Varianta 1

1. Semnele mortii reale corespund inlocuirii fenomenelor biologice cu fenomene fizicochimice; ele sunt influentate de conditiile de mediu si sunt reprezentate de:
Racirea cadavrului se datoreaza opririi circulatiei, incetarii metabolismului si
pierderea de caldura in mediu; la o temperature de 15-20 0C a mediului ambient,
racirea cadavrului se face cu 10C/h;
Deshidratarea cadavrului se datoreaza opririi circulatiei si evaporarii apei din
straturile superficiale ale pielii si mucoaselor;ea este mai evident la nivelul
mucoaselor externe, care sunt lipsite de stratul cornos (ex: buzele) si al zonelor
tegumentare in care acest strat este mai subtire (ex: scrotal, varfurile degetelor); in
aceste zone, pielea este intarita, brun-maronie;aceste aspect pot preta la confuzii
cu excoriatiile(leziuni traumatice produse in timpul vietii); globii ocular devin
depresibili, iar sclerotica se opacifiaza;
Lividitatile cadaverice apar pe suprafata corpului, vand drept cauza oprirea
propulsiei active a sangelui, consecutive opririi pompei cardiac, incat sangele este
supus exclusive gravitatiei, de aceea se acumuleaza in regiunile declive ale
corpului, carora le imprima culori caracteristice in functie de stadiul in care
lividitatile sunt examinate; atat medical legist cat si medical clinician trebuie sa
cunoasca aceste stadia deoarece lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur
semn de moarte reala si pt a face diagnosticul diferential cu echimozele, care
constituie leziuni de violent si, de aceea, constatarea lor pe cadavru oblige
anuntarea cazului la polities au parchet;
Rigiditatea cadaverica consta in intarirea musculaturii si intepenirea
articulatiilor;afecteaza atat muschii striate, cat si muschii netezi; in evolutie trece
prin urmatoarele stadii:
o Etapa de istalare (incepe dupa 2-6 ore postmortem si dureaza 10-14 ore):
rigiditatea cadaverica se instaleaza de sus in jos, cuprinzand in ordine
muschii cefei, masticatori si ai membrelor superioare;datorita contractiei
muschilor erector ai firelor de par, pielea capata aspectul de piele de gaina;
pupilele sunt micsorate(aparenta mioza);in aceasta etapa, rigiditatea poate fi
usor invinsa prin imprimarea de miscari in articulatie, dupa care
reapare;poate avea loc evacuarea vezicii urinare, a rectului si a veziculelor
seminal;
o Etapa de stare sau generalizare dureaza intre 14-24 ore si intereseaza toti
muschii; rigiditatea se invinge greu, dupa care nu se reinstaleaza;
o Etapa de rezolutie coincide cu instalarea putrefactiei, rigiditatea disparand in
aceeasi ordine in care a aparut; de regula, apare dupa una-doua zile de la
moarte.
Autoliza cadaverica consta in lichefierea celulelor si tesuturilor, fiind o
manifestare cadaverica distructiva precoce (se manifesta in primele ore
postmortem); are loc sub actiunea enzimelor proprii organismului, reprezentate de
hidrolazele lizozomale; sub actiunea anoxiei, membrane lizozomala permite acestor
enzyme sa invadeze celulele sis a lizeze organitele celulare; manifestarile autolitice
se datoreaza si inhibitiei enzimelor respiratorii; autoliza cadaverica se desfasoara in
absenta enzimelor microbiene, pregatind substratul necesar actiunii microbiene din
cursul putrefactiei; exemple de autoliza: hemoliza si lichefierea medulosuprarenalei
(care capata aspectul unei magme negricioase).

2. Formulati concluziile intr-un certificate medico-legal in care victima prezinta

pierderea posttraumatica a 2 dinti frontali
3. Caracteristicile mortii suspecte
Durata scurta de timp intre aparitia simptomelor si deces (secunde/minute/ore)
Caracterul imprevizibil, prin faptul ca apare in plina sanatate aparenta sau la o
persoana bolnava care, insa, in orele sau zilele precedente nu a prezentat simptome
care sa anunte o agravare a bolii de baza, cu evolutie spre o complicatie mortal; de
aceea, ea survine in cele mai variate locuri (la domiciliu, in mijloace de transport, in
drum spre spital, pe drumurile sau in localurile publice, la locul de munca etc)
Instalarea ei poate fi precedata de acuze prealabile, care, de regula, sunt minore si
nespecifice;
Etioloie precisa, in sensul ca autopsia medico-legala releva intotdeauna o cauza
tanatogeneratoare netraumatica
4. Leziunile conducatorului auto in accidente de circulatie
In impactul antero-posterior si postero-anterior
Efectele impactului asupra soferului sunt, de regula, mai mici, deoarece mai are
timp sa ia unele masuri pentru amortizarea socului (ex:fixarea membrelor
superioare si inferioare).
Proiectarea in fata a conducatorului auto este amortizata de volan.la autovehiulele
de tip classic, volanul nu este telescopic, incat impactul cu acesta produce leziuni
toracice(echimoze, fracture sternale si ale extremitatii anterioare a coastelor). La
acestea se asociaza leziuni usoare ale fetei prin impactul cu parbrizul. Daca
impactul este deosebit de puternic, se pot produce leziuni ale organelor interne
toracice.
Daca volanul este telescopabil, el nu opune rezistenta, incat toracele este zdrobit de
axul de directive, iar fata se loveste cu mare putere de parbriz, rezultand fracture
de mandibula, ale nasului si leziuni dento-alveolare.
Prin transmiterea fortei de impact direct pe piciorul de sprijin, prin frana si ambreiaj,
apar uneori fracture ale membrelor inferioare.
In impactul lateral
Acest tip de impact are loc in urma virajelor bruste, a deraparilor, rasturnarilor
autovehiculelor sau a coliziunilor laterale. Caracteristice sunt leziunile ocupantilor
din fata, soferul prezentand leziuni ale hemifetei si hemicapului stangi (consecinta
loviturii de montura geamului din stanga). Pot apare leziuni toraco-abdominale,
datorita proiectarii ocupantilor unul in celalalt. Deschiderea portierelor in timpul
accidentelor de circulatie poate duce la proiectarea pasagerilor in afara
autovehiculului, cu producerea unor politraumatisme ce intereseaza si fata si capul,
caracterizate prin multiple traiecte de fractura si plagi.La toate aceste leziuni se
adauga frecvent plagi taiat-intepate produse de cioburi.
5. Caile de patrundere a toxicelor in organism
Sunt:
Calea respiratorie. Pe aceasta cale se absorb gazelle si lichidele cu tensiune mare
de vapori (anestezice generale). Este o cale f periculoasa datorita
1. Particularitatilor suprafetei de contact cu toxicul (pereti alveolo-capilari
subtiri, irigatia bogata a pulmonilor, suprafata alveolara mare)
2. Faptului ca toxicele patrunse pe aceasta cale ocolesc bariera hepatica
(unde pot fi catabolizate) si ajung direct la organul tinta, unde-si exercita
efectele nocive

 Calea digestiva este reprezentata de: mucoasa bucala, prin care se absorb
substantele hidrosolubile si cu tensiune mare de vapori (cateva picaturi de nicotina
sau de HCN pot produce moartea fulgerator), mucoasa gastric (absorbtia in stomac
e influentata de: dinamica pilorului, plenitudinea stomacului, mucina gastric, HCl
gastric, care poate inactive unele substante ex: medicamentele curizante),
mucoasa intestinala (prin care sunt absorbite toate toxicele care au deposit pilorul),
mucoasa anala (in cazul accidentelor terapeutice consecutive administrarii
incorecte a diferitelor medicamente sub forma de clisme sau supozitoate). Aceasta
din urma este o cale periculoasa, deoarece o parte din sangele venos al canalului
anal, prin care sunt drenate substantele cu efect toxic, se varsa in vena cava
inferioara (fara a mai strabate ficatul)
Mucoasa conjunctivala, prin care se absorb substante lichide sau pulberi;
Calea cutanata, prin care se absorb toxicele liposolubile
Caile injectabile (intravenous, subcutanat, intramuscular, cai utilizate pentru
diverse infiltratii) sunt periculoase prin faptul ca substantele administrate patrund
rapid, se absorb complet si imediat, fara sa intalneasca in calea lor nicio bariera
detoxifianta
6. Particularitatile tratamentului stomatologic
In functie de caz, acest tratament poate fi executat in conditii de: urgent (extractii
dentare, tratamentul plagilor), preventive(asenarile infectiilor de focar),
curative(tratamentul tumorilor sau al altor afectiuni din sfera OMF), putand fi
conservator, restaurator si esthetic
Ponderea mare a tratamentelor chirurgicale expune la accidente si incidente legate
fie de efectele nedorite ale anesteziei, fie de actul operator propriu-zis;de multe ori,
asistnta medicala de urgent se acorda in conditii relative precare;de aceea, in
aceste cazuri, medical stomatolog, neavand la dispozitie suficiente date asupra
pacientului, trebuie sa decida trimiterea acestuia la cel mai apropiat serviciu de
specialitate, dotat corespunzator, incat interventia chirurgicala sa se efectueze in
conditii de risc minim;
Pe fondul conditiilor de urgent, medical stomatolog este obligat, uneori, sa
administreze medicamente unui pacient traumatizat, cu teren insufficient explorat,
aflat uneori sub influenta alcoolului si fara sa cunoasca circumstantele exacte in
care a avut loc traumatismul, ceea ce poate duce la accidente sau incidente
consecutive actului therapeutic
Dificultatea aprecierii exacte, din primul moment, a eventualelor complicatii locale
sau generale
Utilizarea de instrumentar, aparatura si material protetice specific sau preluate si
eventual adaptate din arsenalul therapeutic general
7. Accidente locale in anestezia loco-regionala folosita in leziunile BMF
Se pot datora anestezicului administrat sau pot fi de natura traumatic.ele constau in:
Efecte iritative exercitate de solutii hiper- sau hipotone, cu pH acid sau alcalin sau
de solutii alterate si impure;
Inteparea unui nerv, avand drept consecinta nevralgii rebele la analgeticele curente,
parestezii, pierderea sensibilitatii in teritoriul inervat de nervul intepat;
Inteparea vaselor profunde, cu producerea de hemoragii si constituirea de
hematoame care, ulterior se pot suprainfecta
Tulburarile ocular, care apar in anestezia nervului infraorbitar, cand acul introdus
prea adanc I gaura infraorbitara patrunde in orbita sau chiar in globul ocular, ceea

ce duce la hemoragii si hematoame intraorbitare sau intraoculare, cu tulburari

persistente de vedere;
Necroza mucoaselor, consecutive infectiilor subperiostale sau ischemiei produse
prin doze prea mari de adrenalina, injectari prea rapide sau in cantitate prea mare a
anestzicului
Ruperea acului (ace ruginite, vechi, ace manuite brutal)
Abcese, consecutive nerespectarii regulilor de asepsie

