Caiete de Sarcini Victoria - DC 16

CAIETE DE SARCINI
MODERNIZARE DRUM COMUNAL

DC 16,
SCULENI VICTORIA LUCENI ICUSENI
BENEFICIAR: COMUNA VICTORIA

ADRESA: SAT VICTORIA, COM. VICTORIA, JUD. IAI
TEL/FAX: 0232-295.120
ELABORATOR :S.C. AIM MANAGEMENT CONSTRUCT PROIECT
S.R.L.
ADRESA: STR. DRAGOS VODA, NR. 138, MUN. PASCANI, JUD. IASI
TEL: 0744-676.953,
E-MAIL: aimmanagement@yahoo.com
PROIECT NR. 3/2012
MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

1
COLECTIV DE ELABORARE
PROIECTANT GENERAL
Ing.
Neagu George
Ing.
Neagu George
Ing.
PROIECTANT DE SPECIALITATE
Neagu George
EF PROIECT
TEHNOREDACTARE
Ing.
Niculai Mihai

2
CUPRINS
1. Caiet de sarcini pentru lucrari de terasamente
2. Caiet de sarcini strat din balast sau balast amestec optimal
30
3. Caiet de sarcini piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal
38
4. Caiet de sarcini imbracaminti bituminoase cilindrate la cald
47
5. Caiet de sarcini marcaj rutier
65
6. Caiet de sarcini semnalizare rutiera
82
7. Caiet de sarcini dispozitive de scurgere si evacuare a apelor
86
8. Caiet de sarcini podete tubulare cu diametrul 800-1000 mm
103

3
CAIET DE SARCINI
1. Lucrri de terasamente

4
G E N E R ALI T T I
ART.1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru
modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde
conditiile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite la executarea debleurilor,
rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrrilor,
controlul calittii si conditiile de receptie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din
STAS 2914-84 si alte standarde si normative n vigoare, la data executiei, n
msura n care acestea completeaz si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare
cu alte unitti de specialitate, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului,
si alte verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor
tehnologice si organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic a
terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de
sarcini Beneficiarul (Inginerul) poate dispune ntreruperea executiei lucrrilor
si luarea msurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

5
C API T O LU L I
MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PMNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaz a fi nsmntate sau
plantate se foloseste pmnt vegetal rezultat de la curtirea terenului si cel adus
de pe alte suprafete locale de teren, cu pmnt vegetal corespunztor.
ART.4. PMNTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile si tipurile de pmnturi clasificate conform STAS
1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date n tabelele 1.a si
1.b.
4.2. Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite n orice
conditii climaterice si hidrologice, la orice nltime de terasament, fr a se lua
msuri speciale.
4.3. Pmnturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate n
orice conditii climaterice, hidrologice si la orice nltime de terasament,
compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvat.
4.4. Pmnturile prfoase si argiloase, clasificate ca mediocre n cazul
cnd conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite
numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea
fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drum.
4.5. n cazul terasamentelor n debleu sau la nivelul terenului,
executate n pmnturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu
densitate n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc, vor fi nlocuite cu
pmnturi de calitate satisfctoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti
(var, cenus de furnal, etc.). nlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toat
ltimea platformei, la o adncime de minimum 20 cm n cazul pmnturilor rele
si de minimum 50 cm n cazul pmnturilor foarte rele sau pentru soluri cu
densitate n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc. Adncimea se va
considera sub nivelul patului drumului si se va stabili n functie de conditiile
locale concrete, de ctre Inginer.
Pentru pmnturile argiloase, simbolul 4d, se recomand fie nlocuirea, fie
stabilizarea lor cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de
minimum 15 cm, sau cnd pmntul din patul drumului are umiditatea relativ
Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate natural
Wo =
WL - limita de curgere

6
4.6. Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz

pmnturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a cror
calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere
n oper si eventualele msuri de mbunttire s fie fundamentate cu probe de
laborator pe considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza n ramblee pmnturile organice, mluri,
nmoluri, pmnturile turboase si vegetale, pmnturile cu consistent redus
(care au indicele de consistent sub 0,75%), precum si pmnturile cu continut
mai mare de 5% de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce n umpluturi,
bulgri de pmnt nghetat sau cu continut de materii organice n putrefactie
(brazde, frunzis, rdcini, crengi, etc).
ART.5. APA DE COMPACTARE
5.1. Apa necesar compactrii rambleurilor nu trebuie s fie murdar
si nu trebuie s contin materii organice n suspensie.
5.2. Apa slcie va putea fi folosit cu acordul Inginerului, cu
exceptia compactrii terasamentelor din spatele lucrrilor de art.
5.3. Eventuala adugare a unor produse, destinate s faciliteze
compactarea nu se va face dect cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza
si modalittile de utilizare.
ART.6. PMNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a
rambleurilor erodabile trebuie s aibe calittile pmnturilor care se admit la
realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste
pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITTII PMNTURILOR
7.1. Verificarea calittii pmntului const
principalelor caracteristici ale acestuia, prevzute n tabelul 2.
determinarea

7
Tabel 2
Nr.
crt
Caracteristici care se
verific
Frecvente minime
Metode de
determinare
conform STAS
1 Granulozitate
n functie de heterogenitatea pmntului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate
utilizat ns nu va fi mai mic dect
1913/4-86
3 Densitate uscat maxima o ncercare la fiecare 5.000 mc
1913/3-76
4 Coeficientul de
730-2003
neuniformitate
5 Caracteristicile de
Pentru pmnturile folosite n rambleurile1913/13-83
compactare
din
spatele zidurilor si pmnturile folosite
6 Umflare libera
la protectia rambleurilor, o ncercare la 1913/12-88
fiecare 1.000 mc
7 Sensibilitate la nghet,
O ncercare la fiecare: - 2.000 mc pmnt1709/3-90
dezghet
pentru
rambleuri
- 250 ml de drum in
8 Umiditate
debleu
Zilnic sau la fiecare 500 mc
1913/1-82
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele

tuturor determinrilor de laborator.
C A P I T O L U L II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRRILOR
8.1. De regul, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija
Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin
picheti cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi
amplasati n afara amprizei drumului. Pichetajul este nsotit si de o retea de reperi
de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati n afara zonei drumului, cel
putin cte doi reperi pe km.
8.2. n cazul cnd documentatia este ntocmit pe planuri
fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren.
Materializarea lui urmeaz s se fac la nceperea lucrrilor de executie pe baza

8
planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vrfurile de unghi si a reperilor

de pe teren.
8.3. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente Antreprenorul, pe
cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului n cazul situatiei
artate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou n cazul situatiei de
la pct.8.2. n ambele cazuri trebuie s se fac o pichetare detaliat a profilurilor
transversale, la o distant maxim ntre acestea de 30 m n aliniament si de 20 m
n curbe.
Pichetii implantati n cadrul pichetajului complementar vor fi legati,
n plan si n profil n lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului,
Antreprenorul va materializa prin trusi si sabloane urmtoarele:
- nltimea umpluturii sau adncimea spturii n ax, de-a lungul axului
drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- nclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor
pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dac este
necesar.
8.6. n caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este
efectuat de ctre Antreprenor, pe cheltuiala si rspunderea sa, dar numai cu
aprobarea scris a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore n devans.
8.7. Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate si toate
instalatiile subterane si aeriene, aflate n ampriza lucrrilor n vederea mutrii sau
protejrii acestora.
ART.9. LUCRRI PREGTITOARE
9.1. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut
urmtoarele lucrri pregtitoare n limita zonei expropriate:
- defrisri;
- curtirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pmntului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de suprafat si
adncime;
- demolarea constructiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie s execute n mod obligatoriu tierea
arborilor, pomilor si arbustilor, s scoat rdcinile si buturugile, inclusiv
transportul materialului lemnos rezultat, n caz c este necesar, n conformitate cu
legislatia n vigoare.
Scoaterea buturugilor si rdcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu
nltime mai mic de 2 m precum si la debleuri.
9
9.3. Curtirea terenului de frunze, crengi, iarb si buruieni si alte

materiale se face pe ntreaga suprafat a amprizei.
9.4. Decaparea pmntului vegetal se face pe ntrega suprafat a
amprizei drumului si a gropilor de mprumut.
9.5. Pmntul decapat si orice alte pmnturi care sunt improprii
pentru umpluturi vor fi transportate si depuse n depozite definitive, evitnd orice
amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pmntul vegetal va fi pus
n depozite provizorii, n vederea reutilizrii.
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre
rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de gard
care s colecteze si s evacueze apa n afara amprizei drumului. n general,
dac se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare si evacuare a
apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolrile constructiilor existente vor fi executate pn la
adncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grij, pentru a fi
reutilizate conform indicatiilor precizate n caietele de sarcini speciale sau n lipsa
acestora, vor fi evacuate n groapa public cea mai apropiat, transportul fiind n
sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dup
scoaterea buturugilor si rdcinilor, etc. vor fi umplute cu pmnt bun pentru
umplutur, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevzut n tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor nainte ca
Inginerul s constate si s accepte executia lucrrilor pregtitoare enumerate n
prezentul capitol.
Aceast acceptare trebuie s fie n mod obligatoriu mentionat n
registrul de santier.
ART.10. MISCAREA PMNTULUI
10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaz prin utilizarea pmntului
provenit din spturi, n profilurile cu umplutur ale proiectului. La nceputul
lucrrilor, Antreprenorul trebuie s prezinte Consultantului spre aprobare, o
diagram a cantittilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a
terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de sptur si pmnturile din debleuri care sunt
improprii realizrii rambleurilor (n sensul prevederilor din art.4) precum si
pmntul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie nlocuite (n
sensul art.4) vor fi transportate n depozite definitive.
10.3. Necesarul de pmnt care nu poate fi asigurat din debleuri, va
proveni din gropi de mprumut.
10
10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri n afara profilului din

proiect, sub form de supralrgire, trebuie s fie supus aprobrii Inginerului.
10.5. Dac, n cursul executiei lucrrilor, natura pmnturilor
provenite din debleuri si gropi de mprumut este incompatibil cu prescriptiile
prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor
si normativelor tehnice n vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a
rambleurilor, Antreprenorul trebuie s informeze Inginerul si s-i supun spre
aprobare propuneri de modificare a provenientei pmntului pentru umplutur, pe
baz de msurtori si teste de laborator, demonstrnd existenta real a
materialelor si evaluarea cantittilor de pmnt ce se vor exploata.
10.6. La lucrrile importante, dac beneficiarul consider necesar,
poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de
sarcini. n acest caz, Antreprenorul poate ntocmi, n cadrul unui caiet de sarcini
speciale, Tabloul de corespondent a pmntului prin care se defineste
destinatia fiecrei naturi a pmntului provenit din debleuri sau gropi de
mprumut.
10.7. Transportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmit de
Antreprenor, Tabelul de miscare a pmntului care defineste n spatiu miscrile
si localizarea final a fiecrei cantitti izolate de pmnt din debleu sau din
groapa de mprumut. El tine cont de Tabloul de corespondent a pmntului
stabilit de Client, dac aceasta exist, ca si de punctele de trecere obligatorii ale
itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest
plan este supus aprobrii Inginerului n termen de 30 de zile de la notificarea
ordinului de nceperea lucrrilor.
ART.11. GROPI DE MPRUMUT SI DEPOZITE DE PMNT
11.1. n cazul n care gropile de imprumut si depozitele de pmnt nu
sunt impuse prin proiect sau n caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va
face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui s fie solicitat
cu minimum opt zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a
depozitelor. Dac Inginerul consider c este necesar, cererea trebuie s fie
nsotit de:
un raport privind calitatea pmntului din gropile de mprumut alese,
n spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile
pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind n
sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare
pentru depozite si/sau pentru gropile de mprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de mprumut si planul
de refacere a mediului.

11
11.2. La exploatarea gropilor de mprumut Antreprenorul va respecta

urmtoarele reguli:
pmntul vegetal se va ndeprta si depozita n locurile aprobate si va
fi refolosit conform prevederilor proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de mprumut trebuie, n lipsa autorizatiei
prealabile a Inginerului, s fie la o deprtare mai mare de 10 m de limitele
zonei drumului;
taluzurile gropilor de mprumut, pot fi executate n continuarea
taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul spturii, la terminarea
extragerii, s fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar
taluzurile s fie ngrijit executate;
spturile n gropile de mprumut nu vor fi mai adnci dect cota
practicat n debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, n zona de
rambleu;
n albiile majore ale rurilor, gropile de mprumut vor fi executate n
avalul drumului, amenajnd o banchet de 4,00 m ltime ntre piciorul taluzului
drumului si groapa de mprumut;
fundul gropilor de mprumut va avea o pant transversal de 1...3%
spre exterior si o pant longitudinal care s asigure scurgerea si evacuarea
apelor;
taluzurile gropilor de mprumut amplasate n lungul drumului, se vor
executa cu nclinarea de 1:1,5...1:3; cnd ntre piciorul taluzului drumului si
marginea gropii de mprumut nu se las nici un fel de banchete, taluzul gropii de
mprumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de sptur din zonele de debleu, poate fi depozitat n
urmtoarele moduri:
n continuarea terasamentului proiectat sau existent n rambleu,
surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor
aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioar a acestor rambleuri
suplimentare va fi nivelat la o cot cel mult egal cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor n
executie sau ale celor existente si n afara firelor de scurgere a apelor; n ambele
situatii este necesar s se obtin aprobarea pentru ocuparea terenului si s se
respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor n zona drumului se va urmri ca prin
executia acestora s nu se provoace nzpezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grij ca gropile de mprumut si depozitele
s nu compromit stabilitatea masivelor naturale si nici s nu riste
antrenarea terasamentelor de ctre ape sau s cauzeze, din diverse motive,

12
pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. n acest

caz, Antreprenorul va fi n ntregime rspunztor de aceste pagube.
11.5. Inginerul se va opune executrii gropilor de mprumut sau
depozitelor, susceptibie de a nrutti aspectul mprejurimilor si a scurgerii
apelor, fr ca Antreprenorul s poat pretinde pentru acestea fonduri
suplimentare sau despgubiri.
11.6. Achizitionarea sau despgubirea pentru ocuparea terenurilor
afectate de depozitele de pmnturi ca si ale celor necesare gropilor de mprumut,
rmn n sarcina Antreprenorului.
ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare nainte ca
modul de pregtire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini
si caietul de sarcini speciale s fi fost verificat si recunoscut ca satisfctor de
ctre Inginerul lucrrii.
Aceste acceptri trebuie, n mod obligatoriu s fie mentionate n
12.2. Spturile trebuiesc atacate frontal pe ntreaga ltime si pe
msur ce avanseaz, se realizeaz si taluzarea, urmrind pantele taluzurilor
mentionate pe profilurile transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadncimi n debleu. n cazul cnd n mod
accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform
modalittilor pe care le va prescrie Inginerul lucrrii si pe cheltuiala
Antreprenorului.
12.4. La sparea n terenuri sensibile la umezeal, terasamentele se
vor executa progresiv, asigurndu-se permanent drenarea si evacuarea apelor
pluviale si evitarea destabilizrii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului
apei subterane, pentru a preveni umezirea pmnturilor. Toate lucrrile
preliminare de drenaj vor fi finalizate nainte de nceperea spturilor, pentru a se
asigura ca lucrrile se vor executa fr a fi afectate de ape.
12.5. n cazul cnd terenul ntlnit la cota fixat prin proiect nu va
prezenta calittile stabilite si nu este de portanta prevzut, Inginerul va putea
prescrie realizarea unui strat de form pe cheltuiala Clientului. Compactarea
acestui strat de form se va face la gradul de compactare de 100% Proctor
Normal. n acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de
compactare la 97% Proctor Normal.
12.6. nclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv.
Dac acesta difer de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui s aduc la
cunostinta Inginerului neconcordanta constatat, urmnd ca acesta s dispun o
modificare a nclinrii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.

