EXITAS -TEZA DOCTOTAT CONSTANTIN ENACHE, ccxrrouu ABORDAREA UTILIZARII TERITORIULUI URBAN 22. ABORDAREA UTILIZARII TERITORIULUI URBAN PRIN PRISMA PSIHOSOCIOLOGIE! $1 ECOLOGIE! URBANE - URBANISMUL PARTICIPATIV ABORDARE PSIHO-SOCIALA Georg Simmel, in uerarea “Metropole sf vala psiticd”('62), a lansat ipoteza & expuneroa continua aindviduul la contactul cu semeni si creeazé o tenslune, Pentru a se adapta acest stimul permanent, locultorul oragului adopt o attuine rezervat, biazata, chiar ost fata do celal) cameni. Simmel a influent conceptia socologior american ain “scoala de la Chicago" (Park, Burgess, With, Whyte), relloctata in iucarea Wi With din 1838: “Urbanism ca mod ae vat (1988), With consider tei dimensuni ae vet urbane ca eseniae in inuentareapolhica a Indvdulu: nui! oooulatia. danstataa populats’ si elaragantatea si. El esie de pérere ci denstatea risicata promoveaza compettia,athudinea rezorvata,coltudiea si rtarea, e prvind etectele negative ale dans au fst formulate revert, dar au rimas netestate and tn ani gaizeci, c&nd intoresul privnd efectelo densitifi a crescut considerabil, 0 daté co explazia demogratcd a oragelor. Punerea in evidenta de caire Calhoun, prin colobrele sale experienfo cu sobolani, a olectelor elas ale suprapoluri asupra animaloior au stat a orginea urui val de stud al carr abectiv era de a cua olagurd Inte dieriteleniveur ale densi i reeventa patologilor socio (dalieverta sicrminalitatea),faico si mentale ale orgenilor, Valdtatoa acostor pur do stu a fost cortstata pentru ed, nu au fest nciodst late In calcu conditle soco-economice ale famiilr. Lraile carcatatorior Galle, Gove si McPherson din 1972 au evidentat fra Indoalé 9 legturs poz 7 itv intra numéul de persoane pe camerA s\rala_ mortal. a fecundtatl ca si fecventa ‘comporlamantelor delinevente. Numéul locutorior la hectar nu a fost legat de det indicator ‘menjonay! anterior. La fel in Franja, P;Chambart de Lauwe gi echipa sain 1959 au constatat in ‘ee ce prveste numdrul de persoane pe locurta oa deasunra li 2 i uti de 6-10 mp pe persoand Kecventa tuburatlor de comporament cesta Pe acoeasl lini do corcotare,psihologii au Incoreat sa Identfce etecte ale densi populate supra comportamentuul social si capaci de munca: Eraedman (1971), Rosa (1979) Sherrod (1974). Efecto nogative puternice sunt foarte rar evdentate. Feadman (1978) evalveaza aceste Stud § alunge la concluza c& cide munca sl aspen comportamantul ssial al indviculi, cu 0 singurd excepto, aceea a corelaiel dine donatate gt sex: pe masurd ce denstalea crest, se constalé un rSspuns negativ al relailor dre barba, dar tun réspuns poz al olailor cave feet 74). (0 sere de ipoteze privind aceste aspecte negative au fost tstate in deceniul recut, cu puting ‘excep au fst infirmate. Stuciulsueceselor sl egecurlorcercati in domeniulefecelor densi aupra edn&tal fzico gi montale a oamenor erat e8:- densitatea are ata electe pozive, ct i efecto negative asupra lcuitorororagull; teorileefectelor negative nu sunt intotdeauna cuantlcate si conceatizatocorec, casa oe face ca 0 sore de lacte 8 nu iae la ming, ‘exist gi ate efecte ale densi care sunt erie de cole prinse in ipotezele respective; ait efectole pozitve, c&t gi cele negative au semnifatie mama intrun context anutit si in corelatje multipla cu o Sere de factor, do cole mal multe fi simplifcat inadmisii In problema corcetror asupra flosrl spatiulul de calre om, Edward THall 1965), ara cf “in June. ost elo mls enon neers pani apie orca densa, Nu pal ck a‘ABORDAREA UTILIZARII TERITORIULUI URBAN crown 4 ABORDAREAUTILIZARITERITORIULUIURBAN carro apulatia so ceplaseaz8 In mod constant in spat. in intervale si deci diterite, dar flecace om ‘oa cu sine 0 sare de deziderate a cic dimensin| vargas Fara o denstate sucionté