia
gi limba romdneascd. Prigoanele impotriva preofilor gi a luptdtorilor
pentru credinfa strdmogeascd, prddarea bisericilor, nu a incetat vea-
curi de-a rdndul. lntre natiile Ardealului, romdnii erau considerafi ca
oameni fdrd patrie, fdrd congtiinld nafionald, cu alte cuvinte un neam
de oameni sortifi sd trdiascd in condifiile cele mai mizere ale viefii.
Cea dintdi imagine pe care o intruchipeazb Mitropolitul Andrei
$aguna este cea pe care i-a oferit-o Sfdntul Sofronie, luptdtor pentru
Ortodoxie. Ndscut Si trdit printre tdranii satului sdu natal, Cioara,
Sf. Sofronie a incercat toate durerile neamului acesta sdrac ai rdbdd-
tor, a indurat nedreptdtiie, 9i a inchis opresiunile ziinice, in calitatea
sa de preot, in suflet laolaltd cu fdranii sdi, credinciogi ortodocgi, sim-
pli gi buni. S-a pdstrat mereu curat gi ddrz pe drumul sdu, folosind
toate imprejurdrile viefii sale gi leg5furile pe care le iavea cu rtoli
cei care tindeau spre eliberarea religioasd de uniatism, socotind cd
acest regim religios i-a chinuit pdrinlii 9i frafii de neam. Suferin{a
incercati qi ,aceea pe care a vdzui-c imprejur.rl sau, au fasat sE creas-
cd in sufletul acestui preot nevoia de a se ridica pentru a face drep-
tate poporului Si a indlfat crucea Ortodoxiei pe calea rdscoalei, impli-
nind astfel o mare indatorire fatd de natie. SfAntuI Sofronie este cel
dintdi $i cel mai autentic chip de b5rbat al credinfei care inspird in-
treaga viatrd li intreaga activitate a Mitropolitului Andrei $aguna.
AI doilea bdrbat cu care poate fi comparat $aguna este Horia,
craiul munfilor. Intr-adevdr, om de stdncd gi un nume de legend6,
afldndu-se intre doi cdpitani ai revoluliei cunoscutd cu numele sdu,
Cl,oEca qi Crigan, Ho,rria a fosrt tortugi,,crAigo'ru1",,,cipita,nu1 eel rnarre".
Revolufia din anul l7B4 a rdmas legatd in primul rdnd de numele sdu.
Ei este acela care a intrupat mai deplin momentul istoric, gdndul 9i
fapta neamului sdu. Acesta, credem, este secretul legendei. Dacd C1o9-
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24
ANIVERSARE ANDREI SAGUNA
23

ca era un frate de cruce gi un bun sfdtuitor, gi dacd crigan era un m&*

nuitor de arme, Horia era un mare cdpitan in infelesul de conducdtor,
de indrumdtor in toate imprejurdrile vietii, 9i in timp de pace gi ln
timp de luptd. Sd relinem pentru comparalia pe care o incercdm
aceastd calitate a ,,crdigorului". ca sd inleiegem'mai bine profilulmo-
ral al lui Horia, se cuvine sd observdm cd revoiulia iscatd de el a fost
revolutia fdranilor iob.agi din munfii Apuseni. Ei s-au ridicat pentru
dreptate gi au cerut sd fie oameni liberi cu aceleagi drepturi si' inda-
toriri fafd de impdrS|ie ca gi nobirii, sd aibd pdmdnt 9i'libertatea sd
meargd la armatd. De aici s-a crezut cd oamenii acegtia ii du$mdneau
pi--i voiau deposedafi pe cei avuli, cd sentimentul profund care i-a
man-at_ cdtre fapta cea mare a fost un ,,sentiment de clasd" gi deloc
unul de neam gi credintd. Se cunosc insd lucruri care ne aratd cd fap-
tele s-au petrecut cu totul altfel. Deqi ar.ea aceastd fald sociald, mig-
carea era cu adevdrat nalionald gi religioasd: era atdt in congtiinia
conducdtorilor, ciit gi in congtiinla |draniior. Sunt de amintit aici nu-
meroasele botezuri care au avut loc mai a;es la Abrud in vremea re-
volutiei. Horia voia sd treacd fara sub conducerea romdnilor, rdmdndnd
desigur mai departe in leg5turile normale cu tronul lmpdrdfiei. DacX
judecdm miqcarea Mofilor de acum un \-eac 9i jumdtate prin ideile de-
mocratice abstracte desigur cd nu infelegem nimic. Numai cd timpul
$i locul in care s-a petrecut rerroluiia acee-sta ne aratd cd nici nu poate
fi vorba de aceste idei, ci de motive mai addnci, mai concrete li mai
vii, legate de imprejurdri de viafd trditd, nu trecutd prin sita abstrac-
fiunilor impersonale. , Horia gdndea din viafd 9i a poinit lupta tot din
ea. Neavdnd o doctrind poiiticd, el a viizut addnc'lucrurile, a judecat
prin ele gi a incercat sd le schimbe spre mai mult bine pentru ireamul
sdu' |ara, considera Horia, este a romaniror, pddurile gi pdmdntul sunt
ale lor, cdci aga le-au mogtenit din b6trani. Luarea aveiilor de cdtre
grofii -maghiari a fost o nedreptate de neiertat cdci ei se simfeau cu
toatd fiinfa lor stdpdni inddtinafi pe aceste locuri. In stilul acestei
lupte se inscrie gi profilul moral ai Mitropolitului Andrei gaguna, iup-
tdtor pentru drepturile Romdnilor din Transilvania.
Horia a fost un om simplu, dar un mare infelept, a fost un om ne-
insemnat dar neasemuit !e puternic, un om gi intrdg, un fdran al ome-
niei noastre romdnegti. consimi6mdntul addnc al l"egii drepte ce tre-
buie implinitd, cu o incredere nestrdmutatd in izbdida binelui, el a
primit sd implineascd, fdrd sd mai dea inapoi, o faptd care il depdgea,
c5,ci era a unui neiam intr,eg, d'ar oane prin el a putut id se arate in i;torie:
Iatd modul in care Horia ii prefigureizd pe gjguna.
cel privegte pe Avram Ia-ncu, acesta ia"gi el in brafele sale des-
. _lnneamului
tinul intr-un moment de rdscruce. Este momentul in care
desfiinlarea iobHgiei pentru romdni insemna, potrivit oamenilor po-
iitici- maghiari ai vremii sale, ca ei sd-9i pdrdseascd credinfa pi limba
primind limba maghiard pretutindeni, in qcoald gi in administrafie. pe
deasupra Ii se cerea ca sd adere la unirea Ardealului cu ungaria. E
vorba d'e un punct insernnat aJ programului liberalilo,r rnaghiari. Toate
aceste lucruri insemnau pentru romdni cedarea in fafa acfiunii de dez-
 Moldovan, Pr. prof. dr. Ilie
Profilul moral și conștiința ortodoxă a Mitropolitului Andrei Șaguna
Revista Teologică, Serie Nouă, an VI (78), nr. 1-2, ianuarie-iunie, 1996, Sibiu, pp. 13-24
u REVISTA TEOLOCICA