8. Timpul de ingrijiri medicale in fracturile coronare totale

In cazul unor fracture coronare totale, penetrante se acorda pana la 10 zile de ingrijiri
medicale pentru dintii frontali si 10-15 zile pentru premolari si molari. Tratamentul efectuat
va fi extractive si protezare;tratament conservator.
9. Enumerate criteriile pt stabilirea imbatranirii dentare prin metoda Gustafson
Uzura suprafetelor ocluzale la dintii antagonisti, care se noteaza cu A; ea
progreseaza cu varsta, dar este influentata si de obiceiurile alimentare, tipul de
ocluzie si procesele patologice;
Gradul de parodontoza, care se noteaza cu P, prin care se realizeaza, atat datorita
imbatranirii, cat si datorita proceselor patologice, dezgolirea radacinilor, cresterea
mobilitatii dentare si, in final, expulzia dintilor;
Apozitia de dentina secundara, care se noteaza cu S si care are drept consecinta
diminuarea cavitatii dentare
Apozitia d cement, care se noteaza cu C si a carui preogresie odata cu varsta se
datoreaza microdeplasarilor dintilor in alveoli;
Rezorbtia radiculara de cement si, uneori, de dentina, care se noteaza cu R;
Transluciditate radiculara, care se noteaza cu T se bazeaza pe faptul ca, odata cu
imbatranirea, canaliculele Tomes se incarca cu substante minerale, ceea ce le
confera o transparent particulara
10.

Obiectivele expertizei medico-legale in stabilirea culpei medicale

Stabilirea prejudiciului adus pacientului;
Stabilirea conexiunii dintre acest prejudiciu si actiunea sau inactiunea medicala
Comisiile de expertiza trebuie sa se bazeze, in efectuarea acestor lucrari medicolegale, pe urmatoarele documente si metode de lucru:
Toate documentele medicale asupra cazului, respective foaia de observatie
complete, buletine de analiza, retete, fise de sanatate, radiografii etc;
Constatarea prejudiciului adus;
Evaluarea prejudiciului prin metode clinice si de laborator daca victim este in
iata sau prin exmen necroptic, cu examene complementare, daca s-a produs
recent decesul;in aceasta ultima situatie, autopsia medico-legala, care este
obligatory, trebuie efectuata cat mai curand dupa moartea pacientului;
Constatarea modalitatii prin care s-a produs prejudicial;
Stabilirea raportului de cauzalitate intre actul therapeutic sau metodele
diagnostic aplicate si prejudicial adus.

Varianta 2
1.Lez. Tr. Ale boltii palatine :
2.Cauzele mortii pulm subite :
3.Obiectivele ex stoma in stab etiologiei tr a lez dentare :
4.Mec de producere a echimozelor fetei :

5.Criterii de apreciere a lez de violent a prevatuze in art 182 C.P

6.Clasificarea frac dentare:
7.Enumerati sind tanatogeneratoare
8.Cazurile in care autopia med-leg este obligatorie:
9.Actiunea focului asupra dintilor
10.Element subiectiv in stab culpei medicale :
1.Lez. Tr. Ale boltii palatine :
produse de ag. Intepatori, taietor intepatori , proiectile
in caz impuscaturilor in cursul autopsiei m.l. tb evidentiat si descries orif de intrare , in
urma acestor lez se realiz comunicarea cav buc cu cav nazala ceea ce duce la tulb de
deglutitie , fonatie, si complicatii septic
timpul de ingrijiri med necesare tb apreciat in fct de profunzimea lez si complicatiile sale
impuscaturile la niv cav buc sunt totdeauna mortale detorita asocierii cu fract craniene si
lez meningo-cerebrale
2.Cauzele mortii pulm subite :
pneumonii bacteriene sau virale
bronhopneumonii
pleurezii
TBC
Edem glotic allergic sau inflamator
Astm bronsic
3.Obiectivele ex stoma in stab etiologiei tr a lez dentare :
Este necesar sa se efectueze :
Anamneza
Ex dentar care va evidential fracture sig r de mob dentara
Ex buzelor si muc ging la care prez de plagi si echimoze ce coincide ca sediu cu lez
dentare , atesta orig tr a lez dent
Ex. Radiologic pentru evidentierea luxatiilor , lez de col , a resturilor dentare in alveoli si a
lez suportului mand- max
Trebuie mentioanat ca frac de col si fract cor se produc mai usor la niv dd cariati si
devitali , luxatiile la dd parodontotici
4.Mec de producere a echimozelor fetei :
Lovire cu corp dur leziuni active ex loviri aplicate cu mij de atac specific omului
:pumn,picior , cap
Lovire de corp dur lez. Pasive produse prin cadere, care sunt localiz pe frunte, nas,
menton , reg zigomatica
5.Criterii de apreciere a lez de violent a prevatuze in art 182 C.P
Incadrarea in art.182 C.P se face pt lez.care necesia mai mult de 60 de zile de ingrijiri med sau
au urm consecinte :-punerea vietii vitimei in primejdie
-infirmitate post traumatic
-pierdere de organ, simt, functie
-slutirea
-avortul post traumatic
6.Clasificarea frac dentare:
DUPa localizare sunt :
Fract Coronare:
o fisuri dentare - intereseaza doar smaltul

o fract cor necomplicate intereseaza smalt si/sau dentina

o fract cor complicate intereseaza si cav dentara
fract radiculare :
o vertical
o orizontale
fract multiple cominutive
fract dentare asociate cu fract de creasta alveolara
deteriorarea lucr dent anterioare

7.Enumerati sind tanatogeneratoare

sind ale insuf SNC:
o comele de cauza endogena si exogena : meningo cerebrale , toxice,hepatice
o soc traumatic ,hwmoragic,cardio,anafilactic,mixt
o zdrobirea capului
sind ale insuf cardio-vasc : colapsul
sind ale insuf resp : asfixiile mecanice
sind complexe : zdrobirea capului
8.Cazurile in care autopia med-leg este obligatorie:
moarte violenta
cauza mortii nu este cunoscuta
cauza mortii este suspecta
o moarte subita
o decesul unei pers a carei sanatate prin natura servicului este verif periodic
o deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau
institutii
o deces care survine in custodie
o multiple decese repetate in serie sau concomitent
o cadaver neidentificate sau scheletizate
o decese survenite in loc public sau izolat
o moarte pusa in legatura cu o deficenta in acordarea asistentei med
o decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie med

9.Actiunea focului asupra dintilor :

la 150gr C : fisuri superf ale rad , dinte de culoare galben bruna
la 175 gr C : smalt galbui stralucitor cu fisuri longitudinal adanci
la 200-220 gr C:smalt stralucitor ,acoperit de un strat cenusiu,disparitia odontoblastilor
la 300 gr C: fragilitatea dd, rad negre, dispar fb . Tomes
la 400-800gr C: caderea dentine,explozia cor la d cariati ,expulzia din alveoli,rad M si PM
sunt odulate,rasuzie in ax,distrugerea dintilor
10.Element subiectiv in stab culpei medicale :
- ignoranta ,neatentia, imprudenta , medicului in acordarea asistentei medicale pacientului ,
adoptarea unui plan de trat inadecvat cazului ,
-se refera la siuatia in care med care a savarsit fapta a prevazut rezultatele periculoase ale
acesteia ,dar nu a urmarit si nu a cceptat producerea ei ,nu a crezut ca rez este negative si nu
se va putea produce culpa cu prevedere ; sau a prevazut rezultatele negative desi tb sa le
prevada culpa simpla sau neglijenta
Varianta 3

