Efectul termic(Joule) const n nclzirea conductoarelor strbtute de curent

electric
Cel mai mult se nclzesc rezistoarele din crom-nichel (de form spiralat,subiri
i lungi ) de la reouri ,radiatoare ,usctoare de pr(de exemplu), i filamentele din
wolfram ale becurilor.
Cel mai puin se nclzesc cablurile de alimentare(din cupru) ale aparatelor
electrice. Cu ct intensitatea curentului electric printr-un conductor este mai mare, cu
att mai intense sunt efectele termice ,magnetice i chimice produse.
Conductoarele se nclzesc indiferent de sensul curentului electric:dac
schimbm polaritatea bateriei din circuitul becului,acesta lumineaz i se nclzete la
fel.
n caz de scurtcircuit, sigurana fuzibila se topete i curentul electric se
ntrerupe, evitndu-se astfel un incendiu sau distrugerea aparatelor electrice

Aplicaii
Produsele folosite la nclzirea industrial, precum i pentru uzul casnic,
funcioneaz pe baza efectului Joule-Lenz. Elementul de circuit comun n construcia
acestor produse este un rezistor (sau mai multe, grupate adecvat) n care se dezvolt
efectul Joule al curentului electric. Rezistorul su (elementul rezistiv care disip
cldura) este realizat din nicrom, feronicrom, fecral, kanthal, cromal .a. Aceste
materiale sunt rezistente la temperaturi mari, au rezistivitate electric ridicat i un
coeficient mare de temperatur al rezistivitii.
Efectul termic al curentului electric are multiple aplicaii industriale: cuptoarele
nclzite electric, tierea metalelor, sudarea cu arc electric etc.
Arcul electric este un curent electric de mare intensitate. La separarea sub sarcin
electric a dou piese metalice n contact, densitatea de curent crete foarte mult
datorit micorrii zonelor de contact, pe msura deprtrii pieselor i datorit
tensiunii electromotoare (t.e.m.) de autoinducie care ia natere la ntreruperea
curentului.
Datorit efectului Joule-Lenz foarte puternic, metalul este topit local i vaporizat.
n condiiile existenei vaporilor metalici i a contactelor puternic nclzite, aerul dintre
contacte se ionizeaz i ia natere o plasm fierbinte cu temperaturi de cca. 6.000
7.000 K. Sub aciunea diferenei de potenial dintre contacte plasma se deplaseaz,

formnd arcul electric; deci curentul electric continu s existe i dup ntreruperea
mecanic a circuitului.
Din procesele de recombinare ale purttorilor de sarcin, arcul electric elibereaz
energie sub form de radiaii luminoase intense. La sudarea metalelor, arcul electric se
formeaz ntre un electrod i piesa de sudat; tierea metalelor se realizeaz prin topire
local cu arc electric, iar la ntreruperea circuitelor electrice arcul este stins prin
metode i dispozitive speciale care favorizeaz procesele de deionizare n coloana de
arc. La ntreruptorul cu prghie, pentru a se evita topirea sau distrugerea parial prin
arc electric a pieselor de contact, ntre acestea se monteaz n paralel un condensator.
Condensatorul se ncarc i preia energia eliberat de cmpul magnetic prin curentul de
autoinducie, fr a se mai produce un arc electric.
Cnd un material conductor este plasat ntr-un cmp magnetic alternativ, curenii
indui determin nclzirea materialului. La frecvene mari nclzirea este mai
pronunat la suprafaa materialului conductor; efectul este utilizat la tratamente
superficiale ale metalelor i pentru lipire.
Cuptoarele electrice se utilizeaz i pentru topirea metalelor. Dac un dielectric este
introdus ntre dou armturi plane, alimentate n curent alternativ, acesta se nclzete
din cauza pierderilor de polarizare. Fenomenul este utilizat pentru topirea maselor
plastice, la nclzirea mbinrilor din lemn, la nclzirea alimentelor n cuptoarele cu
microunde .a.
Calculul la nclzirea produs de trecerea curentului electric prin conductoarele
aparatelor i mainilor electrice este foarte important: nclzirea nu trebuie s
afecteze stabilitatea termic a materialelor izolatoare.

Este reprezentat de apariia unei tensiuni electromotoare de inducie (descris

cantitativ de legea induciei electromagnetice Faraday) ntr-un conductor supus aciunii
unui cmp magnetic.
Efectul magnetic al curentului electric- const n apariia unui cmp magnetic-n
jurul conductoarelor strbtute de curent electric- deviind acul magnetic al busolei
O bobin strbtut de curent electric se comport ca un electro-magnet: atrage
corpurile din fier.
Cnd n bobin se introduce un miez de fier, proprietile magnetice sunt mai
intense.
n apropierea unui conductor strbtut de curent electric acul magnetic al
busolei se orienteaz tangent la linia de cmp magnetic- i nu mai indic Nordul.

