1 j 3 Pea = © n t = s< oxjoma] OEE ThaneINTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI, COPILULUI $I ADOLESCENTULUI KID-SCID S Denise Hien, PhD, Fredrick J. Matzner, MD, Michael Frist, MD, Robert L. Spitzer, MD. Janet B.W. Williams, DSW si Miriam Gibbon, MSW.‘Titlu Original: Structured Clinical Interview for DSM-IV Childhood Diagnoses Copyright © 1994, 1998, 2004 Denise Hien, PhD, Fredrick J. Matener, M.D. Michael B. Fist, M.D., Robert L, 7, M.D., Miriam Gibbon, M.S.W. si Janet B.W. Williams, DS.W. Toate drepturle rezervate, Original Title: Structured Clinica Interview for DSM-IV Childhood Diagnoses Copyright © 1994, 1998, 2004 Denise Hien, Ph.D, Fredrick J, Matzner, M.D., Michael B. Firs, M.D. Robert L, Spitzer, M.D., Miriam Gibbon, M.S.W. and Janet B.W. Williams, D.S.W. All rights reserved entra varianta in limba romani: ‘Copytight © 2007 Tnstitutal Intemational de Studi Avansate de Psihoterapie gi Stinatate Mental Aplicaté Universitatea Babes-Bolyat sit, Republieii nr. 37, 400015, Cluj Napoca, Romania www psychotberapy.10 Pentru citare se va wliliza urmétoral format: KID-SCID Hien, D, Malzner, F, Fis, MB. Spitzer, RL, Williams, 1.B.W., si Gibbon M, (1994, 1998, 2008). Jers Clinte Structurat pentru Tulburdrte Clinice ale Sugarului, Copitului $i Adolescentulul. Adaptate in limba romand David, D. (coordonator) (2007), Editura RTS. Publica lar Eaitura RTS Str. Uzinei Blecrice 15/15, 400378 Cluj Napoca “Tel. /fx. 0264-582276 Web: sawwstschu zo email: info@itselu.ro ISBN 978.973-88429-0-8 ISBN 978-973-1816-01-2 Pentru comenzi: SC RTS Romanian Psychological Testing Services SRL Str. Uzinei Electrice 15/15, 400378 Chuj Napoca Tel fax. 0264-582275 ‘Web: www sisclui.ro Email: info@riscluj.ro “Toate drepurilerezervte. Nic o parte aacestui material, manual, iter sau foi derispuns mu poate fi reprodusd cau tonsmisd sub nici o form sau print-un mijloc electronic sau mecanie, incluzind fotocopiere, Inregistarca br prnt-un sisicas de stocare i renctealizare 2 inftrmafici fir acordul prealabil al eelr in reper Tipirit in RomaniaINTERVIURILE CLINICE STRUCTURATE PENTRU TULBURARILE CLINICE CUPRINSE iN MANUALUL DE DIAGNOSTIC SI STATISTICA A TULBURARILOR MENTALE (DSM) COORDONATOR §TINTIFIC ADAPTARE * Prof. Aaron T. Beck" univ. dr. Daniel DAVID, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Director al Programului de Psihologie Clinic& si Psihoterapie, Pregedintele Institutului Intemational de Studii Avansate Mn Psihoterapie gi Sénatate Mental’ Aplicata (international Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health) CONSULTANT! STINTIFICI ADAPTARE * Prof. univ. dr. Doina COSMAN, Universitatea de Medicina si Farmacie lulu Hatieganu'’, Catedra de Psihologie Clinic’ gi Sanatate Mentala + Prof. univ. dr. Felicia IFTENE, Universitatea de Medicind si Farmacie ,luliu Hatieganu’, Catedra de Psiiatrie Pediatric + Conf. univ. dr. Viorel LUPU, Universitatea de Medicina gi Farmacie ;luliu Hatieganu”, Catedra de Psihiatrie Pediatrica RESPONSABIL ADAPTARE SCID-I VERSIUNEA CLINICA (SCID-I CV) SI VERSIUNEA CERCETARE (SCID-I RV) ‘+ Lector univ. dr. Aurora SZENTAGOTAI, Universitatea Babes-Bolyai ECHIPA + Cercetator Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai Doctor in psihologie Eva KALLAY, Universitatea Babes-Bolyai Asisi. Cercetare, David OPRIS, Universitatea Babeg-Bolyai Psiholog Amfiana BOBARNEA, Universitatea Babes-Bolyai Psinolog Madalina SUCALA, Universitatea Babes-Bolyai Medic Psihiatru Bogdan VOINESCU Universitatea de Medicina gi Farmacie ,|uliu Hatieganu" RESPONSABIL ADAPTARE SCID-II + Lector univ. dr. Aurora SZENTAGOTAI, Universitatea Babes-Bolyal ECHIPA + Cercetator Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyai + Cercetétor Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai ‘+ Cercetitor Postdactoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai + Asist. Cercetare, David OPRIS, Universitatea Babes-Bolyai RESPONSABIL ADAPTARE KID-SCID + Conf, univ. dr. Oana BENGA, Universitatea Babes-Bolyai ECHIPA ‘+ Lector univ. dr. Thea IONESCU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai Asist. univ. drd, Laura VISU-PETRA, Universitatea Babes-Bolyai Psinolog drd, loana TINCAS Universitatea Babes-Bolyai Asist. cercetare David OPRIS, Universitatea Sabes-Bolyai Copyright: Universitatea Babes-Bolyai— Institutul International de Studii Avansate in Psihoterapie $i Séndtate Mentald Aplicata (ywww.psychotherapy.roii INTRODUCERE Psihodiagnostic gi Evaluare Clinica Validate $tiintific Din punct de vedere etimologic (vezi pentru detalii David, 2003; 2006a), termenul de diagnostic (gr. dlagnostikos - capacitate de a distinge; dia - intre; gnosis - cunoastere) denota 0 Setiutate de cunoastere. Psihodiagnosticul se referd la cunoasterea factorilor psihologici al subiectului Smran. cu relevania pentru diverse activit&ll. Psihodiagnosticul clinic vizeaza cunoasterea factorilor paihnaiogie! cu relevanta pentru sBnatale gi boala, Psinodiagnosticul educalional vizeaza cunoasterea factorilor psihologi implicati in procesele de invatare si educatie, iar psihodiagnosticul organizational VizeazS cunoasterea factorior psihologici implicati in dinamica sociala si a resurselor umane din Yiverse organizafi. Cunoasterea acestor factori psihologic! se realizeaz8 prin procesul de evaluare {dinied tn cazul nostru) In care se utlizeazd doua clase de metode: testarea psthologic& (incluzand teste, diverse sarcini gi probe) si interviul clinic (liber, semistructurat, structurat). |. Sandtate gi Boald (vezi textul detaliat in David, 2003; 2006a, 2006b) eaate Site. séndtate cote dofinits tn Gonstitufia’ WHO/OMS | (World Health COrgenization/Organizatia Mondialé a S&natai; http:iivww.who.nt) ca o stare de bine fizic, psitic si Soul, Boala, pe de alté parte, este definité ca o serie de modificdri biologice g/'sau psiho- SSinportamentalo care genereaza o stare de distres s/sau dizabllate sau un rise crescut spre distres, Sisau dizabitate (American Psychiatric Association (APsyA), 1994; U.S. Department of Health and Human Services (USDHHS), 1999] oala, aga cum este ea definité mai sus, are mai multe componente pe care fe discutém succint in continuare, (1) Manifestari (pentru detalii vezi Bolosiu, 1990). Fiecare boald presupune anumite modalititi de manifestare, un anumit tablou clinic (In anumite situatii boala poate sd nu aiba un tablou clinic ‘Gentficabil sau usor Kdentificabi). Tabloul clinic ~ numit gi simptomatologia pacientului — confine Semne si simptome. Semiologia (gr. semion - semn, mare dup& care cova poate fi cunoscut; logos ~ Gisours, stinja) este stinja care se ocupa cu studiul acestora. Semnele (at. signum - insemnare. snares) sunt forme de manifestare @ boll care pot fi idenlificate de c&lre clinician sau de cétre até Persona, inclusiv de care pacient, pe baza simturlor propri, independent de ceea ce deciaré Pacientul (ex, modificdl ale culor piel; modifies in comportament), Simptomele (gr. symptom - caee ce se produce, apare, de la syit - Impreunds piptein _ a oddoa) cunt acele manifastari ale boll SE Soar in primal cand in sfera de perceptle a bolnavulu si sunt experientiate de cdtro acosta la Gail subiect. Ele pot fi cunoscute de cdtre clinician doar indirect, prin intermediul deciaratilor pacentuui (ex, statea de fried). Unele semne gi simptome tind s4 apar8 impreund, constitvind PAdroame (ar. syn-impreund, dromos-cale, curs). Un sindrom poate 2 alba o etiologie muti Bose mocaniemele etiopatogenetice ale unui sindrom sunt cunoscute, atunci in principiu putem vorbt Sespre boals: pentru detali privind relailo existente Intro conceptul de sindrom si cel de boala vezi Solegu (1290), Tratamentele care vizeaz direct reducerea acestor manifestari fér& @ schimbe couzsie 3! mecanismele care le-au generat se numesc tratamente simptomatice. {@) Boala presupune anumifi agentifactori etiologic! (cauzall) (pentru detalii vezi (Price si Lynn. 196%), Dass omer sunt mai importante tn clasicarea acestor agentiacton etiologic. Dupg Tatars lor, 2 se clastica In agenti exogeni si agent! endogeni. La randul lor, agenfii exogen! pot s& fe ti (ex. mecani temic, electric, prin energie radianta etc.) chimici (ex. actzi, baze, sarur). Dog (ex, ancsob. veueur, parani. cuperci, diferte macromolecule arganica efc.) si psino-soca (Gx, smesdl Gaul de veld nesSndtos). Agen{i endogeni (ex. factori genetici) pot fl considers Cian. producdnd Gverse Spuri de anomali ereditare; in ultima instan{s el sunt ins agent! exogens rey av acfonat fe asupra aparatului genetic al sirémosllor rust, fle asupra aparatului nocins genetic, in cursul existente! noasze. Dupa functia lor, agent stiologic| se Impart in: (1) facton Seclangator (2) factori determinant. (3) factori favorizant, (4) factor! predispozantide rise $i (S) factori de mentinere. Factorii declansatori se refers la scei faciori care produc in mod direct simptomatologia; ef sunt factori necesari declangSri tabloului cinic, dar adesea nu sunt si suficienti, Unul dintre factons Geclangatori cei mai importangi tn psinopatologie se referé la discrepanta cognitva dintre motwaspacientului (ex., scopuri, motive, dorinte, asteptari si expectante etc.) si evenimentele propriu-zise care au loc. Cu cat aceasta discrepanté este mai mare, cu atat problemele psihologice sunt mai severe. Siudile araté c& discrepanta este cu atét mai severd cu cét motivatia noastra este mai imperativ, extrema find formularea scopurlor gi dorinfelor noastre in termeni absolutisti de *trebuie cu necesitate...” (David, 2006; Ellis, 1994). Trebuie 8& facem o diferenta clara intre factor declangator si cel determinant Factorii detorminanti au accloagi caractoristici ca coi declangatori produo in mod direct simptomatologia — dar ei sunt legati specific de un anumit tablou clinic (ex., bacilul Koch pentru tuberculoza), In timp ce factorii declangatori nu sunt specific legali de un tabiou clinic (ex., stresorii ca factori declangatori pot dectanga tulburéri depresive sau anxioase). Pana acum, in psihopatologle au fost identificati clar putini factori determinanti, mai ales de natura psihosocialé. Factor favorizanti joacd in psihopetolagie rolul pe care catalizator il joaca in reactile chimice. O serie de reacii chimice se pot desfasura si fré catalizatori, dar prezenja acestora eficientizeazd intregul proces. Similar, factorii favorizanti eficientizeazd actiunea factorilor declangatori gi determinant in aparifia tabloului ctini. Factorii oredispozanti sunt acei factori care au un caracter general, apartin pacientului, au fost prezenti inainte de instalarea tabloului clinic si care prin interactiune cu factorii declangator, determinanti siisau favorizanti duc la aparitia tabloului clinic. Factorii de mentinere au rolul de a sustine simptomatologia. Acest rol poate fi jucat de factori declangatori, determinanfi, favorizanti sau predispozanti adaté ce au declangat tabloul clinic, dar si de alti factori care au apdirut dupa generarea tabloului clinic. Tofi acesti factori etiologici descrisi aici interacfioneaz pentru a genera un anumit tablou clinic, dar aceasta nu inseamna ca de fiecare data cand apare un anumit tablou clinic trebuie sa fle prezent tacton din tiecare categorie mentionata (ex., in anumite situafi factor favorizanfi pot s& nu fie prezent, iar in psihopatologie este adesea dificil de identificat factorii determinanti), Tratamentele care vizeazd modificarea acestor factori si, prin aceasta, reducerea tabloulul clinic se numesc tratamente etiologice, ele vizand cauza manifestarilor bolilor. (3) Reactii de raspuns ale organismului la actiunea agentilor etiologici (pentru detali vezi Price si Lynn, 1981; Selye, 1976). Aceste reacti pot sd fie specitice sau nespecifice, fiecare din ele la randul lor putand s& fie locale sau cu caracter general. De asemenea, ele se pot manifesta la nivel biologic (ex. modificarea tensiunii arieriale) sau la nivel psihologic (ex. deficiente la nivelul memoriei implicite). Cu privire la modul in care apar aceste reactii ca r&spuns al organismului la actiunea unor factori eliologici a apérut 0 intreaga stiin’S — patogenia (gr. pathos-suferintS; gennan-a genera). Aceste reactii sunt identificabile prin analize de laborator (vezi testele medicale si psihologice). Tratamentele care vizeaz4 modificarea lor si, prin aceasta, ameliorarea tabloului clinic al pacientului ‘se numesc tratamente patogenetice. Tratamentele etiologice gi cele patogenetice (etiopatogenetice) sunt un deziderat in tratamentul medical i psihologic deoarece ele vizeaz& cauzele distale (cele etiologice) si proximale (cele patogenetice) ale tabloului clinic. Tratamentele simptomatice nu sunt cauzale $i de 2ccea rolul lor este de a exista pana cdnd este posibil3 administrarea unor tratamente etiopatogenetice sau pana cAnd tabloul clinic se amelioreaza ca urmare a evolutei naturale a boli. in baza celor discutate mai sus, o clasificare cu fol euristic a bollor este prezentatd in Tabetul 41. (pentru detalii vezi David, 2003). AceastA clasificare considera simultan criteriul etiopatogenetic gi pe cal semiologic si arata clar rolul tratamentelor psihologice si al celor biomedicale in diverse categorii de tulburériiv Tabelul 1. O clasificare euristicA a bolilor in functie de tabloul clinic si mecanismele etiopatogenetice. Semne si imptome | Predominant Predominant Mecanisme psihologice somatice etiopatogenetice Tulburarile _psihice | Tulburari psihosomatioe “clasice” [vezi DSM- | (vezi Kaplan si Sadock, | Predominant 1V_ pentru — detalii | 1998 pentru detalii) | psihologice (APsyA, 1994)] Tulburari somatoforme [vezi DSM-IV pentru detalii (APsyA, 1994)} Tulburéi__psihice | Tulburatile somatice datorate unor condifi | “clasice” [vezi ICD-10 Predominant somatice | medicale sau | pentru detalii ‘consumului de | (WHO/OMS, 1992)} substanfe [vez DSM- IV pentu detalii (APsyA, 1994)) * LEGENDA: ICD-10 (International Classification of Diseases and Related Health Problems; Clasificarea Statisticé Intemationala a Maladillor si a Problemeior in Legatura cu Sandtalea; editia 10); APsyA (American Psychiatric Association; Asociatia Psihiatrilor Americani); DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders; Manualul de Diagnostic si Statistics a Tulburarilor Mentale; editia IV); WHO/OMS (Organizatia Mondialé a Sanataji; World Health Organization). II, Psihodiagnostic gi Evaluare Clinica Validate $tiintifie Daca vorbim de boal8, factor psihologil care trebuie icentificati se clasifica in factori care tin de tablou! clinic (storea de boals) sau de mecanismele efiopatogenelice (mecanismele de pafégenezé). Dacd ne referim la s8natate atunci factor psihologici care trebuie identificati se referd la starea de sanditate (ex. emoti pozitive, calm/relaxare, emoti funcfionale negative) si la mecanismele de sanogenzé care 0 genereazi, desi ex’sta un interes crescut privind identiicarea starli de sénatate i a mecanismelor de sanogenez nu exist inc’ o metodologie clinica articulatd, care s& fac’ acest lucru Intr-o maniera validata stintife; vom Incerca sa corect&m aceasta stare de fapt prin Sistemul de Evaluare Clinic descris mai jos. Vorbim despre psihodiagnostic si evaluare clinic’ validate stiintiic — evidence based assessment - alunci cand (1) existé o legaturé stabilté prin studi clinice controtate intre factor etiopatogeneticide sanogenezé si tabloul clinic/starea de sénatate si (2) probele psihologice utiizate au calitti psinometrice adecvate. Exemplu: Dac’ tablou! clinic este unul de tip depresiv atunci factonit etiopatogenetici care trebuie disgnosticati sunt scheme cognitive, cognitie irationale gi g&ndurile automate. Ei sunt factori care in literature de specialitate au fost asociati cu tabloul de tip depresiv (Beck, 1995). Alti factori psihologici = uni din teori foarte cunoscute dar nevalidate (ex. .agresivitate introlectata” din teoria dinamic- psihanaiiticd) — nu fac objectul diagnosticului si evaluarii validate stintific. ‘Suntem bombardati cu zeci de mii de teste psihologice. Cum ne orientém intre ele? Practic in diagnosticul $i evaluares clinic’ validate stinific nu ne intereseaz decat acele probe psihologice care m&soarS factor psihologici care in literatura de specialitate au fost identificali ca facand parte din relatia ,tablou clinicistere de sSnatate — mecanism etiopatogenetic /de sanogeneza". Restul, chiar in conadile in care au caltp pshometrice adecvate, nu au utlitale clinic! Injelegem poate mal bine acum sfrmata clones o8 wea! ma! practi uors acta o foor buna”! Diagnosticul si evaluarea cinica sunt componente fundamentale al sipsinolegic. terventilor de tip medical{La, Interviurite clinice structurate (SCID) pentru tulburarile clinice cuprinse in Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM) in domeniul tulburarilor mentale si de comportament unul dintre reperele fundamentale in diagnosticul acestora 1! constituie ,Manualul de Diagnostic si Statisticé a Tulburdrilor Mentale” (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders; DSM), publicat de ,American Psychiattic Association”. El a ajuns la editia a patra revizuitd gi se asteapt ca a cincea editie sé fie publicata in 2013. La noi in far (DSM-IV-TR) a fost tradus de -Asocialia Psihiatrilor Liberi din RamAnia’, in anul 2003. Pentru a putea utiliza corect diagnosticul pe baza DSM este necesaré utlizarea unor interviuri Glinice structurate. Trei astfel de interviuri sunt fundamentale, acoperind prin module specifice categorile de diagnostic cuprinse ia DSM. © Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarle de pe Axa | a DSM (SCID-); © SCID-I CV (Versiunea Clinic&/Clinician Version) © SCID-I RVIPE (Versiunea Cercetare /Research Version, Patient Edition) © SCID-I RVINP (Versiunea Cercetare Research Version, Non-Patient Edition) © SCID-| RVIPS (Versiunea Cereetare /Research Version with Psychotic Screening) «© Interviul Clinic Structurat pentru Tulburdirile de pe Axa il a DSM (SCID-I)); 2 SCID-Ii— Interviul ‘© Chestionarul de Personaitate + Intorviul Clinic Structurat pentru Tulbursrite Sugaruiui, Copiluiui gi Adolescentului (KID- SCID). ‘Am adaptat aceste interviuri clinice structurate cu drepturi exclusive pentru Romania, Ib. Sistem de Evaluare Clinica (SEC) ‘desea in practica clinic& gi aproape constant in cercetare, acest sistem de diagnostic categorial tip DSM-SCID este ins& dublat de unul cantitaliv, prin teste psihologice, cea ce dé o rigoare mal mare rezutatului gi permite analize statistice mai complexe. De altfel, mecanismele etiopatogenetice/de sanogeneza asociate prin teorii validate stintfic tabloulul elinic/stéril de sanatate sunt identificate mai ales prin probe psihologice. De asemenea, acest demers trebuie dublat de mecanisme de identificare a stirii de s&natate, c&cilipsa bolii nu Inseamna prezenta sénatati, dupa cum prezenta bolii nu anuleaz& complet anumite componente ale stiri de s8ndtate. Agadar, un sistem de evaluare clinicd moder trebuie s& permit psihodiagnosticul gi evaluare clinica atat a stérii de boala cat sia celei de sanatate. In lucrarile noastre am elaborat Sistemul de Evaluare Clinica (SEC). Probele psihologice cuprinse in SEC au fost selectate pornind de le paradigma psthodiagnosticului si evaluarii clinice validate stinjic, prezentata anterior. Astfel: + Am inclus probe psihologice (5 scale clnice) care evalueazé tablout olini, focalizate pe cele mai importante componente ale acestuia: distresul, tabioul de tip depresiv gi de tio anxios. Unele scale (ex. PDA, SRGS) evalueazai si asnectele care tin de sierea de sdnatate (ex. emofii pozitive, emotii functionale negative etc.), lucru ignorat in majoritatea sistemelor de evaluare clinica existente. Toate aceste probe psihologice au calitéti psihometrice foarte bune, acoperé cea mai mare si relevanté parte din tulburanie clinice si starea de s&natate gi sunt complementare SCID-ulul + Am inclus probe psihologice (18 scale clinic) care evalueaz’ mecanismele etiopatogenetice/ée sanogenez asociate tablourilor clinice (din DSMYstéri de sandtate. Aceast ascciora a fost stabil dupa analizele comprehensive ale literaturi