13
12.7. Prevederile STAS 2914-84 privind nclinarea taluzurilor la

deblee pentru adncimi de maximum 12,00 m sunt date n tabelul 3, n functie de
natura materialelor existente n debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
NCLINAREA
TALUZURILOR
Pmnturi argiloase, n general argile nisipoase sau
1,0 : 1,5
prfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pmnturi mrnoase
1,0:1,0...1,0:0,5
Pmnturi macroporice (loess si pmnturi loessoide)
1,0:0,1
Roci stncoase alterabile, n functie de gradul de
1,0:1,5...1,0:1,0
alterabilitate si de adncimea debleurilor
Roci stncoase nealterabile
1,0:0,1
Roci stncoase (care nu se degradeaz) cu
de la 1,0:0,1 pn la
stratificarea favorabil n ce priveste stabilitatea
pozitia vertical sau chiar n
consola
n debleuri mai adnci de 12,00 m sau amplasate n conditii
hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de bltiri) indiferent de
adncimea lor, nclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
12.8. Taluzurile vor trebui s fie curtate de pietre sau de bulgri de
pmnt care nu sunt perfect aderente sau ncorporate n teren ca si rocile dislocate
a cror stabilitate este incert.
12.9. Dac pe parcursul lucrrilor de terasamente, masele de pmnt
devin instabile, Antreprenorul va lua msuri imediate de stabilizare,
anuntnd n acelasi timp Inginerul.
12.10. Debleurile n terenuri moi, ajunse la cot, se vor compacta pn
la 100% Proctor Normal, pe o adncime de 30 cm (conform prevederilor din
tabelul 5 pct. c).
12.11. n terenuri stncoase, la spturile executate cu ajutorul
explozivului, Antreprenorul va trebui s stabileasc si apoi s adapteze planurile
sale de derocare n asa fel nct dup explozii s se obtin:
degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
cea mai mare fractionare posibil a rocii, evitnd orice risc de
deteriorare a lucrrilor.
12.12. Pe timpul ntregii durate a lucrului va trebui s se inspecteze, n
mod frecvent si n special dup explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de
deasupra acestora, n scopul de a se nltura prtile de roc, care ar putea s fie
dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

14
Dup executia lucrrilor, se va verifica dac adncimea necesar este

atins peste tot. Acolo unde aceasta nu este atins, Antreprenorul va trebui s
execute derocarea suplimentar necesar.
12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea
taluzurilor sub lata de 3 m sunt date n tabelul 4.
Tabel 4
Profilul
Platform cu strat de form
Platform fr strat de form
Taluz de debleu neacoperit
Tolerante admise
Roci necompacte
Roci compacte
+/- 3 cm
+/- 5 cm
+/- 5 cm
+/- 10 cm
+/- 10 cm
variabil n functie de natura rocii
12.14. Metoda utilizat pentru nivelarea platformei n cazul terenurilor

stncoase este lsat la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza
o adncime suplimentar, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de
pmnt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este artat n
art.14.
12.15. Dac proiectul prevede executarea rambleurilor cu pmnturile
sensibile la umezeal, Inginerul va prescrie ca executarea spturilor n
debleuri s se fac astfel:
n perioada ploioas: extragerea vertical
dup perioada ploioas: spturi n straturi, pna la orizontul al crui
continut n ap va fi superior cu 10 puncte, umidittii optime Proctor Normal.
12.16. n timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat s
conduc lucrrile astfel ca pmnturile ce urmeaz s fie folosite n realizarea
rambleurilor s nu fie degradate sau nmuiate de apele de ploaie. Va trebui, n
special s se nceap cu lucrrile de debleu de la partea de jos a rampelor
profilului n lung.
Dac topografia locurilor permite o evacuare gravitational a apelor,
Antreprenorul va trebui s mentin o pant suficient pentru scurgere, la
suprafata prtii excavate si s execute n timp util santuri, rigole, lucrri
provizorii necesare evacurii apelor n timpul excavrii.
ART.13. PREGTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrrile pregtitoare artate la art.8 si 9 sunt comune att sectoarelor
de debleu ct si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrri
pregtitoare.

15
13.1. Cnd linia de cea mai mare pant a terenului este superioar lui
20%, Antreprenorul va trebui s execute trepte de nfrtire avnd o nltime egal
cu grosimea stratului prescris pentru umplutur, distantate la maximum 1,00 m pe
terenuri obisnuite si cu nclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate
de Inginer.
13.2. Pe terenurile remaniate n cursul lucrrilor pregtitoare
prevzute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portant scazut se va executa o
compactare a terenului de la baza rambleului pe o adncime minim de 30 cm,
pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.
ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR
14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare nainte ca
pregtirile terenului, indicate n caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, s
fie verificate si acceptate de Inginer. Aceast acceptare trebuie s fie, n mod
obligatoriu, consemnat n caietul de santier.
14.1.2. Nu se execut lucrri de terasamente pe timp de ploaie sau
ninsoare.
14.1.3. Executia rambleurilor trebuie s fie ntrerupt n cazul cnd
calittile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de
sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluat dect dup un timp fixat de Inginer sau
reprezentantul su, la propunerea Antreprenorului.
14.2. Modul de executie a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se execut n straturi uniforme suprapuse,
paralele cu linia proiectului, pe ntreaga ltime a platformei si n principiu pe
ntreaga lungime a rambleului, evitndu-se segregrile si variatiile de umiditate si
granulometrie.
Dac dificulttile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca
executia straturilor elementare s fie executate pe ltimi inferioare celei a
rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alturate, care mpreun acoper
ntreaga ltime a profilului, urmrind ca decalarea n nltime ntre dou benzi
alturate s nu depseasc grosimea maxim impus.
14.2.2. Pmntul adus pe platform este mprstiat si nivelat pe
ntreaga ltime a platformei (sau a benzii de lucru) n grosimea optim de
compactare stabilit, urmrind realizarea unui profil longitudinal pe ct posibil
paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecrui strat intermediar, care va avea grosimea optim de
compactare, va fi plan si va avea o pant transversal de 35% ctre exterior,
iar suprafata ultimului strat va avea panta prescris conform articolului 16.
16
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu nltimi mai mari de 3,00 m, se

pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatr sau din beton cu dimensiunea
maxim de 0,50 m cu conditia respectrii urmtoarelor msuri:
- mpnarea golurilor cu pmnt;
- asigurarea tasrilor n timp si luarea lor n considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pmnt de calitate
corespuztoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioar a rambleului.
14.2.4. La punerea n oper a rambleului se va tine seama de
umiditatea optim de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face
determinri ale umidittii la surs si se vor lua msurile n consecint pentru
punerea n oper, respectiv asternerea si necompactarea imediat, lsnd
pmntul s se zvnte sau s se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pn
ct mai aproape de cea optim, sau din contr, udarea stratului asternut pentru a-l
aduce la valoarea umidittii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul
de compactare Proctor Normal prevzut n STAS 2914-84, conform tabelului 5.
Tabel 5
Zonele din terasamente (la care

se prescrie
gradul de compactare)
a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu, cu nltimea:
h 2,00 m
h > 2,00 m
b. n corpul rambleurilor, la
adncimea sub patul drumului:
h 0,50 m
0,5 < h 2,00 m
h > 2,00 m
c. n debleuri, pe adncimea de
30 cm sub patul drumului
Pmntu
ri
Necoezive
Co
ezive
mb
mbrc
mbr
mbrc
rcmin
minti
cminti
minti
ti
semiperma permane semiperma
permane
nente
nte
nente
nte
100
95
95
92
97
92
100
100
95
100
97
92
100
97
92
100
94
90
100
100
100
100

17
93
90
NOT: Pentru pmnturile necoezive, stncoase cu granule de 20 mm

n proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea n stare uscat a
pmntului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100%
din gradul de compactare Proctor Normal, cnd dup un anumit numr de treceri,
stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu
las urme vizibile la controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui s supun acordului Inginerului, cu
cel putin opt zile nainte de nceperea lucrrilor, grosimea maxim a stratului
elementar pentru fiecare tip de pmnt, care poate asigura obtinerea (dup
compactare) a gradelor de compactare artate n tabelul 5, cu echipamentele
existente si folosite pe santier.
n acest scop, nainte de nceperea lucrrilor, va realiza cte un
tronson de ncercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pmnt.
Dac compactarea prescris nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s
realizeze o nou plans de ncercare, dup ce va aduce modificrile necesare
grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor ncercri trebuie s fie
mentionate n registrul de santier.
n cazurile cnd aceast obligatie nu va putea fi realizat, grosimea
straturilor succesive nu va depsi 20 cm dup compactare.
14.3.3. Abaterile limit la gradul de compactare vor fi de 3% sub
mbrcmintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte mbrcminti si se
accept n max. 10% din numrul punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactrii
n timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dup cum
urmeaz:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minim a testelor trebuie s fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea ncercrii
Frecvena minimal a
Observatii
ncercrilor
ncercarea Proctor
1 /5.000 mc
Pentru fiecare tip de
pmnt
Determinarea
1 /250 ml de
pe strat
continutului de ap
platform
Determinarea gradului de 3 /250 ml de
pe strat
compactare
platform
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru n care se vor
consemna toate rezultatele privind ncercarea Proctor, determinarea umidittii si a
gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.

18
Antreprenorul poate s cear receptia unui strat numai dac toate

gradele de compactare rezultate din determinri au valori minime sau peste
valorile prescrise. Aceast receptie va trebui, n mod obligatoriu, mentionat n
14.5 Profiluri si taluzuri
14.5.1 Lucrrile trebuie s fie executate de asa manier nct dup
cilindrare profilurile din proiect s fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie s prezinte nici scobituri si nici excrescente, n
afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie s fie obtinut prin metoda umpluturii n
adaos, dac nu sunt dispozitii contrare n caietul de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu
capacitatea portant corespunztoare vor avea nclinarea 1 : 1,5 pn la nltimile
maxime pe vertical indicate n tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului n rambleu
H
(max m)
Argile prfoase sau argile nisipoase
6
Nisipuri argiloase sau praf argilos
7
Nisipuri
8
Pietrisuri sau balasturi
10
Panta taluzurilor trebuie verificat si asigurat numai dup realizarea
gradului de compactare indicat n tabelul 5.
14.5.3. n cazul rambleurilor cu nltimi mai mari dect cele artate n
tabelul 7, dar numai pn la maxim 12,00 m, nclinarea taluzurilor de la nivelul
patului drumului n jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul nltimii, pn la baza
rambleului, nclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. La rambleuri mai nalte de 12,00 m, precum si la cele situate
n albiile majore ale rurilor, ale vilor si n blti, unde terenul de fundatie este
alctuit din particule fine si foarte fine, nclinarea taluzurilor se va determina pe
baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu
capacitate portant redus, vor avea nclinarea 1:1,5 pn la nltimile maxime, h
max. pe vertical indicate n tabelul 8, n functie de caracteristicile fizicemecanice ale terenului de fundatie.

19
Tabel 8
Panta
terenului
de fundatie
30
0
1:10
1:5
1:3
3,00
2,00
1,00
-
Caracteristicile terenului de fundatie

a) Unghiul de frecare intern n grade
o
5
10o
15o
b) coeziunea materialului KPa
60
10
30
60
10
30
60
nltimea maxim a rambleului, h max, n m
4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00
3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00
2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00
1,00 2,00 1,00 2,00 3,00
80
10,00
7,00
5,00
4,00
14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a

taluzurilor sunt urmtoarele:
- platform fr strat de form
+/- 3 cm
- platform cu strat de form
+/- 5 cm
- taluz neacoperit
+/- 10 cm
Denivelrile sunt msurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fat de cea proiect este
de + 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pmnturilor sensibile la ap
14.6.1. Cnd la realizarea rambleurilor sunt folosite pmnturi
sensibile la ap, Inginerul va putea ordona Antreprenorului urmtoarele:
- asternerea si compactarea imediat a pmnturilor din debleuri sau
gropi de mprumut cu un grad de umiditate convenabil;
- un timp de asteptare dup asternere si scarificarea, n vederea
eliminrii apei n exces prin evaporare;
- tratarea pmntului cu var pentru reducerea umidittii;
- practicarea de drenuri deschise, n vederea reducerii umidittii
pmnturilor cu exces de ap.
Cnd umiditatea natural este mai mic dect cea optim se vor
executa stropiri succesive.
Pentru aceste pmnturi Inginerul va putea impune Antreprenorului
msuri speciale pentru evacuarea apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stncos
14.7.1. Materialul stncos rezultat din derocri se va mprstia si
nivela astfel nct s se obtin o umplutur omogen si cu un volum minim de
goluri.

