Dacii si neurochirurgia.

Descoperiri arheologice uluitoare atesta ca stramosii nostri

stapaneau medicina avansata
Cosmin Zamfirache,

Marturiile antice, dar si descoperirile areheologice efectuate in asezarile geto-dace, demonstreaza ca stramosii
nostri erau experti in medicina. Preoti-vrajitori, pe langa descantece ritualice, faceau operatii chirurgicale
complicate si erau cautati in vechea Europa pentru cunostintele lor medicale.
Triburile geto-dacilor au fost renumite in lumea antica, pentru vitejia lor, dar si pentru onestitate. ,,Cei mai viteji
si cei mai drepti dintre traci", se refera la traci Herodot. Pe langa o religie aparte, care propovaduia nemurirea
sufletului si existenta fericita dincolo de moarte, neamul geto-dac avea, spun atat autorii antici cat si
descoperirile arheologice, o casta sacerdotala foarte priceputa in domeniul medicinei.
O dezvoltare aparte a avut-o chirurgia, avand in vedere si caracterul razboinic al triburilor geto-dace, iar astfel
de interventii erau frecvente. Mai mult decat atat, exista marturii documentare care arata ca medici greci sau
romani calatoreau in tinuturile dacilor pentru a se interesa de remedii si plante medicinale pentru diferite boli,
cerand sfatul preotilor-vindecatori ai dacilor. Vracii-samani ai dacilor mai erau renumiti si pentru descantele
care scoteau demonii din oameni.
Operatii chirurgicale complexe si interventii de neurochirurgie

Geto-dacii depasesira deja nivelul medicinei empirice. Desi asimilati de greci si romani lumii barbare, preotiivindecatori ai triburilor dace dovedeau cunostinte avansate pentru acele vremuri. Exista numeroase dovezi care
atesta practicarea chirurgiei de catre vindecatorii daci. Acestia efectuau operatii complicate, cu ajutorul

bisturiului si chiar interventii neurochirugicale. Sapaturile arheologice au scos la iveala o serie de instrumente,
folosite de vindecatori daci.
De exemplu, la Gradistea de Munte a fost descoperita in anii '60 o trusa medicala folosita de vracii daci, care
continea un bisturiu cu aparatoare de bronz, pensete, o tableta din tuf vulcanic din silicati, care se aseza pe rani
si ulceratii ca anti-coagulant si cicatrizant. Pe langa acestea, s-au descoperit in acelasi loc si borcanase pentru
alifii. Pentru arheologi era o dovada care ducea cu gandul la practicarea chirurgiei de catre daci.
La Piatra Rosie, o alta descoperire din aproximativ aceeasi perioada intareste aceasta teorie. S-a descoperit un
scalpellum din bronz, folosit pentru interventii la nivel cutiei craniene. O alta mare descoperire arheologica
facuta de catre renumitul arheolog Ion Horatiu Crisan, de aceasta data in asezarea de la Poiana vine in sprijinul
ideii ca dacii practicau chirurgia in secolul i.Hr. Este vorba despre o noua trusa cu instrumente chirugicale. In
interiorul acesteia au fost descoperite pensete de bronz, bisturie cu lama fina, dar si sonde medicale.
Alaturi de acestea era o placa de marmura de mici dimensiuni, folosita probabil pentru amestecarea alifiilor.
Arheologul Horatiu Crisan spunea ca aceste instrumente au fost procurate din lumea greco-romana, dar atesta
un nivel foarte ridicat al medicinei in lumea geto-daca. Mai mult decat atat, a fost atestata si practicarea in forma
empirica a neurochirurgiei.
"In asezarea de la Poiana s-a descoperit si un schelet al carui craniu a fost trepanat. Trepanatia a fost reusita si
bolnava a supravietuit multa vreme dupa interventie. Este foarte probabil ca vindecatorii geto-daci pe langa
trepanatii sa fie efectuat si alte interventii chirurgicale", scria Ion Horatiu Crisan, dupa descoperire in lucrarea
"Spiritualitatea geto-dacilor".
Un alt specialist in istoria dacilor confirma nivelul ridicat al interventiilor chirurgicale efectuate de geto-daci.
"Cu ajutorul instrumentelor chirurgicale, preotii medici daci stiau sa execute operatii grele si complicate: craniul
unui schelet descoperit la Poiana prezinta urme clare ale unei trepanatii cicatrizate", preciza si Hadrian
Daicoviciu in "Dacii". Si intr-o necropola getica la Sarata-Monteoru a mai fost gasit un craniu cu trepanatie.
Dacii, experti in medicina naturista
Atuul vindecatorilor daci a fost insa medicina naturista, spun istoricii. Erau foarte buni cunoscatori ai plantelor
medicinale si a efectelor acestora. Medici greci sau romani veneau sa invete de la vracii geto-daci folosirea
plantelor in scopuri medicinale. Un bun exemplu este lucrarea "De materia medica", a medicului grec Pedanios
Dioscoride. Acesta ar fi efectuat o calatorie in Dacia tocmai pentru a invata folosirea plantelor medicinale. In
urma acestei experinte, si-a scris si tratatul de medicina.
O buna dovada in acest sens o constituie cele peste 21 de nume de plante medicinale pastrate in graiul geto-dac,
fara echivalent in lumea greaca si romana. Ceea ce a invatat de la vindecatori daci si a transmis mai departe
Dioscoride a fost preluat secole de-a randul de invatati si medici antici si mai apoi medievali.
"Numele dacice de plante vindecatoare din operele lui Dioscoride si Pseudo Apuleius oglindesc existenta la daci
a unei botanici medicinale cu indelungate traditii", preciza istoricul Hadrian Daicoviciu.
Specialistii spun ca multe dintre tratamentele naturiste, prescrise de medicii daci si notate de medicul grec, sunt
si astazi folositoare. "Indicatiile terapeutice preconizate de Dioscoride sunt identice cu recomandarile medicinei
stiintifice moderne ori cu intrebuintarile lor populare de astazi", preciza si Horatiu Crisan. Totodata, este
documentata si folosirea apelor termale de la Calan, Geoagiu si Baile Herculane, in scopuri terapeutice.
Preotii-vindecatori si elemente de psihiatrie la daci
Cei care practicau medicina in Dacia sunt atestati de izvoarele antice. Faceau parte dintr-o clasa aparte. Erau
preoti si medici in acelasi timp. Se presupune ca medicina a luat avant odata cu generalizarea cultului
zalmoxian. Preotii acestuia erau si medici. Mai mult decat atat, o revolutie in societatea dacica, si la nivelul
stiintelor a avut loc odata cu Burebista si aparitia lui Deceneu. Practic acesta din urma a fost considerat unul
dintre cei mai buni preoti-medici daci. De altfel, importanta medicului-preot in societatea dacica este dovedita
de evolutia rangurilor.