de specialitaie (ex. Cochrane Review, Pubmed, Psycinfo), ceea ce fi confera 0 validtate stintfica remarcabild. Ele se ciasifica in probe psihologice care vizeaz’: © mecanisme etiopatogenetice generale (12 scale clinice), cu rol de wulnerabiltate generalé (ex. scheme cognitive, cogniti rationale etc.) © mecanisme etiopatogenetice specifice (3 scale clinice), implicate in tulburéri Specfice (ganduri automate etc.) Unele scale incluse in SEC msoarS constructe identice si/sau similare; ele pot fi utilizate ca modalitafi altemative de evaluare, atunci cdnd: (1) masurStorile repetate cu aceeasi scala pot fi distorsionate si (2) se Goreste contemrares unui rezultat din surse multiple (lucru important in domeniul clinic). Asader, SEC, prin modul in care a fost elaborat, reprezinta astdzi unul dintre cele mai avansate — the State of the art ~ sisteme de psthodiegnostic si evaluare clinica validate stintiic. No scale/probe psihologie pot § adSugate acest sistem — SEC — doar daca: (1) ele evalueaz’ noi componente validate stinfiic ale sf de boald/sénatate si/sau ale mecanismelor de patogenez8/senogenez3, identificate prin sedi de specialtate, care aduc un plus de cunoastere ‘semnificativ clinic fatS de cele deja inckise in SEC: (2) au caltati psihometrice foarte bune. Utiizareavi SEC presupune cunostinie fundamentale de psihologie clinicd si psihodiagnostic i se face in condifile respectarii stricte a deontologie profesionale. Pentru detali privind diagnosticul si evaluarea clinic gi modul in care se combina SCID cu SEC vezi David (2008). Sintetizam aici demersul, de obicei derulat pe parcursul a trei sedint: © Formularea diagnosticului nosologic (identificarea tabloului clinic) (sedinfele 1-2) ‘© Formularea diagnosticului nosologic (DSM) (Faza 1 i 2); ©. Detaliorea diagnostioului nosologic prin eurprinderea cinamicii acestuia tn ccazul unui pacient tintd (Faza 3); © Operationalizarea diagnosticului nosologic 1h probleme de viata specitice pacientului (stabilirea listei de probleme). © Identificarea factorllar etiopatogenetici relevanti (sedinta 2) Mai precis: © Sedinfa 1: ‘0 Interviu clinic semistructurat sau nestructurat (pentru detalii vezi David, 2008) in urma cdrula se identiic’ probleme potentiale - diagnostic probabil ~ ale pacientului. Se poate incepe si direct cu SCID, dupa o scurta introducere, co Se administeaz’ probele psihologice din SEC asociate cu diagnosticul potential Unele pot fi date pentru completare acasa. + Sedinja 2: 0. Se administreaza SCID © Se poate continua aplicarea probelor psinologice din SEG daca acestea nu au fost completate sau dao’ au aparut diagnostice noi in urma administrarii SCID. + Sedinja 3: ‘0. Se Integreaza datele de la SCID si SEC pentru a se formula conceptualizarea clinica ~ care ne spune (1) ce probleme are pacientul, (2) de ce au aparut si (3) ce trebuie ‘fécut pentru a le ameliora, iar apoi se poate implementa schema de tratament. Strategii clinice de facilitare a utilizarii SCID (vezi David, 2003; 2006a, 2006b) Regulifaciltatoare ale diagnosticéii si evaluari clinice: 1) allemarea intrebérilor deschise (mai ales la inceput) cu Tntrebéir {intte/inchise (mai ales dupa stabilirea unei comunicéii deschise gi fluente); (2) comunicare nonverbala adecvat’s; ) reflectari empatice frecvente; (2) atentie la ce spune pacientul, dar si la cum spune, Modul in care spune un lucru arata perspectiva lui asupra acestuia. Tehnici de sparaere a rezistentelor Tn timpul inierviului clinic pot $8 apard o serie de rezistente din partea pacientulu si diicultatt die comunicare in obtinerea de informagi relevante panini tratament. Sursele acestor rezistente sunt diverse: (1) pacientul este prea grav afectat de boala sa pentru a susfine 0 comunicare relevant’; (0) expectantele sale fatd de terapeut sau terapie sunt nesatisfacute: terapeut prea tandir/batran; terapeut femeie/barbat; cabinetul terapeutic sardcdicios/luxos etc.; (@) a fost adus impotriva voingei lui (ex., amenintat cu divortul, cu piorderea pensiai, etc.) in primul caz se apeleaza la abjinerea de informatii de la familie, rude, care trebule apoi coroborate pentru a avea 0 perspeciiva unitaré si a le verifca reciproc. Acoastd tehnica este utla ‘Shier in cazai in care pacientul poate fi intervievat, pentru a compara perspectiva pacientului cu cea a familei sau rudelor etc. Tn doles caz. spargerea rezistentelor se bazeaza pe urmatoarea regula susjinula de studi de psihologe scald (Gert 1 colab.,1993): pe masuré ce pacientul impértageste clinictanulul expenente personale, acesta incepe $4 fie percoput mai favorabil de catre pacient. Aceasta inecamna cs este important ca pacientul s2 fie stimulat s8 vorbeasca, urmand ca atiludinea lui s8 se modifice pe masurS ce impanasesie terapeutului tot mai mulie elemente personale. Este indicata urmatoarea strategie clinics: TTerapeut: - Ce probleme sunt? Pacient: - Uite ce este, nu em ceve personal cu tine, dar cred c& esti prea tanar s& mé infelegi si $8 ma jul T:-Din cele ce imi spuneS, injeleg cS suntes dezamSpit sd intslniti un terapeut prea t€nar (reflectare ‘empatica a rezistentei lui). P:- Da, ma agtoptam la cineva mai mata. te warsté mS refer.vii T: - Cred cf aveji dreptate si géndiff astfel. Toti am dori, fa necaz, s& avem un om matur gi puternic lang noi care s8 ne ajute (suntem de acord cu tezistenta lui). =a. T:- Am sa incere eu s& v8 ajut, recomandandu-va unui coleg mai in varsta In care probabil veti avea mai multa incredere. Dar pentru asta ar trebul s& stiu ce probleme sunt ca s8 va pot recomanda cel ‘mai bun terapeut pentru problemele respective. Deci ce necazuri sunt? (oportunitate de dialog), P:~ (de gala mai multe ori inecpe 28 ImpartSgeaeed problemele porsonaic). inal trellea caz, mecanismul angajat pentru spargerea rezistentelor este de aceeasi facturs: T: Ce probleme sunt? P:- Ulte ce este, nu sunt nebun. De fapt, nici nu vreau sé flu ale, dar am venit de gura neveste — mil. Si ny am nici o problema! 7:- Injeleg ca trebuie 88 fi extrem de revoltat si nemultumit c& afi fost adus aici (reflectarea empaticg a rezisten{ei pacientului. P:-Da, T: - Oricine tn focul dumneavoastra ar simi fa fel. Cred c& si eu a§ fi extrem de revoltat s& flu dus undeva impotriva vointel mele (suntem de aoord cu rezistenta lui). Dar oricum, cine v-a adus aic'? P: - Nevasta, De o luna ma fot bate la cap sa vorbesc cu un psiholog. T:- De oe credeti c& doreste acest lucru? P: - Crede cd am tot felul de probleme. Dar eu nu am nici una, adie’ nu mai multe decat orice om. T: = Totusi mi se pare c& aveti o problemé mai cludaté (cu umor): cu sofia dvs., g&ndiji cam diferit. ‘Sau ma ingel? (oportunitate de dialog). P:- A, nu cred c& aveli dreptate. S& vedeti (pacientul incepe s& vorbeaso& despre relatia cu sofia, rezultdnd si presupusele probleme pentru care Soja ia cerul sa mearga la un psinotog). ‘Agadar, tehnicile pentru spargerea rezistentelor urmeaz& trei pasi principal: (1) reflectarea empatica a rezistentei pacientului; (2) abordarea indirect a pacientulul; (3) oferirea de intariri pentru implicarea pacientulul in procesul de diagnostic. Ill Platforma de Psthodiagnostic si Evaluare Clinica Validate §tlintific (PEC) Impreund, SCID {SCID CV, SCID-I RV/P, SCID-1 RVINP, SCID-I RVIPS, SCID-I (incluzind cchestionarul de personalitate), KID-SCID] si SEC constituie 0 Platforma de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate Stiintfic (evidence-based assessment) (PEC), cu implicafii majore asupra tratamentului tulburarilor mentale, a tulourarilor care cuprind in etiopatogeneza factori psihologici si in oplimizarea si promovarea sinatafi. Ea reprezinté the state of the art in domeniu, in acest moment. Utiizarea PEC presupune cunostinte fundamentale de psihologie clinic’ si psihodiagnostic gi se face in condiile respectaril stricte a deontologie! profesionale. Universitatea Babes-Bolyai — Insttutul Intemational de Studi Avansate in Psihoterapie si Sandtate Mentala Aplicaté - are drepturile exclusive pentru Romania pentru nate variantele SCID, pentru SEC: si platforma PEC. Iv. CONCLUZII PEC (SEC + SCID) se constitule Intr-o tehnologie avansata in domeniul clinic (cercetare si practica) care permite diagnosticul si evaluarea clinica validate stintific, ancorand utiizatorul in paradigma .scientist-practitioner’, care fi asigura 0 practic’ clinica validat’ stiintific cu eficienta maxima pe Care o permite cunoasterea actuald din domeniv. Pentru intvebari suplimentare si cursuri de formare tn regim de educafie continua pentru uilizarea PEC vezi www.psychotherepy.ro Prof. Aaron T. Beck” univ. dr. Danie! DAVID Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Insttutul Internabonal de Studii Avansate Ge Pshnoterapie $i SSnatate Mentala Aplicatéviii INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI COPILULUI $1 ADOLESCENTULUI (KID-SCID) (text adaptat dupa Fredrick J. Matzner) |. Aspecte generalo Interviul Clinic Structurat pentru DSM-IV, versiunea pentru Copii (KID-SCID), este un instrument semistructurat nou, proiectat pentru @ genera diagnostice pediatrice conform Manualul de Diagnostic gi Statistica a Tulburarllor Mentale, care are la baz varianta pentru adulti a SCID. Aceast& prima Versiune confine module pentru Tulburérle de Comportament Disruptiv, Episoadele Afective si Psinotice, Tulburarile Afective si Psihotice, Tulburéiile Anxioase, Tulburéiile in Legatura cu Alcoolul gi Substantele gi Tulburérile de Adaptare. KID-SCID este destinat spre a fi administrat de catre clinicieni specializat! in sanatate mintala gt permite diagnosticarea unor tulburéri psihiatrice generale si pediatrice tn conformitate cu DSM- Interviul este imparjt in mai multe module, fiecare modul evaluand o anumité clas de tulburéri. Dupa secfiunea de cotare exist un interviu general, urmat de modulele de diagnostic propriu-zise. Dac& Consultati pagina A-t, vefi vedea modul in care e construit instrumentul. Acesta cuprinde trei coloane. Pe coloana din centru sunt listate cuvant cu cuvant criterile DSM-IV pentru fiecare tulburare. Coloana din stnga cuprinde intrebérile amorsd, destinate sd-| ajute pe evaluator sa stabileascd masura in care criteria de pe coloana din mijloc sunt sau nu prezente. Este important de mentionat c& judecata/diseamnméntul clinic jaacd un rol semnificativ in a stabili dacd aceste oriteri sunt satisfécute sau nu, Cu alte cuvinte, Tn cazul unui copil care prezinta 0 dispozitie afectiva depresiva (tristete) evident’, criteriul tristefe va fi cotat ca ,adevatat’, chiar dac& el sau ea neagé c& s-ar simfi tris. In fine, coloana din dreapta confine rubrici in care evaluatorul poate coda raspunsurile, Raspundem mai jos cAtorva Intrebari cheie privind KID-SCID-ul (pentru detalii vezi http:/hwww.scid4.org/scidfag. htm). Cine poate utiliza KID-SCID-ul? Instrumentul poate fi utlizat de orice profesionist din domeniul sanatstii mentale. El trebuie s& aiba un training adecvat. Diagnosticul la care se ajunge pe baza interviului se utlizeaza in functie de profesia de baz. Flind un diagnostic psihiatric el poate fi utiizat formal, cu implicatiflegale (ex. pentru inregistrare In sistemul medical etc.), doar de cétre medicul psihiatru. Ceilali profesionisti din domeniul s&natafii mentale — inclusiv psihologi — fl pot utiiza doar ca ghid pentru practica profesionald propria si/sau cercetare. De unde pot obtine KID-SCID-ul gi ce tip de formare este necesar pentru a-l putea utiliza? Tn Roménia training-ul cote ofert de ,!netitutulul International de Studi Avansato in Psihoterapio gi Sanatate Mentala Aplicata” (Intemational institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health; www.psychotherapy.ro) care detine drepturile exclusive pentru Romania ‘asupra acestui instrument. Institutul va permite utiizarea lui gratuita pentru cercetare, tn conditiiclar specificate printr-o intelegere intre Institut gi utlizator. I Recomandari privind utilizarea KID-SCID ‘Mai jos sunt prezentate cSteva recomandari de care evaluatori trebuie s& find cont tn utiizarea KID-SCID: Instrumental este un suport in realizarea unel evalua clinice obignuite. Existé pericolul de a c&dea In capcana tratlri KID-SCID ca pe un chestionar, codénd pur si simplu réspunsurile pacientului. Acest lucru este incorect. Intrebérile amors& constituie doar direcfi generale pentru stabllres gradului de satisiacere 2 crileriior. In realitate evaluatorul nu pune intrebari, ci stabileste dacd sunt prezente crteriie. Astie! el ar trebui Intotdeauna s& se opreasca si s citeasc’ mai Intai coloana central penty a inielene ce trebuie sé afle, iar apoi sd abordeze intrebéiile amorsd din acea perspectiva. Unele dintte aceste Intebéri duc cirect la miezul probleme. De exemplu, in cazul Tulburarii de Conduits, una Gin ete speciica. nine adesea pentru a objine bunurl sau favoruri (adic3 ‘escrocheaz#’ pe alli’. Prime Invetere omors3 evalueaza ins doar daca pacientul minte. Daca raspunsul este da" siunci ntebarie amorsé urmatoare se focalizeaz asupra aspectului central al criteriulul, gi anume .escrocares” celoria’s. Evaluator igi vor spune invariabil ,pacientul salisiace criterile, asa cB 2 trebutt s8 marchez 3 (edevérat). dar mi-am dat seama 08 de fapt nue aga (indiferent de diagnostic)”. Acest luers ms se ve intémois decd instrumentul este administrat corect.ix Evaluatorul trebuie 88 find cont de propriul discernamént in @ stabili daca evaluarea ca .3" este potrivit Prin urmare, se coteaza itemii corespunzétori criterllor, nu raspunsurile la intrebari. Cu toate c& sunt oferite fntrebari structurate specitice pentru a faciita accesul la informafia diagnostic’, este important 8 se Infeleagé c& evaluatile/cotatile KID-SCID vizeaza criterile de diagnostic si nu neaparat réspunsurile pacientulul la tntrebari. Desi majoritatea intrebatilor din KID-SCID se preteaza la réspunsuri simple de tip .da" sau .nu", de cole mai multe ori un da" neclaborat nu oferd linicianului suficient& informatio pentru'ca el 88 poatd decide dac& un criteriu este satisfécut. De rTeguld este nevole ca pacientul sé fle rugat s8-s/ elaboreze réspunsul sau 8 ofere exemple specifce, Unul din punctele forte ale instrumentelor semistructurate fafa de cele structurate fine de faptul c& evaluatorul poate s& aud un ,da" ca raspuns, dar s8 il resping& daca ol considera acest lucru adecvat din punct de vedere clinic, Cu alte cuvinte, interviurile complet structurate sunt obligate s& acoepte un ,da". Aceasta Inseamna c& ele vor fi prea generale, vor genera prea multe diagnostice, si prea multi falsi pozitivi. In cadrul unui interviu semistructurat, judecata clinica permite clinicianulul s& resping& diagnosticele care ar satisface teoretic criterle dar care, de exemplu. nu cauzeazd 0 deteriorare semnificativa. Mul copil se pot teme de clovni, dar clinicianul poate decide c& acestia nu prezinta 0 tulburare. Intrebaile amors& constituie doar sugestil. Asigura{/-va 8 périntele sau copllul jnjelege Intrebérile. Adesea réspunsul va fi ,uneori’, aga incét va trebui s& mai investigati pentru a stabili de exemplu severitatea sau frecventa (ex. .Cat de des va certafi? Cat de grave sunt certurile?’) Judecata ofinic’ include gi examenul statusului mental. Astfel, in cazul unui pacient care neaga problemele, dar care arati, s& spunem, extram de trist, citeriul de dispozitie tristé poate fi considerat ca satlsfacut. La fel tn cazul hiperactivia|i — agitalia evident se poate cota cu 3” chiar daca acientul o neagé. Tabelul de codare/evaluare araté astfel: Z)1 [ays COP PAR ALT OPT, 2 Inseamné ,informatie insuficienta’, ,1” inseamna fais", ,2” Inseamné sub prag” (acordafi atentie acestel rubrici; majoritatea situatilor de fideltate sc8zut8 apar atunci cdnd un pacient este cu putin sub sau putin deasupra limitel) iar 3 inseamnd ,adevarat cu siguranta”. Mai preci: 2 = Informatia este inadecvatd pentru a cota criteriul cu 1, 2 sau 3 De exemplu, se neaga prezenfa unui anumit simptom, care aste ins& sugerat de biletul de trimitere ‘sau de interna anterioare. Atunci cnd informati ulterioare permit recodarea crileriului, se taie peste .7 sise Incerculeste evaluarea corect’. De exemplu, itemul poate fi recodat in urma discufilor cu famila sau un terapeut anterior care confirma prezenta simptomului respectiv. 1= Absent sau Fals Absent. Simptomul desoris in criteriu este In mod clar absent (de ex., nu exist nicio dovada de simptome de fobie social). Fals. Afirmatia din criteriu este in mod clar falst (de ex., este prezent doar unul din patru simptome necesare). 2 = Sub nivelul prag Pragul pentru criteriu este sproape atins (ex., simptomul este prezent, dar nu este suficient de sever pentru a produce o afectare sau un distres marcat). 3.= Nivel prag sau Adevarat Nivel prag. Pragul pentru criteriu este atins (ex., se admite existenta unui simpiom si se ofesS un exemplu convingator) sau este depagit (ex., sunt oferite mai mulle exemple convingSioare, In numeroase contexte). Cotarea cu .3" este justificaté doar dac& s-a obtinut o descriere sau un ‘exemplu concludent sau daca exist dovezi, din comportamentul in timpul interviului sau din alte ‘surse, c& itemul satistace eriteriile necesare cota cu .3".x Exemplu: Pagina F21: daca itemul ,Criteriile A, B, C, D, E si F pentru Tulburarea de Stres Posttraumatic sunt codate cu 3” este adevérat, el se coteazé cu .3” (nivel prag sau adevaral), si se vva pune diagnosticul de Tulburare de Stres Posttraumatic. Daca itemul nu este adevarat, el va fi cotat cu ,1” (absent sau fals) gi se va trece la evaluarea Tulburdrii de Anxietate Generalizaté (pagina F23). R&ndul ,COP” din tabel este pentru codarea pe baza interviului cu copilul si include toate sursele de informatie din timpul interviulut cu acesta, mclusiv, aga cum am aratat mai sus, observatille evaluatorului asupra copilului. De la 9 ani in sus, un copil poate réspunde de obicei la tntrebarile amorsa. Cu cat copilul este mai mic, cu atét va veti baza mai mult pe observatii pentru a stabil satisfacerea criteriilor. R&ndul ,PAR” este pentru interviul cu parintele. Din nou, bazaf}-va pe judecata/discemamantul clinic, nu doar pe un ,da" sau ,nu" din partea parintelui. Mai ales in cazul copillor mici, este recomandabil s8 intervievali parintele si copilul tmpreun8. Punefi inttebari pSrintelui gi codali pe linia PAR", in timp ce observati copilul gi codati pe linia COP”. ALT" (i.e. ,altele") se referé la TOATE celelalte surse de informatie, ca de exemplu, fise medicale vechi, rapoarte ale profesorilor, prietenl, membril ai familisl, etc, La rubrica ,OPT" (i.e. ,optim’) clinicianul sintetizeaz& toata informatia adunatd. Dacd apar contradictii, ramane la latitudinea acestuia s& decidd in ce masura copilul satisface cu adevarat criterille. Exact ca in orice interviu clinic obignuit! Deoarece nimeni nu detine un algoritm pentru a combina informatiile obtinute de la parinfi, profesori si copil, acest lucru depinde de dumneavoastré. Tineti minte c& atat parinfi c&t gi profesor identific’ aproximativ 10% dintre copii ca avnd probleme, dar este vorha de doua esantinane de 10% diferite! Fara suprapuneril Rubrica OPT" este cea care se utilizeaz& pentru a stabili dacd pacientul prezinta tulburarea. Incercati s& realizati un interviu c&t mai natural posibil. Citiea tntrebarilor amors& intr-un mod rigid ca gi cum ar fi un sondaj de opinie va plictis! repede. Utilizati Sectiunea Imagine de Ansamblu pentru a cunoaste copilul mai bine si incercaf! s& 0 parcurge ca pe o simpla discutie. NU puneti o intrebare al cérei réspuns il tii deja. Adesea périntele sau copilul va va oferi gi alte informafii atunci cand réspunde la o intrebare (de ex., la intrebairile despre cosmaruri raspunde cS nu doarme bine). De asemenea, in cazul intrebari pentru Opozitionismulul Provocator privind blamarea celorlali ccopilul poate oferi singur informatia c& nu minte niciodat8. Prin urmare, nu va mai fi nevole s& punefi Intrebarea referitoare la minciund din sectiunea pentru Tulburarea de Conduit Acordati o atentie deosebit’ instrucfiunilor din subsolul rubricii de codare. Daca obtinefi un ,1" {ntr-un punct cheie, pute sari peste restul