Sensul liniilor de cmp magnetic produs de un curent electric rectiliniu se

determin cu regula burghiului.
Efectul magnetic depinde de sensul curentului electric: dac inversm polaritatea
bateriei din circuit, acul magnetic al busolei deviaz n sens invers.

Efectul chimic const n apariia unor transformri chimice n substantele lichide

conductoare strbtute de curent electric i depunerea unei mase(m) de substane
chimice la electrodul negativ(catod)Efectul chimic(Electroliza) are numeroase aplicaii:
-Obinerea si purificarea metalelor(aluminiu,cupru)
-Argintarea unor obiecte(lnioare ,etc)
-Realizarea unor materiale care nu ruginesc(tabla zincat)
-Realizarea discurilor de pick-up
-Instalatie de electroliza
Disociatia electrolitica este separarea substantelor ionice in ioni pozitivi si
negativi, iar dirijarea acestora spre electrozi se numeste electroliza

Aplicaii
Electroliza este utilizat pentru obinerea metalelor pure (Cu, Ag, Al, Zn, Pt) n
galvanoplastie, galvanostegie.
Obinerea metalelor pure prin rafinare se realizeaz prin electroliza cu anod solubil
unde metalul este transferat de pe anodul impur pe catodul realizat sub forma unei lame
sau a unui fir foarte pur. Aluminiul pur se obine din praf de alumin (Al2O3), care se
topete ntr-o cuv cu perei din grafit, acesta constituind catodul. Anodul este un
electrod din grafit. n urma electrolizei ionii de Al3+ se depun pe pereii cuvei.
Prin electroliz se obine i cuprul electrotehnic de mare puritate.
Galvanoplastia const n depunerea unor straturi metalice subiri pe obiecte
metalice n scop de protecie sau decorativ (nichelare, cromare, argintare, aurire etc.)
Galvanostegia const n depuneri electrolitice de metal pe mulaje din materiale
plastice (sau cear), impregnate cu un strat de grafit, pentru a le face conductoare.
Mulajul este montat la catod i dup depunerea metalului se ndeprteaz materialul
mulajului. Se obin astfel reproduceri foarte fidele ale formei unor obiecte (sculpturi,
alte opere de art).

Fenomenele electrice joaca un rol important in multe din procesele fiziologice

care au loc in organismele vii. In plus pot influenta in rau sau in bine functionarea
acestora.
In primul rand trebuie sa mentionam propagarea impulsurilor nervoasa. Fibra
nervoasa are in alcatuirea ei o membrane cilindrica ce contine in interior un fluid
conductor (un electrolit), iar in exterior este inconjurata tot de un fluid conductor.
Printr-un mecanism similar celui care se manifesta in pila voltaica, intre cele doua fluide
se mentine o diferenta de potential de aproximativ 0,1 V.
In prezenta unui impuls nervos, membrana devine mai permeabila pentru ionii din cele
doua fluide electrolitice care o strabat si, in consecinta, determina o scadere locala a
diferentei de potential (care se manifesta ca un fel de bariera pentru impulsul nervos).
Dupa trecerea impulsului nervos membrana revine la starea initiala si diferenta de
potential se restabileste. Fenomenul de propagare a impulsului nervos mai prezinta si in
prezent multe aspecte insuficient intelese si explicate.
Datorita naturii electrice a mecanismului de propagare a impulsurilor nervoase
corpul omenesc este foarte sensibil la actiunea curentilor electrici din exterior.
Reprezentarea grafica a dependentei de timp a tensiunii care apare intre doua puncte
de pe suprafata corpului omenesc ca efect al activitatii inimii este cunoscuta sub numele
de electrocardiograma (ECG), iar aparatul utilizat este numit electrocardiograf. Prima
electrocardiograma a fost realizata in 1889 de A. Waller. In Romania,
electrocardiografia a fost introdusa din 1920 de D. Danielopolu.
In mod similar, reprezentarea grafica care apare intre doua puncte de pe
suprafata capului ca efect al activitatii electrice a creierului uman este cunoscuta sub
numele de electroencefalograma (EEG). Prima electroencefalograma a fost realizata in
1924 de psihiatrul german Hans Berger, iar in Romania de marele neurolog Gheorghe
Marinescu in 1934.