Sunteți pe pagina 1din 13

Caracteristicile

activitilor economice i
rolul lor n organizarea
teritoriului
Comuna Soveja, Judeul Vrancea

Ilie

Marius-Ctlin
Grupa 307 - Turism

Cuprins

I. Agricultura
II. Activitatea industrial
III. Impactul transporturilor asupra aezrilor umane
IV. Turismul o alternativ de dezvoltare a aezrii Soveja
IV.1. Potenialul turistic
IV.2. Potenialul Natural
IV.3. Potenialul Antropic
IV.3. Tipuri de turism practicate
V. Analiza SWOT
VI. Strategii de dezvoltare local
VII. Bibliografie

I. Agricultura
Dac analizm comuna Soveja i localizarea acesteia, putem spune c agricultura nu
se identific ca fiind punctul forte, fiind o localitate situat n zona de munte, iar dup cum
tim foarte bine, aici activitatea de baz este reprezentat de creterea animalelor. Exist doar
puni i fnee, aceste zone fiind folosite de ctre sovejeni pentru pscutul animalelor. Lipsa

agriculturii a determinat ns, nevoia unui troc cu locuitorii de cmpie. n trecut, a a numi ii
munteni ofereau obiecte metesugreti n schimbul grnelor.

II. Activitatea industrial


Fiind o comun de dimensiuni mici, cu cel mai mare grad de mbtrnire demografic
din Romnia, lipsit deci, de for de munc, dar i de putere economic, industria nu i-a
fcut apariia nici n zilele noastre pe aceste meleaguri vrancene. Exist factori favorabili de
apariie, cum ar fi fond forestier, ns nu i putere economic pentru a ini ia o mic
ntreprindere industrial. Aadar, este lipsit gradul de omaj, cci locatarii triesc fie din
meteuguri (cojocarit, teatorit, olrit), fie prin vnzarea de produse locale tradiionale, fie
din turism.

III. Impactul transporturilor asupra aezrilor umane


In ceea ce privete infrastructura transporturilor, se identific la nivelul judeului un
drum naional care face legtura direct ntre reedina de jude, Vrancea, respectiv comuna
Soveja, acesta fiind cel mai important mijloc de transport de care dispune arealul analizat.
Prezena acestuia are o importan deosebit i un impactiv pozitiv pentru localnici, dar i
pentru ntreaga comun, cci asigur un schimb constant de mrfuri ntre munteni i cei care
traiesc la cmp, se realizeaz un schimb cultura, dar i tradiional i asigura transportul
localinicilor dupa nevoile fiecruia. Binenteles, se identific i un impact negativ, prin
poluarea cu gaze emanate de mainile personale sau cu rol de transport public.

IV. Turismul o alternativ de dezvoltare a aezrii Soveja


IV.1. Potenialul turistic
n localitatea Soveja din judeul Vrancea, potenialul turistic este susiut de ctre cadrul
natural, cci este localizat n subcarpaii Vrancei, nconjurat n exclusivitate de pdure, dar i
un potenial antropic susinut prin prezena comunei care se dovedete a fi bogat din punct de
vedere etnografic, cele mai multe exemple putnd fi extrase din arta, obiceiuri i tradiii locale
nemaintlnite.

IV.2. Potenialul Natural


Comuna Soveja din Judeul Vrancea este aezat n Subcarpa ii de Curbur, punctul
cel mai de apus al Vrancei. La apus se gsesc Munii Tua (1165m), Zboina Neagr, spre
Rsrit se gsesc dealurile Rchitoul Mare i Rchitosul Mic, spre Sud Dealurile Vrancei, iar

n nord Dealurile Cainului i Munii Oituzului. Nici potenialul hidrografic nu se dovede te a