modulului. La inceputul anumitor module se poate bifa .nu" si trece peste modul in intregime. Modulul referitor la consumul de substante / alcool (G) reclamd, de asemenea, 0 atentie deosebiti. Codarea se face diferlt, find prezentata la final. Aceast8 sectiune cote complica, iar olinioianul trobuio 28 oo acigure 08 gtio oo face. Desi KID-SCID-ul complet este foarte lung, se intamplé rar ca un interviu s& dureze mai mult de saizeci de minute. KID-SCID este conceput pentru a fi ugor de tolerat de cdtre copii Intrebérile sunt naturale si exist’ posibilitatea de a séri peste unele seotiuni pentru a scurta lungimea interviului. De exemplu, daca un copil neagai orice consum de substanfe sau alcool, aceste sectiuni sunt complet ignorate, lil, Caracteristici psihometrice ale KID-SCID Ih procesul de elaborare KID-SCID au fost generate date pilot pentru a determina daca fideltatea inter-evaluatori e adecvatd. Datele au indicat o fidelitate interevaluatori excelent in cazul modulului Comportament Disruptiv, objinéndu-se un coeficient de 0.84 pentru Tulburarea pecztonismuu! Provecaor si Tuburarea de Conds respect de 1 pent ADHD. in cadrul unui studiu preliminar care a avut ca oblectlv evaluarea fidellati test-retest pentru diagnosticele de Comportament Disruptiv si Anxietate intr-o populatie clinica. (Metzner, Siva, Silvan, Chowdhury, & Nastasi, 1997), s-au obtinut urmétori coeficient kappe: = Tulburéri de Comportament Disruptiv: Tulburarea de Hiperactvtate $i Defict Atentional: 0.84; Tulburarea de conduitd: 0.84; Tulburarea Opozifionismulul Provocator: 0.63. = Tulburéri anxioese: Fobie Socislé: 1.0; Tuburere de Ametats de Separare: 0.66, si Tulburare de Sires Posttraumatic: 0.44xi Tn prezent se afld tn desfgurare un studiu mai extins, implicénd un numar mai mare de copii din fiecare grup de varst’. Pe baza informatilor de care dispunem, putem spune c& acest instrument este promititor in raport cu scopul c&ruia i se adreseaza ‘Tn Romdnia KID-SCID 2 fost adaptat de 0 echipa de profesionisti de la Institutul de Studit ‘Avansate in Psihoterapie si Sandtate Mental Aplicatd gi utlizatintr-o serie de studi clinice controlate (vezi wwnw.psychotherapy.ro), datele de fidetitate gi validitate objinute find comparabile cu cele ale \ersiunilor In limba englezé. De exemplu, coeficienti de concordan{a inter-eveluatori pentru versiunea In limba romana a KID-SCID sunt cupringi nlre 69-95. BIBLIOGRAFIE APsyA (1994). Diagnostic and statistical manual_of mental disorders (fourth edition). American Psychiatric Association: Washington, Beck, J.S. (1995). Cognitive therapy: Basics and beyond, New York: Guilford Press. Bolosiu, H.D. (1990). Semiologie medicals. Cluj-Napoca: Medex. David, D. (2003). Castele de nisi. Bucuresti: Editura Tritonic. David, D. (2008). Metodologia cercetari clinics, Fundamente. lagi: Editura Polirom. David, D (20062). Psiholoaie clinica si psihoteraple, Fundamente. lasi: Editura Polirom. David, ©. (20088). Tratat de paihotcrapil cognitive ei comportamentalo. lagi: Editura Polirom. Ells, A. (1994), Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group. Gilbert, D. T., Tafarodi, R. W., & Malone, P. S. (1993). You can't not believe everything you read journal of Personality and Social Psychology, 65, 221-233, Kaplan, H.L, si Sadock, BJ. (1998). Kaplan and Sadack’s Synopsis of Psychiatry: Behavioral Sciences, Ciinical Psychiatry, 8th Edition. Baltimore : Willams and Wilkins. Price, R.H., si Lynn, S.J. (1981). Abnormal psychology in the human context. The illinois: Dorsey Press. Selye, H. (1976). The stress of life. New York: McGraw-Hill, USDHHS (1999). Mental health: A report of the sur ral-Executive Summary. Rockville, MD: U.S. Depariment of Health and Human services, Substance Abuse and Mental Health Services Health, National institute of Mental Health.INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI, COPILULUI $1 ADOLESCENTULUI KID-SCID Denise Hien, Ph.D; Fredrick J. Matzner, M Michael B, Frist, M.D.; Robert L. Spitzer, M.D. Miriam Gibbon, M.S.W.; si Janet B.W. Williams, D.S.W. Studiu: Studiu nr: Evaluator nr.: Subiect: Evaluatorul este: Intervievator 1 Observator 2 Data interviului: = Zi Wana An Evaluare: Inigiaks 1 Reevaluare 2 Ora inceperii incheierii interviului Surse de informatie (bifati tot ceea ce Subiect corespunde) Parinte / Paringi = Profesori Allte persoane (inclusiv cadre medicale, figa medicala). Consultare cu: Editat gi verificat de:INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI, COPILULUI $I ADOLESCENTULUI KID-SCID Cuprins Modul Figa rezumativa intrebari Imagine de ansamblu ‘Tulburarile de comportament disruptiv - Modulul A Tulburarea de hiperactivitate / deficit de atenjie Tulburarea opozitionismutui provocator Tulburarea de conduit Episoade afective - Modulul B Episodul depresiv major curent Episodul maniacal curent Episodul hipomaniacal Tulburarea distimicd Tulburarea afectiva datoratd unei condifii medicale generale Tulburarea afectiva indus& de o substanf’ Specificanfi pentru episoadele afective Simptome psihotice - Modulul C Idei delirante Halucinatit Alte simptome Simptome negative Tulburari psihotice - Diagnostic diferential Modulul D Schizofrenia ‘Tulburarea schizofreniforma Tulburarea schizoafectiva ‘Tulburarea deliranta: Tulburarea psihoticd datoratd unei conditii medicale generale ‘Tulburarea psihoticd indusi de o substant ‘Tulburarea psihotica FAS Tulburarea afectiva curenta - Diagnostic diferential Modulul E Tulburarea bipotaré I Tulburarea bipolard I Alte tulburari bipolare. Tulburarea depresivé major’ Alte tulburiri depresive Evolufia longitudinala a dispozitiei afective Subclasificarea episodului curent Pagina i Imagine de ansambiu 1 Al AS All BI B6 BIO Bi4 BIB B20B22 cl C4 C6 cB DI D7 D9 DIO Di4 DI6 Dis El E3 E4 ES E6 E7‘Tulburari anxioase - Modulul F Anxietatea de separare FI Fobia sociala FS Fobia specifica FB Tulburarea obsesivo-compulsiva FI2 Tulburarea de stres posttraumatic FI6 Tulburarea de anxietate generalizata F23 Panica F26 Agorafobia fir istorie de panied F31 Anxieiatea datorat unei conditii medicale generale F34 Tulburarea de anxietate indus de o substanfi F36 Tulburarea de anxietate FAS F38 Ss ‘Tulburairile th legdturd cu o substanfa - Modulul G Tulburarile tegate de consumul de alcool GI Dependenta de alcool G2 Abuzul de alcool ! G8 Tulburarile datorate consumului de substante ne-alcoolice G10 Abuzul de substante Gai ‘Tulburarea de adaptare - Modulul HFig rezumativa KID-scID FISA REZUMATIVA KID-SCID informatie absent sub prag nivel inadecvats prag TULBURARILE DE COMPORTAMENT DISRUPTIV 2 1 2 3 Tulburarea hiperactivitate /deficit de atenfic 2 (an Subst: 1 | Tipul predominant de inatentic 2. | Tipul predominant hiperactiv-impulsiv 3} Tipu combinat ‘Tulburarea opozitiomismul provocator (Alo) Tulburarea de conduit (ais) Subtip: 1 | Tipul cu debut in adolescent Tipul eu debut in oopilaieig recumativ8 i KIpsciD informatie absent subprag nivel inadecvata prag TULBURARILE AFECTIVE Tulburarea bipolars ? 1 2 3 (ED) Episodul curent: 1 | maniacal 2 | mixt 3. | hipomaniacal 4 | depresiv major. —————— 5_| nespecificat 1 | nici metancotic nici atipic 2. | cwelemente melancolice 3_| cuclemente atipice Severitatea episodulun curent: 1 | usor 2 | moderat 3 | sever, firi elemente psihotice 4 | cuclemente psihotice congruente cu dispozitia 5 | cuclemente psihotice incongruente cu dispozitia, 1] cucictare rapida Tulburarca bipolard Il (2) 1 | hipomaniacala 2 | depresie majora 1 | nici melancotica nici atipica 2 | cuelemente melancolice 3 | cuclemente atipice 1 | cuciclare rapidaKib-ScID igh rezamatva i informatic absent —subprag__ nivel inadecvata prag TULBURARILE AFECTIVE Alte tulburari bipolare 2 1 2 3 3) cc] 1 | tulburarca ciclotimica 2. | episoade hipomaniacale intermitente 3_} episod maniacal sau hipomaniacal suprapus peste o tulburare psihotica ‘Tulburarea depresiva major 1 1 2 3 (E4) cd 1 | usoara 2 | moderata 3. | severd, fara elemente psihotice 4 | cuclemente psihotice congruente cu dispozitia S_} euclemente psilwtice incongruente cu dispozitia 1 | nici metancotica nici atipica 2 | cuelemente melancolice Bin) 3_| cuclemente atipice a 1 Tulburarca distimicd 1] debut timpuriu 2 | debut tardiv 1 euciclare rapidaKID-SCID Figa rezamativa iv informatie absent subprag nivel inadecvata prag TULBURARILE AFECTIVE Ate tulburiri depresive ? 1 2 3 (5) tulburarea depresiva postpsihoticd a schizofreniei episoade hipomaniacale intermitente episod maniacal sau hipomaniacal suprapus peste o tulburare psihoticd tulburarea depresiva minor’ tulburarea depresiva recurenta de scurt® ducati uaune Tulburarea afectivi datoraté unei condi fi 1 a 3 ‘mediicale generale (B19) Specifica Sd 1. | cw episod asemandtor depresiei majore : 2 | cu clemente depresive 3 | cuelemente maniacale 4_ | cu clemente mixte ‘Tulburarea afectiva indusd de o substanta 2 1 2 3 (B21) ee 1 | cuctemente depresive 2 | cuelemente maniacale 3_| cuelemente mixteKID-SCID informatie inadecvata SCHIZOFRENIA $1 ALTE TULBURARI PSIHOTICE, Schizofrenia D3) tip paranoid tip catatonic tip dezorganizat tip nediferentiat tip rezidual aun ‘Tulburarea schizofreniform’ ? (D7) . ohh 1 | cu elemente de prognostic bun 2._| Riri elemente de prognostic bun Tulburarea schizoafectiva 2 (D9) 1 | tip depresiv 2. | tip bipolar Tulburarea deliranté 2 nn) Tulburarea psihotica scurti (13) absent 1 aKID-sciD isa acvumatiea vi informatie absent sub prag_—_ nivel inadeevati prag SCHIZOFRENIA ST ALTE TULBURARI PSIHOTICE (continvare) Tulburareapsihotict datoraté nei conditii medicale generale (DIS) Specific cu idei detirante cu halucinatit Tulhurarea psihoticd indusa de o substangs 2 (17) Specilicati: __ 1 | cuidei detirante 2 | ewhatueinasii “Tulburarea psihotica FAS ? (Dis)KID-SCID ga rezumativa vil informatie absent sub prag nivel inadecvaté prog TULBURARILE ANXIOASE Anxietate de separare 2 1 2 3 (Fay Fobie sociala ? 1 Z 3 (7) Fobie specifica ? 1 2 3 (FI0) Tulburare obsesivo-compulsiva ? 1 2 3 (15) Stres posttraumatic # 1 2 3 21) . Anxictate generalizat 2 i 2 3 (25) Panis (F30) 1 | fara agorafobie 2. | cu agorafobie Agorafobie fir8 istoric de panici & i 2 3 «F32)KID-ScID ea rezaumatina vit informatie absent sub prag_—_ nivel i inadeovata prag TULBURARILE ANXIOASE (continuare) Tulburare anxioasi datorati unei conditii 1 2 3 medicale generale (F35) 1 | euatacuri de panic 2. | cuanxietate generalizati indusi deo substanta 1 2 3 (F37) e ee 1 | cu atacuri de panicd 2. | cuanxietate generalizati Tulburare anxioasi FAS (38)KID-ScID TULBURARILE IN LEGATURA CUO. SUBSTANTA Alcoot (05-69) Sedative-hipnatice-anxiolitice (G17-G23) Cannabis (G17-G23) Opiacee (G17-G23) Cocaina (G17-G23) Halucinogene/PCP. (G17-623) Polisubstants (G17-G23) Alte substanje (G17-623) TULBURARE DE ADAPTARE 2) Alti TULBURARE DE PE AXA I DSM Speciticati informatie inadeevata absent abuz Figg rezamativa ic dependentKIDScID Figh ezumativa x DIAGNOSTICUL PRINCIPAL PE AXA 1 - adie’, tulburarea care este (sau ar trebui si fie) in centrul atentiei: DIAGNOSTICUL INTERVIEVATORULUI, DACA E DIFERIT DE DIAGNOSTICUL KID- SCID:KIDScID Figh rezumativa xi AXA V A DSM-IV: Scala de evaluare global a funetionarii Functionarea psihologicd, sociala $i profesionala se consider’ pe un continuum ipotetic de sanstate-maladie mentalf. Nu se inchide deteriorarea in functionare datoratd restriejilor somatice (sau de mediu). Indicati codul potrivit pentru cel mai SCAZUT nivel de functionare de pe parcursul saptamanii cu CEA MAI SLABA functionare din ultima luna, (A se utiliza coduri intermediare, end sunt corespunzatoare, de ex., 45, 68, 72) 100 | Functionare superioara intr-un larg domenin de activitii, problemele de viatd nu par a fi sclipat 91 vreodati din mind, este cdutat de altii pentru multele sale calitift. Nici un simptom, 90. Simptome absente san minime (de cx., anxictate usoari fnaintea unui examen), bund funetionare in | toate domeniile, interesat si implicat intr-o gamd largi de activit3{i, eficient social, satisfcut in 81 general de viafi, nu mai mult deeat probleme sau preocupari cotidiene (de ex., 0 cearti ocazional cu membrii familie). 80 Dacii sunt prezente simptome, acestea sunt reacfii de asteptat si tranzitorii la stresori psihosociali | (de ex., dificultati in concentrare dupa o cearta in familie): nu mai mult decd 0 usoara deteriorare in 71 fancfionarea sociali, profesional sau scolard (de ex., rlmanere iri wma temporard in activitatea scolara). 70. Citeva simptome usoare (de ex., dispozitie depresiva si insomnic usoara) saw alte dificultati in | funcfionarea sociali, profesionali sau scolar (de ex., chiu! ocazional ori furt din casi) dar, in 6] general, funcfionare destul de bund, are citeva relatit interpersonale semnificative, 60 Simptome moderate (de ex., afect plat si limba} circumstantial, atacuri de paniea ocazionale) ORT | dificultiti moderate in functionarea socialt, profesional sau scolar (de ex., putini amici, contTicte 51 cuegalii sau cu colaboratorii). 50 Simptome severe (de ex., ideatie suicidara, ritualuri obsesionale severe, furturi din magazine), ORY | deteriorare sever in functionarea sociali, profesional sau gcolara (le ex., nici un fel de amici, 41. incapabil sa menfina un serviciv). 40 O oarceare deteriorare a simfulul realititii sau in comunicare (de ox., limbajul este uneori ilogic, | obscur sau irelevant) ORI deteriorare major in multe domenti, cum ar fl serviciul sau scoala, 31 relafiile de familie, judecata, gandirea sau dispoitia (de ex., omul depresiv evita amicii, isi neglijeaz& familia, este incapabil s& munceased; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfiditor acas’, lipseste de la scoala). 30 Comportamentul este considerabil influentat de idei delirante sau de halucinatii ORT exist 0 | serioasi deteriorare in comunicare sau in judecati (de ex., uneori este incocrent, actioneazA in mod 21 flagrant inadccval, are preocupiti suicidarc) ORT este incapabil si functioneze in aproape toate domeniile (de ex., sti in pat toatf ziua, nu are servieiu, locuinfa sau amici) 20. Un oarecare pericol de a se vitima pe sine sau pe alfii (de ex., tentative de suicid fara urmarirea | clard a morpii, frecvent violent, excitajie maniacala) ORF ocazional incapabil sk menfind un 11 minimum de igiena personali (de ex., miroase a fecale) ORT deteriorare flagrant in eomunicare (de ex. extrem de incoerent sau mut) 10 Pericol persistent de vatimare severi a sa sau a altora (de cx. violenfi recurenti) ORT | incapacitatea de a mentine o igien’ personal minima ORI act suicidar sever cu dorinta clari de 1 amuri, © Informatie inadecvata.KipsciID IMAGINE DE ANSAMBLU ti voi pune niste intrebari despre diferite probleme pe care se poate si Je fi avul si voi lua notie pe masura ce inaintim. Aj intrebiri inainte s& incepem? DATE DEMOGRAFICE, Cafi ani ai? Aj frati sau suroti? (Ai copii? Cati2) Unde locuiesti? Cine mai locuieste cu tine? EDUCATIE $I ISTORIC PROFESIONAL La ce scoala mergi? in ce clasa esti? Esti la o scoala obisnuita sau lao scoala special ajutitoare? Ai fost repetent/A? (Cand?) (De cate ori?) Ai renunfat la scoald sau ai incetat si ‘mai mergi pentru un timp? De ce? Imagine de ansamblu 1 SEX: 1. masculin 2. feminin, ETNIE: VARSTA: EDUCATIE: 1. invaigimant de masa 2. scoala speciala Clasa: ‘Numar de ani repetafKipsciD Imagine de ansamblu 2 Ai Tucrat vreodata? Ce amume ai Seems lucrat? Lucrezi acum? sen cc eegemernieasoencncs DACA DA: De eft timp Iucrezi acolo? Ce fel de munca ai fcut? IMAGINE DE ANSAMBLU A BOLI] CURENTE DATA INTERNARU iN, ‘Numar de siptimani de la 1. <1 siptamana INSTITUTIE (INTERNAT SAU intemnare 2.1-4 siptimani AMBULATOR) PENTRU BOALA 3.> 4 siptimani CURENTA Cand ai venit ta (spital, clinies, medic)? ACUZE PRINCIPALE $I DESCRIEREA PROBLEMET CARE CONSTITUIE MOTIVUL (RE PREZENTARI Ce te-a determinat sa vii aici (de ie aceasta dati)? (Care e problema cata principal care te deranjeazi?) DACA NU DA DETALIT DESPRE PROBLEMA: Spane-mi mai multe despre aceasta. (Ce vrei si spui prin.) reKIDSCID DEBUTUL BOLI CURENTE SAU ACCENTUAREA ACESTEIA De cénd a inceput problema? (Cénd ai observat pentru prima dati e& ceva nu ein regula?) Cand te-ai simt bine ultima data? SIMPTOME NOI SAU RECURENTE Este ceva nou sau ceva ce ai mai avut si tnainte? (Ce te-a determinat s& cauti ajutor acum?) FACTORI DE MEDIU $1 POSIBILT FACTORI DE PRECIPITAKE Al BOLII CURENTE SAU AI ACCENTUARII ACESTEIA (UTILIZATI ACESTE INFORMATII PENTRU CODAREA AXEIIV) ‘Cum era viate ta cnd au ineeput problemele? S-a intdmplat ceva sau s-a schimbat ceva cind au inceput toate acestea? (Creai cd acestea au vreo legitura cu BOALA ta CURENTA?) CURSUL BOLII CURENTE SAU AL EXACERBARIT Ce s-a intémplat dupa ce a inceput? (Au mai inceput sa te supere si alte ucruri?) De cand a inceput, cand te-ai simyit cel mai rau? DACA DE MAI MULT DE UN AN: Cand te-ai simit cel mai rau {tn ultinnal an? Imagine de ansamblu 3xID-ScID ISTORICUL TRATAMENTULUI Cand ai fost pentra prima data Ia cineva datorité unor probleme emofionale sau psihiatrice? (Pentru ce aniume? Ce fel de tratament ai urmat? Ce medicamente ai luat?) (POATE FI UTILIZAT ,, TRASEUL BIOGRAFIC” DE LA PAGINA 6 A PREZENTARI GENERALE PENTRU A REZUMA O ISTORIE COMPLICATA DE PSIHOPATOLOGIE St TRATAMENT) Aj fost vreodatd pacient/é al unui spital de psihiatrie? DACA DA: Penteu ce anume? (De cate ori?) DACA OFERA UN RASPUNS INADECVAT, PROVOCATI-L/O CU BLANDETE: de ex., Nua fost pentru altceva? Oamenii nu merg de regula la un spital de psihiatrie doar pentru c& sunt obosifi sau nervogi ALTE PROBLEME CURENTE Aj avut alte probleme in ultima lund? Cum te-ai simfit? (Fericit, trist, furios, speriat?) Ai fost sindtos/sindtoasd din punct de vedere fizic? [ei vreun medicament sau vitamine (altele decat cele despre care mi-ai spus deja)? (Ai avut vreo problema medicala?) UTILIZATI ACESTE INFORMATI PENTRU CODAREA AXEHIL Cat de rmult (alcool) ai baut (in ultima Jana)? Ai consumat droguri/ ‘medicamente (in ultima luna)? (Dar marijuana, cocaind, alte droguri) Imagine de ansamblu 4 ‘Numar al spitalizaritor 0 anterioare (nu includeti transferurile): 5 (sau mai multe)KID-ScID FUNCTIONAREA SOCIALA CURENTA Cum iti petreci timpul liber? Cu cine iti petreci timpul? CEL MAI PROBABIL DIAGNOSTIC CURENT: DIAGNOSTICE CARE TREBUIE, EXCLUSE: Imagine de ansamblu 5KID-SCID Imagine de ansamblu 6 ‘TRASEUL BIOGRAFIC Varsta Eveniment Simptome sau conditie ‘Tratament | (sau data)kiD-ScID ‘Tulburdrile de comportament disruptiy 1 A. TULBURARILE DE COMPORTAMENT DISRUPTIV iN ACEASTA SECTIUNE SUNT EVALUATE ADHD, ODD SI.CD. SINDROMUL HIPERACTIVITATE-DEFICIT DE ATENTIE ACEASTA SECTIUNE PRESUPUNE CA SIMPTOMELE SA FIE PREZENTE DE CEL PUTIN 6 LUNI, iNTR-UN GRAD CARE ESTE DEZADAPTATIV SI DISCREPANT iN RAPORT CU NIVELUL DE DEZVOLTARE. TREBUIE SA APARA IN CEL PUTIN 2 LOCURL SINDROMUL ADHD CURENT iti voi pune cateva intrebari despre felul in care te port. Lucrurile marunte care se intamplti in jurul thu te fac s4 pierzi ful (sa viti, si itelevanti cop te opresti) in ccea ce faci? (Iucrari ae precum zgomotele de afard, masinile ae care tree Sau oamenii care vorbesc?) (daci da, ce se intimpla?) ¢ ai pierdut firul, eat de greu iti t de mult timp ifi ia) ea sa revii DACA DA: Se intimpli acest luera (de 6 luni)*? 