oameni nu pot ven n contact unit cu call), Deasemeni gi stuncl cd ‘exist 0 densiate prea mare apar problem. Accasta ineeamné oa 250 de oamer pe hectar nd sunt deajuns lar a paste 600, asazaileTnoap 28 sufere i i -identich. Orcum, anumite densi canttaly ‘ar formeaza un cadru propice, in care si s0 poati munc alata timp edt s pot satisface nevolle de Insorva, afc, etc Densitatea perceputa Numeroase stu elaborato in domenalpsiologlel mediiui au ardlat cd nu este atit densitatea nl nan sentiment da inghesuia. ‘coast sonzatie este produsul informatilor de ordn falc (amensjerea spat) rela nt construc, inalimea cacrulul const, spatialtatea, ful de utilzare, 2g0mot. spati ver), de ‘ordin social (reeventa interactunlr, caractristicle popula.) la care se adeugé novo, ‘mativatile,caracteristiole si capactaie de adaptare ae iri umane. Atuncl cand este o distant Intre percepte si nevole omulu, acesta dovedesto un sentiment de inghesviald suscepti si Provoace un inconfort fzic i psihologic, 68 dea react de sess care pot infuonta negativ comportamontul elu social, © alta sere do corcatir: Verbrugge i Taylor (16), au tostat urmatoarole te inotaze (1) Spares densi ae efecie negalve, dar acoste efecto sunt in mare maura contingent reduc In conditi partculare. Sporrea densi Tnt-o.anumit zona reduce uncle resurse ‘ambiental (inimiate,lnise, spay panty ace Indvidu). In condtsle Ge maro densiteto, 30 manifesta nepléceridatorté diminuiri resurseor (comparativ cu Zone da mich densitate) Etectelo negative sunt legate numal de variable care mascara acestoneplacer. In al doitea rand, mull oameni poseds, “ecrane de protec” impotiva efectelor densi gl se pot ‘adapta locuiri is mare densitate. Consacnfole negative apar atuncicénd aceste eorane ri sunt deovate, CConciuzia este 8 teora efector negative alo consti necesté precizii si specifica tonto i ‘uprinderea in model a factoror menional mai sus sub forma de variable. 2) nt Zonele de mare denstato ofer& mai multe resurse Sociale imeciate deoat zonele putin danse. Pe masura crestor densi lcuitor davin mat lege din punct de vedere social do un anumit le. 3) In afara densi. numérul populate into enum zond afectaaza oracle satistacie sau inaatsince sl corzacul social. Numaru! populate in sine poate avea electe negaive § pezive, independent de efectele densi. ‘Adevavata denstato nu poste fi mlsuraté att de simp, cu num de ore sau oameni pe hectar. De oxemplu, denstatea adavaratlinr-an ora la malul mari ar vebui 8 an Considerae rele ona ttorla sin consetcnta vedere deschise sove lala Inno le md, In vochile orage densitatea era mare iar logdtule tne oamenl erat mai usor de creat. Acum, ostite mate de contact inre cameni ala la mari dstante sunt contvabalansate. de descresteree posilitalor do a! intn vecin De asemenea statistic de densi pot duce In eroare avand in vedere cA ele includ in modever ABORDAREA UTILIZARII TERITORIULU! URBAN otal doa spatileInteioare, dar uni oameni uslzeaza stzile gi alte spati publica ca extinder ‘le spatiul interior. Vista caltatva necesité spat sio enumité psd de densitate, Aceasta inseamné: spatiu pentru relaxaroinoroar,spatiu pentru relaxare exercara, spas public unde caren si se poat inti Caltatea Inseamn’ deasemeni si contact cu natura, Inseam izoar gins. Unmatoarea problema important este de-a gis densitatea adecvata (ntun cuvant doa avea ‘smjl" densitai) Acest "sim" est inti legal de actitatea de prlectare a clic. Clad! prea monumental, cli pine do relofcd si incdrcare expresivl, par a ocupa mai mult spafu si Ingreuneaza perceperea spatuld iber rdmas. Int-un euvént, ele las proa putin spay pentru Cadile mai madeste, mai putin monumental, pt face ca densitatea s& para mai micd, pot face spatiul mai folositr om. Caractristicle suai Caractedskilefzoe