Tulburari de mers

Modificarea pozitiei corpului sau a

membrelor sau efectuarea unor miscari
neobisnuite in timpul mersului.

Investigatiile de rutina includ:

hemoleucograma, VSH, biochimia, VDRL,
sumar de urina.
Daca exista schiopatat dureros se poate
face radiografia articulatiilor soldului,
genunchiului sau gleznei. De obicei
radiografia coloanei lombare nu este
foarte utila. Daca radiografiile simple sunt
negative se pot face tomografie sau RMN.
Densimetria osoasa poate evidentia
fracturi obscure si alte patologii ale
oaselor.
Un mers spastic asociat cu tulburari ale
nervilor cranieni sugereaza o tumora
cerebrala sau o alta afectiune la acest
nivel, iar investigatiile utile sunt
tomografia sau RMN. De retinut ca RMN-ul
este de doua ori mai scump decat
tomografia, iar sensibilitatea lui doar putin
mai mare. Un mers spastic care nu se

asociaza cu afectiuni ale nervilor cranieni,

sugereaza o afectiune la nivel spinal, iar
pentru diagnostic se folosesc tomografia si
RMN-ul zonei incriminate.
Daca se suspecteaza scleroza multipla se
poate face o punctie spinala, pentru
dozarea proteinelor mielinice si gamma
globulinelor.
Mersul ataxic sugereaza o afectiune a
cerebelului, dar poate fi prezent si in
scleroza multipla, anemia pernicioasa sau
tabes dorsal. Daca testul VDRL este
negativ se pot face teste mai specifice
pentru sifilis. Dozarea vitaminei B12 si a
acidului folic pun diagnosticul de anemie
pernicioasa. Electromiografia si biopsia
musculara sunt utile in suspiciunea de
distrofie musculara.
Daca pacientul are mers stepat se poate
lua in considerare neuropatia periferica.