Visele

1.Somnul
n timp ce multi dintre noi cred c somnul este o ntindere temporal n care
nu se ntmpl nimic, somnul este, de fapt, cel putin din punct de vedere
neurologic, o perioad de timp foarte aglomerat. Desi importanta somnului
nu poate fi discutat, oamenii de stiint nu cunosc cu exactitate de ce este
att de important pentru supravietuirea noastr.
*
Somnul este o perioada de timp caracterizata prin miscare putina , dar si prin
consecinte limitate asupra celor inconjuratoare. Pentru multi oameni inseamna, de
asemenea, o perioada de inactivitate, dar nimic nu este mai putin adevarat ca
aceasta. Tot felul de procese sunt active in corpul si mintea noastra in timpul
somnului.
Dupa un secol de studii stiintifice asupra somnului, el ramane inca o enigma
biologica. Oricum, procesul somnului a fost intens studiat si implica un ritm natural
care incepe seara, cand glanda pineala produce melatonina, un hormon ce
semnalizeaza momentul pentru somn.
Cand persoana e gata sa doarma respira mai greu, muschii se inmoaie, inima bate
mai incet si temperatura corpului scade. In aceasta faza undele creierului se
schimba. In acel moment incepe somnul real.
2.Fazele somnului

Exista cinci faze prin care fiecare dintre noi trece in fiecare noapte.
Prima faza a somnului se numeste faza Alfa si se caracterizeaza prin
miscarea neregulata a ochilor,scaderea temperaturii corporale, incetinirea
ritmului cardiac. Aceasta prima etapa a somnului dureaza intre zece si
douazeci de minute, iar imaginile care pot aparea in aceasta perioada sunt
premergatoare viselor., Imaginile hipnagogice sunt de o mai mica intensitate
si durata fata de experientele onirice din timpul somnului.
A doua faza a somnului este asa- numita faza Theta, in timpul careia
miscarea ochilor devine tot mai rapida, iar activitatea cerebrala mai lenta.
Intreruperea cu usurinta a somnului, dar intrarea rapida inapoi in starea
precedenta sunt specifice acestei etape.

A treia faza a somnului este starea Delta, care dureaza 30 minute si in care
organismul patrunde intr-un somn adanc, iar faza a patra de somn este
aceea a somnului profund, cand amintirea viselor este imposibila la fel ca si
trezirea din somn. In aceste momente creierul se afla la cel mai mic nivel de
activitate, pregatind astfel intrarea organismului in ultima faza a somnului,
cea apropiata starii de veghe, a miscarii rapide a ochilor si a activitatii mult
mai rapide a muschilor inimii.
Numit si somnul paradoxal, in a cincea si ultima faza a somnului, care
dureaza intre 14 si 19 minute, amintirea viselor este posibila atata timp cat
viziunile onirice sunt notate intr-un jurnal al viselor. LaBerge, un om de stiinta
care studiaza somnul paradoxal, sustine ca aceasta etapa a somnului este
atat o stare de constiinta, cat si o stare psihologica specifica somnului.
Somnul este esenial vieii. Animalele de laborator private de somn au murit.
Nici oamenii nu par sa fie imuni la efectele lipsei de somn care le amenin
traiul.
Cercetri recente indic faptul c somnul REM ar putea fi soluia. Copiii i
tinerii parcurg n timpul somnului o perioada REM mai mare dect a adulilor,
iar adulii care sunt la coal sau trec prin perioade de solicitare intelectual
acumulativ intens cunosc o cretere temporal a somnului REM. Cnd
oamenii sunt privai de somnul REM sunt mai puin pricepui la a rezolva
probleme creative.
3.Visele
Visul este un termen care descrie experiena subcontient constnd dintro succesiune de imagini, sunete, idei, emoii i alte senzaii care apare, de
obicei, n timpul somnului, dar mai ales n cazul tipului de somn n care ochii
se mic (somn REM). Capacitile cognitive, precum gndirea i memoria,
sunt secundare, persoana care doarme percepnd psihic i emoional
evenimentele petrecute n vis ca elemente reale petrecute aievea.
Din timpuri imemoriale, cel mai mare impact asupra omului l-au avut trei
fenomene, care de-a lungul istoriei au fost constante: Naterea, Moartea i
Visele. Fr ndoial c aceast tem este fascinant pentru c preocup pe
toat lumea. Toate fiinele umane vism sau mcar o data am visat, am avut
vise care e posibil sa ne fi marcat viaa ntr-un anumit moment. S-a observat
faptul c o n medie o fiin uman petrece aproximativ 6 ani din via visnd
(ceea ce corespunde unei medii de 2 ore pe noapte).

