SEMINAR 2

Norma juridica- partea a2a; Raportul juridic; Raspunderea juridica

Norma juridica- partea a2a
-Clasificarea normelor juridice:
1. N.j imperative: (specifice dr.public)
a) onerative: - onus= sarcina;
- prescriu in mod expres obligatia de a savarsi o actiune;
- ex: parintii sunt obligati sa acode copiilor lor ingrijire; sotii sunt obligati sa porte in
timpul casatoriei numele pe care l-au declarat cu ocazia incheierii acesteia;
b) prohibitive: - obliga destinatarul sa se abtina de lasavarsirea unor actiuni, adica cele care interzic
ceva;
- cazul majoritatii normelor penale;
- ex: sunt interzise omorul, furtul, inselaciunea; C fam. interzice casatoria pe linie dreapta
precum si in linie colaterala pana la al patrulea grad;
Obs:- in functie de subiectul la care o raportam, aceeasi norma poate fi intr-un caz onerativa, iar in alt
caz prohibitiva;
- interzicand casatoria intre anumite persoane, legea impune obligatia organelor de stat de a anula
casatoriile incheiate in frauda dispozitiilor legale.
2. N.j permisive (dispozitive)- fara a interzice sau obliga in mod expres la o actiune ofera posibilitatea
ca subiectul sa opteze singur pentru o conduita dintre cele
prevazute de lege (specifica dr.privat)
a) supletive: -ofera partilor posibilitatea de a opta pentru o conduita si numai dacadreptul la optiune nu a
fost exercitat intr-un intreval de timp stabilit
- C civil stabileste ca mostenitorii sunt desemnati prin lege sau prin testament, iar in lipsa
mostenitorilor legali sau testamentari mostenirea vacanta revine statului;
b)stimulative - prevad posibilitatea unor decoratii, titluri de onoare sau alte acte de recompensa, indicand
in mod expres coditiile in care acestea se obtin;
c) de recomandare: -prevederi neobligatorii adresate unor organizatii autonome, care sunt indemnate sa
urmeze o anumita conduita;
-

Actiunea normelor juridice

1.ACTIUNEA N.J. IN TIMP:

- guverneaza aplicarea n.j in intreaga perioada ce se scurge intre momentul intrarii in vigoare a actului
normativ ce le cuprinde si momentul iesirii din vigoare a acestuia, ele producand consecinte doar pe
aceasta perioada.
- in general n.j actioneaza numai pt viitor; 1 principiu important!
- princ neretroactivitatii legii:- confera importanta mare momentului intrarii in vigoare si al celui iesirii
din vigoare;

- momentul intrarii in vigoare e momentul de la care incepe actiunea in

timp a n.j;
-in principiu este momentul aducerii lui la cunostinta publica a cetatenilor,
organelor de stat si a altor organisme sociale; de regula de la publicarea
in M.O.
- incepand cu intrarea in vigoare a n.j actioneaza si principiul Nemo
censetur ignorare legemsi
- art. 15 alin(2) Constitutie- Legea dispune numai pt viitor, cu exceptia
legii penale mai favoarbile; art.10 si 11 C.Pen stipuleaza ca Legea
penala se aplica infractiunilor davarsite in timpul cat ea se afla in
vigoare si nu faptelor care la data la care au fost savarsite nu erau
prevazute ca infractiuni;
- exceptii: retroactivitatea legii in urmatoarele cazuri:
i) legea penala mai favoarbila: -in cazul persoanei care a savarsit o infractiune sub imperiul legii vechi
modificata de o noua lege, se va aplica dintre cele doua prevederi legea
care prevede o pedeapsa mai blanda pentru fapta comisa;
ii) legile interpretative sunt retroactive- pt ca nu modifica legea anterioara, ci o detaliaza si de aceea este
logic sa se aplice de la data intrarii in vigoare a legii pe care o
interpreteaza;
iii) cand actul normativ prevede in mod expres cand se aplica si unor situatii anterioare: -cazuri rare
(ultraactivitatea legii)
- incetarea activitatii n.j - 3 modalitati:
a) ajungerea la termen (ex: decretul lege- in vigoare pe o perioada limitata)
b) caderea in desuetudine: cazul in care normele, fara a fi abrocate in mod expres, nu-si mai gasesc
termen de aplicare, nu mai au obiect;
c) abrogarea n.j: cea mai importanta metoda de scoatere din vigoare a unui act normativ, ca urmare
a adoptarii unui nou act normativ
- poate fi:- expresa directa- noul act prevede expres ce art se abroga;
- expresa indirecta- noul act prevede doar ca se abroga toate actele
normative contrare dispozitiilor sale, fara a le
mentiona expres
- tacita sau implicita- noul act nu contine nici o prevedere expresa de
abrogare, dar reglementarea noua se abate de la cea
existenta (lex posteriori derogat priori)
A nu se confunda abrogarea cu derogarea! Derogarea reprezinta o reglementare diferita, o
exceptie de la reglementarea existenta!
2. ACTIUNEA N.J. IN SPATIU:
- legata de principiul suveranitatii puterii de stat, manifestata in special sub aspectul suveranitatii
teritoriale