1g ceilalfi oameni, de exempla —_(b) adesea nu pare a asculta pivinji sau profesorii, cS mu asculti? ffi cénd i se vorbeste direct cor dai seama des ca nu ai ascultat cea ce me spunea altcineva? ee DACA DA: Se intimpla acest Ineru (de 6 lunij*? iyi este dificil st fii atent Ja scoala? Dar (c) adesea are dificultati in cAnd iti faci temele? $i cand te joci sau sustinerea atentiei asupra cop faci cova ce ii place cu adevarat... este sarcinilor sau activitatilor de joc "*% ‘greu sf te concentrezi Ia ceea ce faci EE chiar gi atunci? DACA DA. Se intimpli acest Inert (de 6 luni)*? * Exprimat pinto expresie din care subicetl 8 injlcagS c8 se refer la ultimele 6 fun (de ex, «din august” sa Jn tot acest an scolar” etc.) ?inlormafie imadecvati. absent sau fi CRITERIU ADHD AL: Tnatenfie: Cel putin gase di turmatoarele simptome de inatentie au persistat eet pufin sase luni intt-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare: (a) este ugor de distras de stimuli ub prag Senivel prag sau adevieatxID-scID ‘eTulburarea ADIID, ‘Tulburdrile de comportament disruptiv —A2 Curentse Faci multe greseli din neatentie (@) esueaza adesea in a da vee (prostesti, stupide)? atenfia cuvenita detaliilor ori cor [ T face erori prin neglijentd in - Se enerveaza des pe tine profesorii sau efectuarea temelor scolare, la eer pBrinfi pentru neglijenj® sau pentru ce servicin sau in alte activitati Liji mici detalii ucruri) atunei cénd Tucrezi? Poti si imi dai un exemplu? DACA DA: Sc intémpla acest Iueru (de 6 luni)*? Este dificil s4 organizezi (s& faci) (©) adesea are dificultati in Jucrasi care au mai mulfi pasi sau pe organizarea sarcinilor gi cor care trebuie si le faci intr-un anumit —_activitafilor PAR, fel? Lucri ea tespectarea une reel. an sau un proiect de la scoalA... sau asamblarea unui model sau a unei jucdrii? Care din Iucrurile de acest tip sunt dificile pentru tine ? DACA DA: Se intaémpla acest Iucru (ée 6 luni)*? Ai probleme in a-tiaminti lncrurile pe (f) adesea este uituc/8 cu privire care trebuie 2 le faci intr 0 217 Ia activitaile cotidions cop PAR fe ucruri 2 ALT Ce fel de Iucruri niti adesea? aa Se plang adesea profesorii sau parintii cM uiti anumite lucruri? DACA DA: Se intampla acest lucru (@e 6 luni)*? * Exprimatiprint-o expresie din care aubiectol sé infeleagh cd se refer la ultimele 6 luni (de ex. din august” sau in tt acest an scolar” etc.) ‘informatie inadecvatS. I=absent sau fals 2sub prag 3=nivel prag sau adevaratKID-SCID ‘eT ulburaren ADITD, ba Carenti Pie tucrur adesea diverse lucruri? Ce fel de DACA NU: se pling parintii t8i c& intotdeauna ifi pierzi lucrurile? DACA DA: Se intampld acest Inert (Ge 6 tuni)*? Este dificil s& duci la bun sférsit Iucrurile pe care fi le cer alfii sa le faci? Se pling profesorii sau parintii ci trebuie mereu si ffi reaminteased si termini atunei cand ifi faci temele sau alte sarcini? DACA DA: Spune-mi mai mune despre asta... de ce se intampia? Pentru c&inu vrei si faci? Sau nu infelegi ce trebuie si faci? DACA DA; Se intampla acest luca (de 6 huni)*? incerci adesea s& nu iti faci temele, chiar gi atunci end paring sau profesorii isi doresc mult ca tu s& Incerei? Este greu si continu si luerezi atunci edd ifi faci teme care presupun tun timp mai indelungat? Este dificil si inveti cdnd esti la scoala? Ai dificultafi cand trebuie s8 incepi s& faci diferite sarcini la scoala sau temele de casi? DACA DA: De ce se intémpli acest Hucru? Poti si imi dai un exemph? DACA DA: Sc intémpla acest iueru (de 6 luni)*? * Exprimati pri avestan scolar” 1c.) “informatie madecvats (2) adesea pierde lucruri recesare pentru diferite sarcini sam activitati (de ex., juczri, teme peniru acasa, creioane, inti instrumente) (h) adesea nu se conformeaz instrucfiunilor si este incapabilia s8-si termine temele pentru acasé, sarcinile casnice sau obligatiile la locul de munea (nedatorate comportamentul opozitionist sau incapacitatii de a Infelege instructiunite) (H adesea evits, se opune, nu este dispus/B sa se angajezz in sarcini care necesité un efort mental sustinut (cum ar efectuarea temelor in clasa sau acasi) CEL PUTIN 6 DIN SIMPTOMELE DE LA Al (INATENTIE) CODATE ,3” cent sau fals 2-sub prag 3=nivel prag sau adevirat cop PAR ALT ort cop PAR ALT ovr cop. PAR ALT opr le de comportament disrmptiv —A3 -0 expresic din care subieetl s8 infeleagl cd se referd Ia ultimele 6 luni (de ex. in august” sa CaenKID-ScID ‘Tulburarea ADHD, Aa ‘Tulburdrile de comportament disrupth Curentie {gi voi pune in continuare intrebari despre momentele in care esti prea activ/A si in care fi-e greu sa stai linistivé Este foarte greu pentru tine s8 stai linistiv/ mai mult decdt cdteva minute? Ceilalti, de exemplu profesor sau pling, i spun adesea sf sta linigtiva sau si nu te mai agiti? (pentru adolescenti) Daca esti undeva unde trebuie si stai linigtit, incepi s& simfi cd mu ai stare ca si cum ai avea nevoia de a te migca? DACA DA: Se intimpld acest Iueru (de 6 luniy*? Te ridici de multe ori de la locul tau cind nu ar trebui? Paringi sau profesoriitrebuie 88 fi spund adesea s& te agezi la loc? DACA DA: Sc intimpl acest ner (de 6 luniy*? Alergi mult fn locuri in care mu ar trebui sa faci asta... ca de exemplu in casi saw in clasi sau intr-un magazin? Te cateri sau sari pe Iucruri..ca de exemplu pe mobil sau pe banca? Des? Parintii sau profesor trebuie s& spund tot timpul s& 0 fei mai ugor... si ler... mu te mai cateri ne num iueruri? DACA DA: Se intimpld acest lueru (de 6 luni"? * Exprimati print-o expresie din care subicctl si infeleagl c¥ se A2. Hiperactivitate- Impulsivitate: Cel putin yase din urmatoarele simpiome de hiperactivitate-impulsivitate au persistat eel putin gase lunt intr- un grad care este dezadaptativ si discrepant tn raport eu nivelul de dezvoltare: HIPERACTIVITATE: (@) adesea se joaci eu mainile sau cu picioarele sau se foieste COP ppe seaun Ese ALT or (b) adesea isi paraseste locul in clas sau in alte situatii in care este de dorit si rimand agezat (c) adesea alearga sau se capa excesiv de mult, in situa in care acest lucru este inadecvat (la adotescenti sau la adulti, se poate limita la senzatia subiectiva de nelinistc) nla ultimele 6 luni (de ex. .din august” sau in tot 1=sub prag Snivel prag sau adeviratKID-ScID eTuburarea ADHD Curentie fic grew ste joci in liniste? igi spun ceilalti ca esti prea zgomotos? DACA DA: Se intémpla acest lucru (de 6 luni)*? Esti un copil cdruia ti place s& alerge tot timpul? Care jocuri iti plac mai mult: cele in care stai agezat/ gi te joci sau cele in care poti alerga? DACA DA: Se intdmpla acest tucru (de 6 huni)*? Ceilalti spun c& vorbesti tot timpul? Crezi c& vorbesti prea mult? Ii spun adesea ceilalti s& taci? DACA DA: Se intémpla acest Iueru (de 6 tuni)*? Spui adesea raspunsul in clas inainte ca profesorul si ii fi terminat intrebarea? (Trebuie mereu sé iti aminteasca profesorul sé ridiei ména gi s& astepti ‘pana esti numiv/&?) DACA DA: Se intémpla acest Iueru (de 6 tuniy*? Este greu si iti astepfi randul cand te joci sau cénd stai la coad? (Ce se intémpla atunci cind trebuie si astepti rindul? Povesteste-mi despre aceasta). DACA DA: Se intémpl acest lueru (de 6 luni)*? * Exprimati print-o expresie din care subiactul si Injeleagl e3 se refer la ultimele 6 luni (de ex, ,din august” sau yin tot ‘acest an fools” ete.) juca sau in a se angaja in vita distractive in linigte (©) este adesca .n continu ‘migcare” sau actioneaza ca si ‘our ,at fi impins de un motor” (f) adesea vorbeste excesiv de mult ; IMPULSIVITATE: (@) adesea ,tranteste” rispunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate (h) adesea are dificultati in a-gi astepta rindul ‘informajie inadeevat. I=absent sau fals 2esub prag nivel pag sau adevarat ‘Tulburdrile de comportament disruptiv cop PAR ALT ort cor PAR ALT ort cor PAR ALT opr cop PAR ALT opr cop PAR ALT orrKID-ScID Tolburarea ADTID. ‘Tulburdrile de comportament Curentie ruptiv AG iti spun adesea ceilalfi ci fi intrerupi? _(i) adesea ii intrerupe sau ii Intervii intotdeauna in joc inainte si fii deranjeaza pe alfi (de ex., cor invitat/a? intervine in conversafiile sau Fen: jocurile altora) ae DACA DA: Se intampla acest lucru _ (de 6 luni)*? CEL PUTIN 6 DIN ies SIMPTOMELE A2 (HIPERACTIVITATE - ii IMPULSIVITATE) SUNT ee e CODATE 3” de FIEAIFIEA2CODAT,3" 1 2 t t Contin “Tutburarea opositonismat provocator®, A (DACA ESTE NECLAR): cijiani _B, Unele simptome care au peers aveai cind fi s-a intémplat pentru cauzat deteriorarea erau prezente T prima dati sa (mumifi simptome din Al inainte de varsta de 7 ant. t t 31 A2)? Se intimplau acestea ednd erai e in clasa inti? Darla gradinita? inainte poeta Conta de asta? oporitonismat provocator®,A.8 (DACA ESTE NECLAR): vreuna C. O amumita deteriorare din seca atts ddintre acestea (mumiti simptomele) iti _cauza simptomelor este prezents cauzcazi probleme in mai multe Locuri, in dow’ sau mai multe situatii 7 de exemplu acasi si la scoala? (de ex,, la scoala, la serviciu, acasi) “Tres is Continual Spune-mi mai multe despre asta. *Tulburarea pozitonisnul provocator’, A. * Bxprimati printr-o expresio din care subiectul sf infelosga c8 se refer Ia ultimele 6 luni (de ex. wdin august” sau in tot acest an geolar” ete.) 2informapieinadecvatS absent sau fals 2=sub prag Snivel prag sau adevarat,Kinsey ‘Tolburarea ADHD le de comportament disruptiv AT Carentie (DACA ESTE NECLAR): Aceste D. Trebuie st existe odeteriorare =? 123. (simptome) te incurcé la scoali sau semmnificativa clinic in functionarea ii creeaza probleme mari acasi? _sociala, scolar sau profesional t 7 ee te Teese Toninuatr (Simptomele) te-au ficut vreodata ee cu adevarat nefericit/a? opozitionismut provocator®, AS Povesteste-mi mai multe despre asta INTERVIEVATOR: ACEASTA _—_E. Simptomele nu survin exclusivin 2 123, INTREBARE POATE SA NU FIE _ cursul unei tulburari de dezvoltare ADRESATA PANA NU S-AU pervaziva, al schizofreniei sau al t if ADMINISTRAT ALTE MODULE _ altei tulburdri psihotice si nu sunt a ADECVATE, explicate mai bine de alta tulburare | as Continua mentald (de ex., de o tulburare epichenmant afectiva, anxioasa, disociativa sau de | provacator®, Ak personalitate) ‘Not: Daci tulburarea NU apare in timpul unuia din aceste dingnostice, codati 3”. CRITERILE ADHD B,C,DSIE 1 23. SUNT CODATE 3” 1 1 [resi TULBURAREA DE Tulburarea | | jPERACTIVIFATE eportionimnt “DERICrT DE provocator'yAS ATENTIE | SUBTIPUL TULBURARII HIPERACTIVITATE-DEFICIT DE ATENTIE 1. DACA Al ESTE CODAT ,,.3” $1 A2 NU ESTE CODAT 3” TIPUL ESTE, predominant de inatentie 2. DACA A2 ESTE CODAT ,,3” $I Al NU ESTE CODAT ,3” ‘TIPUL ESTE predominant hiperactiv-impulsiv 3. DACA ATAT Al CAT $I A2 SUNT CODATE ,.3” TIPUL ESTE combinat Pentru persoanele (in special adolescenti si adulti) care in mod curent au simptome care nu mai satisfac in intregime criteriile, rebuie specificat , in remisiune partiala. + Exptimati print-o expresie din care subiectuls8 infeleaga c& se refer la ultimele 6 luni (de ex, xin august” sau yin tot acest an scolar” et.) ‘informatie inadecvat8 I=absent sau fals 2~sub prag 3=nivel prag sau adeviratxa-scrp ‘*Tulburarea Opozition ‘Tulburdrile de comportament disruptiv A 8 *TULBURAREA CRITERH PENTRU OPOZITIONISMUL OPOZITIONISMUL, PROVOCATOR* PROVOCATOR Iti voi pune in continuare niste intrebari A: Un patern de comportament despre felul in care te infelegi cu ceilalti. negativist,ostil si provocator ccare dureaza eel putin sase Tunt, in timpul caruia sunt prezente cel pufin patru din urmitoarele: Te enervezi des? Ce fel de Iucrurite (1) adesea igi pierde cumpatul este a) enerveaza? cor PAR e DACA DA: Se intampla acest Iucru (de ALT 6 tuni)*? orr Te cerfi cu profesorii? Dar eu parintii? (2) adesca se ceartd cu adultii te Cualfi adulti (vanzatori, soferi de cop autobuz)? PAR z aur DACA DA: Se intémplt acest lucru (de or 6 huni)*? Faci ceea ce ti se spune? Parinfii sau (3) adesea sfideaza sau refuwzd in gti profesorii strig& mereu la tine pentru ci mod activ s& se conformeze cop ‘nu faci ceea ce ar dori ci si faci? De ce? ceterilor sau regulilor aduljilor PAR. Pot sa te convinga oamenii s& faci aur e Ineruri pe care mu vrei s8 le faci? ovr DACA DA: Se intdmpla acest lucru (de 6 huni)*? Se cnerveaza adesea ceilalti din cauza _(4) adesea ii agaseaz in mod ae ta? Faci anumite lucruri cu scopul de a-i deliberat pe alti cop enerva? De exemplu pe profesori? Dar PAR pe parin}i? Pe alti copii? aur Saat ort DACA DA: Se intimplé acest Iucru (de 6 tuni)*? * Exprimati print-o expresic din eare subicetul si injcleaga e& se refer la ultimele 6 luni (de ex. in august” sau jn tot acest an scolar” ete.) informatie inadeevath Iwabsert san fals 2=s0b prog. 3nivel prag sau adevaratKID-ScID ‘eTolierares Oporitionismulai _-Tulburirile de comportament disruptiv, A Provecator Curentie (Cénd te implici int-o cearts sau intr-o (5) adesca blameazi pe altii bataie, cine incepe de obicei? pentru proprile sale erorisau COP purtare rea ~ ind ai probleme, se intémpla pentru c& an ai facut o greseala sau este de regula din vina altora? Parinjii dau vina pe tine afunci cnd tu crezi c& nu e vina ta? D3- mi un exemphu. Dai vina pe alfii, de exemplu pe frate, sord saut un prieten, chiar si atunei cénd sii cd tu ai facut ace! Iueru? Dini un exemplu. @ DACA DA: Se intimpld acest Iucru (de 6 tuni)*? Te cnervensh sau te irté dos ceitali? _@)adesea este susveptibil ori Este ugor s& fii ses din sirite? ugor de agasat de catre alfii cor Povesteste-mi despre asta. bet DACA DA: Se intémpla acest lncru (de ont 6 luni)? Ramai nervos/oasd sau furios/oasti mult (7) adesea este furios si plin de timp? Ceilalti spun despre tine e&aio _resentimente cop atitudine rea sau c& esti gata de atac”? = Dacl te enerveaz un pirinte sau un oon profesor, rami nervos/oasé sau te e ‘calmezi fara dificultate? Dar daca te enerveaz un prieten? Ram&i furios/onsa ‘mult timp? Povesteste-mi despre asta, DACA DA: Se intdmpls acest lueru (de 6 luni)*? ncerci s& te razbuni pe cei care te (8) adesea este ranchiunos si enerveazi? Povesteste-mi despre asta. _vindicativ 4 Al DACA DA: Se intimpli acest Iueru (de on 6 luni)*? + Exprimatiprint-o expresie din cae subectal s8Ineleagh cf se refer la ultimele 6 luni (e exon august” sa Jn tt acest an scolar” ete) informatie inadecvats [absent sau fals 2sub prag 3-nivel prag sau adevdrat eel]KID-SCID ‘eTulburarea Opozitionismului ——-Tulburdrle de comportament disruptiv A 10 CEL PUTIN 4 SIMPTOME SUNT CODATE 3” B. Perturbarea in comportament cauzeaz’ o deteriorate semnificativa clinic in functionarea social, scolar’ si profesionala. INTERVIEVATOR: ACEASTA C. Comportamentele nu survin INTREBARE POATE SA NU FIE exclusiv in cursul evolutiei unei ADRESATA PANA NU S-AU tulburiri psihotice sau afective. ADMINISTRAT ALTE MODULE Notii: Dacd tulburarea NU ADECVATE. survine in cursul acestora codati 3”. INTERVIEVATOR: ACEASTA D. Nu sunt satisfcute etiteriile INTREBARE POATE SA NU FIE pentru tulburarea de conduit’, gi ADRESATA PANA NU S-AU daci individul cate in varstt de ADMINISTRAT ALTE MODULE 18 ani sau mai mult, mu sunt ADECVATE, satisfiicute criteriile pentru tutburares de personalitate antisociala. CRITERILE PENTRU OPOZITIONISMUL PROVOCATOR A, B,C $ID SUNT CODATE 3” ~ Segre arciro expresic din care subiccil i infeleagA ft se referd Ia ultimele 6 tuni eae) iets natecvesd Ioabeent sav fels 2ssub prag 3enivel pray sau adevarat Treoslila “TULBURAEA DE CONDUITA*| All saa | i Trecehi fa STULBURAFA DE CONDUTTA* Alt Tree *TULBURAEA DE CONDUTTA® A Treceli a =TULBURARA DE CONDUITA* At es sirens t t Treecila | [TULBURAREA *TULBURAEA | |OPOZITIONIS- DE CONDUTTA®) | MULUT All [PROVOCATOR (de ex, din august” sau jn totKID-ScID ‘*Tulburarea de Conduits ‘Tulburarile de comportament disruptiv A 11 Curentie *TULBURAREA DE CONDUITA* {fi voi pune acum cateva intrebari ‘A. Un patern repetitiv gi despre diferitele tipuri de ineurcdturi in persistent de comportament in care se poate s& fi intrat in ultimele gase care dreptucile fundamentale ale lui. allora, normele sau regultle sociale corespunzitoare varstei sunt violate, manifestat prin prezenfa a trei (sau mai multe) din urmaatoarele criterii in ultimele 12 luni, cu cel putin un criteriu prezent in ultimele 6 luni: Ai lipsit des de ta scoala? (1) chiuleste adesea de la seoal’, incepand dinainte de varsta de cor DACA DA: Ceai fiicut in loc si mergi__13 ani (pentru persoancle cae Ia scoala? De cate ori ai facut astain _—_angajate, absent de la locul de or ultimele sase luni*? (CODATI ,,3” mune’) * DACA S-A INTAMPLAT DE2 SAU DE MAI MULTE ORI iN ULTIMA LUNA) Céti ani aveai cdnd ai inceput si lipsesti de la geoala? DACA ESTE ANGAJAT: Ai lipsit adesea de Ja servici fir motiv? DACA DA: Cat de des? Ti se intdmpl8 des s& mai stai afar dupa (2) adesea lipseste de acasi ora la care ar trebui sé fii aca? ‘noaptea in ciuda interdictiei cop i parinfilor, incepéind dinainte de PAR DACA DA: De cite ori ai ficut acest —_varsta de 13 ani oe Jucru fn ultimele gase luni? Cati ani aveai cand ai inceput si ai probleme pentru acest lucru? Ai fugit vreodatii de acasi, dormind (3) a fugit de acasi noaptea de altundeva? cel putin dows ori in timp ce cor Jocuia in casa parinteascd sua PAR DACA DA: De ce ai fugit? (A fost substitutului parental (sau 0 data, ann nnumai pentru c4 cineva de acasi fi-a _—*flirk a reveni acasi o lung’ facut rau?) perioada de timp) (DACA ESTE NECLAR: S-a intmplat de mai multe ori? Cat timp ai stat departe?) * Exprimati print-oexpresie din care subietl st infeleaga se refed Ia ultimele 6 luni (de ex, win august” sau yin tot acest an scolar” ete.) ‘informatie inadecvata. absent sau fals 2-sub prag 3nivel prag sau adevaratKwD-ScLD ‘Tulburarea de Conduit ‘Tulburdrile de comportament disruptiy A. 12 Curentie Minti mult? (4) minte adesea pentru a obtine bunuri sau favoruri ori pentraa COP DACA DA: (Ai minfit adesea sau ai evita anumite obligatii (adicd, ae ~prostit” pe cineva ca si scapi de ceea —_,escrocheazi” pe altii) a ce trebuia si faci?) DACA DA: Dimi te tog cateva exemple. (Ai mintit acas& doar pe cineva care fi-a feut rau?) Ai mingit mai des deedt o data pe saptimang in ultimele gase huni? * DACA NU: Ai inedleat adesea @ promisiunile facute? (S-a intimplat des in ultimele gase bu Ii obligi adesea pe copii si faci ceeace (5) adesea tiranizeaza, amenin{a rest tu, chiar pe copmy mai mici decat sau mtimideaza pe alfst es 2 tine? a ovr DACA DA: Spune-mi mai multe despre ceca ce faci. Ceilalti copii, profesorti sau paring ii spun c& esti batius/t? (S-aintimplat acest lucru cel putin 0 ati pe lund in ultimele gase luni?) Inifiezi adesea batai in care tmpingi sau (6) initiazi adesea batai vesti alti copii? cor e lovesti alfi copii? cor DACA DA: Poti sa imi dai un exemplu? = Ce se intampla cand te bali? Cate astfel de batdi ai avut in ultimele yase luni? (CODATI CU .3” DACA AU FOST DOUA SAU MAI MULTE) Aj Bicut vreodat8 lucruri rele cu intenfia (7) a fost erud fizie eu al dearani pe cineva, cade exemplia ——_oameni cor rasuci mana, a lovi foarte tare sau a ie impinge brutal? S-a plins cineva cd esti ann © persoan’ cruda sau rea? DACA DA: Spune-mi ce ai ficut, S-a {ntamplat acest lucru in ultimele sase uni? * “ Txprimati print.o expresie din care subiectul a8 Teleaga ed se refers le ultimele 6 luni (de ex, in august” sau jin tot acest an geotar” etc) ?sinformatic inadecvati |absent seu fils 2=sub prag 3enivel prag sau adevaratKiD-ScID Talburarea de Conduits ‘Tulburdrile de comportament disruptiy A 13 Curentie Ai utilizat vreodaté o arma pentru arini (8) a facut uz de o arma care pe cineva, cum ar fi un bij, 0 cirimidi, poate cauza o vitimare cor osticla sparta, un cufit sau o arma de corporal serioasa altora (de ex., PAR foc? bat, cdrimida, sticla sparta, cuit, AUT arm® de foc) Ai furat vreodati de la cineva sau ai (9) a furat prin confruntare eu comis acte de vandalism? victima (de ex., furt din posete, COP DACA DA: Povesteste-mi mai muit estoreare, atac cu mana armati) PAR despre acest lucru, Ai facut acest lucru ad fn ultimete gase luni? * DACA NU: Ai fortat vreodat’ pe cineva sh fi dea un Iueru pe eare il doreai? Aj funfat vieudati pe vineva si alba (10) a forjat pe cineva sa aiba ‘ctivititi sexuale, ea de exemplu si se activitate sexual con dezbrace gi si ii arate parfileintime sau ating’ partile intime, cand ae acesta/aceasta nu dorea? (ai forfat pe cineva vrcodati si facd sex cu tine?) DACA DA: Ai ficut acest lucra in ultimele gase huni? * Ai lovit sau ai torturat vreodatt (11) a fost erud fizie eu intenfionat un animal? animalele COP DACA DA: Ce ai facut? S-a intémplat he acest lucru in ultimete sase Inni? * ns * Exprimati printr-o expresie din care subiectulsA Ineleagi cd se refera la ultimele 6 luni (de ex. din august” sau .in tot acest an scolar” ete) ‘informatie inadecvatS. I=absont sau fals 2-wub prag 3-nivel prag sau adeviretKID-ScID ‘Tutburarea de Conduitd, Cureniae ‘Ai furat vreodatt din magazin sau dela (12) a fiat lucruri de valoare un membru al familiei cd mu era ‘mate fira confruntare cu victima (de ex., furt din magazine, dar 25rd effactie, plastografie) nimeni in jur sd te vada? DACA DA: Ce fel de lucruri ai farat? Cit de valoroase erau? S-a intimplat acest luera in ultimele gase luni? DACA NU: Dar ai semnat cu numele altcuiva ca sé obtii bani sau alte lucruri in ultimele gase luni? Aispart vreodata casa sau masina euiva (13) a intrat prin effactie in casa, sau vreo cladire? dependingele sau autoturismul | COP cniva PAR DACA DA: Povesteste-mi mai mult a A ovr despre asta. S-a intimplat in ultimele sase Iini? Ai dat vreodata foc ca sa distrugi ceva (14) s-a angajat deliberat in de valoare sau ca s® ranesti intentionat —incendieri eu intenfia de a cauza COP pe cineva? un prejudiciu serios DACA DA: Povesteste-mi mai mult despre ce ai facut. Ai facut acest lueru ‘in ultimele sase funi? cop PAR. ALT ort PAR ALT. opr ‘Tulburdrile de comportament disruptiv A 14 Aj mupt sau oi distrus vreodatd (15) a distrus deliberat ‘ntenfionat lucruri care nu erau ale tale, proprietatea altora (altfel decat_ COP cade exemplu ferestre sau lucruri care prin ineendiere) me ; 7 AL aparfineau altor copii? ore DACA DA: Povesteste-mi mai mult despre ce ai facut. Ai Picut ceva de acest xgen in ultimele gase Tun? CEL PUTIN 3 DINTRE Lite SIMPTOMELE DE LA A beaeeleaee)eedeeeeal SUNT CODATE 3” $1 CEL t it PUTIN UN SIMPTOM DE.LA Cresie AAFOST PREZENT TRECETILA ica IN ULTIMELE §ASE | MODULUL UrwATor [Lieplinve a “emisoape arecrive- * Exprimati printro expresie din care subicctul si infeleagh ese refer la ultimele 6 lun (de ex, in august” sau .tn tot acest an scolar” ete) informatie inadecvati I=absent sau fals 2=sub prag vel prag sau adevaratKIb-ScID Tuburarea de Conduits ‘Tulburdrile de comportament disruptiv A 15 Curentie DACA NU SE TIE: Céfi ani ai acum? B. Perturbarea in comportament _? 