Marile civilizaii ddeau o foarte mare importan viselor. Egiptenii

considerau fenomenul visului ca fiind o moarte aparenta. Exista un papirus,
probabil din perioada lui Ramses al II-lea (1279-1213 i.H.), pe a carui pagini
se gasea o coloana verticala, ce incepea cu daca un om se vede pe el insusi
intr-un vis, fiecare linie orizontala descria un vis, urmata de clasificarea
bun sau rau, si apoi interpretarea. De exemplu, daca un om se vede pe
el insusi intr-un vis uitandu-se pe un geam, bun; inseamna sunetul strigatului
sau. Sau daca un om se vede pe el insusi intr-un vis avand un pat ce ia foc,
rau; inseamna ca isi alunga sotia. Textul incepe cu visele bune, apoi cu cele
rele; cuvantul rau este scris cu rosu, culoarea semnului rau. Papirusul
avea cativa proprietari, inainte sa fie depozitat in cimitirul de la Deir elMedina.
Filosofia Greac, prin intermediul lui Platon, afirm c lumea viselor este mai
real dect lumea formelor sau a vieii cotidiene. El spunea c "Omul se
cunoate dup visele sale". Aceast afirmaie a fost confirmat tiinific mult
mai trziu de ctre Psihanaliza lui Sigmund Freud i a lui Carl Gustav Jung.
Acesta din urm a ajuns la concluzia c "n vise exist un coninut plin de
mesaje care caut s dezlege enigmele care ne nvluie existena".
De-a lungul istoriei de multe ori au intervenit visele, i aici este cazul
Calpurniei, soia lui Iulius Cezar, nainte ca acesta din urm s fie asasinat;
de asemenea, Abraham Lincoln i-a visat propria moarte cu o sptmn
nainte de tragedie. Descoperirile marilor chimiti i au originea n visele lor,
cum este cazul lui Mendeleev, care a alctuit Tabelul Periodic al Elementelor
n urma unui vis.
Visele reprezint o oportunitate de autocunoastere. Ele sunt expresia prin
care sufletul caut s mentin integritatea fiintei noastre pe calea evolutiei
personale, eliberandu-ne in acelasi timp de vechile atitudini care, tinandu-ne
prizonieri ai trecutului, nu ne mai sunt de nici un folos. Singurul limbaj pe
care-l cunoaste sufletul sunt simbolurile.
4.Tipuri de vise
Visele reprezint o oportunitate de autocunoastere. Ele sunt expresia prin care
sufletul caut s mentin integritatea fiintei noastre pe calea evolutiei personale,
eliberandu-ne in acelasi timp de vechile atitudini care, tinandu-ne prizonieri ai
trecutului, nu ne mai sunt de nici un folos. Singurul limbaj pe care-l cunoaste
sufletul sunt simbolurile.