pot de asemenea si moduleze percepia consi, deci apariia sentiment de inghesulalé gi a efectolor care rez cn ea. Stokols (1876) amintest c&tipul de mediu in care tun ingildoato expusunor condi de danstate ica consituo un factor Important. Suntem mal ‘sensibll a Inghesulala si restrctil spatiale n spatl primare decat in spat secundare. Spatile primare sunt cele In care ne petrecem majoratea parte atimpuiui. Ele sunt ivestte cu o ‘ncarcatur afectva important si asigurd 0 funcune de protec tn intriorul locuinfel sau un -patiu de ivy individual. Spatiie secundare corespund spatilr pubic si somi-pubice (mijoace de transpon, grin publice...) ocut unde reltile sociale sunt mai ales tarzitori si anorime. Modelul casi, detominist, a efectelor negative ese valabl pentru specile de animale, care nu au dct un numar foarte mic de ecrene de protece. Spre deosabire de ele, popuafile umane nu pind de resurse fae si posed numeroase mecaniome pentru a rezolva corerea rdicaté dn 2oncle de mare densitate de exemplu: sistomul de transport In comun. Factorl painolog! Ins, ca S1col de adaptare a indviuli la meeiul constr, ebule exprimall exp n mode Phologc exist o diferent ine densittea obiectva gi poroaporea acastel dans) de cétre subiect.O parte deci dn efectele densi sunt mediate de percepte. Gradul ce Insatstacie al indivdulu Copinde de gercepsrea aglomerail ca atare. De asemenea, securtatoa vit a loculul ‘de munca sa mediiulinconjuratr face ca post insatitaci fata de denstatea mare de locuie 4 scadd foarte mut. Proshansty etal. (°54) Sporiea densiatl si oumérului populate reduce ‘esursele_ambertale si sporeste rasucsele sociale. Pe masura crester uméruui s| densi Populate, percept inconverierfolor amblentsle gradu de inatistaco in 28 creases, dar tn Aacelag tmp locuitori tnd s& se cunoascd mai bine, 64 so ajuto unul pe cola mal mull, 6 ptveacd mai mult timp impreund, Densitati de >. Atoll 110 al Codului Urbanismululrancez dlspune cA, colectvtaile publice trebule 6 ofere << conti de loci, de muncé, de servic s! de transport réspunzind diversitati nevoir §1 esursolor >> care trebuiesc gandite Int-un spt de << gestiune economicé a spatuli >> sin vederea <« asiguréti protectet mediiui natural >>. ‘tana au constiuit o companie de comunicare g de impicare a popula! in proistole de sate Urbane, vizand utlizrea rational a tetorulli urban: confernjele, publeajile =| dazbatrile au ers foctuia $8 Ifoleaga c& asta face para dntr-o dvint de revalorizare mai globala. ‘Suocesul erste ntonsitai de utlizare a tetorulu urban depinde de cum si unde densticarea ‘este preconizati, Pare nacesar ca eas fie dublat in orsico caz de o revalorizare a carteruui fn care 0a intervne, acca ca louis de la fata loculi s gaseasca saislactl in sourt omen si sa Se.respaca madenalura si smucura morologica a existent astiel se va réspunde principilor ezvot durable.‘ABORDAREA UTILIZARII TERITORIULU! URBAN crore 1 << Galatea vet trebuio 28 primeze asupra considerentelor pur cantiatve (..) Local, elegerea sida >>, Hast Rusoll La conaifeation: renovation ‘av demoliton, Beme (Suisse) Oice Federal ¢'Amenagement du Teioire, 1980, p.12 In *Drectivele pentru plaiicrea si gostionarea unui habitat compatiil cu 0 dezvoltare curabig" Iniocmite de Comisia Economics pentru Europa a Najunlor Unite, Geneva. 