123 cauzeazi o deteriorare ‘semnificativa clinic in it Funcjionarea socials, seolar8 sau -————— Profesional, “EPISOADE AFECTIVE* Br C.Dack persoana estetn virsti 7 de 18 ani sau mai mult, nu I satisface criterile pentru T ‘ulburatea de personalitate antisociala, TRECETITA *EPISOADE AFECTIVE* mt TULBURARE DE CONDUITA 1 2 3 CRITERIILE A, B $1 C SUNT CODATE 3" T 1 TRECETILA "Talbarae de sevisoapE arecrives | | "conduit BL CAti ani aveai cdnd ai inceput s& faci CODATI VARSTA LA DEBUT ‘mai multe din aceste lucrui, cum ar fi (ENUMERATI SIMPTOMELE), despre care tocmai am vorbit? SUBTIPUL TULBURARII DE CONDUITA PE BAZA VARSTEI LA DEBUT 1. ABSENTA ORICAREI PROBLEME DE CONDUITA iNAINTE DE VARSTA DE 10 ANI ‘TIPUL cu debut in adolescent 2. __ INSTALAREA CEL PUTIN A UNEI PROBLEME DE CONDUITA INAINTE DE VARSTA DE 10 ANI TIPUL cu debut in copitirie DACA ENECESAR, INTOARCETI-VA LA. TULBURAREA OPOZITIONISMUL PROVOCATOR, A 10 * Exprimati print-o expresie din care subiectul sA fneleagh ca se refers la ultimele 6 tuni (de ex., in august” sau yin tot scest an scolar” ete) informatie inadeevatd. t=absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adevaratKID-scID sEpisod Depresiv Major Curent Episoadele afective B1 INSTRUCTIUNI PENTRU INTERVIEVATOR: IN ACEASTA SECTIUNE, SUNT EVALUATE EPISODUL DEPRESIV MAJOR, EPISODUL MANIACAL, EPISODUL HIPOMANIACAL $I ‘TULBURAREA DISTIMICA. DIAGNOSTICUL SE PUNE LA E. TULBURARI AFECTIVE (CU EXCEPTIA TULBURARII DISTIMICE, CARE ESTE DIAGNOSTICATA IN ACEST MODUL). EPISODUL DEPRESIV MAJOR, CURENT Si voi pune acum cateva intrebari despre dispozitia ta afectiva. in ultima tuna... .. @existat vreo perioad’ de timp fn care te-ai simfittrist/@ sau suparat/a aproape toatl ziua in fiecare zi? (Cum a fost?) DACA DA: Cat a durat? (doua saptamani?) DACA NU: Dar te-ai simtit foarte iritat/A sau morocdinos /oasi? _ ai fost mai putin interesat/8 de Iucrurile din jur sau incapabil/a s& te bucuri de luerusile de care te bucurai tnainte? DACA DA: Cata durat? (doua sdptimani?) ‘=informatie inadeevata CRITERI EPIDOD DEPRESIV MAJOR A. Cel putin einei din urmatoarele simptome au fost prezente in cursul aceleiagi perioade de dowi siptiméni si reprezinté o schimbare fof de functionarea anterioara; cel putin unul dintre simptome este fie (1) dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau a placer. (1) dispozitie depresiva cea mai > mare parte a zilei, aproape in fiecare 2i, indicat fie prin relatare personala (de ex. se simte trist sau inutil) sau prin observatie ficuta de altii de ex. pate inlicrimat). Nota Ia copit gi adolescenti, disporitia poate fi iritabiti cor PAR ALT corr (2) diminuarea marcat& a interesului sau plicerii pentru toate eau aproape toate activititile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (dupa cum este indicat fie prin relatare personals, fie prin observatii Facute de alii) cor PAR ALT corr codafi 3, testi a NOTA: NU SE INCLUD Episodul maniacal, BS SIMPTOMELE CARE SE DATOREAZA IN MOD EVIDENT UNEI CONDITH MEDICALE, UNOR IDEI DELIRANTE SAU HALUCINATH, INCOERENTEI SAU PIERDERII EVIDENTE A CAPACITATII DE A REALIZA ASOCIATHI, SAU CARE FAC PARTE IN MOD EVIDENT DIN FAZELE REZIDUALE SAU PRODROMALE ALE SCHIZOFRENIEI. ibsent sau fals 2=sub prag 3enivel prag sau adevaratKID-SCID Episod Depresiv Major Curent ‘in aceasta perioada... a SIDI? te-ai Ingrigat? (Cat?) (Ai incercat si slibesti?) PENTRU PARINTI: A slabit copilul dvs. atat de mult incdt a intrat sub observafia unui medic? DACA NU: Ti s-a ficut foame gi ai méncat tot? (Dar daca facem comparafie cu cat mananci de obicei?) (Au trebuit sé te forteze paringit si ‘mindnei?) (Mananei [mai mulvmai putin] decat de obicei?) ...ctm a fost somnul t8? (Adormi greu, te lezepti des, © grou 98 dormi ‘neintrerupt, te trezesti prea devreme sau dormi prea mult? Cate ore dormi pe noapte in comparatie cu cét dormeai de obicei? S-a intémplat aproape in Fiecare noapte?) ai fost atat de agitat/® Inedt nu pute ‘i stai Intr-un loc? (Au observat si alti ‘oameni? S-a intémplat aproape in fiecare zi?) DACA NU: Dar contrariul ~ te-ai migeat san ai vorbit mai incet decdt ¢ ‘normal pentru tine? (Au observat si alti cameni? S-a intémplat aproape in fiecare zi?) so isa sciizut energia? (Ai fost obosit! tot timpul? Aproape in fiecare zi?) ‘2+informatie inadecvati [absent sau fals 2=sub prag 3~nivel preg sau adevarat (3) pierdere semnificativa in greuitate, desi nu tine diet, sau Tuare in greutate (de ex.. 0 ‘modificare de mai mult de 5% din greutatea corpuluit tnt-0 Tuna) ori scddere sau crestere a apetitului aptoape in fiecare zi. Not: la copii se ia in considerare incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate (4) insomnie sau hipersomnie~ aprospe in ficeare zi (8) agitafie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare 2 (observabila de catre alti, nu ‘numai senzafiile subiective de neliniste sau lentoare). Notii: Se ia in considerare comportamentul din timpul interviului. (©) fatigabilitate sau lips’ de energie aproape fh fiecare zi Episoadele afective B2 cor PAR ALT ort cop PAR. ALT ort cor PAR ALT ovr cor PAR ALT orto — @ KID-ScID fn aceasta perioad: 1 Cun te-ai simfit? (Fara valoare?) (Te-ai simtit ca fiind o persoand rea ‘care a ficut lucruri rele?) (Aproape in fiecare zi?) DACA NU: Te-ai simtit vinovat/a pentru lucruri pe care le-ai facut sau pe care nu le-ai ficut? (Aproape in fiecare 77) ai avut dificultiji in a géndi, ina te concentra sau in a fi atent/s? (Ai avut probleme din aceasta cauza la scoala?) (Aproape in fiecare zi?) DACA NU: A fost dificil si ici decizii referitoare la Iucruri de zi cu i? (Aproape in fiecare zi?) a fost atit de ru incdt te-ai «gindit mult la moarte sau la faptul citar fi mai bine s& fii morl/moarta? ‘Te-ai gandit si te rinesti? DACA DA: Te-ai rénit in vreun fel? Cit de mult ti-a afectat (episodul depresiv/ echivalentul personal) viafa, de exemplu la scoala sau cut prietenii? (A fost dificil si stai Ia scoala sau sh te ingelegi cu ceilalfi copii, eu profesorii sau cu paring 2) DACA NU INTERFEREAZA: Cit de mult te-a deranjat? '=informatie inadeevata [=absent sau fals “Episod Depresiv Major Curent (7) sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva sau inadecvata (8) diminuarea capacitapii dea indi sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi (fie prin relatare personal, fie observata de altii) (9) ganduri recurente de moarte (nu. doar teama de moarte), ideatie suicidard recurenta, fird un plan anume sau tentativa de suicid ori un plan anume pentru comiterea suicidului, Noti: Se codeaz 1" pentru automutilare fara intenie suicidara, CRI. PUTIN CINCI DINTRE SIMPTOMELE DE MAI SUS (A 1-9) SUNT CODATE 3”, CEL PUTIN UNUL DINTRE ACESTEA ESTE ITEMUL (1) SAU (2), IAR SIMPTOMELE AU AVUT LOC PE PARCURSUL ACELEIASI PERIOADE DE DOUA SAPTAMANI. B, Simptomele cauzeaza distres sau © deteriorare clinica semnificativa in domeniu! social, ocupational sau in alte arii importante de funetionare, tb prag. 3~nivel prag sau adevarat Episondele afective cor PAK ALT opr cop PAR ALT opr cop PAR, ALT. opt ‘Treeeti la Bpisoa maniacal, BG ? ‘Treceti la Episodat ‘maniacal, BSKID-scID “Episod Depresiv Major Curent+ Episoadele afective B4 Ai fost bolnav in timp ce ai avut aceste C. Nu se datoreazi efectelor eavirve areata probleme? directe ale unei substanfe (de ex,, droguri de abuz, if Ajluat drogusi sau medicamente care medicamente) sau ale unei ar ar putea avea o legitur& cu (episodul _condifii medicale generale ee dopresiv /echivalentul personal)? __(de ex., hipertiroidiam). Nota: areciva ancorarh Dac tulburarea NU apare pe unl conditi DACA RASPUNSUL ESTE DA” LA parcursul acestor diagnostice, rmedicale ORICARE DINTRE ACESTE, codafi ,,3”. cele INTREBARI, AFLATI DACA EPISODUL DEPRESIV S-A_ DATORAT UNEI TULBURARI INDUSE DE 0 SUBSTANTA SAU UNEI TULBURARI AFECTIVE oy SECUNDARE Se D.Nuapare pe parcursuladous 2 123 luni de la pierderea cuiva drag - ny (ex exceptia situate’ fn care este 7 t asociaté cu o detcriorare 7 semmificativa a functiondrii, cu | VODetit || Enisod preocupare morbida fati de i eee inutiitae, ideayie suicidara, datorenzd simptome psihotiee sau lentoare nu dotn psihomotorie). senna” Notii: Daci tulburarea NU apare pe parcursul acestui doli ,normal”, codati 3”. CRITERIILE A, B, C $ID 2.3 PENTRU EPISODUL. e@ DEPRESIV MAIOR SUNT 7 CODATE ,3” . Treeet ta || episod Episodat || depresiv maniacal, |] “major 86 arent —— informatie inadecvath I=absent sau fals 2=sub prag 3nivel prag sau adevirat— @ —— ® KID-SCID De céte ori te-ai simit (deprimat/a /echivalentul personal) aproape in fiecare zi pentru cel pugin dou saptiméni si ai avut mai multe probleme din cele pe eare mi le-ai descris (simptomele celui mai grav episod)? DACA E NECLAR: Céti ani aveai cénd ai inceput s& ai (simptomele) pentru cel putin dow stptamani? (S-a {ntémplat cand erai tn clasa inti? La gridinit&? inainte de asta?) “Episod Depresiv Major Curent» ‘Numirul otal de episoade depresive majore, inclusiv cel curent (CODATI 99 DACA SUNT PREA MULTE PENTRU APUTEA PINUMARATE SAU DACA SUNT INDISTINCTE) Varsta la primul episod depresiv ‘major neechivoc (CODATI 99 DACA ESTE NECUNOSCUTA) informatie inadcevaté I=absent sau fals 2-sub prag 3=nivel prag sau adevarat Episoadele afective BS t ‘Treceti la Episodul maniacal, BsKID-scID *Episod Maniacal Curent» EPISODUL MANIACAL CURENT. ‘Au fost momente in ultimul timp in care te-ai simgit atat de bine sau de plin de energie incit ceilalfi s-au gandit ci mu esti ca de obicei sau ai fost atat de activ/a inca ai intrat in incuredturi? (A fost mai mult decat a te simti bine?) ! DACA NU: Dar te-ai infuriat tot timpul, ai strigat la ceilalfi sau te-ai certat? (Ai strigat a persoane pe care mu le cunosti?) Povesteste-ni despre asta. Cum a fost? Cat de mult a durat? Cand ai fost cel mai (ECHIVALENTUL PERSONAL PENTRU EUFORIE SAU IRITABILITATE)? INTREBATI DESPRE SIMPTOMELE ASOCIATE PENTRU CEA MAI REA /GRAVA PERIOADA A EPISODULUI CURENT (in aceastd perioads...) ce ai crezut despre tine? (Ai crezut c& pofi face orice?) (Ai crezut c& ai puteri speciale?) A.O perioads distinct& de disporitie creseuta, expansivk sau iritabila anormala sau persistenti... DATA: care dureazi cel putin o Siiptimama (sau de orice durati dacl este necesari spitalizarea) DACA ESTE DOAR DISPOZITIE IRITABILA, BIFATI AICI DUPA CE ATI CODAT ,,3” MAI SUS B. in timpul perioadei de perturbare a dispozitiei, trei (sau ‘mai multe) dintre urmatoarele simptome au persistat (patra daci dispozitia este numai iritabila) si au fost prezente int un grad semnificativ:: (1) stima de sine exageratt sau grandoare ‘Deinformayieinadecvatd. I=absent sau fals 2=sub prag: 3-nivel prag sau adevarat Episoadele afective B 6 cop PAR. ALT corr cee ‘Troceti la Episodul hipomaniacal B10 cop PAR ALT corr. t “Trecei la Episodul hipomanineal B10 cor PAR ALT opr.r o KID-ScID *Episod Maniacal Curent» .-ai avutnevoie de mai putin somn (2) scdderea necesita de somn Gecit de obicei? Ai stat treaz/’ pind (de ex,, se simte reficut dupa tzu gi te-ai trezit devreme) znumai tei ore de somn) DACA DA: Simfeai c& ai dormit destul? -~ai vorbit mult; mai mmult dect de (3) mai locvace deedt in mod obicei? (Ceilalfi te opreau cu greu sau uzval sau se simte presat si aveau dificultagi ina te infelege? Ceilalfi _vorbeasc& continu, nu au reugit si scoatd nici un cuvant?) ‘ifialergau gindurile in cap? (Tise (4) fuga de idei sau experienta pirea c& vorbesti prea repede in minte si subiectiva c& gndurile sunt ~ smu te pott opri?) accelerate «ai avut dificultaifi in a fi atent/é cdnd (5) distraotibilitate (adic& atengia trebuia? Ceea ce se intimpla in jurte _este atrasi prea ugor de stimuli distrigea? externi fri importanfa sau irelevanti) cum fi-ai petrecut timpul (scoala, (6) cregterea activitatii prieteni, hobbyuri)? (Ai ficut atitea orientate spre un scop (ie in Iucrari inet prictenit sou familia craw goctetate, fa serviciu sau la Ingrijorati?) scoala, sau din punct de verede sexual) sau agitatic psihomotorie informatie inadeevati: I=absent sau fals 2=sub prag. 3nivel prag sau adevirat Episoadele afective B7 co PAR ALT corr. cop PAR ALT orr cop PAR ALT ort cor PAR ALT PT cop PAR ALT. oprKID-scID . i fleut ceva care ar fi putut cauza probleme penina tine sau familia ta? Ai ‘cut lncruri plicute, ins prea mult? i cumpairat lucruri de care nu aveai nevoie?) (Ai facut ceva din punet de vedere sexual, care era neobignuit pentru tine?) (PENTRU ADOLESCENTI: Ai condus cu vitez mare?) DACA NU SE $TIE: in ace! moment, si avut probleme acasa sau la scoala (la serviciu) deoarece erai (simptomele) sau a trebui si fi spitalizat/8? Te-au deranjat (simptomele) la scoala (la serviciu) sau in relatiile cu prietenii? Povesteste-mi despre asta. DACA NU SE TIE: Ai luat /a luat copilul dvs, droguri sau medicamente? (A fost vreo modificare a cantiiqii pe care o lai?) DACA NU SE $TIE: Ai fost /a fost copilul dvs. bolnav/a in acel moment? DACA RASPUNSUL LA ORICARE DINTRE INTREBARI ESTE DA” $I DACA SE §TIE CA SUBSTANTA RESPECTIVA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE. ASOCIATA CU SIMPTOME AFECTIVE, URMARITI PAGINA B 18, sEpisod Maniacal Curent (7) implicare excesivi in activititi plicute care au un inalt potential de consecinfe nedorite (de ex. angajarea in cumparaturi excesive, indiscretii sexuale sau investitii in afaceri nesibuite) CEL PUTIN TREI SIMPTOME DE LA ,B” SUNT CODATE ,3” (PATRU DACA DISPOZITIA ESTE DOAR IRITABILA) C. Perturbarea dispozitiei este suficient de sever pentru a cauza deteriorare semnificativa in funcfionarea ocupafionala sau in activitatile sociale obignuite sau in relatiile cu ceilalti, ori pentru a necesita spitalizarea pentru a preveni vattimarea sa sau a altora, DESCRIETI: D. Nu se datoteaza efectelor directe ale unei substante (de ex., droguri de abuz, medicatie) sau nei conditii medicale generale (de ex., hipertiroidism), Not: Daca tulburarea NU apare in timpul acestor diagnostice, codati a NOTA: EPISOADELE MANTACALE CARE SUNT PRECIPITATE IN MOD EVIDENT DE TRATAMENTUL SOMATIC ANTIDEPRESIV (DE EX,, MEDICATIE, TERAPIE ELECTROCONVULSIVANTA, FOTOTERAPIE) NU TREBUIE SA DUCALA DIAGNOSTICUL TULBURARTI BIPOLARE I. R/O CMG/SUBST ‘informatie inadeovald. I-absent sau fals 2=sub prag 3-nivel prag sau adevaat Episoadele afective BS t ‘Treceti la Episodul hipomaniaeal B10 cor PAR ALT opr. ‘Trecei la Episodul ‘hipomaniaeal B10 t n Treeetila | [ Conte Tulburare} | muati afeetivi datorati funei CMG Bis——— a KID-ScID De cite ori ai fost (FOARTE ENERGIC/A /ECHIVALENTUL PERSONAL) gi ai avut (SIMPTOME MANIACALE RECUNOSCUTE) pentru 0 perioadi de timp (sau cu spitalizare)? Céji ani ai avut end ai avut pentru prima dat probleme serioase sau a trebuit si mergi Ie spital deoarece orai (MANIACAL/A /FOARTE ENERGICIA /ECHIVALENTUL PERSONAL)? “Episod Maniacal Curent CRITERIILE A, B,C $ID PENTRU EPISODUL MANIACAL SUNT CODATE ,,3” Numarul episoadelor maniacale, inclusiv cel curent (CODATI 99 DACA SUNT PREA INDISTINCE SAU PREA NUMEROASE) Varsta la primul episod maniacal (CODATI 99 DACA NU SE CUNOASTE) ‘informatie inadcevath Imabsent sau fals 2-sub prag 3~nivel prag sau adevarat Episoadele afective B9 Ear + t Treat in | [FOE Episodul | | RARE hipomani- eal BID— 6 Oo KID-ScID + Episod Hipomaniacal + Episoadele afective B10 DACA SUNT SATISFACUTE CRITERIILE PENTRU UN EPISOD MANIACAL CURENT, BIFATI AICI SI TRECETI LA SPECIFICANTII EPISODULUI B 22 EPISODUL HIPOMANIACAL (CAnd ai fost cel mai (PLIN DE ENERGIE ARITABIL /ECHIVALENTUL PERSONAL), a durat cel putin patru zile? DACA AUFOSTMAIMULTE PERIOADE DE CATE PATRU ZILE iN ULTIMA LUNA: Cénd ai fost cel mai (ACTIV ARITABIL /ECHIVALENTUL, PERSONAL)? INTREBATI DESPRE SIMPTOMELE ASOCIATE IN CEA MAI GRAVA PERIOADA (in aceasta perioada...) ...