20
Straturile elementare vor avea grosimea determinat n functie de

dimensiunea materialului si posibilittile mijloacelor de compactare. Aceast
grosime nu va putea, n nici un caz, s depseasc 0,80 m n corpul rambleului.
Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stnc ale cror dimensiuni vor fi incompatibile cu
dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor
la piciorul taluzului sau depozitarea lor n depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie
s fie omogen. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale
stncoase, prezentnd un procentaj de goluri ridicat, este interzis.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16
tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceast compactare va
fi nsotit de o stropire cu ap, suficient pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactrii va fi efectuat prin msurarea parametrilor Q/S
unde:
Q - reprezint volumul rambleului pus n oper ntr-o zi, msurat n mc
dup compactare;
S - reprezint suprafata compactat ntr-o zi de utilajul de compactare
care s-a deplasat cu viteza stabilit pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilit cu ajutorul unui tronson de
ncercare controlat prin ncercri cu placa. Valoarea final va fi cea a testului n
care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
ncercrile se vor face de Antreprenor ntr-un laborator autorizat iar
rezultatele vor fi nscrise n registrul de santier.
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelat, admitndu-se aceleasi
tolerante ca si n cazul debleurilor n material stncos, art.12 tab.4.
Denivelrile pentru taluzurile neacoperite trebuie s asigure fixarea
blocurilor pe cel putin jumtate din grosimea lor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaz concomitent
cu mbrcarea taluzurilor, n scopul de a le proteja de eroziune. Pmntul nisipos
omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel
5) va putea fi folosit numai dup corectarea granulometriei acestuia, pentru
obtinerea compactrii prescrise.
14.8.2. Straturile din pmnturi nisipoase vor fi umezite si amestecate
pentru obtinerea unei umiditti omogene pe ntreaga grosime a stratului
elementar.
14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitndu-se tolerantele
artate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplic straturilor de pmnt care
protejeaz platforma si taluzurile nisipoase.

21
14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrrilor de

art (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. n lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale,
rambleurile din spatele lucrrilor de art vor fi executate cu aceleasi materiale ca
si cele folosite n patul drumului, cu exceptia materialelor stncoase. Pe o ltime
minim de 1 metru, msurat de la zidrie, mrimea maxim a materialului din
carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu
asigurarea integrittii lucrrilor de art.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobrii
Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare
de art ntinderea zonei lor de folosire.
14.10. Protectia mpotriva apelor
Antreprenorul este obligat s asigure protectia rambleurilor contra
apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a cror intensitate nu depseste
intensitatea celei mai puternice ploi nregistrate n cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizat
de cea mai apropiat statie pluviometric.
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului,
respectndu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
antul sau rigola trebuie s rmn constant, paralel cu piciorul
taluzului. n nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism s fie ntrerupt de
prezenta masivelor stncoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui s
fie plane iar blocurile n proeminent s fie tiate.
La sfrsitul santierului si nainte de receptia final, santurile sau
rigolele vor fi complet degajate de bulgri si blocuri czute.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si
completat respectnd cotele n profil n lung si n profil transversal, declivittile si
ltimea prevzute n proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date n tabelul 5,
respectiv, n tabelul 4.
n ce priveste ltimea platformei si cotele de executie abaterile limit
sunt:
- la ltimea platformei:
+/- 0,05 m, fat de ax
+/- 0,10 m, pe ntreaga ltime
- la cotele proiectului:
22
+/- 0,05 m, fat de cotele de nivel ale proiectului.

16.2. Dac executia sistemului rutier nu urmeaz imediat dup
terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelat transversal, urmrind
realizarea unui profil acoperis, n dou ape, cu nclinarea de 4% spre marginea
acestora. n curbe se va aplica deverul prevzut n piesele desenate ale
proiectului, fr s coboare sub o pant transversal de 4%.
ART.17. ACOPERIREA CU PMNT VEGETAL
Cnd acoperirea cu pmnt vegetal trebuie s fie aplicat pe un taluz,
acesta este n prealabil tiat n trepte sau ntrit cu caroiaje din brazde, nuiele sau
prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute
cu pmnt vegetal.
Terenul vegetal trebuie s fie frmitat, curtat cu grij de pietre,
rdcini sau iarb si umectat nainte de rspndire.
Dup rspndire pmntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un
rulou usor.
Executarea lucrrilor de mbrcare cu pmnt vegetal este n
principiu, suspendat pe timp de ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat s construiasc drenuri n cazul n care
apele nu pot fi evacuate gravitational.
Lucrrile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea s se dovedeasc
necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de ctre Inginer si
reglementarea lor se va face, n lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini
speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
ART.19. NTRETINEREA N TIMPUL TERMENULUI DE
GARANTIE
n timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui s execute n
timp util si pe cheltuiala sa lucrrile de remediere a taluzurilor rambleurilor, s
mentin scurgerea apelor, si s repare toate zonele identificate cu tasri datorit
proastei executii.
n afar de aceasta, Antreprenorul va trebui s execute n aceeasi
perioad, la cererea scris a Inginerului, si toate lucrrile de remediere
necesare, pentru care Antreprenorul nu este rspunztor.
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRRILOR
20.1. Controlul calittii lucrrilor de terasamente const n:
- verificarea trasrii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti
reperi de trasare;
- verificarea pregtirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
23
- verificarea calittii si strii pmntului utilizat pentru umpluturi;

- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactrii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic, n registrul de
laborator, a verificrilor efectuate asupra calittii umidittii pmntului pus n
oper si a rezultatelor obtinute n urma ncercrilor efectuate privind calitatea
lucrrilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmtorului strat dac stratul
precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer.
Antreprenorul va ntretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pn
la acoperirea acestora cu stratul urmtor.
20.3. Verificarea trasrii axului si amprizei drumului si a tuturor
celorlalti reperi de trasare
Aceast verificare se va face nainte de nceperea lucrrilor de
executie a terasamentelor urmrindu-se respectarea ntocmai a prevederilor
proiectului. Toleranta admisibil fiind de +/-0,10 m n raport cu reperii
pichetajului general.
20.4. Verificarea pregtirii terenului de fundatie (sub rambleu)
20.4.1. nainte de nceperea executrii umpluturilor, dup curtirea
terenului, ndeprtarea stratului vegetal si compactarea pmntului, se determin
gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.
20.4.2. Numrul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru
determinarea gradului de compactare este de 3 ncercri pentru fiecare 2000 mp
suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutur.
20.4.3. Verificrile efectuate se vor consemna ntr-un proces verbal de
verificare a calittii lucrrilor ascunse, specificndu-se si eventuale remedieri
necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin msurtori cu
deflectometru cu prghii, conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
20.4.5. Msurtorile cu deflectometrul se vor efectua n profiluri
transversale amplasate la max. 25 m unul dup altul, n trei puncte (stnga, ax,
dreapta).
20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se consider realizat
capacitatea portant necesar dac deformatia elastic, corespunztoare
vehiculului etalon de 10 KN, se ncadreaz n valorile din tabelul 9, admitndu-se
depsiri n cel mult 10% din punctele msurate. Valorile admisibile ale
24
deformatiei la nivelul terenului de fundatie n functie de tipul pmntului de

fundatie sunt indicate n tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se
va face n corelatie cu msurtorile cu deflectometrul, n punctele n care
rezultatele acestora atest valori de capacitate portant scazut.
20.5. Verificarea calittii si strii pmntului utilizat pentru
umpluturi
Verificarea calittii pmntului const n determinarea principalelor
caracteristici ale pmntului, conform tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificat grosimea fiecrui strat de pmnt asternut la
executarea rambleului. Grosimea msurat trebuie s corespund grosimii
stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pmnt respectiv si utilajele
folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactrii umpluturilor
20.7.1. Determinrile pentru verificarea gradului de compactare se fac
pentru fiecare strat de pmnt pus n oper.
n cazul pmnturilor coezive se vor preleva cte 3 probe de la
suprafata, mijlocul si baza stratului, cnd acesta are grosimi mai mari de 25 cm si
numai de la suprafata si baza stratului cnd grosimea este mai mic de 25 cm. n
cazul pmnturilor necoezitive se va preleva o singur prob din fiecare punct,
care trebuie s aib un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 - 84 cap.7.
Pentru pmnturile stncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la
tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densittii
n stare uscat a acestor probe cu densitatea n stare uscat maxim stabilit prin
ncercarea Proctor, STAS 1913/13-83.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face n minimum
trei puncte repartizate stnga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat
compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului n debleu,
verificarea gradului de compactare realizat se va face n minimum trei puncte
repartizate stnga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la
marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
20.7.2. n cazul cnd valorile obtinute la verificri nu sunt
corespunztoare celor prevzute n tabelul 5, se va dispune fie continuarea
compactrii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
25
20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmtor dect numai dup

obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioar a stratului ne
mai fiind posibil.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu
penetrometrul sau cu deflectometrul cu prghie.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dup
terminarea executiei terasamentelor si const n verificarea cotelor realizate si
determinarea deformabilittii, cu ajutorul deflectometrului cu prghie la nivelul
patului drumului.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului
suport sunt +/- 0,05 m fat de prevederile proiectului. n ce priveste suprafatarea
patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele artate la pct.12.13 (Tabelul
4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificrile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m
distant.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin msurtori
cu deflectometrul cu prghie.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portant necesar la
nivelul patului drumului se consider realizat dac, deformatia elastic,
corespunztoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari dect
cele admisibile, indicate n tabelul 9, n cel mult 10% din numrul punctelor
msurate.
Tabel 9
Tipul de pmnt conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibil a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prfos, nisip argilos
350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos,
400
praf
Argil prfoas, argil nisipoas, argil
prafoas nisipoas, argil
450
Cnd msurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu prghie, nu

este posibil, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau
agrementate, acceptate de Inginer.
n cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare
prevzut n STAS 2914/4-89, frecventa ncercrilor va fi de 3 ncercri pe
fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

26
C A P I T O L U L III
RECEPTIA LUCRRII
Lucrrile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul
executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii
finale.
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
21.1. n cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrri ascunse) se
efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n
constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului
n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul
Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica dac partea de lucrri ce se
receptioneaz s-a executat conform proiectului si atest conditiile impuse de
normativele tehnice n vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de receptie pe
faze, n care se confirm posibitatea trecerii executiei la faza imediat
urmtoare.
21.3. Receptia pe faze se efectueaz de ctre Inginer si Antreprenor,
iar documentul ce se ncheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnturi.
21.4. Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele
momente ale lucrrii:
- trasarea si pichetarea lucrrii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrrilor pregtitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- n cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din nltimea de umplutur
si la realizarea umpluturii sub cota stratului de form sau a patului drumului;
- n cazul spturilor, la cota final a spturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la
dispozitia organelor de control, ct si a comisiei de receptie preliminar sau
final.
21.6. La terminarea lucrrilor de terasamente sau a unei parti din
aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrrilor, verificnduse:
- concordanta lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si
caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie;
- natura pmntului din corpul drumului.
21.7. Lucrrile nu se vor receptiona dac:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevzute n proiect;
- nu este realizat gradul de compactare att la nivelul patului drumului
ct si pe fiecare strat n parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
27
- lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunztoare;

- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observ fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul
terasamentelor, ravinri ale taluzurilor, etc.;
- nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna n procesul verbal ncheiat, n care se va
stabili si modul si termenele de remediere.
ART.22. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA
LUCRRILOR
Receptia preliminar se face la terminarea lucrrilor, pentru ntreaga
lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si
instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.
ART. 23. RECEPTIA FINAL
La receptia final a lucrrii se va consemna modul n care s-au
comportat terasamentele si dac acestea au fost ntretinute corespunztor n
perioada de garantie a ntregii lucrri, n conditiile respectrii prevederilor
Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
ANEX
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme
metodologice
privind
conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000
nchidere a circulatiei si de
instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996
- Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr.79/1998-Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si
podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. NORMATIVE TEHNICE
CD 31-2002 -Normativ pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si
semirigide.

