Alimentatia de la dependenta

pana la o posibila
supunere

Supunerea: este o intentie deliberata de a actiona asupra

comportamentului cuiva (asa se exprima expertii in toxicologie
referindu-se la drogurile oferite fara stirea victimei).

Se poate face o paralela cu anumite practici care se fac in curs de

aplicare si in industria agroalimentara?
Neuromarketingul are un astfel de obiectiv iar adaugarea de
substante noi in alimentatia umana incepe sa fie studiata functie
de reactiile generate la nivelul diferitelor zone ale creierului
(satisfactie,memorare, dependenta).

Adaugarea discreta a unor substante psihoactive nu mai este o

fictiune.

 Scopul fabricantilor este de a provoca si multiplica actiunile de

cumparare si pe de alta parte de a fideliza consumatorii prin gusturi
specifice atribuite alimentelor (Nutella, Coca Cola si Kecthup). Toate
aceste produse nu pot fi reproduse, ele creeaza un fel de dependenta
gustativa ce nu are nimic ilegal daca nu sunt consumate in exces.
Marcile agroalimentare incearca sa creeze sau sa amplifice orice
dependenta fata de un produs,prin intermediul aromelor si al
texturii.
Foamea si fiziologia intima a creierului suporta consecintele.
Instalarea dependentei gustative genereaza un comportament
asemanator adictiei (consum de droguri).
In cazul produselor indulcite se observa aparitia unui comportament
de tipul glucotoxicomaniei persoanele afectate cauta aceste produse
in mod compulsiv,antrenand un fel de toxicomanie.

Aditivii alimentari au drept scop,printre altele creearea unei forme

de dependenta chimica specifica numita de fabricanti fidelizare fata
de marca produsului.

Prin utilizarea unui scaner imbunatatit ce analizeaza reactiile

cerebrale la diferite produse se determina indicii de satisfactie pentru
fiecare.

Mentalul si comportamentul se afla sub dependenta

neuromediatorilor a caror sinteza depinde partial de
alimentatie,constituind un domeniu de manipulare extraordinar.

Adaugarea in alimentatie a unor produse chimice poate influenta

comportamentul si gandirea.In curand aditivii alimentari nu vor mai
avea menirea sa conserve,sa coloreze sau sa dea gust alimentelor ci sa
creeze sau sa amplifice dependentele alimentare fata de produse
specifice.

Adaugarea unor produse chimice in unele produse reprezinta o cale

perfida cu actiune psihoactiva de modificare a comportamentului
(EX: ciocolata are teobromina si feniletilamina) ceea ce poate servi
fabricantilor drept alibi pentru adaugarea in concentratii mai mari
in alimente provocand anumite tipuri comportamentale si
dependenta.

Sunt persoane ce lucreaza activ si discret asupra acestor subiecte, ce

isi spun fiziologi ai gustului, denumire ce se doreste a fi
linistitoare.

Gratie medicamentelor este posibilitatea stoparii sau stimularii

concentrarii cerebrale pentru a se actiona impotriva agitatie ori
pentru a introduce o docilitate in contextul psihiatric.
EX: serotonina: favorizeaza depresiile in conditiile in care acest
neuromediator este deficitar. Sinteza lui necesita prezenta
triptofanului pe care nu-l sintetizam si care obligatoriu e procurat
prin alimentatie. E necear ca acest element sa fie corect asimilat de
organism insa interactiunile ce au loc intre alimente si aditivi pot
limita sau bloca asimilarea lui.

Aspartanul: nu are acelasi efect asupra triptofanului ca si

glucidele.
Exista preocupari pentru optimizarea aporturilor nutritive ce
permit imbunatatirea echilibrului psihic. Iata cateva posibilitati
pentru manipularea creierului ce se afla abia la inceput:
vaporizarea gazelor utilizate in luarea ostaticilor
droguri generatoare de amnezie

!! Modificarea comportamentului alimentar prin intermediul

produselor chimice ce influenteaza creierul nu mai tine de
domeniul science-fictionului,alimentul devenind un vector
important in acest sens. !!

Autoritatile publice controleaza cu dificultate consecintele

adaugarii de aditivi alimentari.produsele pot fi modificate, sau
manipulate prin adaugarea unor substante diverse ceea ce face ca
detectarea lor sa fie cu atat mai aleatorie

Prima etapa in care populatia a fost familiarizata cu manipularea

a fost adaugarea in alimentatie a unor produse diverse, aparent
anodine sau bune pentru sanatate, zaharul inlocuit cu edulcoranti,
adaugarea de probiotice, vitamine, minerale si fitosteroli. Asa a
aparut conceptul de alicament, aliment capabil sa imbunatateasca
sanatatea.

A doua etapa a vizat domeniul cosmetic: diferite preparate sunt

prezentate ca fiind benefice pentru piele conform unor studii
bazate pe o metodologie suspecta.

A treia etapa permite introducerea in alimente a unor substante ce

actioneaza direct asupra comportamentului: Ex utilizarea
aromelor ce nu beneficiaza de un cadru reglementat in mod serios
de utilizare.

Vaporizarea aromelor in mancaruri se va prezenta in curand ca

fiind un avantaj pentru utilizarea acestor elemente pentru
reducerea stresului,anxietatii si pentru asigurarea docilitatii
comportamentale.

Odata ce e posibila crearea pe cale chimica a comportamentului

de tipul increderii (ce nu este in mod spontan) ne imaginam cu
usurinta cum ar putea fi exploatat acest lucru prin intermediul
alimentatiei( inspecial de factorii de decizie lipsiti de scrupule din
diferite tari) cu scopul de a-si consolida autoritatea

Deoarece realitatea depaseste deseori fictiunea,autoritatile publice

au datoria sa previna de urgenta posibile derive,care,daca se
generalizeaza ar putea provoca o supunere comportamentala de
foarte rau augur ??