fi mai prejos, fiind prezente ruri precum: Suia, Srata, Crligata, Prul Negru,
Dragomirna, Chilug, Chiua etc, toate ducnd n albia Siretului. Privind n ndeprtare, se pot
observa vi i poieni cu pajiti i fnee, adevrate guri de rai, aa cum le numete Iulian
Albu n Monografia Sovejei.
Altitudinea medie a aezrii este de 620-700m, cu precipitaii medii de 690 mm,
depresiunea fiind ferit de vnturi dominante (Criv, Bltre, Austru). Clima estecontinental
moderat, fauna este bogat (cerb, urs, cprioare, mistre,rs). Un punct de atracie n Soveja
l reprezint plcul de arbori de zad aflat lng Mausoleu. Zada sau laricea este o plant
rcinoas foarte rar n Romnia i este singurul conifer al crei ace cad toamna.
O zon de agremenet foarte frumoas o reprezint Poiana Puga, locul nconjurat de
pduri de conifere, unde n trecut se desfurau horele tinerilor, festivaluri i srbtori.

IV.3. Potenialul Antropic


Ceea ce privete potenialul antropic, se remarc prin monumente cu identitate proprie.

Mausoleul Eroilor este amplasat n satul Dragosloveni, comuna Soveja, pe un


promontoriu de la malul stng al prului Dragomirna, la intersecia cu oseaua prin care se
face legatura cu localitatea Lepa de peste Coasa (munte).
Terenul ridicat cu mult peste cota de nivel al solului de la oseaua de acces, pune n
valoare Mausoleul; acesta se profileaz pe fundalul muntelui acoperit de pdurile de brazi,
amplificnd caracteristicele arhitecturale ale monumentului care mprumut din aspectul
unor ziduri de cetate cu creneluri.
Sobru i majestuos, mausoleul de la Soveja este n forma de cruce cu absidele
rotunjite; accesul catre intrarea principal se face din osea din care porne te un ir de trepte
de piatr cu o deschidere ampl ce mrete optic impresia de monumental i masiv a
obiectivului. Desfurarea la nivelul a patru terase succesive a treptelor pornete de la un
peron semircicular n centrul cruia este amplasat un vas ornamental din ceramic, de
dimensiuni ciclopice. De o parte i de alta a primului rnd de scri sunt a ezate - pe
postamente - dou tunuri folosite n luptele duse in anii rzboiului. Incinta mausoleului este
mprejmuit cu un gard din piatr de ru.

Este amplasat lng cimitirul civil, avnd gard din piatr fuit. A fost construit n 1928,
avnd o suprafa de 896 mp. Accesul se face printr-o alee central. Sunt nhumai individual
194 militari germani. Mormintele sunt delimitate prin borduri. Pe latura din spate a fost
montat un monument. Numele eroilor germani sunt inscripionate pe plci aezate pe
mormnt.

Manastirea Soveja este o manastire ortodoxa din judetul Vrancea. Situata la intrare in
statiunea Soveja, manastirea a fost construita ca semn al impacarii dintre domnitorii Matei
Basarab si Vasile Lupu, motiv pentru care aceasta mai este cunoscuta si sub numele de
"Dobromira", care inseamna "buna pace".
Manastirea Soveja si Biserica Stelea, din Targoviste, au ramas in istoriografie drpet "pilda de
impaciuire intre fratii moldoveni si munteni", semn in timp care a contribuit si la actul istoric
al Unirii Principatelor Romane. Manastirea Soveja a fost construita de catre domnitorul Matei
Basarab, intre anii 1640-1645, ca semn de multumire adusa lui Dumnezeu, pentru impacarea
avuta cu domnitorul Vasile Lupu. Lucrarile au inceput in primavara anului 1645, iar in iarna
aceluiasi an, biserica manastirii ctitorului muntean era gata, in timp ce domnul Vasile Lupu al
Moldovei ridica Biserica Stelea, din Targoviste
Pisania veche a bisericii, din Manastirea Soveja, marturiseste: "Cu ajutorul lui
Dumnezeu si cu porunca si cheltuiala preapacatosului rob al lui Dumnezeu Ioan Matei
Basarab si Voievod a toata tara Ungrovlahiei si a sotiei noastre kneaghina Elena, s-a ridicat
acest dumnezeiesc templu al Nasterii Domnului Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus
Hristos, afara din hotarele tarii noastre, in locul moldovenesc al Vrancei. Ziditu-s-a cu
bunavoina si cu pogoramantul Domnitorului moldovenesc Ioan Vasile Voievod, in anul
facerii lumii 6153 (1645)"
Manastirea a fost inzestrata, de domnitorul ctitor, cu toate cele necesare (mosii, averi si
obiecte bisericesti), pentru a se putea intretine singura. In jurul acestei manastiri, viata de
sihastrie a continuat prin venirea calugarilor care se rugau, citeau Psaltirea si studiau.
Calugarii care vietuiau in obstea acesteia, pe langa nevointele lor monahale, se ocupau si cu
copierea cartilor bisericesti.