28
III. STANDARDE
STAS 730-2003 - Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri.
Metode de ncercare.
STAS 1243-88 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pmnturilor.
STAS 1709/1-90 -Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de
drumuri. Adncimea de nghet n complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-90 -Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de
drumuri. Prevenirea si remedierea degradrilor din nghet-dezghet. Prescriptii
tehnice.
STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de
drumuri. Determinarea sensibilittii la nghet a pmnturilor de fundatie. Metoda
de determinare.
STAS 1913/1-82 -Teren de fundare. Determinarea umidittii.
STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densittii pmnturilor.
STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozittii.
STAS 1913/12-88 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si
mecanice ale pmnturilor cu umflri si contractii mari.
STAS 1913/13-83 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. ncercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 -Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe
teren.
STAS 2914-84 -Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale
de calitate.
NTOCMIT,
ing. NEAGU GEORGE
VERIFICAT,
ing. NICULAI MIHAI

29
CAIET DE SARCINI
2. STRAT DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL

30
PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic la execuia straturilor de fundaie din balast i balast
optimal din structurile rutiere i cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de materialele
folosite, prevzute n SR 662-2002 i de stratul de fundaie realizat, prevzute n STAS 6400-84.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute
de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant.
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile
standardelor i normelor n vigoare.
Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor la stratul de fundaie, Antreprenorul va
prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuie a statului de fundaie, care va
conine, printre altele:
o programul de execuie a stratului de fundaie;
o utilajele folosite pentru producerea i transportul agregatelor;
o utilajele folosite pentru producerea amestecului optimal;
o utilajele folosite pentru transportul, mprtierea, udarea i compactarea amestecului;
o sursele (balastiere, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la acestea.
Pentru definitivarea procedurii de execuie, Antreprenorul va executa sectoare de prob, a
cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul.
Dup executarea sectoarelor de prob, procedura de execuie va fi completat cu informaii
privind tehnologia de aternere i compactare:
o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, vitez);
o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
o numrul de sub-straturi n care se va executa stratul de fundaie (atunci cnd gradul de
compactare cerut nu se poate realiza prin aternerea ntr-un singur strat);
o grosimea stratului (sub-straturilor) nainte de compactare;
Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele
prevzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele
obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
Antreprenorul va realiza verificri suplimentare, dac acestea sunt solicitate de Consultant.

31
1. MATERIALE
1.1. Agregate naturale
Pentru execuia stratului de fundaie din balast sau balast optimal, se va folosi balast natural
sau balast optimal obinut din amestec de sorturi din agregate naturale, care respect
caracteristicile din Tabelul 1.
Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau nghe i fr corpuri
strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale.
Fiecare surs de agregate (balast natural sau sorturi pentru balast optimal) va fi propus de
Contractor i supus aprobrii Consultantului.
Propunerea va fi prezentat Consultantului cu cel puin 7 zile nainte de deschiderea
balastierei sau nceperea aprovizionrii, dup caz, i va fi nsoit de:
o raportul asupra calitii agregatelor, nsoit de rezultatele testelor de laborator, analizelor i
sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelului 1 i a prevederilor SR 662-2002
(Tabelul 19);
o analiza conformitii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini;
o cantitatea estimat;
o programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, dup caz;
o ruta de transport;
o planul de amplasare a depozitelor;
o planul de amenajare a zonei, dup ncheierea exploatrii (n cazul balastierei) sau
lichidarea depozitelor;
o acordul proprietarilor cu privire la ocuparea i exploatarea terenurilor ;
o acorduri, avize, autorizaii cerute de legislaia n vigoare.
Toate investigaiile, testele, chiriile i taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi
suportate de Contractor.
Balastierele i depozitele trebuie s nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente i nici
s produc eroziuni sub efectul apelor de suprafa sau subterane. Antreprenorul este responsabil
de orice pericole fa de persoane i orice daune aduse proprietii publice sau private, ca urmare
a execuiei acestor lucrri.
Transportul i depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel nct s
se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi
amenajate astfel nct s se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.
Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevzute cu pante si rigole n vederea
drenajului apei. Amenajarea va fi de aa natur nct s mpiedice amestecul sau contaminarea
agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care s indice sursa i
dimensiunea agregatului.
Antreprenorul trebuie s asigure o zona de depozitare temporar a agregatelor refuzate. n
cazul exploatrii balastului de sub nivelul apei, A va asigura suprafeele necesare pentru
depozitare provizorie, pn la pierderea apei n exces.
Agregatele care depesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO3) pe litru , nu vor fi
depozitate sau folosite ca material de umplutur lng lucrrile care conin ciment (beton, balast
stabilizat); distana minima fa de acestea este de 1,0 m.

32
Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor

Caracteristici
Valori admisibile
Balast optimal
0-63
0-63
max. 3
max. 3
3-18
4-10
4-38
12-22
16-57
26-38
25-70
35-50
37-82
48-65
50-90
60-75
80-98
85-92
100
100
Fig. 2 SR 662
Fig. 2 SR 662
15
30
30
50
30
Balast
Sort
Coninut de fraciuni %: < 0,02 mm
< 0,2 mm
0 - 1 mm
0 - 4 mm
0 - 8 mm
0 - 16 mm
0 25 mm
0 - 50 mm
0 - 63 mm
Granulozitatea
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min.
Uzura cu maina tip Los Angeles, %, max.
STAS
-
4606-80
4606-80
730-89
730-89
730-89
Balastul optimal se poate obine prin amestecul sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, conform
SR 662.
Dup constituirea depozitelor, acestea vor fi supuse aprobrii Consultantului. Verificrile
asupra agregatelor dintr-un depozit, vor fi fcute conform Tabelului 2.
Tabel 2 - Testele fcute asupra agregatelor
Aciunea, procedeul de verificare
sau caracteristici care se verific
Certificatul de calitate
Granulozitatea
Echivalentul de nisip
Neuniformitatea
Rezistena la uzur cu maina tip Los Angeles
Frecvena minim la aprovizionare
STAS
La fiecare transport
O prob pentru fiecare 400 t
730-89
4606-80
O prob pentru fiecare 5000 t
730-89
1.2. Apa
Apa pentru corectarea umiditii trebuie s fie limpede, s nu conin suspensii organice sau
anorganice, s nu aib miros pronunat.
2. PREPARAREA BALASTULUI OPTIMAL
2.1. Staia de preparare a balastului optimal
Staia de preparare a balastului optimal va avea urmtoarele echipamente i faciliti:
o Zone separate de depozitare a agregatelor pe platforme de beton, cu pante pentru
scurgerea apelor; platformele vor fi prevzute cu separatoare verticale, pentru evitarea amestecrii
agregatelor; fiecare zon va avea indicat tipul agregatului.
o Dispozitiv de dozare i amestec;
o Mijloace adecvate pentru prevenirea segregrii amestecului la descrcarea n mijloacele
auto;
o Laborator de staie autorizat;
o Faciliti pentru sigurana lucrtorilor i echipament de stingere a incendiilor;

33
o Instalaii i materiale pentru curarea dispozitivelor de dozare i amestec, a buncrelor i

a mijloacelor de transport.
Dozarea agregatelor se va face gravimetric. Se vor respecta urmtoarele tolerane pentru
dozarea gravimetric:
o Agregate 3%;
o Apa 2%.
Dup instalarea, verificarea i obinerea tuturor autorizaiilor legale cerute de autoritile
competente, staia de preparare va fi supus aprobrii Consultantului.
Toate cheltuielile legate de autorizarea i funcionarea staiei vor fi suportate de Contractor.
Pe parcursul funcionrii, pe cheltuiala sa, Antreprenorul va asigura verificrile necesare n
vederea producerii amestecului la parametrii aprobai.
2.2. Prepararea amestecului
naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorul va efectua ncercrile n funcionare ale staiei de
preparare n vederea obinerii amestecului aa cum a fost determinat n laborator.
Aceste ncercri vor stabili de asemenea, durata minim de amestec, durata care s asigure o
omogenitatea amestecului.
Orice modificare a proporiilor amestecului, n afara ajustrilor impuse de umiditatea
agregatelor din stoc, va fi tratat ca schimbare a formulei de compoziie i supus aprobrii
Consultantului.
Cantitatea de apa necesar va fi determinat n funcie de umiditatea agregatelor, lund n
considerare pierderea de ap n timpul transportului de la staia de preparare la locul de punere n
oper.
2.3. Controlul calitii amestecului
Prelevarea probelor i controlul calitii amestecului vor fi efectuate conform Tabelului 3.
Tabel 3 - Teste efectuate la staia de preparare
Metoda de verificare sau caracteristici care
trebuie verificate
Umiditatea optim de compactare (Testul
Proctor Modificat)
Granulozitatea amestecului
Umiditatea agregatelor (1)
Frecvena minim la staia de preparare

pentru fiecare studiu de compoziie
3
la fiecare 500 m , o dat pe zi,

la schimbarea condiiilor meteo, o dat pe zi
STAS
1913/13-83
4606-80
1913/1-82
Nota: (1) - pentru stabilirea cantitii necesare de ap n amestec.

Toleranele la realizarea amestecului sunt urmtoarele:
o Sort 0- 8 mm: 5%;
o Idem fraciunea de 4 mm: 2%
Pentru celelalte sorturi nu se admit tolerane.
Limitele formulei sunt calculate pornind de la granulozitatea formulei propuse, prin
aplicarea toleranelor admisibile.
n cazul folosirii balastului natural, transportul, depozitarea i controlul vor fi fcute n
aceleai condiii ca pentru balastul optimal.
34
3. EXECUIA STRATULUI DE FUNDAIE

3.1. Sectorul de prob
n vederea stabilirii procedurii de execuie i a utilajelor i dispozitivelor de aternere i
compactare, nainte de nceperea lucrrilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa cte un sector de prob pentru fiecare surs de agregate. Sectorul de prob va avea cel
puin 50 m lungime i va ocupa cel puin jumtate din limea platformei.
Cantitatea de ap care trebuie eventual adugat pentru obinerea umiditii optime de
compactare va fi stabilit de laboratorul de antier. Apa va fi adugat prin stropire, astfel nct s
aduc amestecul la umiditatea optim de compactare, uniform distribuit n masa amestecului.
Toleranele n umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.
Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundaie se vor stabili
utiliznd ncercarea Proctor Modificat n conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83):
max..PM = densitatea maxim n stare uscat (g/cm3);
W opt..PM= umiditatea optim de compactare (%) .
Pregtirea, executarea lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi
efectuate n prezena Consultantului.
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Partea din tronsonul de prob cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va
servi ca sector de referin la definitivarea procedurii de execuie.
3.2. Condiii preliminare
Execuia fundaiei de balast poate ncepe numai dup ce lucrrile de terasamente din
sectorul respectiv, inclusiv stratul de form (dac este cazul) sau substratul de fundaie i lucrrile
pentru drenarea apelor din fundaie (drenuri transversale i longitudinale, rigole, anuri), au fost
verificate i aprobate de Consultant.
Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundaie, baza stratului va fi cu minim 15 cm
deasupra nivelului maxim al apei n anurile / rigolele adiacente temporare realizate pentru
evacuarea apelor n timpul execuiei.
Este interzis aternerea ntr-un acelai sector de lucru, a balastului / balastului optimal
provenind din depozite diferite.
n cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota n Jurnalul de antier, limitele
sectoarelor i sursele folosite.
3.3. Transportul
Antreprenorul va lua toate msurile ca pe durata ncrcrii i transportului la locul de
punere n oper, balastul / balastul optimal s nu-i modifice semnificativ compoziia (segregare,
scderea sau creterea coninutului de ap, parte fin, etc.).
3.4. Punerea n oper
Aternerea stratului de fundaie poate ncepe numai la aprobarea Consultantului, dup ce
patul drumului a fost verificat i aprobat de acesta.
Balastul / balastul optimal va fi aternut pe terasamentul recepionat, ntr-unul sau mai
multe straturi, n funcie de grosimea prevzut n proiect i grosimea optim de compactare
stabilit pe tronsonul experimental.

35
Antreprenorul nu va ncepe execuia nici unui strat nainte ca stratul inferior s fie terminat,
verificat i recepionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuial, ntreinerea
necesar pentru straturile recepionate, pn la acoperirea cu urmtorul strat.
Recepia oricrui strat va fi refcut atunci cnd ntre recepia iniial i acoperirea cu
stratul urmtor, au trecut mai mult de 7 zile sau cnd, n interiorul acestui interval, n opinia
Consultantului, stratul recepionat nu mai corespunde condiiilor pentru a fi acoperit.
Compactarea se va face ct mai curnd posibil dup ce materialul a fost aternut i nivelat,
n conformitate cu cerinele procedurii de execuie, aa cum a fost definitivat n urma executrii
sectorului de prob.
Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:
ef
= densitatea efectiv (g/cm3);
W ef = umiditatea efectiv pentru compactare (%).
Gradul de compactare gc =
ef
-------------- x 100
max..PM
Acolo unde stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei,

acostamentele vor fi completate i compactate simultan cu execuia stratului de fundaie, astfel
nct stratul de fundaie s fie permanent ncadrat de acostamente, cu asigurarea evacurii apei din
stratul de fundaie.
Pentru evitarea degradrilor accidentale, Antreprenorul va lua toate msurile pentru
limitarea circulaiei pe stratul compactat i finisat.
Este interzis aternerea stratului de fundaie atunci cnd:
o umiditatea balastului este n afara limitelor specificate la punctul 3.1;
o balastul este ngheat sau conine ghea;
o condiiile meteo determin ca patul drumului / stratul de form (dac este cazul) s nu mai
rspund cerinelor pentru a fi acoperit.
4. CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR
Testele din timpul execuiei stratului de fundaie, vor fi fcute conform Tabelului 4.
Tabel 4 - Testele asupra stratului de form
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care trebuie verificate
Frecvena minim la locul de punere n oper
STAS
Examinarea documentelor de transport
la fiecare transport
Umiditatea optim de compactare (Testul Proctor

Modificat)
Grosimea stratului
Caracteristicile de compactare
- umiditatea
- densitatea
Gradul de compactare
(prin determinarea greutii volumetrice n stare
uscat)
pentru fiecare surs i oricnd se consider

necesar
3 determinri la fiecare 2000 m2 de fundaie
Capacitatea portant
6 probe la fiecare 2000 m2 de strat aternut
1913/13-83
1913/1-82
1913/5-85
12288-85
n fiecare zi, 6 probe la fiecare 2000 m2 de strat

aternut
1913/15-75
12.288-85
n fiecare profil transversal din proiect, pe la

fiecare 25 m pe fiecare band, inclusiv benzile de
staionare de urgen
Normativ
CD 31-94