nafionalizare, prin rdsplata ce li se promitea, adicd desfiintarea iobd-

giei. Socoteala a fost gregitd cdci aceastd acfiune a grdbit redeqtep-
i-area nafionalS a romAnilor, care in loc sd se lase purtafi de promi-
Silrni degarte s-au prins mai addnc in trupul pdrinfilor lor 9i au n5-
zuit Si mai mult cbtre viatd liberd $i demnb. PAnd in straturile cele
rnai de jos ale tdrdnimii, neamul s-a infiorat Ia gdndul cd-Ei va pierde
bredinta Si limba. Din aceastd infiorare a unui suflet care se simte in
pr'eajma primejdiei, ca 9i din tragedia petrecutd in anul 1B4B la 19 iu-
hie, s-a ndscui gAndul luptei pentru apdrare. Simfdmdntul unei sufe-
rinle nedrepte in trecut gi nevoia de a trdi mai puternic in viitor' i-a
fdcut pe aielti fdrani de omenie sd porneascd Ia luptd, sd asculte in-
drumdrile acelora care erau ln fruntea lor $i pe care ii simfeau cdt
de mulfi sunt din trupul qi din duhul lor. Cu prilejul adundrii nafio-
naie de pe cdmpia LibertSfii, Avram Iancu, care crezuse puternic in
sine, in fafa poporului adunat Si-a hotdrAt pentru totdeauna drumul
'sd meargd.
pe care trebuia Sufietul siu simlea neasemuit de addnc
nevoile vremii pentru neamul sdu $i chipul prin care ele puteau fi ri-
dicate. In munfii lui Horia Ei a strdbunilor sdi a gdsit Iancu ascultare,
a qdsit insuflefire gi puterea de jertfd. Acolq, in munfii Apuseni, 1a
Abrud, la Zlatna, la Cdmpeni, in locurile tradifionalelor lupte pentru
iidiCarea neamului din durere 9i umilinfd, acolo a gdsit Iancu rdspuns
gi indemn pentru gdndul sdu infldcSrat in agtep-
'zile a-gi putea indeplini pdmdntul
iarea unei de biruinfa. Legafi de pentru care luptau 9i
de credinla strdmoq'easc5, I,ancu 9i oqternii lui au invins prin tiria cre-
dinfei li infruntarea morfii. $i in aceastd privinfd, paralela pe care o
facem intre Iancu gi $aguna este semnificativd.
' Avram lancu: o fdciie oi o bdrbdtie izvorAte din tainele addnci ale
vietii ;i ale istoriei neamului, precum gi $aguna, un om qi o viafd de
piidd, De aceea a purtat atAtea izbdnzi, de aceea a cdzut aga cum a
chzttt. DupE luptele cu maghiarii, Iancu devenise un adevbrat pirinte,
un indrumdtor al poporului care r-edea in el sprijinul sigur in toate
imprejurdrile grele. Craiul munlilor era acum simbolul drept5tii pi al
binelui in care tdranii credeau atAt de mult. In timp ce Iancu prin fap-
tele sale vitejegti izbutise sb dea romdnilor un prestigiu gi o mAndrie
nafionald, Mitropolitul $aguna igi reinnoia puterile pentru o cAt mai
deplind izbAndd Ia Viena. Sldbirea imperiului, pe de o parte 9i faptele
Iui Iancu pe de alta ii fdceau pe romani sA se creadd la capdtul sfor-
{drilor prin cdpdtarea rdspiatei ce li se cuvenea. Faptele nu s-au pe-
trecut insd dupd credinta ior, a fost doar o intoarcere la stdrile de
dinainte. Nenumdratele petilii vechi au fost reinnoite, dar cu toatd
stdruinla qi priceperea lor, $aguna impreund cu ceilaili tfimigi ai ro-
mdnilor s-au vdzut neiuati in seam6.,
Contemporan cu Avram Iancu, tdiat din acelagi trunchi aI nea-
rnului nostru, Mitropolitul Andrei $aguna, dupd cum ne incredinfeazf,
Keith Hitchins, e ,,ultimul mare prelat conducdtor de popoare"'
Pr. Prof. Ilie Moldovan