Dupa moartea lui Burebista, puterea in statul dac este preluata de acesti medici-preoti. Este vorba despre
Deceneau si Comosicus. Acestia imbinau elementele samanice cu medicina. La capataiul unui bolnav aplicau si
tratamente practice, fie plante medicinale fie intervenetii chirurgicale, dar practicau si ritualuri de vindecare,
descantece si incercau sa scoata demonii din bolnav. "Vraciul vindecator, pe langa descantece, stia sa dreaga
fracturi, sa faca masaje, sa deschida abcese. El cunostea efectul tamaduitor al plantelor, al apelor vindecatoare si
multe altele", spune Ion Horatiu Crisan, in "Spiritualitatea geto-dacilor".
Autorii antici arata ca preotii-medici ai dacilor aveau si notiuni moderne de medicina, precum consultarea
pacientului in ansamblu, dar si importanta pe care o dadeau vindecarii psihicului, numit de acestia "suflet".
Conceptia despre medicina si importanta sanatatii psihicului este descrisa de Platon, care reda discutia pe care a
avut-o cu un medic-preot geto-dac.
"Asa cum nu trebuie sa incerci a vindeca ochii fara sa vindeci capul si nici capul fara trup, la fel nici trupul fara
suflet, iar tocmai aceasta este pricina pentru care cele mai multe boli raman nevindecate de medicii greci, faptul
ca ei nu tin seama de intregul a carui ingrijire ar trebui sa o intreprinda[...]. Toate se trag din suflet, atat cele
rele, cat si cele bune ale trupului si ale fiintei noastre intregi, revarsandu-se din suflet, asa cum se rasfrang de la
cap asupra ochiului. Ca urmare, mai ales sufletului trebuie sa-i dam ingrijire daca vrem ca deopotriva restul
trupului si capul sa o duca bine", scria Platon in "Dialoguri.
Va mai recomandam:
Cum isi tratau dacii nevestele - se casatoreau si cu cate 30 de femei, pe care le cumparau de la parintii lor.
Sotiile erau doar niste sclave in gospodarie
Dacii, asa cum nu i-am stiut niciodata: luptatori tatuati din cap pana-n picioare, femei cu zonele genitale
pline de tatuaje - de ce isi ,,pictau" corpul stramosii nostri