36
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie va fi determinat cu

deflectometrul cu prghie, n conformitate cu Instruciunile tehnice departamentale CD 31-94.
4.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului
Grosimea stratului de fundaie va fi verificat oriunde se consider necesar dar n cel puin 3
puncte la 2000 m2 de fundaie executat; tolerana admisibil este de 2 cm.
Limea stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil
transversal din proiect; tolerana admisibil este de 5 cm.
Panta transversal a stratului de fundaie este aceeai cu panta proiectat a mbrcminii
rutiere i va fi msurat oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din
proiect; tolerana admisibil este de 0,4%.
Cotele stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil
transversal proiectat; tolerana admisibil este de 1 cm.
4.2. Verificarea compactrii i capacitii portante
Stratul de fundaie va fi compactat pn la atingerea gradului de compactare de 100 %
Proctor Modificat pentru cel puin 95% din punctele msurate i a gradului de compactare de
minim 98%, n toate punctele de msurare.
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie se consider realizat dac
valoarea deformaiei elastice (msurate conform prevederile normativului CD 31-94) este mai
mic de 180 1/100 mm.
Uniformitatea execuiei este considerat satisfctoare dac valoarea coeficientului de
variaie este sub 35%.
4.3. Verificarea caracteristicilor suprafeei stratului
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se
consider necesar, dar cel puin:
o n profil longitudinal, n axul fiecrei benzi de circulaie; denivelrile admisibile msurate
sub lat sunt de 2 cm;
o n profil transversal, n seciunile transversale din proiect; denivelrile admisibile
msurate sub lat sunt de 1 cm;
4.4. Recepia lucrrilor
Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrrile executate vor fi supuse aprobrii
Consultantului, naintea aternerii stratului urmtor.
Inspectarea lucrrilor care devin ascunse trebuie s stabileasc dac acestea au fost realizate
conform proiectului i prezentului Caiet de Sarcini.
Recepia presupune verificarea nregistrrilor din timpul execuiei i a rezultatelor
ncercrilor precum i examinarea efectiv a lucrrilor.
n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz trecerea
la faza urmtoare de execuie.
NTOCMIT,
ing. NEAGU GEORGE
VERIFICAT,
ing. NICULAI MIHAI

37
CAIET DE SARCINI
3. PIATRA SPARTA SAU PIATRA SPARTA AMESTEC
OPTIMAL

38
PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se refer la execuia i recepia straturilor de fundaie, din piatra
spart sau piatr spart amestec optimal, din sistemele rutiere ale drumurilor publice i strzilor i
cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de materialele folosite i de stratul de fundaie
executat.
Pentru acest proiect, fundaia din balast constituie i stratul inferior de fundaie pentru
stratul de piatr spart, conform STAS 6400 84. Deci pentru stratul de fundaia din piatr spart
nu se execut un strat suplimentar din balast de minim 10 cm grosime.
Conform STAS 6400-84.straturile de fundaie din piatr spart mare, sort 63-80 i piatr
spart amestec optimal, au n componen un strat inferior din balast i un strat superior de piatr
spart mare sau piatr spart amestec optimal ale cror grosimi minime constructive sunt de 10
cm pentru stratul inferior i 12 cm pentru stratul superior.
Acolo unde nu se prevede realizarea unui strat de form sau a altor msuri de mbuntire a
terenului de fundare, iar acesta (terenul de fundare) este constituit din pmnturi coezive, stratul
inferior de fundaie se va realiza n mod obligatoriu pe un substrat izolant care poate fi realizat din
7 cm (dup cilindrare) din nisip sau sau geotextil.
Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor la stratul de fundaie, Antreprenorul va
prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuie a statului de fundaie, care va
conine, printre altele:
o programul de execuie a stratului de fundaie;
o utilajele folosite pentru producerea i transportul agregatelor;
o utilajele folosite pentru transportul, mprtierea, udarea i compactarea amestecului;
o sursele (cariere, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la acestea;
Pentru definitivarea procedurii de execuie, Antreprenorul va executa sectoare de prob, a
cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul.
Dup executarea sectoarelor de prob, procedura de execuie va fi completat cu informaii
privind tehnologia de compactare:
o numrul de sub-straturi n care se va executa stratul de fundaie (atunci cnd gradul de
compactare cerut nu se poate realiza prin aternerea ntr-un singur strat);
o grosimea stratului (sub-straturilor) nainte de compactare;
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute
de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Inginer.

39
1. MATERIALE
1.1. Agregate naturale
Pentru execuia fundaiilor din piatr spart se utilizeaz urmtoarele agregate:
a. Pentru fundaie din piatr spart mare, 63-80:
- nisip 0-4 mm pentru substratul izolant n cazul n care nu se face strat de form;
- balast sort 0-63 mm pentru stratul inferior
- piatra sparta 63-80 mm;
- split 16-25 mm pentru mpnare;
- nisip grunos sau savur 0-4 mm pentru mpnare i protecie.
b. Pentru fundaie din piatr spart amestec optimal 0-63 mm:
- nisip 0-4 mm pentru substratul izolant n cazul n care nu se face strat de form;
- piatr spart amestec optimal 0-63 mm.
Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau nghe i fr corpuri
strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale.
Este interzis folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.
Cu cel puin 14 zile nainte de nceperea exploatrii sau aprovizionrii, dup caz, fiecare
surs de agregate va fi supus aprobrii Consultantului.
Propunerea va fi nsoit de:
- raportul asupra calitii agregatelor, nsoit de rezultatele testelor de laborator, analizelor i
sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelelor 1, 2, 3 i 4, precum i a prevederilor
SR 662-2002 i SR 667-2001;
- analiza conformitii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini;
- cantitatea estimat;
- programul de exploatare sau de aprovizionare, dup caz;
- ruta de transport;
- planul de amplasare a depozitelor;
- planul de amenajare a zonei, dup ncheierea exploatrii (n cazul balastierei) sau
lichidarea depozitelor;
- acordul proprietarilor cu privire la ocuparea i exploatarea terenurilor ;
- acorduri, avize, autorizaii cerute de legislaia n vigoare;
Proiectul i avizele pentru drumurile tehnologice.
Toate investigaiile, testele, chiriile i taxele legate de exploatarea agregatelor vor fi
suportate de Antreprenor.
Antreprenorul este responsabil de orice pericole fa de persoane i orice daune aduse
proprietii publice sau private, ca urmare a exploatrii, transportului sau depozitrii agregatelor.
Transportul i depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel nct s
se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi
amenajate astfel nct s se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.
Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, din beton sau asfalt, prevzute cu
pante si rigole n vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de aa natur nct s mpiedice
amestecul sau contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin
panouri care s indice sursa i dimensiunea.
Antreprenorul trebuie s asigure o zona de depozitare temporar a agregatelor refuzate.

40
Tabel 1 - Nisip pentru stratul izolant - condiii de admisibilitate conform SR 662

CARACTERISTICI
Sort
Granulozitate
Continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max.
Condiia de filtru invers
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.
Conditii de admisibilitate pentru:

0 -4
Continu
14
5 d15 p < d15 f < 5 d85 p
6 x 10-3
Tabel 2 Balast - condiii de admisibilitate conform SR 662

CARACTERISTICI
Sort
Coninut de fraciuni %: < 0,02 mm
< 0,2 mm
0 - 1 mm
0 - 4 mm
0 - 8 mm
0 - 16 mm
0 25 mm
0 - 50 mm
0 - 63 mm
Valori admisibile
0-63
max. 3
3-18
4-38
16-57
25-70
37-82
50-90
80-98
100
Conform figurii 2 din SR 662
15
30
50
Granulozitatea
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min.
Uzura cu maina Los Angeles, %, max.
Not: La aprobarea sursei se vor prezenta toate determinrile din SR 662 (Tabelul nr. 19)
Tabel 3 Piatr spart - condiii de admisibilitate conform SR 667
Caracteristici
Coninut de granule:
- rmn pe ciurul superior
(d max.), (%), max.
- trec prin ciurul inferior
(d min.), (%), max.
Coninut de granule alterate,
moi, friabile, poroase i
vacuolare, %, max.
Forma granulelor
- coeficient de form, %, max.
Coninut de impuriti:
- corpuri strine, (%), max.
- fraciuni sub 0, 1 mm, (%), max.
Uzura cu maina tip Los
Angeles, %, max.
Rezistena la aciunea repetat
a sulfatului de sodiu (Na2SO4)
5 cicluri, %, max.
Savur
0-8
Piatr spart (split)
40-63
63-80
10
10
10
10
10
35
35
35
nu este cazul
30
corespunztor clasei rocii,

conf. SR 667
8-16
16-25
25-40
Piatr spart mare
nu este
cazul
Not. La aprobarea sursei se vor prezenta toate determinrile prevzute n SR 667 (Tabel
12).
41
Piatra spart amestec optimal se poate obine prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25,
25-40 i 40-63, sau direct din concasare, dac ndeplinete condiiile din Tabelul 4.
Tabel 4 Piatr spart amestec optimal - condiii de admisibilitate
Caracteristici
Condiii de admisibilitate
Sort
0-63
Coninut de fraciuni, %, max. :

- sub 0,02 mm
- sub 0,2 mm
- 0...8 mm
- 20 ... 63 mm
Granulozitate
<3
4.. .10
30. ..45
25. ..45
s se nscrie ntre limitele din Tabelul 5
Echivalent de nisip (EN), min. (1)

Coeficient de activitate (2)
Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) %, max.
Rezistena
la
aciunea
repetat
a
sulfatului
(Na2SO4), 5 cicluri, %, max.
de
sodiu
30
1,5 / 2
30
6 pentru split
3 pentru piatra spart mare 40-63
Nota: 1 atunci cnd n amestec se folosete nisip natural

2 atunci cnd n amestec se folosesc numai agregate de carier:
1,5 - atunci cnd trecerea prin sita de 0,1 mm este sub 8%,
2 - atunci cnd trecerea prin sita de 0,1 mm este peste 8%.
Tabel 5 - Piatr spart amestec optimal - granulozitate
Domeniu de
granulozitate
Limita
0 .... 63
Inferioar
Superioar
0,02
0
3
0,2
4
10
Treceri (% din greutate) prin sitele ...

8
25
31,5
30
45
70
45
70
85
63
90
100
Condiiile de admisibilitate privind coeficientul de form, coninutul de granule alterate i

coninutul de impuriti pentru piatra spart amestec optimal, sunt cele indicate n Tabelul 3.
La locul de punere n oper se vor transporta numai agregate din depozite aprobate.
1.2. Apa
Apa pentru corectarea umiditii trebuie s fie limpede i s nu conin suspensii organice
sau anorganice.
1.3. Materialul geotextil
Materialul geotextil va fi de tipul neesut i neimpregnat i se va verifica conform
normativului C 227 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor i geomembranelor n
lucrri de construcii.
1.4. Controlul calitii agregatelor
Frecvenele minime ale determinrilor pentru fiecare tip de agregat sunt:
- prob la 2000 t pentru fiecare sort de piatr spart i piatr spart amestec optimal;
- prob la 1000 t pentru savur
42
- prob la 500 t pentru nisipul de concasare;

- prob la 400 t pentru balast;
- prob la 200 t pentru nisipul natural.
2. EXECUIA STRATULUI DE FUNDAIE
2.1. Stabilirea caracteristicilor de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului i stratului de piatr spart /
amestecului optimal se stabilesc n laborator, nainte de nceperea lucrrilor.
Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 se stabilete:
du max. PM - greutatea volumetrica in stare uscata maxima g / cm3
Wopt . PM - umiditatea optima de compactare (%)
Gradul de compactare, gc
du ef
du max. PM
100
Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul antierului pe probe

prelevate din lucrare i anume:
du max. PM - Greutatea volumetrica in stare uscata efectiva g / cm3
Wef - umiditatea efectiva de compactare (%)
2.2. Sectorul de prob
n vederea stabilirii procedurii de execuie i a utilajelor i dispozitivelor de aternere i
compactare, nainte de nceperea lucrrilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa cte un sector de prob pentru fiecare surs de agregate. Sectorul de prob va avea cel
puin 50 m lungime i va ocupa cel puin jumtate din limea platformei.
Experimentarea are ca scop stabilirea pe antier, n condiii de execuie curent, componena
atelierului de compactare, modul de acionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare,
dac grosimea prevzut n proiect se poate executa ntr-un singur strat sau dou, reglarea
utilajelor de rspndire pentru realizarea grosimii respective i o suprafaare corect.
Compactarea pe tronsoanele experimentale se va face n prezena Consultantului, efectund
controlul compactrii prin ncercri de laborator sau pe teren, dup cum este cazul.
n cazul fundaiei din piatr spart mare 63-80, se urmrete stabilirea corect a atelierului
de cilindrare compus din rulouri compresoare uoare i rulouri compresoare mijlocii, a numrului
minim de treceri al acestor rulouri pentru cilindrarea pana la fixare a pietrei sparte 63-80 i, n
continuare, a numrului minim de treceri dup aternerea n dou reprize a splitului de mpnare
16-25 pan la obinerea ncletrii optime.
Cilindrarea n acest caz se consider terminat dac roile ruloului nu mai las nici un fel de
urme pe suprafaa fundaiei de piatr spart iar alte pietre de aceeai mrime 63-80 puse n faa
ruloului nu mai ptrund n stratul de fundaie i sunt sfrmate.