¢@ ai gindit despre tine? (Ai crezut c& poti face orice? Ai crezut c& nu ori da gres in nimic?) (Ai crezut c& ai puter! speciale?) in aceasta perioada... «= i avut nevoie de mai pufin somn decét de obice’? Ai stat treaz/8 pana tirziu gi te-ai trezit devreme) DACA DA: Simteai c& ai dormit destul? A: O perioada distineta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila persistent, care ureazi patru zile gi care este net diferita de dispozitia non- epresiva uzuala DATA: DACA ESTE DOAR DISPOZITIE IRITABILA, BIFATI AICI DUPA CE ATI CODAT MAI SUS ,3” B. In cursul perioadei de perturbare afectiva, au persistat trei (sau mai multe) dinire urmatoarele simptome (patra daca dispozitia este numai iritabila) si au fost prezente in mod semnificativ: (1) stima de sine exagerata sau grandoare (2) sctderea necesitayii de somn (de ex., se simte refficut dupa numai trei ore de somn) ‘informatie inadecvatd. absent seu fals 2-sub prag 3-nivel prag seu adeviat cop PAR ALT ort pri Trecet la Tulburarea istimica BL cop PAR ALT opr cop PAR ALT opr@ @ KID-SCID + Episod Hipomat ...ai vorbit mult; mai mult decat de obicei? (Ceilalfi te opreau cu greu sau aveau ificultati fn a te infelege? Ceilalti nu au reugit si scoata nici un cuvént?) {fi alergau gandurile in cap? (Ti se parea c& vorbesti prea repede in minte si nu te poti opri?) «aj avut dificultati in a fi atent cénd trebuia? Ceea ce se intmpla in jur te distrigea? ccum {i-ai petrecut timpul (scoala, prieteni, hobbyuri)? (Ai fiicut atft de multe lueruri ‘ncat prietenii sau familia erau ingrijorati?) DACA NU APARE ACTIVITATE CRESCUTA: Ai avut dificultafi in a sta linigtt, de exemplu la film sau la scoala? (cat de rau a fost?) . ai ficut ceva care ar fi putut cauza probleme pentru tine sau familia ta? Ai ficut Tucruri placute, insa prea mult? (Ti-ai cumpérat Iucruri de care nu aveai nevoie?) (Ai ficut ceva din punct de vedere sexual, care era neobignuit pentru tine?) (PENTRU ADOLESCENTI: Ai condus eu vitezi mare?) (3) mai locvace decit in mod uuzual sau se simte presat st vorbeasca continu (4) fuga de idei sau experienta subiectiva c& gandurile sunt accelerate atentia este atrasii prea ugor de stimuli externi fir _ importanta sau irelevanii) (6) cresterea activititii orientate catre un scop (fie social, fie la serviciu sau la scoala, fie sexuala) sau agitafie psihomotorie iplicare excesivé in activititi pl&cute care au un inalt potential de consecinte nedorite (de ex. angajarea in cumparaturi excesive, indiscretii sexuale sau investitii in afaceri nesdbuite) ‘informatie inadecvata. absent seu fals 2=Bub prag 3=nivel prag seu adevirat Episoadele afective B11 cop PAR ALT ort cor PAR ALT opr cop PAR ALT opr cop PAR. ALT corr cor PAR ALT oprSs KID-SCID DACA NU SE STIE: Te simfi foarte iferit fata de felul in care esti de obicei? (cid nu esti deprimat) (In ce sens diferit? La scoala? Cu prieter Povesteste-mi despre asta, DACA NU SE STIE: Ceilalti cred c& esti diferit/&? (Ce au spus?) DACA NU SE STIE: in acel moment, ai avut probleme acas& sau Ta scoala (Ja servieiu) deoarece erai (simpiomele) saua trebuit s4 fi spitalizat/a? DACA NU SE §TIE: Ai luat /a tuat copilul dvs. droguri sau medicamente? (A fost vreo modificare a cantititii pe care 0 luai?) DACA NU SE $TIE: Ai fost /a fost copilul dvs. bolnay in acel moment? DACA RASPUNSUL LA ORICARE DINTRE INTREBARI ESTE ,,DA” SI DACA SE §TIE CA SUBSTANTA REPSECTIVA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME HIPOMANIACALE, URMARITI PAGINA B 18. + Episod Hipomaniacal + CEL PUTIN TREI SIMPTOME .B” SUNT CODATE ,3” (PATRU DACA DISPOZITIA ESTE DOAR IRITABILA) C. Episodul este asociat cu 0 modificare ira echivoc in activitate, care nu este caracteristicd persoanei atunci cand mu prezinti simptome D, Perturbarca dispozitici si modificarea in functionare sunt observabile pentru ceilalti E, Episodul nu este suficient de sever pentra a cauza o deteriorare semnificativa in fimetionarea sociala sau profesionala sau pentra a necesita spitalizare si nu exis elemente psihotice F. Nuse datoreazi efectelor directe ale unei substante (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei conditii medicale generale (de ex., hipertiroidism) Not’: Daed tulburarea Nu apare in timpul acestor diagnostice, codatt ,3”. NOTA: EPISOADELE HIPOMANIACALE CARE SUNT PRECIPITATE IN MOD EVIDENT DE TRATAMENTUL SOMATIC ANTIDEPRESTV (DE EX,, MEDICATIE, TERAPIE, ELECTROCONVULSIVANTA, FOTOTERAPIE) NU TREBUIE SADUCA.LA DIAGNOSTICUL ‘TULBURARII BIPOLARE I. informatie inadecvatd.I~absent sau fals 2=sub prag 3-nivel prag sau adevarat Episoadele afective B12 “Trecet la Tulburarea dlistimics cop PAR ALT orr cop PAR ALT opr. cop PAR ALT orr 7 [ee 1 cmGr Subst. Trecefi la Tulbura ‘fective datorate junei CMG Eontina afiKID-ScID + Episod Hipomaniacal + CRITERIILE A, B, C $ID PENTRU EPISODUL. HIPOMANIACAL SUNT. CODATE ,3” De céte ori ai fost (PLIN DE ENERGIE Numiru! episoadelor JECHIVALENTUL PERSONAL) gi ai hipomaniacale, inclusiv cel curent avut (SIMPTOME MANIACALE, (CODATI 99 DACA SUNT PREA RECUNOSCUTE) pentru o perioadi de INDISTINCTE SAU PREA timp (sau cu spitalizare)? ‘NUMEROASE) Citi ani aveai cind ai avut pentru prima Varsta la debutul primului episod dati probleme serioase sata trebuit si hipomaniacal (CODATI 99 DACA mergi la spital deoarece erai ‘NU SE CUNOASTE) (HIPOMANIACAL/A /PLIN/A DE, ENERGIE /BCHIVALENTUL PERSONAL)? ‘informatie inadeevata. I=absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adevarat Episoadele afective B13 fErisop laIPOMA IsIACAL. \cuRENTw@ ® KiD-scID *Tulburare Distimici« Episoadele afective B14 DACA: IMAGINEA DE ANSAMBLU INDICA PROBABILITATEA UNEI TULBURARI PSIHOTICE CRONICE SAU PREZENTA UNUI EPISOD MANIACAL SAU HIPOMANIACAL. BIFATI AICl..... $I TRECETI LA SINDROAMELE PSIHOTICE C1 DACA AU EXISTAT UNUL SAU MAI MULTE EPISOADE DEPRESIVE MAJORE PENTRU MAI MULT DE 50% A ULTIMILOR DOI ANI TRECETI LA SPECIFICANTI EPISODULUL B22 TULBURAREA DISTIMICA (NUMAT (CURENTA) DACA NU A EXISTAT UN EPISOD DEPRESIV MAJOR IN ULTIMUL AN: in ultimul an, ai fost tris’, mohorét/& sau foarte morocdinos /oast in cea mai mare parte a zilei, timp de mai multe zile? (Mai mult de jumatate din aceasta perioad3?) DACA DA: Cum a fost? DACA ESTE PREZENT UN EPISOD DEPRESIV MAJOR: Hai si vedem cfind ai avut cele mai multe simptome pentru prima dati (EPISODUL DEPRESIV MAJOR CURENT). in anul dinainte (DATA INCEPERI)), ai fost trist/a, mohorat/a sau foarte morocdnos /oasi in cea mai mare parte a zilei, timp de mai multe zile? (Mai mult de Jumatate din timp?) PENTRU UN EPISOD DEPRESIV MAJOR TRECUT DIN ANUL PRECEDENT: Hai s& vedem cénd ai avut cele mai multe simptome pentru prima data (EPISODUL DEPRESIV MAJOR TRECUT) gi cdind ai incetat s& ai ele mai multe dintre simptome. De atunci (DATA DE LA CARE NU MAI INTRUNESTE CRITERULE), ai mai fost ‘rist/8, mohorat/a sau foarte morocdnos /oasa ‘in cea mai mare parte a zilei, timp de mai multe zile? DACA DA: fn anu! de dinainte (DATA iNCEPERII EPISODULUI DEPRESIV MAJOR TRECUT), ai fost trist, mohorat/a sau foarte morocinos /oasa in cea mai mare parte a zilei, timp de mai multe zile? (Mai mult de jumAtate din timp?) CRITERILE PENTRU TULBURAREA DISTIMICA A. Dispozitie depresiva cea ‘mai mare parte 2 zilei, mai multe zile da decét ma, dupa cum este indicat fie de relatarea subiectului, fic de observatiile ficute de alfii timp decal pufin un an, INREGISTRATI DATA LA CARE A SATISFACUT PENTRU PRIMA DATA CRITERIILE PENTRU UN EPISOD DEPRESIV MAJOR, CURENT. INREGISTRATI DATA LA. CARE A SATISFACUT PENTRU PRIMA DATA CRITERIILE PENTRU UN EPISOD DEPRESIV MAJOR TRECUT iNREGISTRATI DATA LA CARE NU A MAI SATISFACUT CRITERTLE, PENTRU UN EPISOD DEPRESIV MAJOR TRECUT ‘2informatie inadecvati. absent sau fals 2=sub prag 3-nivel prag sau adevérat PAR ort RIO. cMGisuBST Treceti la Tulburare afectivi datorat ‘une! CMG B18KID-SCID Jn aceast’ perioad’ de (echivalentul B. Prezenfa, in timp ce este personal pentru depresie) ai simfit adesea..._depresiv, a doua (sau mai multe) dintre urmatoarele: ...c& nu ai chefst mananci (Dar opusul, c& —_(1) apetit scazut sau mancat méndnci prea mult?) excesiv _.c& ai probleme cu somnul (Dar opusul, cé (2) insomnie sau hipersomnic dormi prea mult?) S .. C8 ai energie prea putin pentru a face ceva (3) energie sctizuta sau sau cf te simfi obosiv’ mult timp? fatigabilitate : A esti inuti¥a? (CA nu ai valoare sau cd (4) stima de sine se&zuta : esti un ratat?) ..c8 ¢ dificil si fii atent/& sau si te (5) capacitate slab’ de concentrezi? (Ca nu te poti decide?) concentrare sau dificultate in luarea deciziilor .. mu ai speranfe? (6) sentimente de disperare ‘informatie inadecvati. [absent sau fals 2=sub prag 3~nivel prag sau adevirat CoP PAR ALT ort cor PAR ALT or cor PAR ALT orr cop PAR ALT opr cor PAR ALT ovr cop PAR ALT oprs ‘KID-scID De cdind esti (echivalentul personal), care este cea mai lunga perioada in care te-ai simfit bine? (FARA SIMPTOME DISTIMICE) Cit timp te-ai simfitastiel? (Cand a ‘nceput) COMPARATIINSTALAREA SIMPTOMELOR DISTIMICE Cu DATELE EPISOADELOR DEPRESIVE MAJORE TRECUTE PENTRU A DETERMINA DACA A. FOST VREUN EPISOD DEPRESIV MAJOR IN PRIMUL AN DE DISTIMIE DACA UN EPISOD DEPRESIV MAJOR A PRECEDAT SIMPTOMELE DISTIMICE: Ag vrea 8 stiu acum daca te-ai reficut complet dupa acel (EPISOD DEPRESIV MAJOR) pe care kai avut (DATA), inainte de aceasti perioad& lungi de tristete moderata, de a fi mohorat/a gi ‘morocdnos /oasd? (Ai redevenit cel/cea inainte pentra cel pufin ase huni?) “Tulburare Distimicé+ CEL PUTIN DOUA SIMPTOME, Episoadele afective B16 »B” SUNT CODATE 3” C. in timpul anului respectiv, “Trecoti Ia ‘Tulburare afectiva datorati unei MG Bis imal persoana nu a fost niciodaté firs simptomele de la criteriile A si B timp de mai mult de dou luni dati. CODATI 1” DACA A AVUT DISPOZITIE NORMALA PENTRU CEL PUTIN DOUA LUNI CONSECUTIVE D. Nici un episod depresiv major nia fost prezent in cursul primului an al tulburarii, adica perturbarea nu este explicata mai bine de tulburarea depresivd majora eronic& sau de tulburarea depresivé major in remisiu-ne paral CODATI 3” DACA NU A EXISTAT NICI UN EPISOD DEPRESIV MAJOR TRECUT SAU DACA EPISOADELE DEPRESIVE MAJORE NU SUNT PREZENTE IN TIMPUL ANULUT, Varsta a inatalarea distimici curente (CODATI 99 DACA NU ESTE CUNOSCUTA) D. Poate si fi existat un Episod z Treeet la Tulburare afectivi @atorati unei CMG Bis ‘Treeei la Tulburare afectivi datorati unet MG Bis Depresiv Major anterior cu conditia [7 ca si fi fost urmat de remisiune complet (nici un fel de semne sau simptome timp de 2 luni) inaintea aparitiei tulburirii distimice. In afard de aceasta, dupa acest an pot exista episoade suprapuse de tulburare depresivé majors, in care caz vor fi puse amblele diagnostice ind sunt satisfacute crteriile pentru un Episod Depresiv Major CODATI..3" DACA NU A EXISTAT UN EPISOD DEPRESIV MAJOR. TRECUT SAU DACA EPISOADELE DEPRESIVE MAJORE NU SUNT PREZENTE IN PRIMUL AN. 2rinformatieiovdecvati. I=absent sau fals 2-sub prag 3=nivel preg sau adovarat Trecefi la Tulburare afectivi Aatorati unet CMG Bis@ @ KID-scD DACA NU ESTE CLAR, REVENITI LAITEM DUPA CE ATI (COMPLETAT SECTIUNEA TULBURARILOR PSIHOTICE. DACA NU SE $TIE: Ai luat / a luat ccopilul dvs. droguri sau medicatie in acea perioadt DACA NU SE §TIE: Ai fost /a fost copilul dvs. bolnay in acea perioada? DACA RASPUNSUL LA ORICARE, DINTRE INTREBARI ESTE ,DA”, JAR SUBSTANTA SAU CONDITIA MEDICALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME DISTIMICE, TRECETI LA PAGINA BI8, *Tulburare Distimici+ E, Nua avut niciodati un episod maniacal sau un episod hipomaniacal neechivoc F. Nu survine exelusiv in cursul unei tulburiri psihotice cronice, ccum ar fi schizofrenia sau ‘ulburarea deliranti, CODATI ,3” DACA NU EXISTA NICLO TULBURARE PSIHOTICA CRONICA SAU NU ESTE ‘SUPRAPUSA PESTE O TULBURARE PSIHOTICA CRONICA G. Nu se datoreaza efectelor directe ale unei substanfe (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condifii medicale generale (de ex., hipotiroidism). DACA EXISTA UN FACTOR ORGANIC, DESCRIETI-L: (Factorii organici recunoscuti includ administrarea prelungita de rezerpina sau metildopa, stari de ‘sevraj recurente gi hipotiroidismul eronic) H, Simptomele cauzeaza distres sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare. CRITERIILE A, B, C, D, E, F, G $I H PENTRU TULBURAREA DISTIMICA SUNT CODATE ,3” ‘informatie inadeevatS. 1=absent sau fals 2-sub prag 3-nivel prag sau adevirat Episoadele afective B17 cMGisuB ST Trecesi fa ‘Tulburare afectivi astorati unel CMG IJ, Trecejile | [TULBURA ‘Tulburare RE afeenva | [DIsTIMICA| Satorati unel CMG BisKID-scID “Indust de CMG / substantie Episoadele afective B18 DACA SIMPTOMELE NU SUNT ASOCIATE TEMPORAL CU O CONDITIE MEDICALA GENERALA, BIFATI AIC. SUBSTANTA B20 TULBURAREA AFECTIVA DATORATA UNEI CONDITIL MEDICALE GENERALE CODARE BAZATA PE INFORMATII OBTINUTE DEJA. (intrebati de asemenea paringii): Au fnceput ori s-au Inrutait (SIMPTOMELE AFECTIVE) numai dupa de a inceput (CMG)? DACA CMG S-A REZOLVAT: S-au ameliorat (SIMPTOMELE AFECTIVE) odata cu ameliorarea cma? CRITERIILE PENTRU TULBURAREA AFECTIVA DATORATA UNEI CONDITIL MEDICALE GENERALE A: O perturbare a dispozitici evident si persistent, caracterizatd prin oricare (sau prin ambele) din surmatoarele: (1) dispozitie depresiva ori diminuare ‘marcati a interesului sau placerit pent toate sau aproape toate acti- vititile (2) dispozitie crescuta, expansiva sau iritabia B: Din istoric, examenul somatic si datele de laborator rezulti proba c& tulburarea este consecinta fizica directa a unei conditii medicale generale C. Perturbarea nu este explicat mai bine de o alta tulburare mental (de cx., tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva, ca rispuns la stresul determinat de conditia ‘medicala general’) URMATORII FACTOR! TREBUIE LUATI IN CONSIDERARE $I TREBUIE SA SUSTINA CONCLUZIA CONFORM CAREIA CMG ESTE ETIOLOGICA PENTRU SIMPTOMELE, AFECTIVE: (1) exista date tn literatura care atest o legatura clara intre CMG si simptomele afective ‘Pinformayie nadecvats. I=absent sau fils 2=sub prag 3=nivel prag sau adevarat .. $I TRECETI LA TULBURAREA AFECTIVA INDUSA DE 0 ‘Dae nici (1, nici (2) este 3” Tree Ia Indus de o substan 20 Treeei la Indusa de o substant B20 z Treeef la Indusi deo substan B20KID-scID sIndusi de CMG / substangi+ Eplsoadele afective B19 (2) exista o relatie temporal clara intre evolufia simpto- melor afective si cea a conditiei medicale generale. 3) simptomele afeetive se ccaracterizeaza prin elemente neuuale (de ex. debut tardiv) (4) mu existi explicati alter native (de ex. Simptome afec- tive ca reactie psihologica la MG) DACA NU SE STIE DEJA (intrebati de D: Simptomele cauzeazi asemenea parinfii): Cat de mult v-au afectat — distres sau deteriorare (SIMPTOMELE AFECTIVE) viaja dvs. sau semnificativa clinic in = a copilulut dvs. domeniul social, profesional Trecet la | sau in alte domenii importante Indusi deo r substanti | de fumetionare an E: Tulburarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium sau al demenfei T Nota: Daed perturbarea NU pane || Tues pare pe parcursul acestui DATORAT RE diagnostic, codati “3”. uNELCMG | | AFECTIVA DaToRATA| UNEI CMG CONTINUATI PE PAGINA. URMATOARE ‘2informatie inadecvatl. I=absent sau fils 2=sub prag. 3enivel pra sew adevarat® ® KID-scip “Indus de CMG / substangie Episoadele afective B20 DACA SIMPTOMELE NU SUNT ASOCIATE TEMPORAL CU UTILIZAREA UNOR SUBSTANTE SAU A MEDICATIEI, BIFATI AICL..... EPISODULUI B22 TULBURAREA AFECTIVA INDUSA DE 0 SUBSTANTA DACA NU SE STIE DEJA (intrebati de nsemenea pirintii): Cand au inceput (SIMPTOMELE AFECTIVE)? (Ai utlizat deja / a utilizat deja copitul dvs (SUBSTANTA) sau tocmai te-ai optit/ copilul dvs. a intrerupt utilizarea ei?) ADRESATI ORICARE DINTRE INTREBARILE DE MAI JOS PENTRU A EXCLUDE O ETIOLOGIE CARE NU DEPINDE DE SUBSTANTE: DACA NU SE $TIE: Cea fost mai inti: (UTILIZAREA SUBSTANTED SAU (SIMPTOMELE AFECTIVE)? DACA NUSE STIE: Ai avut /a avut copilul dvs. o perioada de timp in care mu ai mai folosit/ copitul dvs. nu a mai utilizat SUBSTANTA)? DACA DA: Dup§ ce nu ai mai utilizat / copilul dvs, nu a mai utilizat (SUBSTANTA), s-au ameliorat sau au persistat (SIMPTOMELE AFECTIVE)? DACA NU SE $TIE: Cat de mult (SUBSTANTA) luai /Iua copilul dys, cénd au inceput (SIMPTOMELE AFECTIVE)? SI TRECETI LA SPECIFICANTHL CRITERMILE PENTRU TULBURAREA AFECTIVA, INDUSA DE © SUBSTANTA A, O perturbare a dispozitiei evident si persistent, caracterizatt prin oricare (sau prin ambele) din ‘urmatoarele: (1) dispozitie depresiva sau diminuarea marcatd a interesului sau plicerii pentru toate saut aproape toate activititile, (2) dispozitie crescuta, expansiva sau iritabil salad B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulta cf fie (1) simptomele de la criteriul A apar in timpul sau in decurs de o fund de Ia intoxicatia sau abstinenta deo substanté sau (2) utilizarea unui ‘medicament este etiologic’ in relafie cu tulburarea Nuc induss de o substan’. Revert} episoadele afective C. Perturbarea nu este explicatii mai bine de o tulburare afectiv care nu este indusa de 0 substantd. Notil: daca simptomele NU apar in cursul unuia dintre aceste diagnostice, codati “3”. Proba ca simptomele sunt explicate mai bine de o tulburare afectiva care nu este indus de o substanfa pot include urmatoarele: (1) simptomete afective preced debutul abuzului sat dependentei (2) simptomele persist o perioada substantial’ de timp (de ex. aproximatiy 0 funa) dupa incetarea abstinentei acute sau a intoxicatiei severe ‘informafic inadcevatd [absent sau fals 2-sub prag 3~nivel prag sau adevaratKID-ScID “Indus de CMG / substanti« DACA NUSE STIE: Ai avut/aavut (3) simptomele sunt evident in copilul dvs, alte episoade de exces fat de ce se asteapti avind (SIMPTOME AFECTIVE)? in vedere caracterul, durata sau DACA DA: Ai luat / a lust copilul dvs. (SUBSTANTE) in acel moment? DACA NU SE §TIE: Cat de mult i-au afectat (SIMPTOMELE AFECTIVE) vieja /viafa copitului dvs.? cantitatea substanei wtilizate (4) exista dovezi care sugereaz’ existenfa unei Tulburiri psihotice independente, neinduse de o substanta (de ex., un istorie de episoade psihotice recurente neinduse de o substanta) E. Simptomele cauzeaza distres sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii de fimefionare _ importante D; Perturbarea nu survine exclusiv {in cursul unui delirium, Nota: Dac perturbarea NU apare pe parcursul acestui diagnostie, codati “3”, ‘informatie inadecvatl. absent sau fals 2=sub prag 3-nivel prag sau adevirat Episoadele afective B21 ue indusa de o substan Reveniti la episoadele afective i t peur | [ruLBURARE INDUS DE] |AFECTIVA 0 | |INDUSADEO SUBSTAN] |SUBSTANTA TA Revenifi Ia Episoadcle afectivewD KID-scID +Specifican{ii Episodului Episoadele afective B22 SPECIFICANTI EPISODULUI - DACA NU EXISTA UN EPISOD DEPRESIV MAJOR CURENT, BIFATI AICL CU ELEMENTE MELANCOLICE fn ultima iuni atunci cénd 2i fost / copilul dvs. a fost deprimatia. CODATI PE BAZA RASPUNSULUI LA ITEMUL AQ) DE LA EPISODUL DEPRESIV MAJOR (la pagina BI). Daca ti se intimpla ceva bun sau dact cineva incearc& si te inveseleas simi mai bine pentra un timp? Senzatia de (ECHIVALENTUL PERSONAL PENTRU DISPOZITIE DEPRESIVA) este diferita de tipul de sentiment pe care Irai avea daci ar ‘muri cineva apropiat? (Sau daca ti s-ar intampla altceva rau?) DACA DA: ince fel e diferita? De obicei, te simti mai ru dimineata? CODATI PE BAZA RASPUNSULUL LAITEMUL A(4) DE LA MDE (la pagina B2) DACA NU ESTE CLAR: La ce ori te trezesti dimineata? (Cu e&t timp mai devreme decat de obicei [dinainte de a fi deprimava]?) SI TRECETI LA MODULUL URMATOR CRITERTILE PENTRU ELEMENTE MELANCOLICE NOTA: POT Fl APLICATE LA. TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA, LA TULBURAREA BIPOLARA SAU LA TULBURAREA BIPOLARA IL A: Oricare dintre urmatoarele, dact apar in timpul celei mai severe perioade a episodulni curent: (1) pierderea placerii pentru toate sau aproape toate activitafile (2) lipsa reactivitati la stimuli de regull plicuti (nu simte mai bine, nici temporar, atunci cand se intémpl ceva bun) B: Cel putin trei din urmatoarele: (1) calitate distincta a dispozitiei depresive (adicd, dispozitia depresiva este perceputi ca fiind diferita de tipul de sentiments tr8ite dupa ‘moartea unei persoane iubite) (2) depresia este de regula mai accentuat’ dimineaja (3) se trezeste foarte devreme (cu cel putin doud ore inainte de trezirea obignuita) see Ni # t DACA NICTACI) ICI AQ) NU sunt 3" rece Jemente catatonice B24KID-ScID, -Specificantii Episodului+ Episoadele afective B23, CODATIPEBAZA RASPUNSULUILA —_ (4). lentoare psihomotorie Aka OL. ITEMUL A(5) DELA EDM (de la pagina —_marcaté sau agitatie B2). CODATIPEBAZA RASPUNSULUILA (5) anorexie sau pierderein. «= 2} 23 ITEMUL AG) DELA EDM (dela pagina _greutate semnificativa B2). CODATIPEBAZA RASPUNSULUILA (6) sentimente de vinovatie Facial ITEMUL A(7)DELA EDM (dela pagina —_excesiva sau nepotrivita. ‘B3). DACA NU ESTE CLAR: Te-ai simfit vinovat/a pentru Iueruri pe care le-ai fcut sau pe care nu le-ai Ficut? DACA DA: Povesteste-mi despre CELPUTINTREIITEMIB 123. asta. SUNI CODA! 3" i 1 — ‘TRECETI LA Elemente eatatonice B24 TRECETILA Elemente catatonice B24 CRITERILEA SIBSUNT = _1_3 CODATE ..3” Cu elemente rmelancolice informatie inadecvats. I=absent seu fals 2=sub pragKID-scID CU ELEMENTE CATATONICE PRIN OBSERVATIE SAU PE oe BAZA ISTORICULUI e *Specificantii Episoduluir Episoadele afective B24 CRITERHLE PENTRU ELEMENTE CATATONICE NOTA: POT FI APLICATE LA CEL. MAI RECENT EPISOD MANIACAL SAU LA EPISODUL DEPRESIV MAJOR DIN CADRUL TULBURARII DEPRESIVE MAJORE, LA TULBURAREA BIPOLARA SAU LA TULBURAREA BIPOLARA II Tabloul clinic este dominat de cel pufin dowa dintre urmatoarele: (1) imobilitate motorie evidentiat® prin catalepsie (incluzind = Hlexibilitatea ceroast) sau stupor (2) activitate motorie excesiva (care = 2123 este aparent lipsitd de scop si nu e influenfata de factori externi) (3) negativism extrem (rezisten{& aparent nemotivati Is toate instructiunile sau menfinerea unei posturi rigide in ciuda inceredrilor de a fi migcat) sau mutism () bizarerii ale miscatilor voluntare =? 