Plaga contuza
Accidente ce pot aparea in timpul extractiilor dentare
Clasificarea agoniei dupa durata ei
Metabolizarea Toxicelor
Importanta identificarii M-L si odontostomatologice
Avantajele pe care le pot oferi dintii pt identificare
Autoliza cadaverica
Luxatiile laterale ale ATM
Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca marcajul dentar
Formulati concluziile unul certifiacat ML al unei personae cu fractura unica a corpului mandibular
1)Plaga Contuza
=plaga zdrobita. E consecutiva lovirii cu un corp dur. Plagile contuse se caracterizeaza prin
prezenta de punti de tesut care unesc marginile plagii, margini cu contur neregulat, echimozare
si excoriate, character anfractuos si tendinta la infectii;
Exista 2 varietati : A)PLAGA PLESNITA care apare in urma lovirii unei zone a corpului in
care pielea intra in contact cu planul osos prin intermediul unul plan cutanat subtire,(craniu, nas,
menton, coate , creasta iliaca); ea are forma relative liniara, existand astfel riscul de a fi
confundata cu plaga taiata; diferenta se face prin aspectul neregulat al marginilor, prezenta
puntilor tisulare intre acestea si aspectul anfractuos al plagii plenite. B)PLAGA MUSCATA produsa
de animale sau de om; se caracterizeaza prin : perderea de substanta, marca de muscare,
frecventa tendinta la suprainfectie;
2)Accidente ce pot aparea in timpul extractiilor dentare
a)LEZIUNI DENTARE : a1)ale dintelui bolnav la care se pot produce fracture de coroana, cols au
radacina, datorita fie terenului local fie unei tehnici gresite sau lipsei de abilitate a medicului.; in
cazul unor astfel de accidente se impune efectuarea unei noi radiografii dentare pentru a se
putea proceda la continuarea exctractiei. Pot aparea unele complicatii infectioase
locale( alveolite, osteomielite, abcese, flegmoane); a2) ale dintilor vecini, care prin deraparea
instrumentelor stomatologice, pot fi fracturati sua luxati; a3) smulgerea sau lezarea mugurilor
dentari permanenti ; a4) extractia dd sanatosi;
b)LEZAREA PARTILOR MOI ENDOBUCALE , cu producerea de plagi gingivale, lingual, sublinguale,
emfizem al obrazului;
c)LEZIUNI ALE SUPORTULUI OSOS MAXILO MANDIBULAR, cu producerea de fracture ale crestelor
alveolare, ale tuberozitatilor maxilare si mandibulare, luxatii ATM, impingerea radacinii idntelui in
sinus, in cavitatea nazala sau in cavitati patologice;
d) asfixii mecanice prin aspirarea dd, protezelor mobile sau fragmente ale acestora
3)Clasificarea agoniei dupa durata ei
Din punct de vedere al duratei, agonia poate fi : 1)absenta( in zdrobiri ale capului,unele morti
subite), 2.scurta(in asfixii, hemoragii), 3.lunga-ore sau zile(in boli cornice)
4)Metabolizarea toxicelor
Consta in transformarea toxicului in compusi, de regula, mai putin toxici( exceptii: transformarea
acloolului etiloc in aldehida formica, a parathionului in paraoxon). Sisteme de biotransformare
exista in aproape toate organelle, dar sediul principal in constituie ficatul. In ficat, prin enzimele
REN sunt degradate cele mai multe dintre substantele cu effect toxic patrunse in
organism( alcoolul etilic, hidrocarburile policiclice, barbituricele, etc).Plasma contine esteraze
care hidrolizeaza procaine, cocaine.
5) Importanta identificarii M-L si odontostomatologice
Identificarea este activitatea de a demonstra pe baza unor criteria si probe ca un
individ este diferit de altul.Prin aceasta activitate se evidentiaza si se grupeaza
caracterele( calitative si cntitative) proprii individului viu sau uni cadavru.Indentificarea se
bazeaza pe unicitatea fiecarui individ. Importanta acestei activitati a crescut inultimul timp cand

se punea problema identificarii atat a persoanelor( de exepmlu stabilirea varstei la copii

neidentificati ) cat si a cadavrelor si a resturilor cadaverice. Se solicita stabilirea identitatii in
urmatoarele situatii: a) considerente de drept civil( un individ nu poate fi declarat mort daca nu a
fost identificat cadavrul acestuia;aspect legate de mostenire, probl legate de asigurari sociale,
etc.) b)considerente de drept penal ( identify. Victimei unei agresiuni, se poate proba o crima,
identificarea impostorilor) c) considerente umanitare( apartinatorii doresc primirea ramasitelor
celui disparut pt inhumare)
Activitatea de identificare implica munca in echipa: medic
legist+odontostomatolog+ofiteri politie criminal. Printre primele identificari realizate pe baza de
odontostomatologie->catastrofele cu numar mare de victim( incendii, accidente aviare, etc)
6) Avantajele pe care le pot oferi dintii pt identificare
1)mare rezistenta la actiunea factorilor distructivi, atat datorita protectiei oferite de buze si
obraji, cat si datorita rezistentei smaltului (rezistenta asemanatoare si la proteze dentare)
2)dentitia e formata dintr-un numar de unitati cu numar, forma dimensiuni si structura strict
individualizate.nu exista 2 persoane cu aceeasi formula dentara. Aceste caractere variaza cu
varsta, si cu patologia individuala.In mod normal, dentitia definitive a omului are 32 dd si 160 de
fete, fiecare cu particularitatile ei.
3)tot caractere individuale sunt si modificarile de implantare( prognatism complet si dublu,
prognatism complet si simplu,prognatism maxilar) , anomaliile de numar, existent de dinti si
radacini suprapuse, macro-microdontie, existent unui tubercul Zuckerkandl
7) Autoliza cadaverica
Consta in lichefierea tesuturior si celulelor,fiind o manifesare cadaverica distructiva
precoce, ce are loc sub actiunea enzimelor propriului organism, reprezentate de hidrolaze
lizozomale; sub actiunea anoxiei, membrane lizozomala permite acestor enzyme sa invadeze
celulele si sa lizeze organitele celulare;manifestarile autolitice se datoreaza si inhibarii enzimelor
respiratorii; autoliza cadaverica se desfasoara in absenta enzimelor microbiene, pregatind
substratul necesar actiunii microbiene din cursul putrefactiei; exemple de autoliza: hemoliza si
lichefierea meduloruprarenalei, ( capata aspectul unei magme negricioase)
8)Luxatiile laterale ale ATM
Sunt consecinta loviturilor aplicate peg onion sau pe ramul mandibular, ducand la
deplasarea condilului homolateral spre medial, sau a condilului contralateral spre lateral; aceste
luxatii se asociaza intotdeauna cu fracturi ale condilului mandibular. Timpul de ingrijiri medicale
necesare e variabil intre 25-30 zile.Leziunile partilor moi periarticulare predispun la luxatii
recidivante, pe care, de obicei, victim invata sa le autoreduca.
9)Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca marcajul dentar
Marcajul trebuie sa indeplineasca urmaoarele calitati: sa ocupe spatiu putin, sa nu
interfere cu estetica sau rezistenta lucrarii, sa nu jeneze pacientul, sa fie ieftin si usor de citi, sa
fie durabil, rapid si comod de realizat de catre toti medicii stomatologi;
10) Formulati concluziile unul certifiacat ML al unei personae cu fractura unica a
corpului mandibular
??????
Varianta 4

1. Manifestarile putrefactiei: enumerare

2. Leziunile pasagerului 2 in accidentele de trafic rutier
3. Formulati concluziile intr-un caz in care moartea a intervenit prin asfixie mecanica,
consecutive inghitirii unei piese din instrumentarul stomatologic.
4. Plaga plesnita
5. Sindroame tanatogeneratoare in fracturile de maxilar

6. Leziuni ale mucoasei gingivale

7.Conduita medicului stomatolog pt prevenirea reactiilor alergice
8. Criterii definitorii ale sindroamelor tanatogeneratoare.
9. Caracteristicile etapei de instalare a rigiditatii cadaverice.
10. Falsul intelectual
1. Manifestarile putrefactiei: enumerare
Pata verde de putrefactie
Circulatia postuma( aparitia de dungi maronii perivenoase, dat. sg putrefiat
transvazat prin peretii vasculari hiperpermeabilizati)
Formarea de gaze de putrefactie( care are drept rezultat umflarea cadavrului si
explozia abdomenului)
Lichefierea organelor( cu transformarea lor intr-o magma verzuie)
2. Leziunile pasagerului 2 in accidente de trafic rutier
Aproape intotdeauna acesta prezinta leziunile cele mai grave => locul mortului.
In impactul antero-post pasagerul din dreapta fata este proiectat inainte. In aceasta
miscare exista 3 momente:
Membrele superioare amortizeaza partial violent impactului
Trunchiul se deplaseaza in jos si inainte, inainte sau in sus si inainte. Astfel capul se
loveste de parbriz si de tabloul de bord, ceea ce produce fracturi la diferite nivele ale
fetei, de marginea lateral a monturii, ceea ce produce fracture ale arcadei zigomatice si
ale osului frontal.
Pasagerul cede in spate, ceea ce poate produce fracture si/sau luxatii cervical si craniovertebrale.
3.Formulati concluziile intr-un caz in care moarte a survenit prin asfixie
mecanica consecutiv inghitirii unei piese din instrumentarul stoma.
4.Plaga plesnita reprezinta o varietate a plagilor contuse, care apare in urma lovirii
unei zone a corpului in care pielea intra in contact cu planul osos prin intermediul unui
plan subcutanat subtire( craniu,nas,menton,coaste,creasta iliaca,genunchi); ea are forma
relative liniara, existand astfel riscul de a fi confundata cu plaga taiata; diferentierea se
face prin aspectul neregulat al marginilor, prezenta puntilor tisulare intre acestea si
aspectul anfractuos al plagii plesnite
5.Sindroame tanatogeneratoare in fracturile de maxilar
Socul hemoragic
Socul traumatic, consecutive distructiilor osoase intinse
Asfixiile mecanice, prin deplasarea spre posterior a diverselor parti component ale
masivului osos facial, aspirarea de eschile osoase, dinti si fragmente de proteze dentare,
corpi straini exogeni,caderea inapoi a limbii
Complicatiile septice(meningite,meningo-encefalite), prin flora microbiana care
contamineaza plagile, prin propagarea florei microbiene din cav. nazala la sinusurile
paranazale si prin propagarea infectiei la regiunile temporal si infratemporala.
Tromboza sinusului cavernos
6.Leziuni ale mucoasei gingivale constau in echimoze si plagi care in mod obisnuit
sunt associate cu leziuni traumatice dentare. Timpul de ingrijiri medicale necesar
vindecarii leziunilor traumatice gingivale este in general inclus in cel acordat pt leziunile
associate.