43
Cantitatea de ap care trebuie eventual adugat pentru obinerea umiditii optime de

compactare va fi stabilit de laboratorul de antier. Apa va fi adugat prin stropire, astfel nct s
aduc amestecul la nivelul optim de umiditate, uniform distribuit n masa amestecului.
Toleranele n umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.
efectuate n prezena Consultantului.
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referin
pentru restul lucrrilor.
Caracteristicile obinute pe acest sector se vor consemna n scris pentru a servi la urmrirea
calitii lucrrilor viitoare.
2.3. Condiii preliminare
Execuia fundaiei de piatr spart / amestec optimal poate ncepe numai dup ce stratul
inferior de fundaie din balast din sectorul respectiv, au fost verificate i recepionate de Inginer.
Este interzis aternerea ntr-un acelai sector de lucru, a agregatelor provenind din depozite
diferite.
Acolo unde stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei,
acostamentele vor fi completate i compactate simultan cu execuia stratului de fundaie, astfel
nct acesta s fie permanent ncadrat de acostamente.
Pentru evitarea degradrilor accidentale, Antreprenorul va lua toate msurile pentru
limitarea circulaiei pe stratul compactat i finisat.
Este interzis aternerea stratului de fundaie atunci cnd:
o Umiditatea agregatelor este n afara limitelor specificate la punctul 2.2;
o Agregatele sunt ngheate sau conin ghea;
o Condiiile meteo determin ca patul drumului / stratul de form (dac este cazul) s nu
mai rspund cerinelor pentru a fi acoperit.
2.4. Punerea n oper

A. Fundaii din piatr spart mare 63-80 pe strat de balast
a. Execuia stratului inferior de balast
Stratul de balast se aterne pe stratul de form sau n lipsa acestuia pe un strat izolant din
nisip de 7 cm grosime sau geotextil.
Balastul se aterne i se niveleaz ntr-un strat astfel ca dup compactare s se obin
grosimea de 10 cm.
Compactarea stratului de fundaie se va face cu respectarea procedurii de execuie
definitivat n urma execuiei sectorului de prob.
b. Execuia stratului superior din piatr spart mare 63-80
Piatra spart se aternere, numai dup recepia stratului inferior de balast, umezit n
prealabil.
Dup terminarea cilindrrii, piatra spart se mpneaz cu split 16-25, dup care se acoper
cu savur 0-8 sau nisip.

44
Pentru protecia mpotriva degradrii accidentale, pn la aternerea stratului urmtor,

stratul de fundaie din piatr spart compactat i finisat, se acoper cu un strat de protecie din
nisip grunos sau savur.
B. Straturi de fundaie din piatr spart amestec optimal
Execuia substratului izolant i a stratului inferior de fundaie din balast se realizeaz
conform 2.4.A.a.
Pe stratul de balast amestecul optimal din piatr spart se aterne cu un utilaj repartizator.
Compactarea stratului de fundaie se face cu respectarea tuturor parametrilor stabilii pe
sectorul de prob.
n timpul execuiei straturilor de fundaie din piatr spart mare 63-80, sau amestec optimal,
verificrile i determinrile se vor face conform Tabelului 6.
Capacitatea portant a stratului se va determina prin msurtori cu deflectometrul cu
prghie, conform Instruciunilor tehnice departamentale CD 31-93.
Tabel 6 Determinri asupra stratului de fundaie
Determinarea,
procedeul
de
caracteristicile care se verific
verificare
sau
Frecvene minime la locul de punere n

oper
STAS
Pentru fiecare surs sau la observarea

schimbrii granulozitii
1913/13-83
Determinarea umiditii de compactare

- balast i piatr spart amestec optimal
6 puncte la 2000 m2
1913/1-82
Determinarea grosimii stratului compactat

- balast, piatr spart mare i piatr spart amestec
optimal
3 puncte la 2000 m2
Determinarea gradului de compactare (prin msurarea

greutii volumetrice)
6 puncte la 2000 m2
1913/15-75
12288-85
Verificarea compactrii (prin strivirea pietrei sub

cilindrul compactor)
6 puncte la 2000 m2
6400-84
Determinarea capacitii portante la nivelul superior al

stratului de fundaie
n fiecare profil transversal

pe 6 fire (3 pentru fiecare cale)
Normativ
CD 31-94
Umiditatea optim de compactare (ncercarea Proctor

Modificat)
3.1. Verificarea elementelor geometrice

Grosimea stratului de fundaie va fi verificat oriunde se consider necesar dar n cel puin 3
puncte la 2000 m2 de strat executat; tolerana este de 2 cm.
Limea stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil
transversal proiectat; tolerana pentru limea stratului, msurat din ax, este de +5 cm.
Panta transversal a stratului de fundaie este aceeai cu cea a mbrcminii rutiere
prevzute n proiect i va fi msurat oriunde se consider necesar, dar cel puin la fiecare 25 m.
Tolerana este de 0,4%.
Cotele stratului se msoar n punctele caracteristice ale profilelor transversale din proiect;
tolerana fa de cota proiectat este de 1 cm.
45
3.2. Verificarea compactrii i capacitii portante

Straturile de fundaie din piatr spart mare 63-80 trebuie compactate pn la realizarea
ncletrii maxime a agregatelor, care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de
aceeai natur petrografic ca piatra spart din strat i cu dimensiunea de circa 4 cm, aruncat n
faa cilindrului compactor.
Compactarea se consider realizata dac piatra respectiv este strivit fr ca stratul s
sufere dislocri sau deformri.
Straturile de fundaie din piatr spart amestec optimal trebuie compactate pn la
realizarea gradului de compactare de 100% n cel puin 95% din punctele msurate i a gradului
de compactare de minim 98% in toate punctele masurate.
Gradul de compactare va fi determinat ca densitate n stare uscat prin ncercarea Proctor
Modificat, conform STAS 1913/13-83.
Capacitatea portant a stratului de fundaie se consider realizat dac valoarea deformaiei
elastice msurate, nu depete 120 1/100 mm n nici unul din punctele msurate. Uniformitatea
este considerat satisfctoare dac valorile coeficientului de neuniformitate < 35%.
3.3. Verificarea caracteristicilor suprafeei

Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se face cu lata de 3 m lungime, dup cum
urmeaz:
n profil longitudinal, msurtorile vor fi fcute oriunde va fi considerat necesar, dar cel
puin n axul fiecrei benzi de circulaie; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 2 cm;
n profil transversal, msurtorile vor fi fcute oriunde va fi considerat necesar, dar cel puin
n dreptul seciunilor transversale din proiect; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 1
cm;
3.4. Recepia lucrrilor
Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrrile executate vor fi supuse aprobrii
Consultantului, naintea aternerii stratului urmtor.
Inspectarea lucrrilor care devin ascunse trebuie s stabileasc dac acestea au fost realizate
conform proiectului i prezentului Caiet de Sarcini.
Recepia presupune verificarea nregistrrilor din timpul execuiei i a rezultatelor
ncercrilor precum i examinarea efectiv a lucrrilor.
n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz trecerea
la faza urmtoare de execuie.
NTOCMIT,
ing. NEAGU GEORGE
VERIFICAT,
ing. NICULAI MIHAI

46
CAIET DE SARCINI
4. IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE LA CALD

47
PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini stabilete condiiile tehnice generale de execuie i verificare a
mbrcminilor bituminoase.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de
prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Inginer.
Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului, Procedura de Execuie a mbrcminilor, care va conine, printre altele:
o programul de execuie a mbrcminilor;
o utilajele folosite pentru producerea i transportul materialelor;
o utilajele folosite pentru transportul, aternerea i compactarea mixturii;
o sursele (cariere, productori, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la
acestea;
o reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aternere i compactare, se vor executa sectoare
de prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul.
Dup executarea sectoarelor de prob, Procedura de Execuie va fi completat cu informaii
privind tehnologia de compactare:
o temperatura la care se ncepe i la care se termin compactarea.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute
n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.

48
1. Conditii tehnice
1.1 Materiale
1.1.1 Agregate
1.1.1.1 Agregatele care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul
standard sunt agregatele naturale, artificiale conform SR EN 13043 si/sau agregatele naturale de
cariera si de balastiera prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare conform
SR 667 si SR 662.
1.1.1.2 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667 si celelalte prevederi legale in
vigoare.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera
trebuie sa fie conform SR 667.
1.1.1.3 Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute
cu platforme betonate avand parte de scurgere a apei si pereti despartitori pentru eviatrea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
1.1.1.4 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale au
ochiuri patrate, conform SR EN 933-2.
1.1.2 Filer
1.1.2.1 Filerul trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si/sau STAS 539.
1.1.2.2 Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului sau al fractiunii fine
recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decat in cazul in care continutul de argila determinat prin
metoda valorii de albastru, conform SR EN 993/9, este de maxim 2%.
1.1.2.3 Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala,sau in silozuri cu
incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Se poate utiliza fractiunea fina recuperata de la exhaustorul statiei in raport 4/1(4 parti filer de
calcar si o parte recuperata propriu), daca se respecta conditia de la 2.1.2.2.
1.1.3 Lianti
1.1.3.1 Liantii care se utilizeaza la prepararea mixurilor asfaltice cuprinse in prezentul standard
sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60-80 si D 80/100 conform SR 754 si 2.1.3.3;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70 si 70/100 conform SR EN 12591 si 2.1.3.2
respectiv 2.1.3.3;
- bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 clasele 3,4,5 si 2.1.3.3.
NOTA-Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climatice din
anexele A, si anume:
pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile D 60-80, 50-70 si 35-50;
pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile D 80-100 si 70-100;

49
pentru mixturile stabilite cu fibre, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile D 60-80 si 50-70,
cu penetratia la maxim 70[1.....10mm].
Bitumurile tip 35-50 se utilizeaza in straturile de legatura.
1.1.3.2 Fata de cerintele stabilite in SR EN 12591, bitumul trebuie sa prezinte urmatoarele
conditii suplimentare:
ductilitate la 25C( determina conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul neambatranit D 60/80, 50/70, 70/100 si D 80/100;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul neambatranit 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitum 50/70 sau D 60/80 imbatranit prin metoda
TFOT/RFOT ;
- mai mare de 75 cm pentru bitum 70/100 sau D 80/100 imbatranit prin metoda
TFOT/RFOT ;
- mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT ;
punct de rupere Fraass(determinat conform SR EN 12593) :
maxim -8C pentru bitum 35/50, 50/70 sau D 60/80 ;
maxim -10C pentru bitumul 70/100 sau D 80/100.
1.1.3.3 Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie sa prezinte o
adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar, se
aditiveaza cu agenti de adezivitate.
1.1.3.4 Adezivitatea se determina conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de
bitum,astfel:
bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem
de inregistrare a temperaturilor pentru ulei si bitum, gura de aerisire, pompe de recirculare;
bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipiente metalice ventilate, prevazute su
sistem de incalzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea
separarii companentelor, si sistem de inregistrare a temperaturii.Se recomanda ca perioada de stocare
sa nu depaseasca maxim 2 zile, daca nu este spacificat astfel de catre producator, iar temperatura
bitumului modificat pe perioada de depozitate trebuie sa fie minim 140C;
bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei,
pompa de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturilor, gura de aerisire.Se recomanda ca
perioada de stacare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de
depozitare sa fie de 12C....140C.
1.1.4 Polimeri
1.1.4.1Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia
imbracamintilor bituminoase din prezentul standard sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau
plastomerilor si trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.
1.1.5 Aditivi
Aditivii utilizati ca agenti de aditivare pentru aditivarea bitumului/bitumului modificat folosit
la executia imbracamintilor bituminoase din prezentul standard sunt agenti tensioactivi de tip amino-

50
derivati care trebuie sa fie introdusi pe piata cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare
referitoare la substantele si preparatele chimice.
1.1.6 Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia
imbracamintilor bituminoase prevazute in prezentul standard sunt fibre sau granule din celuloza,
bitumate sau nebitumate, care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.
NOTA-Se pot utiliza si alte tipuri de polimeri, aditivi sau fibre, cu conditia ca acestea sa fie
agrementate tehnic . Tipul de polimer, aditiv si fibra precum si dozajul acestora in bitum/mixtura se
stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat sau acreditat.
1.2 Compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale mixturilor asfaltice
1.2.1 Mixturi asfaltice tip beton asfaltic BA
1.2.1.1 Compozitia mixturii asfaltice
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate din
agregate naturale de cariera, agregate artificiale sau amestec de agregate naturale de cariera si de
balastiera, in functie de tipul mixturii asfaltice, conform tabelului 1.
Tabelul 1 - A gregate utilizate la realizarea mixturilor asfaltice
Nr.crt.
1
Tipul mixturii asfaltice

Beton asfaltic rugos
Beton asfaltic
Beton asfaltic cu pietris concasat
Beton asfaltic deschis cu criblura
Beton asfaltic deschis cu pietris

concasat
Beton asfaltic deschis cu pietris

sortat
Agregate naturale si artificiale utilizate

Criblura:sort 4-8; 8-16
Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblura:sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16 ;16-25
Nisip natural sort 0-4(conform 2.2.1.1.1)
Filer
Pietris concasat sort 4-8 ;8-16 ;16-25
Nisip natural sort 0-4
Filer
Criblura:sort 4-8; 8-16 ; 16-20 sau 16-25
Filer
Pietris concasat sort 4-8 ;8-16 ;16-25
Nisip natural sort 0-4 (conform 2.2.1.1.1)
Filer
Pietris sort 4-8 ;8-16 ;16-25

Filer
Agregatele artificiale se pot utiliza cu conditia sa indeplineasca cerintele tehnice ale sorturilor din SR
667 si cerintele specifice din SR EN 13034, functie de provenienta.

51
1.2.1.1.1 La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise

pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip
natural.Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maxim:
-25% pentru BA 8; BA 12; BA 16;BA16m;
-30% pentru BA 25 ;
-50% pentru BAD 20; BAD 25 si BAD PC 25;BAD 25m;
1.2.1.1.2 Limitele procentelor de agregare naturale si filer din cantitatea totala de aggregate
sunt conform tabelului 2.
1.2.1.1.3 Z ona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de
mixtura asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 3.
1.2.1.1.4 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform
metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, de catre un laborator de specialitate
autorizat sau acreditat.
Valorile inferioare recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea
stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 6 si au la baza o masa volumica medie a
agregatelor de 2,650 Mg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de bitum se
corecteaza cu un coeficient a = 2,650/d, unde d este masa volumica reala (medie ) a agregatelor, in
Mg/ m3 si se determina conform SR EN 1097-6.