123 evidentiate in postura (asumarea voluntara a unor posturi nepotrivite sau bizare), misciri stereotipe, manierism evident sau grimase evidente (5) ecolalie sau ecopraxie CEL PUTIN DOI ITEMI SUNT _1_ 3 CODATI.3" + Cu elemente catatonice ‘informayieinadeevatS. Imabsent sau fals 2=sub prag 3snivel prag sau adevarata a S KID-scID DACA EPISODUL CURENT ARE ELEMENTE MELANCOLICE SAU CATATONICE, BIFATI SI TRECETI LA SINDROAME PSIHOTICE C1 AICI CU ELEMENTE ATIPICE DACA SE APLICA CRITERULE PENTRU UN FPISOD DEPRESIV MAJOR CURENT: In luna trecuta, cind erai deprimat/. DACA SE APLICA CRITERIILE PENTRU O TULBURARE DISTIMICA (NUMAI CURENTA) Cand te-ai simfit deprimat/a... NOTA: INTREBAREA URMATOARE ESTE ADRESATA IN CONTEXTUL ELEMENTELOR MELANCOLICE: Daca ji se intémpla ceva bun sau daca cineva incearca sa te inveseleascd, te simfi mai bine pentru un timp? CODATI PE BAZA RASPUNSULUI DE LA PAGINA A2 Cate ore (pe durata a 24 de ore) dormi de obicei (inclusiv somnul din timpul zilei)? Ii siti mainile si cum ar fi de plumb? icioarele grele, ca gi Esti mai sensibil la felul in care se poarté ceilalti cu tine? Ce se intampla cu tine atunci cdind cineva te respinge, te critics sau te desconsidera? (te superi sau devii futios foasa? Pentru cat timp? Cum te afecteazi? Ai reactie mai putemica deca alti?) Ai evitat sf foi anumite incrnri san eh fii cu alfii de teama de a fi criticat/& sau respins/a? +Specificantii Episoduluir CRITERIILE PENTRU ELEMENTE ATIPICE NOTA: POT FI APLICATE LA CEL MAI RECENT EPISOD DEPRESIV MAJOR DIN CADRUL TULBURARII DEPRESIVE MAJORE, LA TULBURAREA BIPOLARA, LA TULBURAREA BIPOLARA II SAU LA TULBURAREA, DISTIMICA A: reactivitatea dispozitiei (adic3, dispozitie euforicd drept raspuns la evenimente pozitive actuale sau potentiale) B: Douid din elementele de mai jos, prezente pentru cea mai mare a timpului pentru cel putin douk siptimani: (1) erestere semnificativa in greutate sau apetitcrescut (2) hipersomnie (3) paralizie ca de plumb” (adica, senzatia de maini gi picioare grele, ea de plumb”) (4) un pater durabil de sensibilitate la respingerca interpersonala (care nue limitata la episoadele de perturbare a dispozitiei) care rezulta in perturbarea semnificativa in domenin! social sau ocupational (CEL PUTIN DOUA CRITERII,,B” SUNT CODATE 3” informaficinadecvati. absent sau (als 2=sub prag. 3nivel prag sau adevévat Episoadele afective B25 T Trecet la Sindroamele psihotice Ct ne recat la Sindroamele psiiotice C1KID-scID “Specificantii Episoduluie Episoadele afective B26 C:Nu satisface eriteriile pentrucu 13 clemente melancolice” sau cu Te elemente catatonice” pe parcursul aceleiasi perioade Trees a Sindronmele psihotice C1 CRITERIILE A, B $1C SUNT 13 CODATE ,3" z Guelemente atipice ‘informatie inadecvatd.L=absent sau fals 2=sub prag 3-nivel prag saSane @ KID-ScID +Simptome Psihotices Sindroame Psihotice C1 SIMPTOME PSIHOTICE $I ASOCIATE ACEST MODUL ESTE UTIL PENTRU CODAREA SIMPTOMELOR PSIHOTICE $I A CELOR ASOCIATE CU ACESTEA CARE AU FOST PREZENTE iN ORICE MOMENT IN DECURSUL ‘VIETII PERSOANEI. PENTRU ORICE SIMPTOME PSIHOTICE $1 ASOCIATE CODATE ,,3”, DETERMINATI DACA SIMPTOMUL ESTE iN MOD CATEGORIC .PRIMAR™ SAU DACA EXISTA 0 SUBSTANTA CU VALOARE POTENTIAL SAU CERT ETIOLOGICA (INCLUSIV MEDICATIE) SAU O CONDITIE MEDICALA GENERALA, URMATOARELE INTREBARI S-AR PUTEA SA VA FIE DE FOLOS IN CAZUL IN CARE EXAMINAREA GENERALA NU AEVIDENTIAT INCA INFORMATIA: Chiar inainte de a incepe si ai (SIMPTOME PSIHOTICE), ai consumat cumva droguri sau medicamente?...ai baut mult2....ai fost bolnav/a? DACA RASPUNSUL ESTE ,DA” LA ORICARE DINTRE ELE: i s-a intimplat vreodati si ai (SIMPTOME PSIHOTICE) cind mu ai CONSUMAT DROGURIY LUAT MEDICAMENTE / BAUT / FOST BOLNAV/A)? DACA NU A RECUNOSCUT SIMPTOMELE PSIHOTICE: Acum te voi intrcba despre niste experiente neobisnuite pe care le au citeodata ‘oamenii. DACA A RECUNOSCUT SIMPTOMELE PSIHOTICE: Mi-ai povestit despre (EXPERIENTE PSIHOTICE). Acum te voi intreba ‘mai in detaliu despre astfel de lucruri. IDEI DELIRANTE Convingeri false bazate pe inferente eronate privind realitatea gi sustinute cu tirie in ciuda parerii majoritatii celorlalfi si in ciuda dovezilor incontestabile si evidente care sustin contrariu. Codati ideile puternic valorizate (nerealiste gi sutinute, care nu au intensitate deliranta) cu a OBSERVATIE: O SINGURA IDEE DELIRANTA POATE FI CODATA »3" PE MAI MULTI DINTRE URMATORH ITEMI: Ti s-a part vreodati c& oamenii Idei delirante de refering’: adic ia, vorbesc despre tine sau ci te observa evenimentele, obiectele sau cor in mod special? alte persoane din mediul bea individului au o semnificatie oe Ti sa plrut vreodatt cf primesti deosebita sau neobignuité r mesaje speciale de la TV. radio, Tata Pei reviste sau din modul in care eras DESCRIETI: ‘aleal sank sranjate Iuerurile in jurul thu? “Taertee fata anche inadecvatf I=absent sav fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adovaratKID-scID -Simptome Psihotices Tis-a pirut vreodata cd cineva iji pune bete fn roate sau cd inceared sf if facd ru? DACA DA: Cine incearea siti facd ru? Mai este si altcineva care erede ci ¢ adevarat? Ai simfit vreodatd cd esti in mod special important in vreun fel sau ci ai puterea si faci lncruri pe care alti oameni mu le pot face? DACA DA: Povesteste-mi mai multe despre cle, E ca si cum ai fi un super-erou? Sunt un fei de putert speciale pe care cetlaltt cop, anu le au? Ai simit vreodati ci unele parti din corpul tu s-an schimbat sau ci nu mai functioneaza? (Ce au spus paring t&i sau doctoru!”) (Ai simfit vreodatd ca ai comis 0 faptt grava sau ai ficut ceva foarte rau pentru care ar trebui sa fii pedepsit?) Idee deliranta de persecutic: credinfé falsi cum cf individul (sau grupul lui/ei) este alacat, hérjuit, pigubit, persecutat sau finta unei conspiratii DESCRIETI: Idee deliranta de grandoare: confinutul acestora se referd la puteri deosebite, ccunostinge sau importanta sau lao relatie speciala cu o divinitate sau persoanii important DESCRIETI: Idee deliranta somatiea: conginutal se referd ta ‘modificdri sau tulbura aspectul exterior sau funcfionarea organisrmului DESCRIETI: Alte idei delirante, de ex. idei delirante de vinovatie, gelozie, sirdcie, erotomanie DESCRIE’ 2rinformajicinadeevath I~absent sau fals 2>sub prag 3-nivel prag sau adevirat cop PAR ALT ovr Sindroame Psihotice C2 Tan ‘ale Pathe astra oe" Pre ines cor. PAR, ALT ovr lain Pre cor PAR ALT ovr a Pre ara ‘uae Telhararen anh Ge cop PAR ALT ovr ea ale ‘elburares ars aorKID-scID Ai simfit vreodatd c& cineva sau ceva din afara ta iti controleazi géndurile sau actiunile impotriva voinjei tale? DACA DA: Era o persoand imaginara care te punea sa faci fapte rele pe care tu nu vroiai sale faci? Ce fel de lucruri te punea si faci? (Ai simfit vreodati cd anumite g€nduri mu sunt ale tale sau cd sunt puse de altcineva in capul tau?) (Sau ca géndurile sunt furate din capul tu?) Ai simfit vreodat® ea si cum gandurile tale ar fi auzite in afara ou voce tare, ca printr-un difiwzor? DACA DA: Era atat de tare incdt alte persoane puteau efectiv si anda ce gindeai fird ca tu si trebuiasca si scofi un cuvant? ‘Cum ifi explici tu [CONTINUTUL IDEN DELIRANTE} formatieinadeevath. absent sau fals +*Simptome Psihotices Tdeea deliranta de control sentimente, impulsuri, génduri sau actiuni percepute ca find sub ‘controll unei forte exteme DESCRIETI: ‘Transmiterea gindurilor: idea deliranti ca géndurile persoaiei pot fi auzite de catre ceilalti DESCRIETI: dei delirante bizare: care se referd la fenomene pe care membrii subculturii din care face parte individul le-ar considera total implauzibile (ex. ereieru! persoanei a fost extras gi inlocuit eu ereierul altextiva) DESCRIETI: DACAN-A AVUTNICIODATA 0 IDEE DELIRANTA PRIMARA BIFAJI AICL____$I TRECETILA * HALUCINATII AUDITIVE, * ca b prag. Senivel pag sau adevirat Sindroame Psihotice C3 Peto net CHG cop PAR, ALT opr Toa Pah ‘tora maton cop PAR ALT orT Tae ae ‘TlnraresKID-scID +*Simptome Psihotices Sindroame Psihotice C4 HALUCINATIE HALUCINATIL (PSHHOTICE) perceptie caracterizata printr-un putemic sentiment al realitati, dar care apare in absenta stimulirii exteme a organelor de sin relevante. (CODATICU,2" HALUCINATIILE CARE SUNT PREA PASAGERE PENTRU A. AVEA SEMNIFICATIE DIAGNOSTICA Aj auzit vreodatS Iucruri pe care alte Halucinaii auditive in stare de pine @ persoane mu le puteau auzi, cum ar fi _veghe, auzite fie in interiorul cor zgomote sau voci de oameni care capului, fie in exterior a sopteau sau vorbeau? (Erai treaz in ALT ‘momentul respectiv?) DESCRIETI rs om nara DACA ERAU VOCI: Aucomentat voce care comenteaz continua ceva despre ce ficeai sau géndeai? _—_comportarmentul sau gandurile persoanei pe masura aparitiei acestora Cite voci ai auzit? Doud sau mai multe voci care ‘Vorbeau una cu cealalta? converseaz una cu alta Ai avut vreodata viziuni sau ai vizut_ —Helucinatii vizuale a lias Iueruri pe care alte persoane nn le cor puteau vedea, cum ar fi stafii, animale © DESCRIETI: PAR sau orice altceva? (Erai treaz/i la a momental respectiv?) E NOTA: A SE DISTINGE DE ILUZIE, ‘au | | aw ADICA 0 PERCEPTIE ERONATA A UNUT STIMUL EXTERN REAL. net CME ‘Tainformapieinadeevatd. Tabsent sau fils 2-sub prog, 3*nivel peag sau adeviralSindroame Psihotice CS ciudate in corp sau pe -—-Haalucinafi tactile, de ex., curent eubuiaa piclea ta, ca insecte care se tarasc pe electric. cor tine sau un curent care iti circula prin aah : u corp DESCRIET! ar i ena DACA DA: Povesteste-mi mai multe mie rca despre asta. (Fxisti vreun motiv pentru nat, | | mre care se intémpl asta, ca de exemplu c& ore rai bolnav sau foloseai droguri?) igo (Dar mirosuri pe care alfii nu le puteau Alte halucinayii, de ex., gustative, simi?) olfactive 3 DESCRIETI: ‘informatie inadeeval. Imabsent sau fels 2~sub prog 3~nivel prag sau adeviratKID-SCID ALTE SIMPTOME (Acum vot lua o pauza de un minut ca si inu teva notite...) URMATORII ITEMI SE CODEAZA PE BAZA OBSERVATIEI $I A ISTORICULU! PERSONAL (CONSULTATI TABELE MAI VECHI, ALTI OBSERVATORI - DE EX., MEMBRIT FAMILIEI, PERSONALUL MEDICAL). *Simptome Psihotices ALTE SIMPTOME Comportament catatonic: Imobilitate motorie (catalepsie sau stupor) Activitate motorie excesiva (agitatic lipsiti de sens, care nu este influentata de stimuli externi) ‘Nogativism extrem (rezistenta nemotivati la instructiuni sau incercarea de a fi migcat) Mutism, adoptarea de posturi sau miscdri stereotipe Ecolalie sau ccopraxie DESCRIETI: ‘Comportament flagrant derorganir: care merge de la tonterii copilaresti pana Ia agitafie impredictibila. Individul este foarte neingrijit, pot aparea bizarerii in imbracaminte (de ex. poarti paiton, falar gi mani intr-0 2i cAlduroasa de vara), comportamente sexuale inadecvate (de ex., se masturbeazi 4n public) sau agitatie impredictibild si nemotivata (de ex,, strigd sau injura) DESCRIETI: fect flagrant inadeevat: starea afectiva este in evident discordanti cu confinutul Fimbajului sau ideatici, de ex. zimbeste cind discuta despre faptul c& e persecutat DESCRIETI: ‘informatie inadeevatd. I=absont sau fals 2-sub prag 3-nivel prag sau adevarat cop PAR ALT orr Sindroame Psihotice C 6 ‘ala Telberae ‘ease anes cop PAR ALT opr Tania ] “Tabanan satrats ct cao" cop PAR ALT. ovr Tan ce lho Pri‘KID-ScID +Simptome Psihotices Limbaj dezorganizat: .deraiere” 2423 frecventl (relaxarea asociatiilor”) COP sau incoerenfa; deraierea se refera. PAR Jaun pattern de comunicare re caracterizat prin .alunecarea” de la ‘un subiect la altul, care nu are nici [Taam o legitura cu cel anterior. Persoana | 4.2% poste schimba subiectul in mod rcs idiosincratic, trecdind de laun cadru | tere de referinté la altul, iar ideile pot fi Jjuxtapuse, astfel ineat se pierd relatiile cu sens. Incoerenta se refera la un limbaj devenit incomprehensibil pentru ceilalti e deoarece cuvintele sau propozitiile sunt asociate fir nici o legiturd logic 2informayie nadeevatd. I=absent sau fals 2sub prag. 3-nivel prag sau adeviratKID-SCID -Simptome Psihotices Sindroame Psihotice C8 SIMPTOME NEGATIVE SIMPTOME NEGATIVE PENTRU ORICARE DINTRE SIMPTOMELE NEGATIVE CODATE ,3", DETERMINATI DACA SIMPTOMUL ESTE IN MOD CLAR PRIMAR SAU DACA ESTE iN MOD POSIBIL SAU CERT SECUNDAR, ADICA ASOCIAT CU O ALTA TULBURARE MENTALA (DE EX. DEPRESIE), 0 SUBSTANTA SAU O CONDITIE MEDICALA GENERALA (DE EX. AKINEZIE INDUSA MEDICAMENTOS) SAU CU UN SIMPTOM PSIHOTIC (DE EX. COMENZI HALUCINATORII DE A NU SE MISCA). DACA NU SE $TIE: Cum ifipetreci _Avolifie: incapacitatea de a initia si J. 2g timpul? de a persista in activitati orientate COP spre un scop. Atunci cfind atinge = intensitate patologica, avolitia este ote pervaziva si impiedic’ persoana in ducerea Ja bun sfarsit a numeroase a Hi (de ex., mune’, activititi intelectuale, autoingrijire). Pre mara Alogle: Sardcirea gandirii care se reflectd in limbaj si comportament verbal, Poate apirea o diminvare a Jimbajului spontan si rispunsuri scurte gi concrete In intrebiri (Sérdcirea limbajului). Uneori limbajul este adecvat din punet de vedere cantitatv, dar transmite puting informatie din cauza faptului cd este excesiv de coneret, excesiv de abstract, retetitiv sau stcreotip (sériicirea continutului). Aplatizare afectivi: Absenta fale totala sau aproape total’ a oricirui ne semn de expresie afectiva. a opr ak tone Pr DACA SUNT PREZENTE IDEI DELIRANTE SAU HALUCINATI, NOTATI DATELE SI DACA AU APARUT IN ULTIMA LUNA (DE EX. .JDFI DRILIRANTF RIZARE, INTERMITENTE DIN 1969 $I PERSISTENTE IN ULTIMELE 6 LUND). Bifati aici daci au aparut fn ultima tun DATE: informatie inadecvath absent sau fals 2=aub prag. 3=nivel prag sau adeviratKI-scID sDingnostie Diferential al Tulburirilor Tulburdri Psihotice D1 Psihioticee NOTA: IN CAZUL RAR IN CARE O PERSOANA CARE SE RECUPEREAZA DE PE URMA UNE] TULBURARI PSIHOTICE (DE EX. TULBURARE DELIRANTA) $i ULTERIOR DEZVOLTA 0 ALTA TULBURARE PSIHOTICA (DE EX. TULBURARE SCHIZOAFECTIVA), TREBUIE CODATA DOAR CEA MAI RECENTA TULBURARE. DACA: TOATE SIMPTOMELE PSIHOTICE DIN MODULUL B. SUNT DATORATE UNEI SUBSTANTE SAU UNEI CONDITI! MEDICALE GENERALE, TRECETI LA *SUBSTANTA/CMG*, D.14 DACA:NU EXISTA ITEMI CODATI 3" IN C., SIMPTOME PSIHOTICE $I ASOCIATE, BIFATI AICL___§1 TRECETI LA TULBURARI AFECTIVE MODULUL E.1. DACA A AVUT LOC Simptomete psihotice apar in alte os aaa is VREODATA UN EPISOD perioade decat in timpul Episoadelor DEPRESIV SAU MANIACAL — depresive majore sau maniacale, r T MAJOR: Ai avut vreodati Tite | [80 (SIMPTOME PSTHOTICE) NOTA : CODATI,3" DACA NU fo || oe cand nu erai (DEPRIMAT/A/ — EXISTA EPISOADE MANIACALE. Treseito | | psinics INTR-O STARE. SAU DEPRESIVE MAJORE SAU “eae | | Seay MANIACALA)? DACA SIMPTOMELE PSIHOTICE E APAR IN AFARA EPISOADELOR Josette AFECTIVE. CODATI.,I” DOAR DACA SIMPTOMELE PSIHOTICE APAR EXCLUSIV IN TIMPUL EPISOADELOR AFECTIVE. CRITERII PENTRU SCHIZOFRENIF, [NOTA: CRITERILE SUNT IN ALTA ORDINE DECAT IN DSM-IV] URMARITI LA ITEMID A. Doua (sau mai multe) dintre Se CODATI,3” iN MODULUL —_urmatoarele simptome, fiecare prezento [| DESIMPTOME PSIHOTICE _portiune semnificativa de timp in cursul + SIASOCIATE(MODULUL —_unei perioade de o luna (sau mai putin, Treceti la ©. acd sunt tratate cu succes) eae D.10 (1) idei delirante (2) halueinatii (G) limbaj dezorganizat (de ex. deraieri frecvente sau incoerent) (4) comportament catatonic sau flagrant dezorgenizat (5) simptome negative, adicd aplatizare afectiva, alogie sau avolitie [Nota: Este necesar doar un singur simptom de la criteriul A daca ideile delirante sunt bizare sau halucinatiile constau intr-o voce cate comenteaza continua comportamentul sau gindurile persoanei sau dacd dows sau mai multe voci converseaza intre ele.] ‘informatie inadecvath. I=absent sau fals 2-sub prag 3=nivel prag sau adevaratKID-scID “Diagnostic Diferential al Tulburdrilor ‘Tulburari Psihotice D2 Psihoticee B, Tulburarea schizoafectiva situlburarea 2 12. afectiva cu elemente psihotice au fost excluse deoarece se manifesta una dintre 2 urmatoarel situ TRECETI LA *TUBLURARE, DACA ESTENECLAR: S-a (1) nici un fel de episoade depresive PSIROTIGA TAR Intémplat vreodata $8 ai majore, maniacale sau mixte nu au survenit EL (SIMPTOME DIN FAZA concomitent cu simptomele fazei active ACTIVA) in acelasi timp in (adic, simptomele ,,A” enumerate mai care erai (deprimav/a / sus) maniacal/a/iritabil® IECHIVALENTUL NOTA: CODATI ,3” DACA NU A FOST PERSONAL)? NICIODATA VREUN EPISOD DEPRESIV MAJOR SAU MANIACAL SAU DACA TOATE EPISOADELE DEPRESIVE MAJORE SAU MANIACALE AU APARUT IN TIMPUL FAZEI PRODROMALE. CODATI I” DACA EXISTA ORICE EPISOADE AFECTIVE CARE SE SUPRAPUN CU, SIMPTOMELE PSIHOTICE. NOTA: DATORITA DIFICULTATH DE A DISTINGE INTRE SIMPTOMELE PRODROMALE SI REZIDUALE ALE SCHIZOFRENIEI $I UN SIDROM DEPRESIV MAJOR, CEL CARE CODEAZA AR TREBUI SA RECONSIDERE ORICE EPISOD DEPRESIV MAJOR COTAT ANTERIOR PENTRU A SE ASIGURA CA ESTE FARA ECHIVOC, DACA ESTE NECLAR: Cat (2) durata totali'a Episoadelor depresive ©? 1 2 3 timp din perioada in care ai _—_-majore sau maniacale [aparute in timpul avut (SIMPTOME DIN FAZA —tulburirii]a fost mai scurta in raport cu fount ACTIVA SIREZIDUALA) ai durata total a fazelor active si eziduale, | TRECFT'[ TRECET?] CONTE | spune tu cf ai fost de asemenea eruun- | -rotae. | “cu si (deprimat/i/ maniacal/i/) OBS: CODATI.,1" DACA “Rares | area |racmia iritabilfa/ ECHIVALENTUL — SIMPTOMELE CARE SATISFAC ca | arte | See PERSONAL)? CRITERILE PENTRU UN EPISOD. met ee AFECTIV SUNT PREZENTE PENTRU PTRECETH © PERIOADA SEMNIFICATIVA PE DURATA TOTALA A FAZELOR ACTIVE $I REZIDUALE. TRECETT “informafie nadeevatd. I=absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag san adevarat Sa ances mcemencatnetllKID-SCID ACUM REALIZATI UN DIAGNOSTIC DIFERENTIAL INTRE SCHIZOFRENIE $1 TULBURARE SCHIZOFRENIFORMA DACA ESTE NECLAR: intre (EPISOADE MULTIPLE), ji- ai revenit la cum esti tu in mod normal? CAta durat fiecare episod? DACA NU SE $TIE: Cand ai avut (IMPTOME DE LA CRITERIUL 1A"), ce Riceai (mergeai la yeoalt, 1fi petreceai timpul cu copii de varsta ta, Riceai dug gi ajutai la trebutrile casei)? DACA NU SE $TIE: Consumai droguri sau luai medicamente in perioada aceea? DACA NU SE STIE: Ai fost bolnav/a in perioada aceea? DACA RASPUNSUL LA ORICARE DINTRE INTREBARI ESTE "DA” $ISE $TIECA SUBSTANTA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE. ‘ASOCIATA CU SIMPTOME PSIHOTICE, VEZI PAGINA D.14 ‘informa inadeevatd 1=absont sau fals “Diagnostic Diferential al Tulburarilor Psihotices €. Semnele continue ale tulburdtii persist timp de cel putin gase kuni. ‘Aceasta perioada de 6 luni trebuie includ cel putin o lund de simptome cate satisfac criteriul A (adied, simptomele fazei active) gi poate include perioade de simptome prodromale sau. reziduale, Pe parcursul acestot perioade prodromale saw reziduale, semnele tulburdrii se pot manifesta doar prin simptome negative (adica, aplatizate afectiva, alogie, abulie) sau dou’ sau mai multe simptome enumerate la criteriul A prezente intr-o form atenuaté (de ex,, convingeri strani, experiente perceptive insolite) D.O portiune semnificativa de timp de fa debutul tulburdi, unul sau mai multe domenii majore de funetionare cum ar fi serviciul, relafile interpersonale, autoingrijirca, sunt considerabil sub nivelul atins anterior debutului (cau cfind debutul are toe in copilarie sau adolescentii, incapacitatea de a atinge nivelul asteptat de realizare interpersonal, scolar sau profesional) E. Tulburarea nu se datoreaz’ efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex,, unui drog de abuz, medicament) sau unei conditii medicale generale. Obs. Dac’ tulburarea NU apare pe durata uneia dintre aceste conditii, codati,.3”. Jb prag. 3>nivel prag sau adevieat Tulburiri Psihotice D3 schizofreniforma* Trecetila “Tulburarea DT See auaeg aes: z Treceti la *Tulburarea psihotic’ FAS* Ds eles NUE, a T SCHED FRENTE conti fen | Sumery | NUATI sase | “ewer pie | Ore a i aetna icsKID-ScID Diagnostic Diferential al Tulburivilor Tulburari Psihotice D4 Psthoticee SUBTIPURI ALE SCHIZOFRENIEL ACUM DETERMINATI TIPUL FENOMENOLOGIC ACTUAL: *TIP PARANOID* Tip Paranoid: in momental de iP aT 3 fags 1 A. Preocupare pentru tna sau mai Ta multe idei delirante sau halucinatii Freche auditive freevente sso D6 Ss B. Nici unul dintre urmitoarele simptome nu este notabil:limbaj dezorganizat, comportament catatonic sau dezorganizat, afect aplatizat ori inadecvat *TIP CATATONIC* Tip Catatonic: In momentul de erie a fafa tabloul clinic este dominat de cel putin dowd dintre urmatoarele: cau Tiecei] Tit (1) imobilitate motorie evidentiata tpn | eee prin catalepsie (incluzand dieane-byecteni z nia |e eee flexibilitate ceroasi) sau stupor enza®| ae vol (2) activitate motorie excesiva (care este evident lipsits de sens gi nu este influenfata de stinmuli S extemni) (3) negativism extrem (0 rezistenta evident nemotivatd fat de orice instrucfiuni sau menfinerea unei posturi rigide in fata incercarilor de a fi mutat) sau mutism (4) bizarerii ale miscdrilor voluntare evidentiate prin posturi (asumarea vohintari a unor posturi bizare sau inadecvate), migeari stererotipe, manierism promungat sau grimase procminente (5) ceolalic sau ceopraxic ‘informatie madecvatS: absent sau fals 2=sub prag. 3-nivel prag seu adevavatPsihotices KID-SCID “Diagnostic Diferential al Tulburarilor Tulburari Psihotice DS *TIP DEZORGANIZAT* Tip dezorganizat: Inmomentul de]? 