a.Vise simbolice
Personajele care apar in vis sunt adesea proiectii ale dorintelor ce slsluiesc
in noi si care reprezint psihismul nostru, lumea tririlor noastre interioare
(credintele, atitudinile, temerile, etc.) Aceste personaje pot fi oameni
necunoscuti sau pot fi persoane reale, din anturajul nostru.
Cand in vis apar personaje cunoscute, care fac parte din cercul de relatii
prezente in viata noastr, acestea au o semnificatie foarte particular. Astfel,
in functie de subiectul visului, calittile sau defectele pe care noi le atribuim
celor care compun sfera relatilor noastre concrete ( rude, prieteni, cunoscuti,
etc.) sunt, de fapt, trsturi de caracter care ne apartin nou insine. Se
produce astfel o proiectie asupra altora a propriilor noastre triri pe care nu
le constientizm in viata de zi cu zi, sau nu vrem s le recunoastem.
Diferitele personaje care ne populeaz visele nu sunt altceva decat simboluri
care exprim realitti deja existente in lumea psihismului nostru. Cu totii
gzduim in fiinta noastr o lung list de roluri pe care le jucm de-a lungul
vietii. Aceste roluri sunt proiectate in vis si interpretate de personaje
simbolice, cu scopul de a ne arta nou insine diversele aspecte ale fiintei
noastre, care trebuiesc avute in vedere pentru a fi analizate si ameliorate.
Actorii din vis sunt purttorii simbolici ai mesajului pe care subconstientul
caut s ni-l transmit pentru a ne revela pe noi, nou insine.
b.Visele compensatorii
Visele de compensatie sunt vise care "ne permit" s comitem acte pe care nu
indrznim s le facem in stare de veghe, sau pur si simplu nu avem
posibilitatea de a le realiza. Sunt vise de defulare.
c.Visele legate de starea de sanatate
Din astfel de vise putem afla ce stri emotionale stau la baza indispozitiilor
noastre.Puterea mintii este atat de mare incat, atunci cand nutrim ganduri
negative (manie, invidie, rzbunare, gelozie, suprare, ingrijorare, fric, etc ),
acestea influenteaz corpul in mod subtil, afectand, deci, si planul fizic. De
asemenea, putem primi informatii, in vis, despre o indispozitie fiziologic sau
chiar imbolnvirea unui organ.

d. Vise care vizeaza rezolvarea problemelor

Problemele care ne afecteaz in timpul zilei ies la iveal noaptea, in vis, din
adancul subconstientului. Acesta ofer solutii pe care noi nu le-am imaginat
in stare de veghe.Sunt bine cunoscute exemplele unor mari personalitti din
lumea stiintei sau artelor, care datoreaz realizrile de exceptie "sfaturilor"
pe care le-au primit in vis .
Secventele din vis nu sunt aleatorii.Prima scen este subiectul principal al
conflictului, fiecare scena generind o alta pan la cea final, care adduce
adesea solutia sau ne arat un drum, o cale de urmat pentru a gsi
rezolvarea problemei respective.
e.Visele telepatice
In visele telepatice, actiunea care se deruleaz poate fi o punere in scen a
unei situatii reale, care se petrece efectiv in momentul in care are loc visul.
Poate fi vorba despre un eveniment care se petrece la mare distant ( poate
chiar pe cealalt parte a globului ) sau in viata unei alte persoane. Este o
perceptie pe care o avem in astral despre o actiune care se desfsoar in
lumea fizic.Se mai poate ca perceptia pe care o avem s nu se refere la un
fapt, o actiune concret, ci la tririle ( frica, bucuria, etc. ) unei alte
personae, care ni se transmit in mod telepathic.
f.Visele premonitorii
Acestea reprezint informatii sau intamplri care se petrec in vis inainte ca
ele s se manifeste in realitate, in lumea exterioar.De multe ori, aceste vise
exprim doar tendinta pe care ar urma-o evenimentele vietii reale dac ele
ar urma cursul lor din viata curent.
Noi putem influenta in mod constient cursul evenimentelor, dar dac NU o
facem, atunci "premonitia" se realizeaz. Aceast schimbare a cursului
evenimentelor presupune o atitudine de transformare interioar, de
motivatie si actiune.
Ele ne arat valorile noastre reale, cele care ne fac cu adevrat fericiti, care
ne aduc cu adevrat armonie si echilibru luntric. Dac in realitate ducem o
viat pe care in adancul nostru o respingem, visele ne vor arta acest lucru,
invitandu-ne s lum msurile necesare pentru a fi in armonie cu adevrata
noastr fiint.Ele ne vor arta distanta dintre aspiratii si posibilitti.
g.Visele lucide