52
Tabelul 2 - Limitele procentelor de agregate si filer

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Fractiuni de
agregate
naturale din
amestecul
total
Filer si
fractiuni din
nisipuri sub
0,1 mm,%
Filer si nisip
fractiunea
(0,1...4)mm,%
Cribluri cu
dimensiunea
peste 8mm,%
Pietris
concasat cu
dimensiunea
peste 8mm,%
Pietris sortat
cu
dimensiunea
peste 8mm,%
Strat de uzura
BA 8
BA12,5
BA
12,5m
BA16
BA16m
BA25
BAR16
BAR16m
8...14
8...13
6...13
7...14
BAPC1
6
Strat de legatura
BAD20 BAD25
BAD25m
BADPC25
BADPS25
8...11
8...13
4...9
3...8
3...8
3...8
Distanta pana la 100

22...44
34...48
34...58
39...60
47...61
55...72
55...72
15...34
39...58
39...58
Tabelul 3 Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic

Marimea
Ochiului
Sitei
31,5mm
25
20
16mm
12,5
8
4
2
1
0,63
0,20
0,125
0,10
0,063

BA8
BA12,5
BA16;BA16m;
BA12,5m BAPC16
Treceri prin site cu ochiuri patrate,%
100
100
100
90...100
90...100
90...100
70...85
66...85
56...78
52...66
42...66
30...55
35...50
30...50
22...42
24...38
22...42
18...35
18...35
11...25
11...25
8...16
8...14
8...13
7...11
5...10
7...10
BA25
BAR16;
BAR16m
BAD20
BAD25;BAD25m
BADPC25;BADPS25
100
90...100
72...90
54...80
40...61
30...50
20...40
15...35
8...25
6...13
5...10
100
90...100
61...74
39...53
27...40
21...31
18...25
11...15
8...11
7...9
100
90...100
73...90
40...60
28...45
20...35
14...30
5...10
3...7
100
90...100
73...90
42...61
28...45
20...35
14...32
10...30
5...20
3...8
2...5
MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENI-ICUSENI

53
Tabelul 4 Continut optim de liant

Nr.
crt.
1.
Tipul
stratului
Strat de
uzura
2.
Strat de
legatura
Continut de liant
BAR 16m; BAR 16

BA 12,5m; BA 16m
BA 12,5; BA 16
BA 8; BA 16
BA 25
BAPC 16
BAD 20
BAD 25m
BAD 25
BAD PC 25
BAD PS 25
5,76,2
6,07,3
6,07,3
6,57,5
5,57,0
6,07,5
minim 4,5
4,05,0
Clasa tehnica a
drumului
IIII
IIII
IIIII
IVV
IVV
IVV
IIV
IIII
IV
IIIV
IVV
Categoria
tehnica a strazii
IIII
IIII
II
IV
IV
IV
IIV
IIII
IIV
IIIIV
IV
Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixture asfaltice cuprinse in prezentul standard
este conform tabelului 5, termenul filer in acest context reprezentand fractiunea 0.0,1mm.
Tabelul 5 Raportul filer liant
Nr.
crt.
1.
Tipul stratului
Strat de uzura
2.
Strat de legatura
Betoane asfaltice rugoase

Betoane asfaltice
cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm
cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat
Betoane asfaltice deschise
Raport filer liant

(recomandat)
1,61,8
1,3...1,8
1,1...1,8
1,6...1,8
0,51,4
1.2..1.2 Caracteristici fizico-mecanice

1.2.1.2.1 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de
proba confectionate din mixture asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si
din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, precum si din
stratul gata executat, pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.
1.2.1.2.2 Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din
stratul gata executat se efectueaza conform SR EN 12697-27.
1.2.1.2.3 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum
neparafinos pentru drumuri/ bitum aditivat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 6 si 8.
1.2.1.2.4 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum
neparafinos pentru drumuri / bitum aditivat, determinate prin incercari dinamice, respectiv:
Rezistenta la deformatie permanenta, ( incercarea la compresiune ciclica si incercarea la
ornieraj) reprezentata prin:
Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la
compresiune ciclica triaxila pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-25,
metoda B, pct.5.2 c.
54
Viteza de deformatie la fagase si adancimea fagasului, determinate prin incercarea wheel

tracking pe placi din mixtura asfaltica (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic in aer,
procedeul B;
- Rezistenta la oboseala, determinata prin incercarea la oboseala a unei probe cilindrice din
mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-24, anexa E;
Modul de rigiditate, deteminat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura
asfaltica, conform SR EN 12697-26, anexa C;
Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate la presa
de compactare giratorie ( conform SR EN 12697-8 si 12697-31) trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelul 7.
Tabelul 6 Caracteristici fizico mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall
Nr.
crt.
Tipul mixturii
Clasa
tehnica a
drumului
Categoria
tehnica a
strazii
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall (1)

Stabilitate
Indice de Raport
Densitate Absorbtia
la 600C, S, curgere,
S/l,
aparenta
de apa (2),
3
KN,
I, mm,
KN/
Kg/m
% vol.
(minim)
mm,
(minim)
1.
2.
3.
4.
BA8; BA25
BA12,5;BA 16
BA16;BAPC16
BAR16
IV-V
IIIII
IVV
III
IV
IIIII
IV
III
6,0
8,0
6,5
8,5
1,54,5
1,54,0
1,54,5
1,54,0
1,34,0
25,3
1,44,3
2,15,6
2300
2300
2300
2300
1,55
1,55
1,55
26
III
III
8,0
1,54,0
5.
BAD20;BAD25 IV
IIV
5,0
1,54,5
6.
BADPC25
IIIV
IIIIV
4,5
1,54,5
7.
BADPS25
IVV
IV
4,5
1,54,5
Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata.
Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B.
25,3
1,13,3
13
13
2300
2250
2250
2250
26
1,56
1,56
1,56
Tabelul 7 Caracteristici fizico- mecanice determinate prin incercari dinamice

Nr.
crt.
1.
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.
2.1
Caracteristica
Mixtura asfaltica tip beton asfaltic pentru

Strat uzura
Strat legatura
Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie

Volum de goluri la 80 giratii,% maxim
5,0
Rezistenta la deformatii permanente(fluaj dinamic)
deformatie la 50 0, 300 KPa si 1800 impulsuri, m/m,
3000
maxim
viteza de deformatie la 50 0, 300 KPa si 1800 impulsuri, 3
m/m/ciclu, maxim
maxim
viteza de deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800 impulsuri, m/m/ciclu, maxim
Modulul de rigiditate la 150 C, M Pa , minim
4500
Rezistenta la oboseala, numarul de cicluri pana la
fisurarea la 150 C, minim
Caracteristici pe placi( compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte
Rezistenta la deformatii permanente*, 60o C(ornieraj)
-Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000cicluri,
maxim
9,5
20000
2
4000
400000

55
Numar de vehicule**
>6000
1
- Adancimea fagasului, %, ptr. grosimea probei de 50
mm, maxim
Numar mediu de vehicule**
>6000
9
*
valori orientative timp de 2 ani, pana la strangerea de date.
**
vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 ore, calculate pentru traficul de perspectiva.
1.2.1.2.5 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice prepate cu bitum modificat trebuie
sa se incadreze in limitele din tabelul 8.
Tabelul 8 Mixturi asfaltice cu bitum modificat. Caracteristici fizico mecanice
Nr.
crt.
Caracteristica
1.
1.1
1.2
1.3
1.4
2.
2.1
2.2
2.3
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitate la 60o C, KN, minim
10
10
o
Indicele de curgere, la 60 C,mm
2...5
2...5
Densitate aparenta, Kg/m3, minim
2350
2350
Absorbtie de apa,%, vol.
2...5
2...5
Caracteristici pe cilindrii confectionati cu presa giratorie
5,0
5,0
deformatie la 50 0, 300 KPa si 1800 impulsuri, m/m, 25000
25000
maxim
viteza de deformatie la 50 0, 300 KPa si 1800
2,5
2
impulsuri, m/m/ciclu, maxim
deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800 impulsuri, m/m, maxim
- viteza de deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800
4500
4500
Rezistenta la oboseala, numarul de cicluri pana la
fisurarea la 150 C, minim
Caracteristici pe placi( compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte
Numar de vehicule**
15003000, maxim
1
0,9
3000.6000, maxim
0,9
0,7
> 6000, maxim.
0,7
0,5
mm,
2.4
2.5
3.
3.1
15003000, maxim
3000.6000, maxim
> 6000, maxim.
*
**

BA 12,5m
BAR16m
BA16m
9
8
7
BAD25M
8
2...4,5
2300
2...5
9,5
20000
2
4000
400000
9
7
6

56
1.2.2 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibra MASF

1.2.2.1 Compozitia mixturii asfaltice
1.2.2.1.1 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator prin
metodologii prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, de catre un laborator de specialitate
autorizat sau acreditat.
Limita minima recomandata pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea
stabilirii continutului optim de liant, este prezentata in tabelul 11 si are la baza o masa volumica medie
a agregatelor de 2,650 Mg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de bitum
se corecteaza cu un coeficient a= 2,650/d , unde d este masa volumica reala ( medie) a agregatelor, in
Mg/m3 si se determina conform SR EN 1097-6.
Pentru prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibra se utilizeaza bitum pur/aditivat sau
bitum modificat si aditivat, cu o penetratie de maxim 70 (0.1mm)
1.2.2.1.2 Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF
16 variaza in limitele 0,3...1,0% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul si eficienta fibrei
utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator (dupa stabilirea unui
dozaj de liant), de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat, p[e baza testului
Schellenberg ( maxim 0,2%) si a stabilitatii Marshall care sa fie, informativ, de minim, 7,0 KN, cu
mentiunea ca epruvetele cilindrice Marshall se confectioneaza cu 75 de lovituri.
1.2.2.1.3 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa
se incadreze in limitele din tabelul 10.
Tabelul 9 Zona granulometrica si continut de bitum
Nr.
crt.
1
1.1
1.2
1.3
2.
3.
Caracteristica
Strat de uzura
MASF 8;
MASF 12,5;
MASF 8m
MASF12,5m
Fractiuni de agregate naturale din amestecul total
Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,% 11...14
8...13
Filer si nisip fractiunea 0,1...4mm,%
Diferenta pana la 100
Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%
45...60
60...73
Granulometrie. Treceri pe site cu ochiuri patrate, %
Sita de 25mm
Sita de 16mm
100
100
Sita de 12,5mm
90...100
Sita de 8mm
90...100
50...70
Sita de 4mm
40...55
27...40
Sita de 2mm
20...30
20...28
Sita de 1mm
15...22
16...22
Sita de 0,63mm
13...20
Sita de 0,2mm
12...16
Sita de 0,125mm
9...14
Sita de 0,1mm
11...14
Sita de 0,063mm
10...12
8...12
Continut de bitum, %, minim
7,0
6,5
MASF 16;
MASF16m.
10...14
63...75
100
90...100
44...59
25...37
17...25
16...22
13....20
11...15
10...14
9...12
6,2

57
Tabelul 10 - Caracteristici fizico mecanice

Nr.
crt.
Caracteristica
1.1
1.2
Volum de goluri pe cilindri Marshall, %

Volum de goluri umplut cu bitum,%
2,5...3,5
77...83
MASF 12,5;
MASF12,5m
MASF 16;
MASF16m.
3...4
77...83
1.3
1.4
Test Shellenberg,%, maxim

maxim
viteza de deformatie la 50 0, 300 KPa si 1800
0,2
0,2
30000
30000

Deformatie la oboseala, la 150 C, si 3600 impulsuri
,mm,maxim
15003000, maxim
3000.6000, maxim
> 6000, maxim.
mm,
4000
1,2
4500
1
1
0,9
0,8
0,9
0,7
0,6
15003000, maxim
3000.6000, maxim
> 6000, maxim.
9
9
8
9
8
7
MASF 8;
MASF8m
1.5
1.6
1.7
**
Strat uzura
3
3
1.2.3 Determinarea caracteristicilor fizico mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale
mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat, se face conform SR EN 12697-6 si SR
EN 12697-34.
Pentru mixtura asfaltica stabilizat cu fibre, volumul de goluri se determina conform SR EN
12697-8, pe epruvete cilindrice tip Marshall , confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentiunea
ca se aplica 75 de lovituri. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determina conform SR EN
12697-8.
1.2.4 Caracteristicile prevazute pentru mixturile tip beton asfaltic si stabilizata cu fibra se
determina conform normelor tehnice de incercare europene in vigoare.
1.2.5 Testul Schellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18.
58
2.3 Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase executate

1.3.1 Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masurari
in situatie conform SR 174-2.
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre masa volumica aparenta a mixturii
asfaltice compactate din strat si masa volumica aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in
laborator din mixtura asfaltica.
Masa volumetrica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate
din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate.
Incercarile in laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea asei
volumetrice aparente si a absorbtiei de apa pe placate (100x100) mm sau pe carotecilindrice cu
diametrul de 100 mm netulburate.
1.3.2. Conditii tehnice pentru, absorbtia de apa si gradul de compactare al imbracamintilor
bituminoase din mixtura asfaltica, cuprinse in prezentul standard, sunt conforme cu tabelul 13.
Tabelul 11. Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase
Nr.
crt.
1.
2.
Tipul mixturii
Absorbtie de
apa* % vol.
26
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibra

Beton asfaltic rugos
BAR 16m
47
BAR16
3.
Beton asfaltic
BA12.5m; BA16M
25
BA8; BA12.5; BA16; BA25
4.
Beton asfaltic deschis
BAD25
38
BAD20; BAD25;BADPC25; BADPS25
Metoda de determinare a absortiei de apa este prezentata in anexa B
Grad de compactare, %,
minim
97
96
96
96
1.4. Rezistenta la deformatii permanente a imbracamintii bituminoase executate