- limitele teritoriale sunt indicate de frontiera de stat, determinata prin borne, movile de pamant, care in
cazul frontierelor terestre despart uscatul dintre doua state;
- daca frontiere este formate de o apa curgatoare sau statatoare, statele stabilesc in mod bilateral modul
in care isi exercita suveranitatea;
- in cazul frontierelor aeriene, acestea sunt precizate cu ajutorul unor linii perpendiculare ce pornesc de
pe frontierele terestre in sus, pana la linia inferioara a satiului cosmic.
- nu uita de nave , aeronave, ambasade;
3. ACTIUNEA N.J. ASUPRA PERSOANELOR:
- si ea este strans legata de principiul suveranitatii, manifestat in special sub aspectul legaturii de
cetatenie a persoanelor;
- tb avut in vedere daca se aplica tuturor persoanleor care se gasesc pe un anumit teritoriu, idiferent daca
sunt cetateni ai tarii respective sau nu si daca se aplica sau nu si unor fapte savarsite in afara teritoriului
tarii;
- in general actiunea nj asupra persoanelor este strans legata de actiunea nj in spatiu, in sensul ca in
ambele cazuri functioneaza cu precadere principiul teritorialitatii;
- exista si exceptii:
a) privind persoanele care se bucura de extrateritorialitate: -imunitatea diplomatica
- regimul juridic al consulilor
b) privind regimul juridic al strainilor si apatrizilor:
c) regimul juridic al cetateanului aflat in strainatate:
- conflicte de extraneu:- lex personalis- legea urmareste persoana oriunde s-ar afla
- lex rei sitae- legea locului unde este situat bunul
- lex loci delicti comisi- legea locului unde s-a comis infractiunea
- locus regit actum- locul incheierii actului arata legea cu care trebuie sa fie
conform

Raportul juridic
= raport concret si volitional intre 2 subiecte de drept pe baza unei norme juridice datorita unui fapt
juridic
- Elementele raportului juridic
1. SUBIECTI: - pot fi oamenii considerati individual sau incadrati in anumite organizatii
- pentru incheierea unui rap jur sunt necesare cel putin 2 persoane (una titular de
drepturi si alta de obligatii corelative)
- pentru a fi subiect de drept persoana juridica trebuie sa aiba capacitate juridica (conditii
pe care trebuie sa le indeplineasca un subiect pentru a fi considat subiect al unui
raport juridic);
- capacitatea juridica:- aptitudinea general si abstracta recunoscuta de lege unei persoane
de a intra in raporturi juridice, exercitandu-si drepturile subiective