7.Conduita medicului stomatolog pt prevenirea reactiilor alergice.

Efectuarea unei anamneze complete(de ex antecedentele de astm bronsic indica
intotdeauna prezenta unui teren alergic)
In cazul depistarii terenului alrgic,desensibilizarea pacientului, iar la nevoie, schimbarea
medicamentului ales initial
Supravegherea permanenta a pacientului dupa administrarea medicamentelor cu
potential alergogen
Oprirea administrarii tratamentului la aparitia primelor semen care anunta o reactive
alergica, aplicarea tratamentului antialergic( la nevoie se recurge la oxigenoterapie saun
punctie crico-tiroidiana) si asigurarea trasportului pacientului catre un serviciu de
specialitate
8.Criterii definitorii ale sindroamelor tanatogeneratoare
Reprezinta o asociere de semen si simptome avand substrat lezional specific si etiologie
diversa
Corespund insuficientei unui organ
Prin evolutia spre ireversibil, sindroamele tanatogeneratoare pot duce la moarte
Stadiile finale ale acestor sindroame corespund practice starilor terminale
9.Caracteristicile etapei de instalare a rigiditatii cadaverice
Incepe dupa 2-6 ore postmortem si dureaza 10-14 ore
Rigiditatea cadaverica se instaleaza de sus in jos,cuprinzand in ordine mm cefei,
masticatori si ai memb superioare
Datorita contractiei mm erectori ai firului de par pielea capata aspectul de piele de
gaina
Pupilele sunt micsorate( aparenta mioza)
Rigiditatea poate di usor invinsa prin imprimarea de miscari in articulatie, dupa care
reapare
Poate avea loc evacuarea vezicii urinare, a rectului si a veziculelor seminale
10.Falsul intelectual consta in falsificarea unui inscris official de catre un functionar
aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari
necorespunzatoare adevarului sau prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau
imprejurari( Codul Penal Roman Art. 289).

Varianta 5:
1.fracturile osului zigomatic:
Sunt frecvente, situarea proeminenta a osului zig explica expunerea sa la loviri. Timpul de ingrijiri
medicare e de 12-15 zile. Victima poate ramane cu slutiri (in fracturi cominutive sau cu
infundare) sau poate suferii complicatii septice prin aparitia sinuzitei maxilare.
2.sindroamele tanatogeneratoare in fracturile de mand:
a)asfixia mecanica: e produsa prin caderea limbii in fracutrile bilaterale (cand fragmentul osos
este tras post si inf prin contractia muschilor planseului bucal, iar limba este impinsa in fundul
gatului) si prin hematoame ale planseului bucal, prin aspiratia lucrarilor protetice desprinse, a
fragmentelor osoase sau a cheagurilor de sange.
b)procesele septice la distanta (bronhopneumonii, abcese pulmonare) cu germeni din mediul
ext in fracturile deschise sau cu flora microbiana din focarele inf dentare-abcese, gangrene.

c)hemoragii meningo-cerebrale consecutiv fracturii asociate a bazei craniului.

3. slutirea si desfigurarea:
-- ptr ca lez sa se incadreze in notiunea de slutire\desfig trebuie sa indeplineasca ur conditii:
-sa aiba caracter permanent( deci nu intra tunderea sau smulgerea parului si nici lez care pot fii
corectate prin proteze, incat fizionomia si fct sa nu fie afectate-de ex pierderea dintilor).
-deformarea sa fie evidenta.
-deformarea sa persiste dupa epuizarea tuturor metodelor de tratament reparator.
In maj cazurilor, nu se por stabilii concl ferme asupra slutirii\desfigurarii. Ptr a se realiza aceasta
este necesar ca pacientul sa fie examinat in repetate randuri si sa fie examinat si de medicul de
specialitate, singurul care poate preciza evolutia cazului, tratam ulterioare ce trebuie aplicate,
data recomandata efectuarii acestora si prognosticul lor. Aplicarea tratam recuperator prez
dificultati cum ar fii pac nu poate fii obligat sa accepte riscul evident al unei interventii ch
estetice, riscurile interventiei sunt imprevizibile. In aceste cazuri medicul legist este obligat sa
foloseasca in concluzia expertizei termenul de posibilitate sau probabilitate de remediere a
desfigurarii prin tratam recuperatorii. In cazul in care vistima refuza sa efectueze un tratam care
evident ar fii favorabil (ex protezarea unei edentatii posttraunatica) nu se poate aprecia ca este
vb despre desfigurare.
4.reactii alergice:
-reprez maj reactiilor adverse.
-nu exsita corelatie intre doza si gravitatea simptomelor.
-apare la a doua admin la min 4-5 zile a aceluiasi med sau a altuia cu struct asemanatoare.
-in int dintre cele doua admin se decl react imunologice care stau la baza react alergice
Mecanism: se stab leg covalente intre med sau un catabolit al sau si o proteina IG.rezulta un
antigen care ca reactiona si form complexul antigen-anticorp.aceste complexe se fixeaza pe fie
pe mastocitele celulare fie pe granulocitele bazofile circulante si vor react la fiecare ct cu
antigenul.celulele elibereaza mediatori ch care decl alergia(histamina, serotonina, heparina,
prostaglandine, prostacicline, bradikinina, acetilcolina).mediatorii produc bronhospasm,
vasodilatatie pana la probusirea tensionala, hiperpermeabilit capiulara, edem.
Simptomele: sunt identice indiferent de alergenul declansator. Sunt localizate(urticarie,
eczeme, rinita vasomotorie,astm bronsic, icter, nefrita) sau sistemice-socul anafilactic, in care
org tinta apartin sist cardiovascular si ap respirator.socul anafilactic apare si evolueaza rapid
ducand, in lipsa unui tratam corespunzator, la decesul pacientului in 10-15 min. Se manif cu
edem Quinke(edem al capului, gatului cu dispnee, cianoza, tiraj si cornaj.cele mai frecvente
reactii alergice sunt induse de antibiotice(penicilina, ampicilina, streptomicina),
analgetice(algocalmin, aspirina), antiseptice orale, anestezicele loco-regionale(procaina, xilina),
amalgamul.
-calea parenterala de administrare ete cea mai nociva deoarece alergenul se raspandeste rapid
in tot org.
-medicul are obligatia de a obtine date anamnestice cu privire la aceste alergii.toate datete se
scriu in fisa pac.
-teste de sensibilitate: IDR, patch test, cuti-reactia, test conjunctival care este cel mai usir de
efectuat de medicul stomatolog.
Pentru prevenirea react alergice sunt obligatorii:
-efectuarea unei anamneze complete.
-in cazul depistarii terenului alergic, desensibilizarea pac, iar la nevoie schimbarea tratamentului
initial ales.
-supravegherea pac dupa admin medicamentului cu potential alergogen.
-oprirea admin tratam la aparitia primelor semne ale unei react alergice, aplicarea tratam
antialergic( la nevoie se recurge la oxigenoterapie sau puncti crico-toroidiana) si asig
transportului pas la un serviciu de specialitate.
5.Moartea clinica:
-este o stare terminala care consta in oprirea fct resp si cardiaca cu disparitia reflexelor si linie
izoelectrica pe EEG si ECG.

-daca in 2-5 min se aplica sustinut manevre de reanimare si terapie intensiva pac poate fii
recuperat deoarece in acest interval modificarile anoxice nu sunt complete, fiind reversibile.
6.factorii care conditioneaza evolutia lez dento-alveolare:
Lez dento-alv sunt produse prin mecanisme directe sau indirecte(lovirea prin caderea pe menton
sau pe corpul mandib). Clasificare:
A.a)fracturi coronare:-fisuri dentare care intereseaza numai smaltul.ele nu necesita tratam avand
prognostic bun.
-fracturi coronare necomplicate care intereseaza smaltul si\sau dentina
dar nu si camera pulpara.
-fracturi coronare complicate care intereseaza camera pulpara-fracturi
penetrante.
b)fracturi radiculare:-verticale care obliga extractia dd sau orizontale care pot interesa colul, 1\3
medie a radacinii sau apexul
c)fracturi multiple cominutive care intereseaza mai multi dd.
d)fracturi dentare asociate cu fractura de creasta alv.
e)deterioararea lucrarilor dent anterioare.
B.a)luxatia cu intruzie-deplasarea dd in alveola.necesita extractie.
b)lux cu extruxie in care dd e mobil si ridica pb extractie.
c)lux laterala in care dd e deplasat spre oral
d)avulsia dentara-pierderea unuia sau mai multor dd si care se pot asocia cu fracturi de proces
alv.
In fct de tipul lux si gradul de mobilitate, sub supravegherea periodica a vitalitatii dd, atitudinea
terapeutica poate consta in conservare sau extractie.
7.clasificarea ag traumatici:
-se clasifica in:
A. Ag mecanici, care actioneaza prin energia lor cinetica,exercitata fie prin lovirea
corpului cu un corp dur (lez active), fie prin lovirea acestuia de un corp dur (lez pasive, de
cadere).
B.ag fizici: cresterea sau scaderea temperaturii, actiunea curentului electric, cresterea sau
scaderea presiunii, energ radianta.
C.ag chimici: subst toxice
D.ag biologici: microbi,ciuperci,venin,transfuzii de sange heterolog.
A) ag mecanici:
-corpuri contondente: -cu supraf de impact mai mica de 4 cm2
-cu supraf de impact intre 4-16 cm2
-cu supraf de impact mai mare de 16 cm2
-corpuri cu vf si lama ascutita:-corpuri intepatoare, prevazute numai cu vf. Ex ac, furca.
-corpuri taietor intepatoare care au vf si o muchie taioasa. Ex
briceag.
-corpuri taietor-despicatoare cu o muchie ascutita si energie
imprimata corpului de greutatea sa. Ex satar, topor.
-proiectilele armelor de foc(gloante).
8.masuri pe plan international pentru identificarea odonto-stomatologica unica:
Dintii prezinta o serie de avantaje care ne ajuta sa identificam persoana de la care provin. In
majoritatea tarilor s-a intocmit Cartea de identificare dentara unica.In prezent este acceptata
diagrama interpolului. Aceasta reda schematic toate fetele si muchiile dintilor, pe care se fac
notatii conventionale dupa un sistem acceptat international. Fisa Interpol se intocmeste in toate
cab stomatologice. Completarea ei este obligatorie la angajarea in unitati si institutii al caror
personal este expus accidentelor colective:aviatori, politisti, personal maritim, militari, etc.pe
baza acestor date se intocmeste un fisier central de date odontostomatologice. Nomenclatura
unica folosira are avantajul ca permite schimbul intre tari.formulele dentare obtinute de la
cadavrele neidentificate pot fii comparate cu datele ante-mortem aflate in evidenta cab
stomatologice.expertiza este usurata daca pe langa dinti exista si fragm din suportul osos.