1 3 fay sunt satisficute urmatoarele ] crite eat Tees] Tipo A. Oricare dintre urmatoarele sunt rye Treats | pronunfate: nee ese (1) limbaj dezorganizat; renga} ds evolute (2)comportament Reale dezorganizat (3) afect plat sau inadecvat B, Nu sunt satisfaicute criteriile e pentru tipul catatonic “TIP NEDIFERENTIAT* Tip nediferenfiat: Inmomentul de | 21 3 ‘a(S sunt prezente simptomele care satisfac criteriul A al schizoftenici, t T dar nu sunt satisficute criteriile Tesi f a ! pentru tipul paranoid, dezorganizat otipw P Tres | sau catatonic ferituaopcican i vais [soa De *TIP REZIDUAL* Tip rezidual: In momentul de fyi] 2 1 3. sunt indeplinite urmatoarele criteri: a Tal A. Criteriul A de schizofrenie Cae 2 (adicd, simptomele fazei active) nu pecitexi ‘nat este satistacut sina sunt esr satisfcute criteriile pentru tipurile paranoid, catatonic, dezorganizat sau nediferentiat B. Exist& proba contimuitatii perturba, indicata de prezenfa de simptome negative sau a doa sau ‘mai multe simptome menjionate la criteriul A pentru Schizofrenie, prezente intr-o forma atenuatt (de ex. convingeri bizare, experiente perceptive insolite) informatie inadeevalé.|=absent sau fals 2=sub prag.3=nivel pra sat adevlratKID-SCID “Diagnostie Diferential al Tulburarilor Tulburari Psihotice D 6 Psihotices SPECIFICANTI DE EVOLUTIE, Mai jos sunt enumerafi specificani pentru a indica deoursul caracteristic al simptomelor. Acesti specificanti pot fi aplicafi doar daca a trecut cel putin un an de la declangarea initiala a simptomelor fazei active. Pentru parcursul acestui an inifal nu pot fi oferiti niet un fel de specificanti de evolutie. ‘Noth: in perioadele reziduale, e posibil ca semnele tulburirii si se manifeste doar prin simptome negative (adicé aplatizare afectiva, alogie, abulic) sau prin dows sau mai multe simptome listate in criteriul A prezente intr-o forma atenustl (de ex., credinte bizare, experienfe perceptuale neobisnuite). SELECTATI SPECIFICANTII CARE CARACTERIZEAZA CEL MAI BINE CURSUL LONGITUDINAL AL TULBURARII: (incercuiti codul numeric din stnga) §1 TRECETI LA *CRONOLOGIE® D.19 1. Episodic, eu Simptome Reziduale intre Episoade, Acest specificant se aplica atunci cind evolutia este caracterizata prin episoade in care criteriul A pentru Schizofrenie este satisfacut, iar intre episoade exista simptome reziduale semnificative clinic (dar nu sunt prezente simptome negative notabile). 2, Episodic, cu Simptome Reziduale intre Episoade, Cu Simptome Negative Procminente ‘Ca mai sus, insi sunt prezente simptome negative notabile. 3. Episodic, firi Simptome Reziduale intre Episoade Acest specificant se aplica atunci cénd evolutia este caracterizatd prin episoade in care criteriul A pentru Schizolrenie este satisfcut, iar intre episoade nu exist& simptome reziduale semnificative clinic, 4.Continun Acest specificant se aplica atunci cand simptomele caracteristce de la crteriul A sunt satisicute pe {ot (sau aproape tot) parcursul evolutie (dar nu sunt prezente simptome negative notabile). 5. Continuu, cu Simptome Negative Proeminente Ca mai sus, insé sunt prezente simptome negative notabile 6. Episod Unic, in Remisiune Partial ‘Acest specificant se aplicd atunci cnd a existat un singur episod in care criteriul A pentra Schizofrenie a fost satisficut si au rAmas unele simptome reziduale semnificative clinic (dar nu sunt prezente simptome negative notabile). 7. Episod Unic, eu Simptome Negative Proeminente ‘Camai sus, insa simptomele reziduale includ simptome negative notabile 8. Episod Unic, in Remisiune Completi ‘Acest specificant se aplicd atunci cind a existat un singur episod in care criteriul A pentra Schizofrenie a fost satisfacut gi nui au ramas simptome reziduale semnificative clinic 9. Alt Pattern sau Pattern Nespecificat ‘Acest specificant este folosit c&nd a fost prezent un alt pattern sau un pattern nespecificat de evolutie TRECETI LA CRONOLOGIE, D.19 formate inadeevaté I~absent sau fals 2esub prog 3énivel prag sav adeviratKID-sc “Diagnostic Diferential al Tulburirilor Tulburari Psihotice D7 Psthotices ‘TULBURAREA CRITERT PENTRU Posi 2. 3 SCHIZOFRENIFORMA TULBURAREA i SCHIZOFRENIFORMA = SCHIZOFRENIA A FOST Teeceti la EXCLUSA DATORITA DURATEI __B. Un episod al tulburki Sas . DEMAIPUTIN DE $ASE LUNI. _(inclusiv fazele prodromal, SB activa i reziduala) dureaza cel putin o luna, dar mai putin de sase tun DACA NU SE STIE: (Intrebati gi. _C. Perturbarea nu se datoreazi pan HEERE EE | périnfii): Ai consumat (copilul dvs. a efectelor fiziologice directe ale consumat) droguri sau medicamente nei substante (de ex., unui drog tT T {in perioada respectiva? de abuz, medicament) sau unei [TSF Taber condifii medicale generale ne =n {Ai fost (a fost copilul dvs.) bolnav/a sion ritorns in perioada aceca? sek FAS DACARASPUNSULLA __ ORICARE DINTRE INTREBARI ESTE "DA" SISE $TIECA SUBSTANTA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME PSIHOTICE, VEZI PAGINA D.14 Atunci cénd diagnosticul este 2s stabilit firs a astepta recuperarea, acesta trebuie etichetat ca 7 7 sprovizorin’ eos Danan NOTA: CODATI‘2* DACA RECUPERAREA ASTEPTATA NU S-A PRODUS INCA. CODAT! "3" DACA S-A PRODUS 0 RECUPERARE COMPLETA. ‘Pinformatieinadeevaté I=absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adovdratKiD-scip sDiagnostic Diferential al Tulburarilor Psi ACUM STABILITIDACA SUNT Cel putin dona dintre urmatoarele PREZENTE ELEMENTE DE elemente sunt asociate eu un PROGNOSTIC FAVORABIL. prognostic bun: (1) debut al simptomelor psihotice proeminente in decurs de 4 stiptimani de la prima moditicare notabild in comportament sau in funcfionarea uzuala (2) confuzie sau perplexitate la apogeul episodului psihotic (3) functionare social, seolard sau profesionala premorbida bund (4) absenta afectului plat sau obtuz CEL PUTIN DOUA TRASATURI DE PROGNOSTIC BUN CODATE 3” “informatie imadeevasd |~albsent sau fils 2=sub praz 3=nivel prag sau adevérat Tulburari Psihotice DS L 3 i t Fa] ce clement flemeato ae | pronostc, rwonostic | "he en Fea, “Cronos 9.19KID-scID TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA SCHIZOFRENIA $1 TULBURAREA SCHZOFRENIFORMA AU FOST EXCLUSE DATORITA SIMPTOMELOR AFECTIVE PRONUNTATE. LUATI IN CONSIDERARE. DIAGNOSTICUL DE TULBURARE SCHIZOAFECTIVA DACA NU SE STIE: (Intrebati si pirinti: S-a fntmplat vreodatd s& ai (copitul dvs. si aiba) (SIMPTOME PSIHOTICE) atunci cand nu erai (DEPRIMATIA SAU INTR-O STARE MANIACALA)? DACA NU SE §TIE: (latrebati si paring) Ai uat droguri sau medicamente in perioada respectiva? Aj fost (a fost copitul dvs.) bolnav/a la ‘momentul respectiv? DACA RASPUNSUL LA ORICARE DINTRE INTREBARI ESTE "DA” $I SE STIE CA SUBSTANTA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME PSIHOTICE, VEZI PAGINA D.14 “Diagnostic Diferential al Tulburarilor CRITERI PENTRU TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA, A. O perioad’ neintrerupta de ‘maladie in cursul cdreia, la un ‘moment dat exist, fie un Episod depresiv major (care trebuie s& ineluda criteriul A (1): dispozitie depresiva), un Episod maniacal sau ‘un Episod mixt, concomitent eu simptome care satisfac criteriul A pentru schizofrenie. B. in cursul aceleiasi perioade de maladie au existat idei delirante sau halucinatii timp de cel putin 2 ‘séptimani in absenta unor simptome afective proeminente C. Simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente pentru 0 perioada considerabila din durata totala a perioadelor active gi reziduale ale ‘ulburatii D. Nu se datoreaza etectelor fiziologice directe ale unei substanfe (de ex. drog de abuz. sau medicament) sau unei conditit medicale generale. Obs.: Dae’ tulburarea NU apare pe parcursul acestor conditii, codati 3°. Subtipuri Episod maniacal (sau att Episod maniacal cat si depresiv major) ptezent la un moment dat pe pareursul tulburdri infarmajieinadecvatf I-absent sau fale 2>sub prag. nivel prag saw adevarat Tulburiri Psihotice D9 Treceti ta *Tulburaren delieant3* D. 19 2 LE 1 fF [Freese] Tulbrare aren | psitotich jpikoties| Tree Fass | 1 Die ageaHe EH ea Teale *Tulburaren psihoried FAS* DAE 7S t Tab schizo slecta T t Tipul epee pat polar Trees *Cronologle%,D.19KID-SCID TULBURAREA DELIRANTA, SCHIZOFRENIA, TULBURAREA SCHZOFRENIFORMA $1 CEA SCHIZOAFECTIVA AU FOST EXCLUSE. DACA NU SE STIE: (Intrebati si parintii): S-a intmplat vreodata s& ai (copilul dvs. sé aiba) (IDE] DELIRANTE) in acclasi timp in care crai (copilul dvs. era) (deprimat/a ‘/maniacal/§ ECHTVALENTUL PERSONAL)? DACA NU SE STIE: (intrebati si pirinfi): Cam cat timp din perioada in care ai avut (copilul dvs. a avut) (DEL DELIRANTE) ai fost si (copitul dvs. a fost si) (deprimav/a Jmaniacal/&! ECHIVALENTUL PERSONAL)? DACA NU SE STIE: (Intrebati si plrinfii): Ai avut (copilul dvs. a avut) (DEI DELIRANTE) doar in perioadele in care ai fost (a fost) (deprimat’ maniacal’ /ECHIVALENTUL PERSONAL)? ‘Diagnostic Diferenfial al Tulburarilor Psihotices CRITERM PENTRU TULBURAREA DELIRANTA NOTA: ORDINEA CRITERILOR DIFERA DE CEA DIN DSM-IV. D, (1) Nu exist& Episoade depresive majore sau maniacale care si fi aparut concomitent cu ideile delirante NOTA: CODATI 3” DACA NU AU EXISTAT NICIODATA EPISOADE DEPRESIVE MAJORE SAU MANIACALE SAU DACA TOATE EPISOADELE DEPRESIVE MAJORE SAU MANIACALE AU APARUT IN ALTE PERIOADE DECAT CELE DELIRANTE. CODATI,,1” DACA AU EXISTAT SUPRAPUNERI CU PERIOADELE IN CARE S-AU MANIFESTAT IDEILE DELIRANTE. D, (2) Durata totalé a tuturor episoadclor depresive care au survenit concomitent cu ideile delirante a fost gourts in raport cu perioadele delirante NOTA: CODATI 1” DACA SIMP1OMELE CARE SATIFAC CRITERIILE PENTRU UN EPISOD AFECTIV SUNT PREZENTE PENTRU O PERIOADA SEMNIFICATIVA DIN DURATA TOTALA A TULBURARIL Simptomele psihotice apar exclusiv in timpul Episoadelor depresiv major sau maniacal ‘>informapie inadeevats. =absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adevarat ‘Tulburari Psihotice D 10 emia if 1 Feeayl CONT: +Tatbu-| NUATL area cu ihoties}|_ PAGINA FAS* URMA- Dts TOARE UIE. 1 1 fires] CONT: Tabu NUATI ares cu fsihotcs| | PAcVA FAS" URMAS Da TOARE, UaMLLA Lg t 1 [frees Ta Tatbu- rate area thio: siti atoatva FAS" Teco a Die oT. Areetves ELKID-scID DACA NU SE STIE: (intrebati si parinfii): Consumai (copilul dvs. consuma) droguri sau: medicamente in perioada aceca? Ai fost (copilul dvs. a fost) bolnav/i jin momentul respectiv? DACARASPUNSULLA ORICARE DINTRE INTREBARI ESTE "DA" SI SE §TIECA SUBSTANTA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME PSIHOTICE, VEZI PAGINA D.14 “Diagnostic Diferential al Tulburiirilor Psihoticee A. Idei delirante nonbizare, (adicd ‘Tulburari Psihotice D 11 implicdnd situafii care survin in viata reala, cum ar fi faptut de a fi umitit/a, otravit/a, infectat/, iubiv’s de la distant, ingelat'S de sovie sau amant/a sau de a avea 0 boala) cu o drat de cel putin 0 luna B. Criteriul A pentru Schizoffenie nu _? a fost niciodata satisfacut. Nota: Halucinatiile auditive si olfactive pot fi prezente in Tulburarea Deliranta, daci sunt in raport cu tema deliranti. ee shot NOTA: CODATI CU ,3" DACA cA ALTE SIMPTOME CARACTERISTICE PAZEI ACTIVE DIN SCHIZOFRENIE (DE EX., HALUCINATID NU SUNT SEMNIFICATIVE (ADICA, DUREAZA MAI PUTIN DEO LUNA). C. in afara de impactul ideii (ideilor) cb 3 delirante sau ale ramificatiilor sale (lor), functionarea nu este deteriorata + semnificatiy, iar comportamental nu [rsa este in mod evident straniu sau bizar ae) ctor Die E. Perturbarea nu se datoreaza ELL EE efectelor fiziologice directe ale unei substanfe ((de ex. drog de abuz sau ose medicament) sau ale unei conditii eben medicale generale re Noti.: Daci tulburarea NU apare stone SUP pe durata acestor conditi, codati suse cons co exter formatie nadecvatd. absent sau fils 2=sub prog 3=nivel prag sau adevaratjagnostic Diferenfial al Tulburirilor ‘Tulburdri Psthotice D 12 Psihotices SPECIFICATI TIPUL PE BAZA SUBTIPURI ALE TULBURARIT ‘TEMEI DELIRANTE DELIRANTE PREDOMINANTE, IAR APOL TRECETI LA CRONOLOGIE 1. De persecufie: idei delirante cum ci pay persoana respectiva (sau cineva apropiat) este trata cu rutate fntr-un amumit mod. 2. De gelozie: idei delirante cum ca partenerul/partenera sexual/A al individului /individei este infidel/a 3. De erotomanie: idei delirante cum ca e 6 alta persoand, de regula de conditie sociala mai inalta, se afla in relatii amoroase cu individul/a 4, Somatice: idei delirante, cum c& persoana are un defect fizic sat 0 condifie medical general, 5. De grandoare: idei delirante de valoare, putere, cunoastere, identitate sau de relatie speciala cu 0 divinitate sau persoand faimoasa. 6, Mixte: idei delirante caracteristice pentra una sau mai multe din tipurile de ma aro in ae = 7. Tip nespecificat TULBURARE PSIHOTICA — CRITERTI PENTRU TULBURAREA DE SCURTA DURATA PSIHOTICA SCURTA A. Prezenta unuia (sau a mai multora) ea dintre urmatoarele simptome: (1) idei detirante © ae Tuburare pele 3) limbs} dezorganizat ap (4) comportament flagrant Dae dezorganizat sau catatonic B. Durata unui episod al tulburdriieste = 2 123 de cel putin 0 zi, insi mai putin de o I att | luni, cu 0 eventuala revenire completi la 2 nivelal premorbid de functionare Treceti “Tulburareapsotiek FAS" Die “informatie nadeevald Imabsent saw fals 2>sub prag 3-nivel pry sau wlevraKID-scID DACA NU SE STIE: (intrebati si parinpii): Consumai (copilul dvs. consuma) droguri sax medicamente in perioada respectiva? Aj fost (copilul dvs. a fost) bolnav/a in ‘momentul tespectiv? DACA RASPUNSUL LA ORICARE, DINTRE INTREBARI ESTE "DA” SI SE $TIE CA SUBSTANTA SAU CONDITIA MEDICALA GENERALA ESTE ASOCIATA CU SIMPTOME PSIHOTICE, VEZL PAGINA D.14 *Diagnostic Diferen al Tulburdilor Psihotic ‘Tulburari Psihotice D 13 C. (1). Perturbarea nu este iaice iti a explicata mai bine de o Tulburare Afectiva (adic, nu exista un t episod afectiv complet) sia] Nota.: Daca tulburarea NU este ee explicati mai bine de aceste diagnostice, codafi ,.3”. C.(@)Perturbarea nu se datoreaza 213 efectelor fiziologice directe ale tuned substante (de ex. drog de abuz tT sau medicament) sau ale unci ree TEA | Ta condifii medieale generale. Taree | S805 paal Nott: Daca tulburarea NU site] SC | sor apare pe parcursul acestor Fase condifii, codati ,3”. Simptomele aparla scurt timp dups_1 3 si aparent ca raspuns la evenimente care, separat sau impreund, ar fi i T putemic stesante pentru aproape [fl Fu sical oricine s-ar afla in situatii similare ftsent din cultura persoanei respective OBS.: BIFATI AICI DACA A DEBUTAT IN PRIMELE 4 SAPTAMANI POSTPARTUM rinformayicinadzevati. I=absent say fals 2-sub prag. 3=nivel prag sau adovarat| | | | | | | | | | | | ; | | KID-scID Diagnostic diferenfial al tulburarilor psihotices Tulburiri Psihotice D 14 DACA SIMPTOMELE NU SUNT ASOCIATE TEMPORAL CU O CONDITIE MEDICALA GENERALA, BIFATI AICI___ $I TRECETI LA TULBURAREA PSIHOTICA INDUSA DE O SUBSTANTA D.16. *TULBURAREA PSIHOTICA DATORATA. UNEI CONDITH MEDICALE GENERALE* (intrebati si parintii): (DETLE DELIRANTE JHALUCINATIILE) au inceput sau s-au agravat doar dup ce (CMG) a inceput? DACA CMG S-A REMIS: (DEILE DELIRANTE /HALUCINATILE) s-au ameliorat odati ce CMG s-a ameliorat? CRITERTI PENTRU TULBURAREA PSIHOTICA DATORATA UNEL CONDITII MEDICALE GENERALE ‘A: Halucinafii sau idei delirante pronunfate B: Exista proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator a faptului c& tulburarea este consecinfa fiziologica direct a unei conditii medicale generale. C. Tulburarea nu este explicaté mai bine de o alti tulburare mentala. Nota.: Dac tulburarea NU este explicata mai bine deo alti tulburare mental codati 3”. URMATORII FACTORI TREBUIE LUATIIN CONSIDERARE $i SUSTIN- CONCLUZIA CA CMG ARE ROL ETIOLOGIC IN APARITIA SIMPTOMELOR PSIHOTICE: (1) EXISTA DATE iN LITERATURA DE SPECIALITATE CARE SUSTIN O ASOCIERE CLARA INTRE CMG $1 SIMPTOMELE PSIHOTICE (2) EXISTA O RELATIE TEMPORALA STRANSA INTRE EVOLUTIA SIMPTOMELOR PSIHOTICE $1 EVOLUTIA CONDITIFI MEDICALE GENERALE (3) SIMPTOMELE PSIHOTICE SE. CARACTERIZEAZA PRIN ELEMENTE ‘NEOBISNUITE DE MANIFESTARE (4) NU EXISTA EXPLICATIE ALTERNATIVE ‘informatie inadecvaté I~absent sau fals 2s pray Snivel prag seu adevarat aie 3 itu 1 ar aia Treceti le “Talla indane deo substantt™ D.I6 BA ag! Z Teel te Tulburdtinduse deo substanit™ DtKID-scID *Diagnostic diferential al tulburailor Tulburari Psihotice D 15 psihotices DACA NU SE STIE: (Intrebati D: Simptomele cauzeazii distres sau 0 gedit eat si parinpii): Cat de mult fi-au _deteriorare semnificativa clinic in sfera (au) afectat (SIMPTOMELE social, scolar sau in alte domenii = PSTHOTICE) viata (viata importante de functionate rest copilului dvs.)? ideo eubatang™ D.18 E: Tulburarea nu survine exelusiv in cursul 1 3 unui delirium sau al dementei 1 fl Batson | Tatbarre ‘duocat | pstotes nci CM aoratt e snci CMG. CONTINUATI PE PAGINA URMATOARE ‘informatie nadecvekl. I=absent sau fals 2-sub prag 3~nivel prag sau adevdratKID-scID DACA SIMPTOMELE NU SUNT ASOCIATE DIN PUNCT DE VEDERE TEMPORAL CU SUBSTANTE/MEDICATII, UTILIZAREA_ UNEI *TULBURARI AFECTIVE® E.1. *TULBURAREA PSIHOTICA INDUSA DE O SUBSTANTA* DACA NU SE STIE: (Intrebati gi parintii): Cfind an inceput (SIMPTOMELE PSIHOTICE)? Consumai deja (copilul dvs. Consuma deja) (SUBSTANTA) sau tocmai aifa incetat sau redus cconsumul acesteia? PUNETI ORICARE DINTRE URMATOARELE INTREBARI, DACA E NECESAR, PENTRU A ELIMINA 0 ETIOLOGIE, ‘NEINDUSA DE O SUBSTANTA: DACA NU SE STIE: Ce a inceput mai inti, (CONSUMUL DE SUBSYANYA) sat (SIMPTOMELE PSTHOTICE)? DACA NU SE STIE: Ai avut (Copilul dvs. a avut) vreo perioad jn care mu ai (a) mai Iuat (SUBSTANTA)? DACA DA: Dupa ce nu ai mai Tuat (copilul dvs. nu a mai luat) (SUBSTANTA) (SIMPTOMELE PSIHOTICE) s-au ameliorat sau au continual? DACA NU SE §TIE: Ce cantitate de (SUBSTANTA) consumai (consuma copitul dvs.) cand ai (copilul dvs. 2) inceput si ai (aiba) (SIMPTOMELE PSIHOTICE)? Diagnostic diferenfial al tulburiirilor psihotices BIFATI AICI CRTERI PENTRU, TULBURAREA PSIHOTICA INDUSA DE 0 SUBSTANTA A. Halucinafii sau idei delirante proeminente, Nota: Nu se includ hralucinatiile dact persoana este constienti de faptul c& acestea sunt induse de o substanti sau datorate unei condifii medicale generale B: Exista proba din istorie, examenul somatic sau datele de laborator, fie a faptutui & (1) simptomele de la criteriul A au aparut in cursul sau in decurs de o lund de ta intoxicatia sau abstinenta de o substantl, fie a faptului ca (2) un medicament este etiologic in relatie cu perturbarea C: Perturbarea nu este explicata mai bine de 0 Tulburare psihoties neindus’ de o substanf’. Not: Dack (alburarea nu este explicat mai bine de unut dintre aceste lagnostice, codatl 3”. Proba c& simpiomete sunt explicate mai bine de o tulburare psihotica neindusi de o substan{l poate include urmatoarele: (1) simptomele preced debutul abuzului sau dependentei de substan; (2) simptomele persist o perioada considerabild de timp (de ex., in jur de o lund) dupa incetarea abstinentei acute sau a intoxicafiei severe; (3) simptomele sunt considerabil in exces fafd de ecea co ar fi de agteptat, dat find caracterul, durata sat cantitatea de substant& utilizatd, ‘informal inadeevath I=absent sau fals 2=sub prag. 3snivel prag sau adevirat visas ited aaaanasemetcaaacameanarcmacamaaaats ‘Tulburari Psihotice D 16 SI TRECETI siti FAS* bie sea T [Frees + Tutbu-| sini FAS! jputs or FAS* pis