si asumandu-si obligatii; in principiu este unica si se face distinctie

intre:
a) capacitatea de folosinta: -aptitudinea general si abstracta recunoscuta de lege tututror persoanleor de a
avea drepturi si obligatii
- se dobandeste in principiu in momentul nasterii, nefiid conditionata de
existenta integritatii psihice (ex: copilul conceput trebuie coniderat ca
nascut, ori de cate ori este vorba de interesul sau)
b) capacitatea de exercitiu:- aptitudinea recunoscuta de lege persoanei de a-si asuma oligatii in cadrul
unor raporturi juridice concrete
- 2 conditii: - existenta capacitatii de folosinta
- existenta discernamantului (copii sub 14 ani, debilii sau
alinetatii mintali pusi sub interdictie judecatoreasca; minorii
intre 14 si 18 ani au conform legii o capacitate de exercitiu
restransa;
PF poate avea capacitate de folosinta fara a avea capacitate de exercitiu. La PJ aceasta regula nu
se aplica intrucat cele doua forme sunt direct legate una de cealalta.
- se clasifica in:- subiecte colective:- PF subiect de drept
-Subiecte solective:- statul
- organele statului
- persoanele juridice
2. CONTINUT:-ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor prevazute de n.j. ce reglementeaza
raportul juridic;
Drepturi- deosebim intre dreptul subiectiv ca ansamblu de norme si dreptul obiectiv ca posibilitate de a
actiona in temeiul dreptului obiectiv care se poate apara apeland la justitie
a) dupa criteriul provenientei:
- drepturi fundamentale- deriva din apartenenta la societatea umana a fiecarui individ (viata,
demniatate);
- drepturi care decurg din insertia omului in viata sociala (nume, domiciliu);
- drepturi ce deriva din voinat indivizilor (dr de a incheia contracte)
b) dupa gradul de opozabilitate:
- dr absolute- corespunde tuturor obligatia de a le respecta (viata);
- dr relative- opozabile unor anumite persoane (dr cumparatorului de a primi bunul in schimbul platii)
c) dupa continut:
- dr patrimoniale- au un caracter economic
- dr reale- titularul isi poate exercita prerogativele asupra unu bun fara concursul
altcuiva;
- dr de creanta- subiectul activ- creditor poate pretinde subiectului pasiv-debitor sa faca
sau sa nu faca ceva
- dr nepatrimoniale- nu au un caracter economic, deci al caror continut nu poate fi exprimat in bani
- dr ce privesc existenta si intergritatea persoanei
- dr ce privesc identificarea persoanei
- dr ce decurg din creatia intelectuala

3. OBIECT: - conduita umana ce se realizeaza de catre subiectii raportului juridic, ca urmare a

exercitati repturilor si indeplinirii obligatiilor
- strans legat de dreptuirle subiective si obligatiile participantilor la raportul juridi
- ex: art.962 C civ obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti
se obliga
-numai lucrurile ce sunt in circuitul civil pot forma obiectului unui contract
- reprezinta ansamblul elementelor de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, de care
se leaga depturile si obligatiile subiectelor raportului juridic.
- exista cazuri in care rap jur are un singur obiect- testamentele, contractele sinalagmatice
au un dublu obiect- van pentru ca se cumpara, cumpara pt ca se vinde.

Raspunderea juridica
= vizeaza obligatia de a da seama pentru incalcarea unei norme de drept;
- legiuitorul stabileste conditiile in care persoana care nesocoteste prevederile normei este tras la
rapundere
- actioneaza in consens cu celelalte forme lae raspunderii sociale, dar spre deosebire de acestea,
sanctiunea prin care se materializeaza raspunderea juridica este mai grava, mai prompta datorita
caracterului obligatoriu.
- formele raspunderii juridice:
a) infractiunea: - fapta ilicita cu cel mai inalt grad de pericol social (art 17 C pen Fapta de pericol
social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala)
- trasaturi esentiale: pericolul social, vinovatia, prevederea legii;
b) contraventia: - fapta savarsita cu vinovatie, care reprezinta un pericol social mai redus decat
infractiunea si este sanctionata si prevazuta ca atare prin legi, decrete sau alte acte
normative.
- trasaturi esentiale: vinovatie, pericol social mai redus decat infractiunea, sanctionata
prin acte normative;
c) ilicitul civil: - orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu;
- particularitati: -fie violarea unui drept subiectiv al unei persoane regcunoscut si garantat
de lege, fie nesocotirea unei obligatii legale asumateprintr-o conventie
- este intotdeauna un fapt pagubitor al carui rezultat se numeste
prejudiciu
- poate fi comis de pf dar si de pj
- antreneaza raspunderea autorlui sau
d) abaterea disciplinara: - acea forma a conduitei ilicite care se manifestaprin incalcarea de catre
angajati a obligatiilor ce decurg din raportul juridic de munca, obligatii ce
formeaza disciplina muncii;
- presupune 2 conditii:- calitatea de angajat
- incalcarea unor indatoriri de serviciu