Acestea reprezint o categorie foarte special de vise, pe parcursul carora

suntem constienti de faptul ca visam, putem avea control asupra lor, iar
senzatia ca suntem treji poate ajunge pana acolo incat sa ne indoim de
faptul ca dormim si ca ne aflam in timpul unui vis. ntr-un vis lucid, mediul
nconjurtor este, adesea, mult mai realist, iar acuratetea senzorial este
mai ridicat dect n visele obisnuite. Acest tip de vise ne relev capacittile
corpului nostru astral. Astfel, in acest tip de vise putem cltori oriunde,
depsi limitele materiei si folosi vointa pentru a actiona fr limitri. In
lumea astral intalnim exact aceeasi situatie ca in lumea realittii fizice.
Acolo exist, de asemenea, grade diferite de dezvoltare, de trire spiritual
si putem intalni nivele mai inalte sau mai joase de evolutie.Putem realiza
contacte cu alte suflete si schimba mesaje, asa cum o facem in lumea
"real", fizic. Pentru a exista o mai buna intelegere a diferentierii dintre
starea de vis lucida si realitate, psihologul german Paul Tholey sugereaza ca,
pentru a avea cat mai multe vise lucide, trebuie sa devenim tot mai
constienti in timpul zilei, cunoscut fiind faptul ca omul isi foloseste doar 2%
din constiinta in timpul zilei.
Exist mai multe moduri prin care un vis lucid poate ncepe. Unul este aa
numitul vis lucid iniiat n vis (conform noiunii din englez, dream-initiated
lucid dream), care este iniiat ca un vis obinuit, dup care, la un moment
dat cel ce viseaz realizeaz c viseaz.
Un alt mod ar fi visul lucid iniiat n starea de veghe (conform noiunii din
englez, wake-initiated lucid dream, abreviere), n care subiectul trece direct
din starea de veghe n starea de vis fr nici o (aparent) discontinuitate n
contientizarea ntregului proces.
h.Cosmarurile
Cosmarurile care se repet reprezint ultima solutie pe care o are
subconstientul de a ne arta c ceva ce nu reusim s intrezrim in noi insine
trebuie revelat si inteles.In acest caz, actiunea este mult mai important
decat tririle si emotiile asociate acesteia.
5.Cateva simboluri din vise

a.Mireasa

Exista o interpretare tipica in traditia populara, care afirma ca, atunci cind te
visezi mireasa, este un semn rau, de moarte. Probabil ca se porneste de la
inversiunea culorilor: albul rochiei de mireasa este considerat negru - un
simbol al doliului. Deci, fie anuntul mortii tale, fie al unei persoane foarte
apropiate. Nu am intilnit asemenea vise in practica analitica. Dar cu
siguranta ca ele nu anunta moartea. Sau daca este sa raminem pe teritoriul
acestei interpretari, poate fi vorba de o moarte simbolica, initiatica.
Dupa cum mireasa paseste intr-o noua viata dupa maritis, la fel analizatul
incepe o noua viata dupa ce se angajeaza trup si suflet intr-o cura
psihanalitica. Poate fi, deci, un semn bun.
b.Broasca testoasa
La chinezi, broasca testoasa este un simbol al sacralitatii si duce la ideea de
Oracol, deoarece existau, in vechime, oracole in care se foloseau carapace
de broasca testoasa. Pentru Jung, broasca testoasa ar sugera inconstientul
colectiv, animal, un "etaj" evolutiv pe care il asuma specia. La Freud,
carapacea broastei testoase poate duce la ideea de aparare sau de retragere
narcisica la sinul mamei.
c.Sarpele
Conform Bibliei este creatura cea mai perfida, care ii impinge pe stramosii
nostri la pacat. De aici ideea de tentatie sau inclinatie imorala. Prin urmare el
este simbolul inconstientului animal. Dar sarpele este si un simbol al
transformarii, deoarece el isi schimba pielea periodic. La Iisus, el reprezinta
intelepciunea si prevederea. La greci, sarpele este sacru si asociat cu zeul
medicinei.
d.Cutremurul
Cutremurul este visat foarte des si asociat cu alte cataclisme devastatoare:
incendiu, potop etc. Probabil ca provine din literatura biblica legata de
Apocalipsa. Teama de cutremur este indusa si de mass-media prin anunturile
dese de cutremure si de primejdia unui cutremur devastator iminent in
Romania. Visele de cutremur pot anunta schimbari majore in viata cuiva:
divorturi, decese, rupturi emotionale etc. Asociate cu refularea agresivitatii,
aceste vise readuc in prim plan inclinatiile distructive ale visatorului. Desigur
ca si aceste vise, ca sa fie interpretate, trebuie sa recurgem la asociatiile
visatorului.