1996 (15), 98 evidenyaza: + in domeniuldezvotiil curable In meetul urban, eBversole corer $i condi, a ¢ sluile practice precontzate panty ale face fat, pot si nu coin toldoauna, Drum sere durabiltate poate da ‘oc la civerse asprati posibl contradicor. Planfcator ¢ col eare doe’ sunt deci confuntai cs ‘sarcha dif de a gas! solu rspunzind ls porta dette de aller grapur de interes. ‘Dazvolarea durabld In med urban consttue un object complex a edn realizar neces in ‘ansamblu de demersuri complementare gi de stall stable In functe de aceste demersu inte concepite panicdi susceptible 88 condved lao dezvotae durabil n medi urban te! ‘sunt consierate in dezbater! ca mai inportante: modeluloraselor comaacte, modelu! oraselor _siniloase $i modell oraselr var. 1. Qrasul compact. Numeroase documente de plaifiare ¢! documente directive av pus in reer 1nasterea unui consens pivind noul mod de urbanleare dostnat 2 dea oragetor © formed mai compact, care ar putea permite: + utllzareéa mai bund a sorcir existonte si reducarea necestt unor nel investi sf unr ‘no cereri de materiale pent inrastuctrh reducsrea migcérior panlare + asigurarea viabltai transportulu in comun + pasrarea iabiliti economice a terenurior agricole 2, Orasul sini ian considerare dine aspectelecurablltt! In principal pe acelea ale echt Inte gonorai st interiors generatilr. Esto vorba de un model axat pe acfanes a nivel oca it domenica: edvestie, loca, urbanism, protecia medlull, actune multsectoild gi in pls ‘adoptarea do edie puters publce a unor poli! sandioase ¢! achitable care 9 favoizeze Yalu! ‘ma usor i oras, perspectvele care se ofer cettfenlor, 3 Indrrea capacttti comuntit! do a favor si instaura schinbarea. Demersul fund dezvoltnl durable pe comunittsénétoase ere adoptarea unoi plant clverse sl eforturicoorconate cin para profesienstir din domeniu! ‘séndtifi publce, $!a tturor calor care paniopa la planitcarea social, planifcarea ecolgcd amenajerea sirategicd a spapuiu, fa plantceroa aconomicd sa coll atransportuor. 9. Oraaul verde, in care urbanzarea se bazeazi pe infelegerea global. a caracerstolor naturale sipe proceso ecologice. Organizarea spatiler vers! sa spapilr conshulle pune in relate sistema lumane si ssiemele naturale; pelsajolo urbane incorporeazd spool vegetale indigene $i orasoe sunt concepute de manieré a infuanta asypra sistomelor miroclimatice amelordnd callates eral, In aceastd perspectvd asezanle umane se dazvola in functe do capacttle $i resursee propri lor ecosistom (15) Fiocare din cole tri aitudinl sunt esentiale in dezbaterle asupca urbarizaii durable. Oragul Compact favorizeaza eficacitatea economicd si bugotara reductnd efectele externe care prejudiciazi mediul gl este singurul model pe care s+ poate permite Roménia in conditile crizel economice pe care o traverseaza gl ale oitel efecte ee vor resimtincd o pericad lung de timp; orasul sinétos da un loc Important caltati medulul amblant In perspetva Uizatorulu g oragul verde intogreaz& aspectelo umane gi sociale in procesale ecologice.camrow. ABORDAREA UTILIZARII TERITORIULUI URBAN + Spm oxase cara sd se preteze dezvotai durable Pentru a crea orage durable ln aoolagl timp in care 20 tkiaccd plcuttrebuie 98 lspunem de tn sistom do luare a decizilercoorents 8 schimbdm complet mentale tracijonalo, Trobule ‘wacom dela masuri pur curative, ca reducerea poli la mBsuri de antcipare si pravenire, dala coneum la conservare si de la gestionarea medulla gestionarea constrangeror la care este supus acesta, Panfu ca cocietale noasio <2 ofora un cadku de viet drab si plac, va trebul , ati in sectoral pubic cat sn sector! privat Aparat legislatv rebuie a respecte meciu! ambiant ganeral in lintele stable fa nivel monte s ‘nafonal. Paniearea oficial $0 sere de planuri regione locale rebuie s@ permit stabilea rentérior de dezvoltare a agezarior umane in spat. Aceste planur trebuie sf dea 0 imagine a vitor prin intermeatu! obiectvelor ¢iInilerdlrectoare privind probleme de interes general ‘Aveste msurl rebuiese puse Mn practcd lade nvelur ale acminstafie, may ales la nvel loca, (ar sla nivel sectorul privat al meciulu ae afacen ial simplior cotton Aceste mau trebuie 88 corespundlé umitearolr obioatv: 8) Conservarea, protejarea si amaiorarea