In anul 1685, biserica manastirii a fost predata de catre talhari. Manastirea Soveja este
inchinata Sfantului Mormant, de catre Constantin Mavrocordat. La sfarsitul secolului al XIXlea, manastirea este transformata in biserica parohiala. Satul din apropiere, in care s-a nascut
profesorul geograf Simion Mehedinti, a fost alaturi de manastire in toate nevoile acesteia.
De-a lungul timpului, constructiile din incinta ansamblului Manastirii Soveja au suferit
numeroase modificari, acestea fiind afectate de cutremure, mai ales de cutremurul din anul
1802. Ruine ale zidurilor si ale vechilor chilii se pot vedea si astazi.
In anul 1846, in incinta acestei manastiri, a fost surghiunit revolutionarul pasoptist
Alecu Russo, pentru unele aluzii nepotrivite, facute in piesa "Jignicerul Vadra sau
Provincialul", prezentata la Teatrul National. Cu aceasta ocazie, in timpul surghiunului, el a
descoperit si a cules cunoscuta balada populara "Miorita".
Ansamblul monahal din Soveja este zidit in forma dreptunghiulara, fiind inconjurat de ziduri
din piatra necioplita, cu o inaltime de doi metri si o grosime de jumatate de metru. In prezent,
numai ruinele ramase pe alocuri mai amintesc de vechile chilii si de zidul inconjurator.

IV.2. Infrastructura turistic


Soveja dei este situat n subcarpaii Vrancei, ea dispune de prezen a unui drum
important de ordin judeean care i asigur legatura cu reedina de jude: Oraul Foc ani. Pe
plan local, drumurile care tranziteaz satul sunt asfaltate prin fondurile primriei, ns cele
adiacente sunt stare lipsit de demnitate. De cele mai multe ori sunt drumuri pietrificate sau
pavate, iar in cel mai bun caz asfaltate cu mult timp n urm.
Se poate observa i mai sus reeaua de drumuri care interptrunde comuna. De asemenea, se
pot observa cateva uniti de cazare importante, trasee pentru drumeii, terenuri de sport,
structuri de alimentaie etc.

S-au realizat 2 grafice ce descriu situaia unitilor de cazare, mai exact numrul
locurilor disponibile din 1996 pn n 2008, dar i numrul unitilor de cazare. Se poate
observa o scdere evident, cci n 1996 multe din hoteluri aparineau statului i acionau din
fondul acestora. O dat cu trecerea timpului, salariile oamenilor au nceput s scad, acetia
nemai putnd s se relaxeze ca n trecut. Astfel, pensiunile i vilele au nceput s avanseze ca
i numr, iar hotelurile s dea faliment.

IV.3. Tipuri de turism practicate


Ecoturism prin promovarea produselor tradiionale locale bio:ca afumat, esturi
populare, mti populare artizanale din lemn, dulceuri etc.
Caul afumat este un produs tradiional, deosebit de bun i specific zonei este renumit pentru
c productorii l pregtesc dup metodele strmoilor, pstrnd calitatea i gustul 100%
natural.
esutul artistic ocup un loc aparte n arta tradiional vrncean. esutul i cusutul se
fceau n familie i erau ndeletniciri de baz ale femeii. Un localnic pe nume ica Gean,
din comuna Soveja, ese pentru oamenii din satul su i din alte pr i, de la vrsta de 14 ani,
stergare, cuverturi i alte esturi tradiionale, creandu-i un renume n acest domeniu.

