Sunteți pe pagina 1din 19
»Cred intru Unul Dumnezeu, Tatil Atotfiitorul, Fécétorul cerului si al pamantului al tuturor celor vazute si nevazute...“ (Cel care vrea a vorbeascl anu # aul despre Dumnezza trebnies itn chip car c& ait cele cu privre la docrina = Gy Sm Q ¢ < > 3 > fa) Es = Ey I =P = ales pentru secularizarea averilor manistiresti,n- a recunoscut autocefalia Bisericii romanesti Demersurile Bisericii noastre pe lang& Patriarhia Ecumenic’ au continuat si sub patriarhii Antim VI (1871-1873) si loachim IIL, dar rezultat favorabil nu s-a putut obfine decat in vremea patriarhului Toachim IV (1. octombrie 1884-14 noiembrie 1886), un ierarh echilibrat, care cunostea bine situatia existent intre patriarhia Ecumenicé si Biserica Romané [15]. in februarie 1885, membrii Sfantului Sinod au delegat pe episcopul Melchisedec $teftinescu al Romanului si pe episcopul losif Gheorghian al Dunarii de Jos (1879-1886) s& alcatuiasc’ 0 scrisoare patriarhului loachim IV in care s& ceara recunoasterea independentei bisericesti. In 25 aprilie 1885, patriarhul Ioachim IV a convocat Sinodul Patriarhal, iar dup ce, formal, a luat cunostintg de cuprinsul ei a decis ,... s& recunoasci formal autocefalia Bisericii ortodoxe Romane” [16]. {in aceeasi 2i (25 aprilie 1885), patriarhul Joachim IV a trimis enciclice patriarhatelor din Ras&rit, precum gi Bisericilor Ortodoxe autocefale, aducndu-le la cunostingS ca recunoscut $i autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane. La scurt timp (la 1 mai 1885) a avut loc sedinfa Sfantului Sinod in care s-a luat act de ‘Tomosul de autocefalie gi de continutul scrisorilor trimise de la Constantinopol. in mesajul de deschidere, regele Carol I si-aexprimatbucuria c& recunoasterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane s-a inféptuit pe vremea sa gi cu sprijinul sustinut al guvernului firii [17]. Tot atunci, mitropolitul primat a instiinjat gi celelalte 11 Biserici Ortodoxe autocefale ~ existente pe atunci = despre recunoasterea autocefaliei Bisericii noastre de citre patriarhia ecumenicd. S-au primit : | 6 FOAIA DIECEZANA¢ ianuarie 2010 deindata scrisori derispuns gifelicitiri (18). Recunoasterea, in mod formal, a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane in 25 aprilie 1885 a constituit un pas important si o nou& etapi in devenirea Bisericii Ortodoxe Romane [19]. Centenarul instalarii episcopului Miron Cristea la Caransebes Cel de-al treilea episcop al Caransebegului, Miron Cristea, a fost ales la 4 decembrie 1909 in urma sinodului ce s-a convocatcu acest scop [20]. Ceremonia hirotoniei a avut loc marfi, a treia zi de Pasti, la 3 mai 1910, la Sibiu, iar instalarea in scaunul episcopal a avut loc in Duminica Tomi, 8mai 1910[21]. La Caransebes, episcopul Miron Cristea a desfagurat o ampli gi energici activitate de Promovare a culturii nationale, a ciutat si rispunda tuturor problemelor ivite in cuprinsul epathiei, actionand cu un spirit viu, plin de initiativa, gi cu mult simt organizatoric (22). A lucrat cu rvn’ pentru luminarea clerului si poporului din eparhie, pentru ridicarea moralului gi intirirea disciplinei preotilor si pentru dezvoltarea agezimintelor bisericesti, culturale gi economice [23] Pe plan national, s-a remarcat prin spr ‘rea activi a luptei pentru emanciparea national a romanilor transilvdneni gi participarea la evenimentul Marii Uniri, infaptuita la 1 Decembrie 1918 [24]. in ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al Roméniei Mari a votat in ‘unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebeg ca Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Primat al Roméniei. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta in acea vreme un adevarat simbol al unirii tuturor romédnilor si consfinfirea unirii politicea Transilvaniei cu Romania. Adoua zi, in 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, a avut loc ceremonia investirii noului mitropolit primat, regele Ferdinand incredintandu-i toiagul arhipastoresc, simbol al autorit&tii chiriarhale gi al inaltei demnitatiierarhice [25]. Prin aceasta alegere si prin intreaga sa activitate, Miron Cristea a devenit un simbol al roménilor de pretutindeni Episcopul Miron Cristea este pentru Episcopia Caransebesului nu doar un fost episcop si un simbol romanesc. El este gi ctitorul moral al noii Catedrale Invierea Domnului, Sind primul episcopal Caransebesului ce a ridicat problema construirii unei noi catedrale in oragul de resedinf’. Visul episcopului Miron Cristea este implinit acum, la 100 de ani de Ja inceputul pastoririi sale la Caransebes. fin cinstea acestui eveniment, cu ajutorul Iui Dumnezeu, vom tarnosi in acest an noua catedrali a Caransebesului, ca omagiu si pioas amintire adusi primului patriarh al Romaniei pentru activitatea strélucit’ pe care a desfigurat-o in EpiscopiaCaransebesului. + LUCIAN Episcopul Caransebegului NOTE [1] Hotrdrea nr. 3630

S-ar putea să vă placă și