9.enumerati infractiunile care pot fii comise de medic:

-eliberarea de certificate false (falsul intelectual)
-refuzul de servicii legalmente datorat
-divulgarea secretului profesional
-nedreapta luare(conditionarea actului medical prin luare de mita sau primirea de foloase
necuvenite)
-neglijenta in serviciu
-abuzul in serviciu
-nerespectarea normelor de tratament
10.obiectivele (capitolele) tanatologiei medico-legale:
-tanatosemiologia care cuprinde metode de examinare a cadavrelor pentru stab mortii reale.
-tanatomorfologia care studiaza modif macro si microscopice in starile terminale si la cadavre
-tanatoetiologia si tanatogeneza care stud felul si cauza mortii, imprejurarile in care sa produs
moartea si mec aparitiei mortii.
-tanatochimia care stud modif chimice aparute dupa moarte.
-tanatocronologia care ofera date ptr stabilirea datei mortii.
VARIANTA 6
1.TIMPUL DE INGRIJIRI MEDICALE IN FRACTURILE MANDIBULARE
2. PIERDEREA DINTELUI CA PIERDERE DE ORGAN
3. EVOLUTIA HEMATOAMELOR
4. TIMPUL DE INGRIJIRI MEDICALE IN FRACTURILE DE PIRAMIDA NAZALA
5. PREVENIREA ACCIDENTELOR ANESTEZIEI LOCO-REGIONALE IN CHIRURGIA BMF
6. ENUMERATI SEMNELE NEGATIVE DE VIATA SI VALOAREA LOR
7. CAUZELE CARDIACE ALE MORTII SUBITE
8. ETAPELE EVOLUTIEI DENTARE UTILIZATE IN IDENTIFICARE
9. ETAPELE EFECTUARII EXPERTIZEI PRIN MUSCARE SI OBIECTIVELE EI
10. DREPTURILE BOLNAVULUI IN RELATIILE CU MEDICUL
1.TIMPUL DE INGRIJIRI MEDICALE IN FRACTURILE MANDIBULARE
- se acorda in functie de localizarea si gravitatea lor
Fracturi mandibulare :
Partiale fisuri 12-15zile
fracturi ale marginii alveolare 7-9zile
Totale liniare simple 30-35zile
- duble 40-70zile
cominutive 50-70zile
cu deplasare mare 65-70zile
deschise cu vindecare per primam 50-55zile
- infectate 65-70zile
ale apofizei coronoide 25-30zile
intraarticulare 50-65zile
Luxatii temporomandibulare :
Anterioare / posterioare 12-15zile
Laterale 20-30zile
Recidivante 25-30zile
2. PIERDEREA DINTELUI CA PIERDERE DE ORGAN

Organul este o formatiune anatomica diferentiata dpdv structural cu structura,

vascularizatie si inervatie proprie; acesta singur sau impreuna cu organelle simetrice,
indeplinesc o anumita functie. Conf def, fiecare dinte este un organ. Dar prin faptul ca
fiecare apartine complexului dentar si ap masticator, dpdv ML(in sensul art 182) se

vorbeste de pierderea de organ numai in conditiile edentatiei.Protezarea realiz totusi

inlaturarea pierderii functiei. Fct masticatorie nu poate fi insa rrealizata in con fiziologice
in anchiloze temporo-mand, in deformari mutilante ale mand, edentatii ale unui arc
dentar sau lipsuri dentare care necesita proteza mobile.
3. EVOLUTIA HEMATOAMELOR
Hematoame voluminoase este obligatorie evacuarea lor chirurgicala si acordarea unui
timp
de ingrijiri medicale in raport cu durata tratamentului
efectuat
Hematoamele produc tulburari functionale care pot merge pana la punerea in primejdie a
vietii sau pot duce la deces (ex. hematoamele extradurale)
Prezinta riscul suprainfectarii, al anemiei, al aparitiei socului traumatic, care prelungesc
timpul de ingrijiri medicale (suprainfectia poate fi agravata si deterenul individual, ex.
diabet zaharat)
Hematoamele cu volum mic se pot inchista sau resorbi

4. TIMPUL DE INGRIJIRI MEDICALE IN FRACTURILE DE PIRAMIDA NAZALA

Fracturi simple, fara deplasare, 12-14zile (daca nu sunt insotite de epistaxis repetat nu
necesita tratament medical)
Fracturi cu deplasarea piramidei nazale => reducere si imobillizare prin tamponament =>
15-19zile
Fracturi cu interventie chirurgicala, 25-40zile; uneori persoana poate ramane cu slutire sau
tulburari respiratorii cornice
5. PREVENIREA ACCIDENTELOR ANESTEZIEI LOCO-REGIONALE IN CHIRURGIA BMF
- explorarea cat mai completa a pacientului inainte de anestezie
- respectarea indicatiilor medicului specialist in cazuri de diabet zaharat, boli cardiace
decompensate, hipertensiune arteriala, femei la menstruatie, in lactatie, in primele 3 luni de
sarcina, pacienti cu teren alergic
- injectarea numai a anestezicului indicat pt situatiile de mai sus
- substanta injectata clara si incolora, fara depasirea termenului de valabilitate
- pt prevenirea socului anafilactic la novocaina se testeaza sensibilitatea la novocaina si
sulfamide, dc exista teren alergic, se administreaza xilina prudent, pt ca pacientul poate avea
teren polialergic
- la epileptici novocaina se administreaza dupa barbiturice
-la hipertensivi, anesteizc + adrenalina +(supradozare,injectarea prea rapida sau patrunderea
intravasculara a adrenalinei ) => accese epileptiforme, hiperexcitabilitate, senzatie de constrictie
toracica, dispnee, tahicardie, hipertensiune, convulsii, edem polmonar,apnee
6. ENUMERATI SEMNELE NEGATIVE DE VIATA SI VALOAREA LOR
- pot fi obiectivate de medic si in activitatea sa de teren sau de cabinet
- au valoare orienativa
- diagnosticul de moarte poate fi pus numai daca se constata prezenta tuturor acestor semne
Enumerare: 1) pozitia cadavrului in decubit dorsal (cel mai frecvent), degete semiflectate,
mandibula
cazuta
2) oprirea respiratiei cercetare stetacustica a tuturor ariilor pulmonare
3) oprirea activitatii cardio-vasculare absenta pulsului si a zgomotelor cardiace
4) absenta reflexelor
5) linie izoelectrica la ex EEG

7. CAUZELE CARDIACE ALE MORTII SUBITE

Ateroscleroza coronariana la personane sanatoase evolueaza ca forma de manifestare a

Cardiopatiei ischemice nedureroase
- la persoane cu antecedente cunoscute
- episod final datorat: stenozei coronariene aterosclerotice,
infarct
miocardic(mecanisme tanato-terminale: aritmii, soc
cardiogen,
ruptura inimii cu tamponada cardiaca),trombozei
coronariene
recente
- stop cardiac neprecedat de nicio aritmie(apare doar pe
ECG)
Hipertensiunea arteriala fenomen tanato-terminal reprezentat de insuficienta cardiaca
acuta sau de hemoragie cerebrala
Miocardite (parenchimatoase, interstitiale)
Endocardite
Rupturi anevrismale (aortic, cerebrale)
Trombembolii (pulmonare, cerebrale)
valvulopatii

8. ETAPELE EVOLUTIEI DENTARE UTILIZATE IN IDENTIFICARE

Perioada embrionara(se realiz examenul Rx pt evidentierea mugurilor dentari), dinti

temporary(coloratie albastruie,volum mic,coronae scurrte si globuloase,cuspii stersi,dd
implantai vertical pe arcade,pana la 4 ani nu exista spatii interdentare,intre 4 si 6 ani
apar diasteme fiziologice in special la dd maxilari si un grad de abraziune fizio) dinti
permanenti(ofera info in functie de data aparitiei lor) dupa varsta de 25 ani(stabilirea
varstei prez dificultati deoarece se realiz in fc de gradul de uzura care poate fid et si de
procese patologice)
9. ETAPELE EFECTUARII EXPERTIZEI PRIN MUSCARE SI OBIECTIVELE EI
Etape: I. Examinarea plagii cat mai rapid dupa producerea ei, pt ca se modifica cicatricile in
timp
a) descrierea leziunilor
b) efectuarea de fotografii
c) executarea de filme in infrarosu si de stereografii
d) executarea amprentei
II. Examinarea persoanei suspecte
a) fotografii dentare
b) realizarea amprentei
III. Compararea rezultatelor obtinute in etapele precedente
IV. Concluziile expertizei
10. DREPTURILE BOLNAVULUI IN RELATIILE CU MEDICUL
respectarea demnitatii personale, iindiferent de boala de care sufera
cunoasterea diagnosticului, evolutia bolii, metode de investigatie, terapeutice, riscuri
solicitarea consultului altor medici