Agroturism ar putea fi forma de turism de baza n comuna Soveja, turitii avnd posibilitatea
de a se caza n case asemntoare gazdelor, s participe la activit ile zilnice ale locatarilor
(meteuguri) i s se bucure de atmosfera relaxant a cadrului rural.

Sporturi de iarn
n comuna Soveja s-ar putea ctiga foarte multi bani, dac s-ar investi ntr-o prtie special
amenajat destinat n totalitate turistilor.

V. Analiza SWOT
Puncte tari
Diversitatea potenialului turistic natural, a reliefului, faunei i florei
Existena unui patrimoniu cultural-istoric
Tradiia localitii i a statiunii n domeniul turistic
Calitatea aerului
Capacitate de cazare permanent
Infrastructura de transport imbunatatita (drum judetean)
Puncte slabe

Cerere turistic sczut n extrasezon


Capacitate redusa de cazare si putin diversificata
Stare de conservare n continu degradare a unor obiective turistice
Neadaptarea programelor de instruire existente la niele de pia
Lipsa studiilor de marketing, neecsare propmovrii unor pachete turistice
Nerespectarea normelor de constructie in perimetrul comunei
Structurile de alimentatie si agrement sunt insuficiente pentru potentialul pietei
Inexistenta serviciilor de pompieri, ambulanta,, asigurare, service, agentie de turism pe
teritoriul comunei
Oportuniti

Accesarea de fonduri pentru reabilitarea monumentelor i ansamblurilor istorice i de


arhitectura i imbuntirea infrastructurii
Organizarea de evenimente, trguri, festivaluri
Dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc
Largirea bazelor de agrement i tratament
Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului
spre zonele turistice
Extinderea i imbuntirea reelei de informare turistic astfel nct s rspund
nevoilor turitilor
Atragerea operatorilor de turism din judeul Vrancea la trgurile naionale i
internaionale o mai mare implicare a administraiilor locale n promovarea
activitilor turistice

Riscuri

Supraaglomerarea zonelor turistice prin constructii care nu detin autorizatii sau care nu
respecta mediul inconjurator
Depopularea zonei prin migrarea fortei de munca spre mediul urban si imbatranirea
populatiei
Concurenta judeean, precum i cea din partea judeelor nconjurtoare
Promovarea unor servicii de turism neadecvate i slabe din punct de vedere calitativ
Lipsa interventiei urgente poate duce la degradarea iremediabila a unor monumente
istorice
Tendinta ca falsul istoric si kittsch-ul sa ia locul valorilor autentice

VI. Strategii de dezvoltare local

Accesarea de fonduri pentru reabilitarea monumentelor i ansamblurilor istorice i de


arhitectura i imbuntirea infrastructurii
Organizarea de evenimente, trguri, festivaluri
Dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc
Largirea bazelor de agrement i tratament
Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului
spre zonele turistice
Extinderea i imbuntirea reelei de informare turistic astfel nct s rspund
nevoilor turitilor
Atragerea operatorilor de turism din judeul Vrancea la trgurile naionale i
internaionale o mai mare implicare a administraiilor locale n promovarea
activitilor turistice

BIBLIOGRAFIE

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-soveja-136972.html
http://www.vrancea.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=327
http://www.cdep.ro/img/judete/judet40.jpg
http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/soveja,423,1274/
http://cesavezi.ro/#!/catid=6;13;1;9;2;3;4;5;10;7;8;14;12;11
http://vranceaturistica.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=257:ariiprotejate&Itemid=84
Monografia comunei Soveja - Albu Forica , Albu Iulian