mecilui natural ca gia fommelor de vat $a ‘proceseler care le adjpostesa,indicdnd in pan spatile naturale de important repional si ‘ele in care procesele naturale trebuiesc restzurate sau ameliorate el prelate; detinrea Capactifior acestor zone sl obstacotele care se opun dezvoil lor 2) icuraiarea fa rivelul miclorcolehit a iniatvelor care inlegreazé aspectele sociale, economice s/ ce madi into poled de dezvottare armonioasa; aceasta poate sa inouds ensifcarea 9 reamenajarea carioreor sia zonelor rezidentale existent, imbundiairea _aspectullsrazlor si punerea in valoare a pelsaelor rurale sia realzdiorarhitecturale‘ABORDAREA UTILIZARII TERITORIULUI URBAN conrou, ©) Optinizarea densi! n zonele urbane existent pin opeatunl de densiicare $e ‘renovare in scopu! utc bune a investor pubes in trastrctu sal presen ‘resurselor naturale $i terenurlor agricole ¢) Punerea in elas adocvat a efectvelor de mand de luru sia locunior de munci ‘sponte in zona ©) Lintarea utlizdi automobitiul, mal ales prin facltarea fa maxim a ator mloace do eplasra, ca tanspotin com, Yoru suburoaro, a su mers po fa. 1) Inoundtitea legistol n scopul marl cantistor de malt de transport, fcérd ape! ‘mai ales la niomatics 29) Dezvatarea idol do comunitate, favordnd schinburile sociale, fnantind 0 serie ‘nreagé de servi, instaat i pregramo eolvctve, incuraand pariciparea pubes 5! ‘recunoscénd si aprecind valole cuturale care decurg dn acest proces 1 Péstrarea unit peisauli slvrea unor masuri penta dezvotarea spatilr verz at {e importante in fesutul urban penta pastrarea natu sia diversi bilogice 1 Vegherea ca princpul precaufo i considerentole ecologice sf acd parte itegrenté din ‘Plana, din poles, programe si proiscte atin sector pubic cats n co privat 2D Integrarea nofunt de <> in eveluarea dezvOltai in scopul Insist asupra necest restau medulil ambvant ei renova loci $a zonelor ‘naturale deteriorate ‘9) Recunoasterea alegerl s cvarstai medurlor do vit, a cutulors reli, slincdonta ‘or asupra lcuinel si servelor sociale 1) Pregdirea posibltaior care sd faciteze satstacerea nevoiorvitoare ale soooti ‘ny Incuraiarea oredr de orase de marie medle care si fle complementele marlororase, ‘in scopu instauri une! traf mai echiterate a asezaor umane care sa fo dural 1) ouralarea uti zonelor dja const In scopulkimtl extindert oraselor $i ulitzii {ntasructanl salvand in aoslas! tmp petrimontleutural stone .9} Punereain practic’ a uner proece pilot in scopulajurgent la oblectivele menfonate mai sus 15) URBANISMUL PARTICIPATIV Din uarea tn considerare a conceptelorciscutate anterior, de abordare a ule teritoriuul urban rin prisma: ~ aspectolor de caltato a viet ~ dezvoltcit durable - aspectoleecolagion + aborsiri psine-socilae ‘ave sa ge nased in ani 60-70 urbanismul partcpat, ale cri valor, metode limite sunt sucelnt prezentate de cercetatorul franeez Jean Paul Lacaze tn luerarea ‘Les methoges do Turbarisme” (45), care afirma cf nasterea urbanismului partcpalv ee detoreazd rile fot mal pronuntate | adtesa urbanismulul tahnocrt: : Porneste de la caracterul discutabil al modeliui stil vitoare dorte pentru a sublinia absenta une justificriconvingltoare a planuror desenato, dela contrainte vines stated proiectelor de amenajare si Tnvakimintea isto: socologel urbane. silica populata prinde forma une revencicari de putee. Locuri carterlu priv decara 8 nu vor s8 admit c& decile care au 0 inluenta directa supra cadrulul for devia pot lute do Ina epértay g naccesii fr ca sk Intrebe gis le ova preroa, Pentru acoasta dofnirea unui sistem de valor de refering obiga ca o important central sa fe ‘cordata implcatilorafective pe care flosrea spayiulul este susceptibl st 0 aducd fecarula dn locuitori consideratin realtatea porceptilr si viet sale porsonale. 100