VARIANTA 7:
1.Modificarile de culoare ale echimozelor:evolutie in timp, cauze:
Culoarea confera date asupra vechimii echimozei.In primele ore d la producerea echimozei,
aceasta are culoarea rosie(datorita HbO2 revarsate in tesuturi si vasodilatatiei);dupa 2-3 zile
culoarea e albastruie(HbO2 se transforma in HbH); intre a 3 si a 6 zi culoarea e cafenie(datorita
formarii bilirubinei) si apoi verzuie(datorita formarii biliverdinei).rezorbtia echimozei se face intrun interval de timp variabil de la 3-4 zile pana la 8-12
2.Clasificarea medico-legala a toxicelor:dpdv.medico-legal,toxicele se clasifica in:
-Toxicele zonale,produc leziuni specifice la poarta de intrare(substante caustic),In organele care
se catabolizeaza (ficatul etanolic) si la poarta de iesire(mucoasa bucala si rinichii)
-toxice functionale,care produc modificari minime si nespecifice de tipul stazei generalizate si al
hemoragiilor punctiforme subseroase(barbiturice,opiacee,curarizante)
3.Leziunile traumatice ale limbii:
-pot fi prosude de agenti traumatic care acrioneaza direct,patrunzand in cav bucala (agenti
taietori sau taietori intepatori)sau de agenti traumatic care actioneaza indirect(muscarea limbii
consecutive loviturilor aplicate pe mandibula sau caderii).Leziunile constau in
echimoze,eroziuni,helatoame,plagi profunde sau sectionarea limbii.In cadrul autopsiei medicolegale,este obligatorie efectuarea de sectiuni seriate frontale prin limba pt evidentierea
echimozelor,precizand sediul si dimensiunile lor.Existenta acestor leziuni poate semnifica
producerea lor prin lovituri aplicate la nivelul fetei,urmate de muscarea limbii.Alteori ,prezenta
numai a infiltratelor hemoragice lingual,in absenta altor leziuni,ridica suspiciunea unei crize
epileptic.Timpul de ingrijiri medicale necesar vindecarii leziunilor traumatice ale limbii,variaza in
functie de felul acestora:2-7zile(echimoze) 8-9 zile (plagi contuse intinse) 12-15zile(pt sectionari
partiale ale limbii).
4.Clasificarea fracturilor colului mandibulei:
-fracturi subcondiliene joase:sunt fracture directe,linia de fractura pleaca de la punctual cel mai
decliv al incizurii mandibulei spre marginea post a condilului
-fracturi subcondiliele inalte:sunt fracture indirect,ale carui traiecte pornesc de la incizura
mandibulei si intereseaza colul mandibulei
-fracturi intraarticulare,cu zdrobirea capului mandibulei,asociata cu leziuni ale atm. Si ale
peretilor meatului acustic extern.
5.Probleme medico-legale care intervin in anestezia generala aplicata in bolile BMF:
-anestezia generala e utilizata in stimatologie,numai in cazuri de extrema necessitate.Actul
operator va avea loc numai in spital,unde exista personal specializat,aparatura necesara si
posibilitati de explorare,supraveghere si tratare imediata a accidentelor si incidentelor
acesteia.Inaintea anesteziei,este necesara explorarea pacientului pt depistarea afectiunilor
cardiovasculare,respiratorii,hepatice,renale,metabolice,etc.Moartea consecutive a accidentelor
dubvenite in timpul anesteziei generale,se poate datora:
-apneei de origine centrala,consecutive inhibarii centrilor respiratori prin supradozare anestezica
si reflexe vagale
-asfixiei mecanice prin spasm laringian,edemglotic,caderea limbii,hipersecretie laringo-traheobronsica,aspirale de corpi straini,caderea mandibulei,contrictie
toracica,dispnee,tahicardie,hipertensiune,convulsii,edem pulmonar,apnee.Aparitia acestor
simptome este favorizata de supradozarea,injectarea prea rapida sau patrunderea intravasculara
a adrenalinei.
6.Modificari cadaverice conservatoare:
--au loc in conditii de mediu care impiedica putrefactia:

-mumifiere:realizata in mediu cald,cu umiditate scazuta,in prezenta curentilor de aer,cadavrul

scade in greutate,capatand un aspect pergamentat,uscat.
-saponificare:realizate in medii umede,lipsite de oxigen(ex:soluri argiloase),se formeaza
adipoceara,aceasta imprima cadavrului culoarea galbuie si miros de branza ranceda
-lignifiere:este un tip particular de mumifiere,care se produce in medii bogate in acid tamic si
humic(mlastini acide,turbarii)
-modificari conservative artificial:inghetarea si imbalsamarea
7.Clasificarea fracturilor totale de maxilar:
-fracturi partiale(sunt fracturi de creasta alveolara consecutive extractiilor dentare si fracture
ale tuberozitatii maxilei)fracturi totale (in care sunt interesate mai multe oase ale masivulei
faciale):fractura transversala joasa,fractura transversala mijlocie,fractura transversala inalta
,fractura vertical,care poate fi mediana sau lateral,fracture combinate(cu linii de fractura
transversal si verticale)
8.Dezavantajele metodei Gustavson:
-valoarea apozitiei in aprecierea varstei este discutabila,deoarece,in unele cazuri,chair la tineri
poate exista o hipercementoza
-Modificarea de transparenta dentara nu poate fi evidentiata pana la varsta de 30 de ani
-rezorbtia radiculara este o modificare datorata nu numai imbatranirii,ci si diverselor procese
patologice
9.Actiunea focului asupra restaurarilor dentare:
Restaurarile metalice :
-amalgam 200gr C disocierea amalgamului ce poate apareea sub forma de picaturi in cav
bucala,mai mult de 200gr C:transformarea amalgamului intr o pulbere asemanatoare scrumului
de tigara
-alaije in aur galben:900gr C:topirea lor
-aliaje albe 1025ge C:topirea lor
-aliaje Cr-Co:1200-1400gr C:topirea lor
-otel inoxidabil:1300-1400 gr C:topirea lor
Restaurari minerale: portelan 900 gr C: topire
Restaurari organice:-vulcanite:200 gr C: imprima cadavrului un miros specific, uneori proteza
poate fuziona cu partile moi
Rasini dentare:600 gr C :topire
10.Formulati concluziile unui certificate medico-legal in care persoana prezinta
fractura fara deplasare a piramidei nazale:
-numitul M.D. prezinta lez traumatice produse prin lovirea cu un corp dur(posibil pumn).Leziunile
pot data din... si necesita pt vindecare 15-20 zile de ingrijire medicala

Varianta 8
1. Diagnosticul diferential intre lividitati cadaverice si echimoze
2. Cauzele cardiace ale mortii subite
3. Particularitati anatomo-clinice ale traumatismelor BMF
4. Factori care conditioneaza periculozitatea fracturilor arcadei zigomatice
5. Accidentele anesteziei generale in terapia BMF
6. Clasificarea leziunilor traumatice dentare
7. Conditiile in care se apreciaza pierderea functiei de masticatie
8. Luxatiile anterioare ale ATM.
9. Enumerati documentele ante-mortem in identificarea odontostomatologica
10.
Tipuri de interactiuni intre medicamente

1.Diagnosticul diferential intre lividitati cadaverice si echimoze:

LIVIDITATI CADAVERICE
ECHIMOZE
-apar in partile declive
-apar in orice regiune a corpului,inclusive
in partie declive
-caracteristice lor sunt in functie de
-prezinta modificari specific de culoare
etapa in care sunt examinate
-pe sectiune dispar la spalare,iar
-pe sectiune nu dispar la spalaresi
tesuturile nu prezinta infiltrate
tesuturile prezinta infiltrate hemoragice
hemoragice
2.Cauzele cardiace ale mortii subite:
-ateroscleroza coronariana poate sa apara la personae sanatoase sau la personae cu
antecedente cunoscute;episodul final poate fi: scleroza coronariana aterosclerotica,infarctul
miocardic,tromboza coronariana recenta.Mecanismele tanato-terminale ale infarctului miocardic:
aritmii,socul cardiogen, rupture inimii cu tamponada cardiac
-hipertensiunea arterial cu fenomen tanatoterminal: insuficianta cardiac acuta,hemoragie
cerebral
-miocardite
-endocardite
-rupturi anevrismale
-tromboembolii
-valvulopatii
3.Particularitati anatomo-clinice ale traumatismelor BMF:
-pornesc de la pozitia si structura pe care regiunile fetei le au in organism
-structura, regiunile capului si ale fetei sunt formate dintr-un complex alcatuit din parti somatice
(piele, tesut subcutanat, muschi striate ai mimicii si masticatiei, oase) si viscerala(cavitatea
bucala cu organelle pe care le contine si glandele salivare).
-din interactiunea acestor 2 parti rezulta functii diverse si complexe ( masticatia, mimica, fonatia,
simtul gustative, deglutitia, respiratia, realizarea fizionomiei) care se desfasoara intr-un segment
al corpului de dimensiuni mici
-datorita raporturilor de vecinatate la care se adauga sursele de irigatie comune (ramuri ale
arterei carotid commune) si drenajul venos si limfatic comun, regiunile fetei se integreaza in
complexul capului
-astfel, in traumatismele fetei pot fi afectate nu numai functiile realizate la nivelul acesteia, ci
leziunile pot afecta concomitent sau se pot extinde la celelalte component ale capului;este
valabil si aspectul invers in care leziune traumatice ale regiunilor vecine fetei pot interesa sfera
OMF
-traumatismele fetei apar intr-un context lezional mai larg,fiind asociate si cu traumatisme al
altor segmente ale corpului
4. Factori care conditioneaza periculozitatea fracturilor arcadei zigomatice:
-deplasarile fragmentelor fracturate prin tractiunea exarcitata de muschiul maseter , care se
insera pe ea
-existenta unei zone de rezistenta scazuta la jumatatea arcadei
-raporturile pe care le prezinta arcada zigomatica cu orbita ,fosa temporal, sinusurile maxilare,
,ATM, acestea explicand apariti unor complicatii ca: hematoame retrooculare, devierea axului
globului ocular cecitate(toate acestea fiind consecinta propagarii fracturilor anterioare ale
arcadelor zigomatice la peretii orbitari), blocajul mandibulei prin propagarea fracturilor
posterioare ale arcadelor zigomatice la procesul coronoid.
5.Accidentele anesteziei generale in terapia BMF:
-apnee de origine central,consecutive inhibarii centrilor respiratorii prin supradozare anestezica
si reflexe vagale
-asfixie mecanica prin: spasm laringian, edem gloric, caderea limbii, hipersecretie laringo-traheobronsica, aspirare de corpi straini, caderea mandibulei

-explozii ale aparaturii folosite in inducerea anesteziei, datorita eventualelor defeciuni le acesteia
sau folosirii ei incorecte
-accidente cardio-vasculare prin: colaps, tulburari de ritm(bradicardie extrema, fibrilatie
ventriculara ), consecutive inhibarii centrilor cardio-respiratorii datorita supradozarii
anestezicului,administrarii consecutive a substantelor vasoconstrictoare, hipoxiei,hipercapniei
6.Clasificarea leziunilor traumatice dentare :
I.FRACTURI DENTARE:-dupa localizarea lor , se impart in :
-fracturi coronare:
Fisuri dentare, care intereseaza numai smaltul,nu necesita tratament, avand prognostic
foarte bun
Fracture coronare necomplicte, care intereseaza smaltul si/sau dentina, dar nu si cavitatea
dentara (fracture nepenetrante)
Fracture coronare complicate ,care intereseaza si catitatea dentara (fracture penetrante)
-fracturi radiculare:
Verticale, care oblige la extractia dintelui;
Orizontale, care pot interesa colul , 1/3 medie a radacinii sau apexul;
-fracturi multiple cominutive (care intereseaza mai multi dinti)
-fracturi dentare asociate cu fractura de creasta alveolara
-deteriorarea lucrarilor dentare anterioare
II.LUXATII DENTARE:
-Luxatia cu intruzie: deplasarea dintelui in alveola, care la dintii superiori poate duce la
fractura peretilor inferiori ai cavitatii nazale si sinusurilor maxilare;in timp, poate duce la
pierderea dintilor adiacenti cu extractia dintilor intruzati;
-luxatia cu extruzie: in care dintele este mobil si ridica probleme dintelui compromis
-luxatia laterala, in care dintele este deplasat spre oral
-avulsia dentara, care consta in pierderea unuia sau mai multor dinti si care se poate asocial
cu fractura procesului alveolar corespunzator
7.Conditiile in care se apreciaza pierderea functiei de masticatie
-anchiloze temp-mandibulare
-in deformari mutilante ale mandibulei
- edentatii ale unui arc dentar
- lipsuri dentare care necesita proteza mobila
8.Luxatiile anterioare ale ATM:
-sunt cele mai frecvente
-se produc in urma loviturilor aplicate pe menton, a loviturilor aplicare in sens antero-posterior
pe ramul mandibulei si in variate accidente terapeutice;
-fata articulara a capului mandibulei si discul articular se deplaseaza spre anterior ,depasind
tuberculul articular al osului temporal
-ulterior, discul articular impiedicarevenirea fetei articulare a capului in pozitia normal
-daca discul este plicaturat, luxatia este ireductibila
-tratamentul luxatiei anterioare consta in reducerea acesteia si aplicarea frondei mentoniere
-timpul de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare este 10-15 zile
9.Enumerati documentele ante-mortem in identificarea odontostomatologica:
-fisele dentare: date de identificare ale persoanei examinate si particularitati normale si
patologice ale dentitiei
-radiografii: radiografii retro-alveolare, cliseul panoramic , teleradiografia,radiografia sinusurilor
osoase
-mulajele dentare: inregistrarea particularitatilor dentare si materialele folosite in diverse
lucrari
-fotografiile dentare alb-negru si color ale ambelor arcade

-marcajul protetic si dentar: la protezele mobile;stantarea numarului de asigurare sociala a

pacientului , a numarului foii de observatie din spital sau a unui insemn propiu fiecarui medic
-marcajul obturatiilor dentare: includerea de pastille de otel sau inox inainte de obturatie in
fundul cavitatii sau de tije metalice marcate , vizibile la examenul radiologic
-restaurarile protetice: valoare in identificare
10.Tipuri de interactiuni intre medicamente:
-reactii adverse de tip toxic: chiar cand dozele terapeutice sunt respectate;sunt incriminati
factori ca administrarea medicamentelor pe alte cai decat cele indicate sau in doze gresite la
personae cu teren particular sau cu diverse disfunctionalitati viscerale
-reactii alergice (de hipersensibilitate):
majoritatea reactiiolor adverse;
nu exista corelatie intre doza si gravitatea simptomelor;
reactia alergica apare la o a doua administrare la min 4-15 zile a aceluiasi medicament
sau a altuia cu structura asemenatoare;
in intervalul dintre cele doua administrari se declanseaza reactiile imunologice care stau
la baza reactiei alergice ; mediatori chimici care declanseaza alergia :histamine, heparina,
serotonina, prostaglandine, bradikinina care pot produce bronhospasm, vasodilatatie,
hiperpermeabilitate capilara, edem
Simptomele si semnele reactiilor alergice sunt identice, indifferent de alergenul
declansator , manifestarile fiind localizate sau sistemice-socul anafilactic
Cazuri in care se intalneste alergie incrucisata la 2 sau mai multe substante cu structura
asemenatoare
Calea parenterala de administrare este cea mai nociva, deoarece permite raspandirea
rapida a alergenului
Efectuarea testelor de sensibilitate
-idiosincrazia (intoleranta) caz in care simptomele grave apar dupa administrarea primei
doze =>raspunsuri disproportionate in raport cu dozele ;sunt incriminati factori genetici
VARIANTA 9
1.Caracteristicile mortii subite:
-durata scurta de timp intre aparitia simptomelor si deces
-caracterul imprevizibil (in plina sanatate aparenta; la o pers bolnava care nu prezinta simptome
ce anunta agravarea bolii de baza)
- survine in cele mai variate locuri
-instalarea ei poate fi precedata de acuze prealabile minore si nespecifice
-etiologie precisa,
-autopsia medico-legala releva o cauza tanatogeneratoare netraumatica
2.Enumerati caile de patrundere a toxinelor in organism:
-calea respiratorie se absorb gazele si lichidele cu tensiune mare de vapori;periculoasa
datorita particularitatilor suprafetei de contact cu toxicul (pereti alveolo-capilar, suprafata alv
mare, irigatia bogata a pulmonilor);toxinele ocolesc bariera hepatica (pot fi catabolizate) ajung
direct in org tinta
-calea difestiva muc bucala: absorb subst hidrosolubile cu tens mare de vapori (pic nicotina,
HCN);muc gastrica: influentata de mobilitatea pilorului, plenitudinea gastric, HCL gastric
muc intestinala: se absorb toxinele care au deposit pilorul;muc anala: substante administrate sub
forma de clisma; sangele venos al canalului anal dreneaza toxinele in vena cava inferioara;muc
conjunctivala: lichide si pulbere
-calea cutanata: toxine liposolubile
-caile injectabile (intravenous, subcutanat, intramuscular): substantele se absorb complet si
imediat

3.Criterii medico-legale pentru definirea organului

4.Formulati concluziile intr-un caz de deces consecutiv unui accident de anestezie
5.Simptomele paraliziei traumatice a nervului facial:
-paralizia muschilor fetei (reliefurile fruntii si fetei sunt sterse)
-ptoza palpebrala, paralizie muschi orbicular al ochiului -> ulceratii corneene
-devierea comisurii bucale de partea sanatoasa (paralizie muschi buccinators homolateral)
-dificultate in pronuntia consoanelor labiale
-imposibilitatea de a fluiera
-secretia lacrimala se acumuleasza in unghiul intern al ochiului de unde se scurge spre obraz
-pierdere sensib gustative in 2/3 ant ale limbii si scaderea secretiei gl submand si subling
-hipoacuzie, otolicvoree, otoragie datorita lezarii concomitente a nervului vestibule-cohnear
6.Indicati timpul de ingrijiri medicale in fracturile radiculare:
Timp: 10-12 zile, tratament: extractive
7.Plaga contuza:
-consecutiv lovirii cu un corp dur
-prezinta punti de tesut ce unesc marginile plagii (contur neregulat, echimozate si excoriate)
-caracter anfractuos si tendinta la infectii
-plaga plesnita: in zone unde pielea intra in contact cu planul osos prin intermediul unui plan
subcutanat subtire (craniu, nas, menton, coate, creasta iliaca, genunchi); forma liniara;poate fi
confundata cu o plaga taiata
-plaga muscata: produsa de animale sau om;pierdere de substanta, marca de muscare, tendinta
la suprainfectare

