mult mandrie i se considera pe sine sfnta. De asemenea, inea minte rul, iar dac se certa cu cineva nu mai putea s-l priveasc n ochi. La un moment dat s-a mbolnvit i a chemat preotul s se spovedeasc, dan nu sincer. Aceasta fac de obicei unii cretini superficiali care ascund pcatele mari i le vdesc pe cele mici. n sfrit, cnd preotul a adus Sfintele Taine ca s-o mprteasc, femeia s-a ntors cu faa la perete, cci nu putea s le priveasc. n aceeai clip, din ngduin dumnezeiasc, a mrturisit cu voce tare: Precum eu din mndrie nu iert pe cei care mi-au greit, ci mi-e scrb de ei, aa i Domnul acum i ntoarce faa de la mine i nu vrea s intre n sufletul meu ticlos. N-o s vd mpria Cerurilor, ci o s ard n iadul cel venic. i rostind aceste cuvinte a murit . Din Revista Schimbarea la fa, nr. 10, iul-dec. 1998 (Asociaia Agriniu, filantropic i de cultur) *** Muli oameni ajung la o tocire a simirii duhovniceti, nemaiv-zndu-i starea de pctoenie din pricina timpului ndelungat n care au stat desprii de harul lui Dumnezeu, care se d prin tainele Bisericii lui Hristos. Despre un astfel de om mi-a povestit cucernicul slujitor al lui Hristos din satul Cepelare, rposatul protoiereu Eustatie Iancov. Enoriaul meu, Bocio, iubea butura. El o rupsese cu biserica i se afundase ntru totul n crcium. Mult vreme nu a venit la spovedanie i la mprtanie. Dar iat c, ntr-o sear, m-a chemat sora lui, care era o cretin foarte evlavioas. Haide, printe, s-1 spovedii i s mprtii pe Bocio. Nu-i bolnav, dar pentru c se tie c nu va veni el la sfinia ta, vino sfinia ta la el! M-am dus. I-am explicat ct de bine e pentru el s se spovedeasc. Dar el doar tcea. Lam ntrebat dac are ceva pe contiin care s l apese. N-am nimic. Contiina mea este linitit, mi-a spus el. Ei, cum se poate aa, s nu ai nimic ? Oare e om s nu greeasc ? Nimic ru nu am fcut. i doreti s te mprteti ? De ce nu ? S m mprtesc, mi-a rspuns el cu nepsare. Bine ! Mine voi veni la voi cu Sfnta mprtanie.
M-am ntors acas. Ins mi simeam sufletul foarte mpovrat!
Sora lui Bocio l-a pregtit pentru Sfnta mprtanie l-a ajutat s se spele i i-a dat haine curate s se schimbe. n ziua urmtoare am luat Sfintele Daruri i am plecat ctre casa lui Bocio. Dar m-au ntmpinat nite cunoscui, care mi-au spus: Bocio a murit azi-noapte, printe! Am nmrmurit de spaim. Se vede c Dumnezeu nu i-a ngduit s primeasc Sfnta mprtanie, pentru c el nu voise s se mrturiseasc i s se smereasc naintea lui Dumnezeu, recunoscndu-i pcatele.