8.stabilirea apartenentei de specie pe dinti si fragmente osoase:

-caract dentitiei umane care permit dif de cele animale
-dintii sunt verticali, coroana si radacina se afla in acelasi ax
-radacinile sunt drepte sau putin curbate
-molarii inferiori au 4-5 cuspizi care cresc in volum de la primul la al treilea
-fragmentele de maxilar si mandibula arata ca la om diametrul canalelor Havers sunt mai mari
decat la animale iar nr lor este si el mai mare
-verificarea imunologica a apartenentei unui dinte la specia umana
-metoda amprentei genetice
9.factori care conditioneaza periculozitatea caii respiratorii de patrundere a toxinelor:
-particularitatile suprafetei de contact cu toxicul (pereti alveolo-capilari subtiri, irigatia bogata a
pulmonilor, supraf alveolara mare)
-toxicele patrunse pe aceasta cale ocolesc bariera hepatica (unde pot fi catabolizate) si ajung
direct la organul tinta
10.partile componente ale buletinului de examinare clinica in intoxicatia etilica:
Buletinul de examinare are 3 parti:
-parte introductiva care cuprinde preambulul sau "eticheta medico-legala " in care sunt
mentionate datele pacientului ,data de emitere a buletinul etc si istoric
-partea descriptiva in care sunt mentionate acte anterioare medicale, ex medico-legale ale lez
traumatice si acuze subiective si consultari interdisciplinare
-concluzii care mentioneaza: realitatea traumatismului, mecanismul de producere , data
producerii leziunii si evaluarea gravitatii lez traumatice
Varianta 10

1.Plaga taiata:
Este produsa de corpuri taietoare; se caracterizeaza prin margini liniare, regulate, fara punti de
tesuturi si fara lipsa de substanta; in traiectul ei, poate interesa vase de sange (cu hemoragii
consecutive), nervi, tendoane sau canalele excretoare ale unor glande (ex: canalul parotidian);
plaga taiata poate produce amputatii partiale sau totale ale proeminentelor (nas, ureche);daca
lama ataca suprafata corpului oblic, rezulta plagi in lambou.
2.Caracteristicile mortii subite :
durata scurta de timp intre aparitia simptomelor si deces
character imprevizibil ,apare In plina sanatate aparenta sau la o pers bolnava la care zlele
precedente nu au prez simptome care sa anunte agravarea bolii
instalarea ei poate fi precedata de cauze prealabile care sunt minore sau nespecifice
etiologie precisa
3.Factorii care conditioneaza periculozitatea plagilor BMF:
a)Vascularizatia bogata, cu numeroase anastomoze intre ramurile celor doua artere carotid
commune, ceea ce predispune la hemoragii abundente, iar in caz de lezare a venelor, la aparitia
emboliilor gazoase;pe de alta parte, vascularizatia bogata a fetzei predispune la vindecarea
rapida a plagilor b)inervatie bogata care favorizeaza aparitia socului raumatic( ramuri din
trigemen si facial)
c) asocieri frecvente ale acestor placi cu fracuri ale masivului osos facial;
d)posibilitatea deschiderii acestor plagi in cavitatea nazala/bucala si in sinusurile craniene ceea
ce poate duce la complicatii septice;
e) raporturile de vecinatate si comunicarile cu regiunile capului si ale gatului, ceea ce
favorizeaza propagarea colectiilor purulente;
f) particularitatile anatomice ale vaselor- anastomoze intre vena faciala si vena oftalmica( ceva
angulara) si prin aceasta cu sinusul Cavenos-si drenajul limfatic comun mai multor regiuni , ceea
ce explica aparitia emboliilor gazoase in leziunile venelor capului si diseminarea la distanta a
colectiilor purulente pe cale venoasa si limfatica.
G) posibilitatea ca, in functie de profunzimea si localizarea lor, plagile fetei sa intereseze
formatiuni anatomice profunde( mucoasa bucala, vase, nervi, canalul parotidian);
h)abundenta florei microbiene saprofite din cavit. Bucala si nazala, care in mod normal este in
stare de echilibru biologic cu organismul,constituind impreuna cu aglutininele si lizozimul un
sistem natural de aparare contra infectiilor , devenind in cazul plagilor flora patogena, fapt ce
contribuie la suprainfecia acestor leziuni;
i) lezarea muschilor mimicii si a nervilor cu origine in plexul parotidian , care pot avea drept
consecinta slutirea.tratamentul acestor plagi implica colaborartea cu chirurgul plastician;
J) posibilitatea afectarii masticatiei, deglutitiei, fonatiei, respiratiei, a aportului alimentar si a
digestiei, prin plagile care afecteaza structuri care participa la aceste acte fiziologice.
K) frecventa asociere a plagilor si in general a traumatismelor fetei cu leziuni ale cutiei craniene,
meningo-encefalice si ale organelor de simt;aceasta posibilitate obliga medicul stomatolog sa
depisteze eventualelesemne de traumatism cranio-cerebral(otoragie, rinoragie, otolicvoree,
rinolicvoree, echimozepalpebrale sau perioculare, semne de hipertensiune intracraniana) si in
cazul prezentei acestora, sa apeleze la consultul neurochirurgului, hotarand impreuna cu acesta
prioritatea tratamentului si etapele acestuia.

4.Probleme medico-legale legate de conduita medicului stomatolog in etapa

diagnostic
Doctorul este obligat sa consemneze in foaia de observatie sau in fisa stomatologica dataele
anamnestice, rezultatul exam clinice si paraclinice. Realizarea acestui act este necesara in
vederea stabilirii diagnosticului si tratamentului. Pe parcursul stabiliriii diagnosticului medical
dentist poate intalni o boala generalka cu manifestari orale.In acest caz el trebuie sa indrume
pacientul catre un medic de specialitate in vederea tratam adecvat. Si situatia inversa este

acceptata in acest fel colaborarea dintre cei 2 medici fiind favorabila pt solutionarea cazului.
Medicul trebuie sa aprecieze calitatea rezultatelor exam paraclinice, solicitand la nevoie
repetarea lor.
5.Enumerati etapele terminale-etapele mortii:
-agonia-fen biologice sunt treptat anihilate de cele tanatologice.
-moartea aparenta(letargica)-reducerea la minim a fct cardio-resp, cu anestezie si areflexie.
-moartea clinica-oprirea fct resp si cardiaca, linie izoelectrica pe EEG si ECG
-moartea corticalalinie izoelectrica pe EEG.
-coma depasita-viata mentinuta artificial prin met de terapie intensiva.
-moartea reala (moartea biologica)-oprirea metabolismului si aparitia semnelor mortii reale.
6. MECANISMELE DE PRODUCERE A FRACTURILOR DE MANDIBULA
1)flexia mand => a) fracturi directe(de menton dupa lovituri,extractii dd, accidente circulatie,
sport,munca
b) fracturi indirect, la disanta(lovire in menton cu fractura de gonion sau
condili, lovitura lateral in mand cu fractura (para-)mediana
2)presiune pe ramurile mand =>fracturi prin lovituri aplicate de jos in sus peg onion
3)smulgerea unei parti din os pe care se insera muschii(hipercontractie pterigoidian=>
smulgere condil)
4)fracturi cominutive=>multe fragmente osoase
7.Caile de eliminarea a toxicelor:
-calea digestiva:mucoasa bucala(prin care se elimina Pb,Hg,As,P,Bi,tpate aceste toxice
producand leziuni la poarta de iesire caracterizate prin :lizereu gingival,caderea dintilor,necroza
maxilarului)
-calea respiratory,prin care se elimina toxicele gazoase si volatile imprimand halena specifica
-calea renala prin care se elimina As si Hg producand leziuni la poarta de iesire
-laptele prin care se elimina morfina As si etanolul
8.Criteriile medico-legale ale infirmitatii:
Infirmitatea este un prejudiciu permanent de ordin morphologic, morfofunctional sau functional.
Se diferentiaza de invaliditate la care infirmitatea se asociaza cu afectarea capacitaii de munca,
acest aspesct fiind in legatura directa cu despagubirile pe care agresorul tb sa le plateasca
victimei. De ex o infirmitate la nivelul fetei constituie pt profesii de tipul actor, prezentator tv.
Deci,in functie de profesia victimei, infirmitatea se poate asocial sau nu cu invaliditatea pe cand
invaliditatea presupune totdeauna existent infirmitatii.
9. Modificarile dintilor sub actiunea putrefactiei constau din:
*Aparita de fisuri pe suprafata dintelui, care trebuie interpretata cu prudenta in aprecierea
datei morti, deoarece poate fi consecutive lucrarilor inadecvate de exhumare si transport, a
manipulari neglijente a fragmentelor cadavrice sau leziunelor ante-mortem;
*Pierderea dintilor frontali -Este frecvent intalnita in cursul expertizelor medico-legale
odontologie; este necesar sa se faca diferntierea intre dintii cazuti post-mortem si cei cazuti sau
extrasi ante-mortem.
10.Indatoririle profesionale ale medicului:
-Perfectionarea preg profesionale
-Sa asigure sanatatea si viata pacientului
-Sa asigure metode diagnostic si ex terapeutuice adecvate
-Sa asigure ingrijirea pac in mod egal
-Sa respecte drepturile pacientului
-Sa pastreze secretul professional
-Sa informeze pac pe intelesul lui
-Sa accepte consultul medicilor de aceeasi specialitate