1.4.1. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prindeterminarea vitezei de deformatiei
la ornieraj si/sau adancimea fagasului , la temperature de 60 grade C, conform SR EN 12697-22 sau
metodologiei stabilite de reglemetarile tehnice in vigoare.
Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelele 7, 8 si 10.
1.5 Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 12.
Tabelul 12 Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile imbracamintei bituminoase
Nr.
crt.
Elemente geometrice
1.
Grosimea minima a stratului compactat, cm,
Conditii de admisabilitate
Abateri limita locale

admise la elementele
geometrice

59
minim:
- strat de uzura cu bitum dim mixtura asfaltica
stabilizata cu fibre
MASF8
MASF12.5; MASF16
- strat de uzura cu bitum modificat, bitum
aditivat, bitum
2.
3.
4.
- strat de legatura
cu criblura
cu pietris concasatsau pietris sortat
Latimea partii carosabile
Profilul transversal
- drumuri
in aliniament
in curbe si zone aferente
cazuru special
- strazi
Profil longitudinal
Declivitate, % maxim
-drumuri
-mixtura asflatica stabilizata cu fibre
- beton asfaltic rugos
- alte categorii de mixture asfaltice
3.0
3.5
4.0
5.0
5.0
conform STAS 2900
- nu se admit abateri in
minus fata de grosimea
medie prevazuta in proiect
pentru fiecare strat
- abaterile in plus nu
constituiemotiv de
respingere a lucrarii
50 mm
sub forma de acoperis

conform STAS 863 panta
unica
5.0mm fata de cotele

profilului adoptat
conform STAS 10144/3
2 mm/m
<9
<9
<7
5.0 mm fata cotele

profilului proiectat, cu
conditia respectarii
pasului de proiectare
adoptat
1.6. Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase executate

1.6.1. Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care
trebuie sa fie indeplinitesunt conform tabelului 13.
1.6.2. Determinarea caracteristicilor suprafetei bituminoase se efectueaza in termen de o
luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.
Tabel 13 Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase
Nr.
crt.
1.
2.
3.
Caracteristica
Planitatea in profil longitudinal
Indice de planitate, IRI, m/km:
- drumuri de clasa tehnica III
- drumuri de clasa tehnica III
- drumuri de clasa tehnica IV
- drumuri de clasa tehnica V
Uniformitatea in profil longitudinal
Denivelari admisibile masurate sub dreptarul
de 3m, mm:
- drumuri de clasa tehnica I si strazile
categoria IIII
-drumuri de clasa tehnica II si strazi de
categoria tehnica IV
- drumuri de clasa tehnica IVV
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:
Conditii de admisibilitate
<2.5
<3.5
<4.5
<5.5
<3.0
Metoda de incercare
Reglementari tehnice in
vigoare privind masurarea
indicelui de planitate
SR EN 13036-7
<4.0
<5.0

60
4.
drumuri de clasa tehnica III

drumuri de clasa tehnica IVV
Rugozitatea geometrica, HS, mm:
drumuri de clasa tehnica IVV
Coeficientul de frecare (GT):
>0.80
>0.70
>0.60
SR EN 13036-4
>0.7
>0.6
>0.55
SR EN 13036-1
Omogenitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara degradari sub

forma de exces de bitum,
fisuri, zone poroase,
deschise, slefuite
>0.95
>0.7
Reglementarile tehnice in
vigoare cu aparatul de
masura Grip Tester
Vizual
2. Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice

2.1. Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 815, se determina in
urmatoarele etape:
- incercari initiale de tip stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;
- verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor;
- verificarea caracteristicilor stratului bituminous executat.
2.2. Tipuri de incercari
Tipurile de incercari, in functie de tipul de mixtura si de clasa tehnica a drumului, respective
categoria tehnica a strazii, si frecventa acestor incercari sunt prezentate in tabelul 16.
Tabel 14 Tipul si frecventa incercarilor realizate pe mixturi asfaltice
Nr.
crt.
1.
Natura controlului/incercarii si frecventa

incercarii
Incercari initiale de tip
Caracteristici
Caracteristici fizicomecanice pe epruvete

Marshall.
Toate mixturile asfaltice

tip beton asfaltic pentru
stratul de uzura si stratul
de legatura, indifferent de
clasa tehnica a drumului
sau categoria tehnica a
strazii. Pentru mixtura
stabilizata cu fibre,
conform tabelului12 si
2.2.2.1.2.
MIxtura asfaltica
stabilizata cu fibre
indiferent de clasa tehnica
a drumului sau de
categoria tehnica a strazii
Caracteristicile:
Volum de goluri
determinat pe cilindri
Marshall.
Rezistenta la deformatii
permanente (adancimea
fagasului, rata de
ornieraj).

61
2.
Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice

prelevate in timpul executiei:
- frecventa 1/400 tone mixtura asfaltica in cazul
statiilor cu productivitate <80 tone /ora;
- frecventa 1/700 tone mixtura asfaltica in cazul
statiilor cu productivitate >80 tone/ora.
3.
Verificarea calitatii stratului bituminos executat

executat pe carote:
- conform recomandarii comisiei de recetie.
4.
Verificarea stratului la deformatii permanente:

-frecventa 1 set carote pentru fiecare sector
omogen
Verificari suplimentare in situatii cerute de
comisia de receptive (beneficiar):
- frecventa 1 set carote pentru fiecare sector
omogen
5.
Volum de goluri
determinat cu presa de
compactare giratorie.
permanente(fluaj
dynamic).
Modul de rigiditate.
Rezistenta la oboseala.
Caracteristici fizicomecanica pe epruvete
Marshall
Volum de goluri pe
cilindri Marshall
Caracteristicile:
- compozitia mixturii;
- absorbtia de apa;
- gradul de compactare.
permanente (adancime
fagas, rata de ornieraj).
permanente (fluaj
dinamic).
Modulul de rigiditate.
Rezistenta la oboseala
Mixturile asflatice tip

beton asfaltic pentru clasa
tehnica a drumului I, II si
cateegoria tehnica a
strazii I, II
Toate tipurile de mixture

asfaltice destinate
stratului de uzura si de
legatura tip beton asfaltic.
Mixtura asfaltica
stabilizata cu fibre.
Toate tipurile de mixtura
asflatica pentru straturile
de uzura si de legatura.
Mixtura asfaltica.
Mixtura asfaltica
stabilizata cu fibre.
Mixturile asfaltice tip BA
destinate stratului de
uzura si legatura,pentru
clasa tehnicaa a drumului
I, II si categoria tehnica a
strazii I, II
3. Evaluarea conformitatii
Evaluarea conformitatii mixturilor asfaltice cu cerintele STAS SR174-1:2009 se realizeaza prin
efectuarea incercarilor initiale de tip si controlul productiei in fabrica.

62
Anexa B
(normativa)
Determinarea absorbtiei de apa
Absorbtia de apa este cantitatea de apa absorbita de golurile accesibile din exterior ale unei
epruvete din mixtura asfaltica, la mentinerea in apa sub vid si se exprima in procentedin masa sau
volumul initial al epruvetei.
B1 Aparatura
a) Etuva;
63
b) Balantahidrostatica cu sarcina maxima de 2kg cu clasa de precizie III;

c) Aparat pentru determinarea absorbtiei de apa alcatuit dintr-un vas de absorbtie (exsicatorde
vid); pompa de vid (trompa de apa); vacuummetru cu mercur; vas de siguranta si tuburi de legatura
din cauciuc intre partile component. Pompa de vid trebuie sa asigure evacuarea aerului in asa fel incat
sa se realizeze o presiune scazuta de 1520 mmHg dupa circa 30 minute.
B2 Modul de lucru
Determinarea se efectueaza pe epruvete sub forma de cuburi sau cilindri Marshall
confectionate in laborator, precum si pe placate sau carote prelevate din imbracamintea bituminoasa.
Confectionarea epruvetelor si pregatirea probelor se realizeaza conform STAS 1338/1. Epruvetele din
imbracamintea bituminoasa se usuca in prealabil in etuva la temperature de 105110 grade C pana la
masa constanta.
Epruvetele astfel pregatite pentru incercare se cantaresc in aer, dupa care se mentin timp de 1
ora, in apa, la temperature de 20 grade C, se scot din apa, se sterg cu o tesatura umeda si se cantaresc
in aer si apoi in apa.
Diferenta dintre aceste doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul initial al
epruvetei.
Epuvetelesunt introduse apoi in vasul de absorbtie (exsicatorul de vid) umplut cu apa la
temperature de 20 grade C se aseaza capacul de etansare si se pune in functiune evacuarea aerului
astfel ca dupa circa 30 minute sa se obtina un vid intre 1520 mmHg. Vidul se intrerupe dupa 3 ore,
dar epruvetele se mentin in continuare in apa la temperature de 20 grade C timp de 2 ore la presiune
atmosferica.
Epruvetele se scot apoi din apa, se sterg cu o tesatura umeda si se cantaresc in aer si in apa.
Diferenta dintre doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul final al
epruvetelor.
NTOCMIT,
ing. NEAGU GEORGE
VERIFICAT,
ing. NICULAI MIHAI

64
CAIET DE SARCINI
5. MARCAJ RUTIER

65
PREVEDERI GENERALE
Acest Caiet de Sarcini se refer la condiiile de realizare a marcajelor rutiere i conine condiiile
tehnice pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de
prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n
urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
1. MATERIALE
1.1. Condiii tehnice privind marcajele
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmtoarele materiale:
- Vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica, monocomponent, solubila in ap (fr
solveni organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat.
Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si noaptea. Vopseaua va
fi aplicat peste o amors corespunztoare. Durata minim de serviciu a marcajelor este de 18 luni.
Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaiile tehnice din Anexa 1.
Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica prezentata in Anexa 2.
Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare alba, cu aplicare la rece
sau la cald, care sa indeplineasca aceleasi conditii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masa plastica
de la paragraful anterior.
Durata de serviciu a acestora trebuie sa fie de minim 36 luni.
Pentru toate materialele supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul
tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de
calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].
1.2. Controlul calitii vopselei pentru marcaje
Prelevarea probelor i efectuarea ncercrilor i determinrilor se vor face conform prevederilor
Instruciunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND CESTRIN.
In cazul obtinerii unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent anteprenorul, iar
beneficiarul va trimite la analiza la LGA vopseaua in ambalajele originale.
L.G.A. (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si confirma calitatea
vopselei de marcaj rutier.
Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre antrepenor. In cazul confirmarii de catre
LGA a unor rezultate necorespunzatoare, antreprenorul este obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea.
1.3. Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul
si dozajul de microbile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea, conform buletinului
BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa
corespunda datelor din fisele tehnice.

66
2. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

2.1. Marcaje longitudinale
Marcajele longitudinale sunt:
o de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu dou benzi;
o de delimitare a benzilor;
o de delimitare a prii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :
o
linie simpl sau dubl continu;
o
linie simpl sau dubl discontinu;
o
linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu.
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu doua benzi
o Linie simpl discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului;
o Linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu, care permite depirea numai
pentru sensul cu linie discontinu;
o Linie dubl continu, care nu permite depirea.
Marcaje de delimitare a benzilor
o Linie discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului.
Marcaje de delimitare a prii carosabile
o Linii simple continui pe autostrzi, drumuri naionale i pe partea exterioar a curbelor
periculoase;
o Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare i de viraj fa de
benzile principale de circulaie.
Marcaje pentru supralrgirea n curbe
Pentru supralrgiri < 1m, toate supralrgirile vor fi marcate pe partea interioar a curbei;
Pentru supralrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcat cu 1m + 60% din diferena peste
1m, iar banda de circulaie exterioar va fi marcat cu 40% din restul de peste 1 m.
2.2. Marcaje transversale
Marcajul de oprire
o Linie continu cu limea de 400 mm.
Marcajul Cedeaz trecerea
o Linie discontinu cu limea de 400 mm; poate fi precedat de un triunghi.
Marcaje pentru trecerile de pietoni
o Linii cu limea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului:
- linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/or;
- linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza 50 km/or.
o Liniile de oprire cu limea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600 mm
naintea trecerii de pietoni pentru fiecare band de circulaie.
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa, marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate
prin sageti indicand semnele de traversare.
67
Marcaje de traversare pentru biciclete

o Dou linii discontinue.
2.3 Alte marcaje
Marcaje de ghidare
o Folosite la materializarea traiectoriei pa care vehiculele trebuie sa o urmeze in traversarea
intersectiei.
Marcaje pentru locuri interzise
o Linii paralele nclinate, care pot fi sau nu ncadrate de o linie de contur continu.
Marcaje pentru zone de parcare
o la 90o pe linia de delimitare a marginii drumului;
o nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;
o paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.
Marcaje pentru curbe periculoase dup aliniamente lungi
o marcajele de reducere a vitezei cu limea de 400 mm.
Marcaje pentru interzicerea stationarii.
Marcaje prin sgei i inscripii
o Aceste marcaje dau indicaii privind destinaia benzilor direciilor de urcat, limitri de vitez, etc.
si au dimensiuni difereniate funcie de locul unde se aplic i viteza de apropiere care poate fi mai mare
de 60 km /h sau mai mica sau egala cu 60 km/h.
o Culoarea utilizata la execuia marcajelor este alb.
o Marcajele se execut mecanizat, cu maini i dispozitive adecvate. Marcajele prin sgei,
inscripii, figuri precum i alte marcaje cu suprafa redus, se pot executa manual, cu ajutorul
abloanelor corespunztoare.
3. APLICAREA MARCAJELOR
nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de minim
200m. Trecerea la execuia propriu-zis a lucrrilor se va face doar dup aprobarea Consultantului.
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa,
trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata la rece sau pe amorsa corespunztoare in grosime de pelicula uda de 2000
microni.
Grosimea filmului marcajului va fi de 600 m.
La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar temperatura
mediului ambiant s fie de min. +150C astfel incat sa se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare
fara adaos de liant iar intensitatea vintului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.
Lucrri pregtitoare
Lucrarea poate s nceap la aprobarea Consultantului, dup obinerea tuturor autorizaiilor legale.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunztoare;
o Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului;
68
o Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic;

o Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului.
Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.
La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele:
o Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei;
o Cartea marcajului (filmul marcajului);
o Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire vopsea)
o Dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel:
o pre-semnalizarea sectorului
o marcarea
o pozare conuri pentru protecia vopselei ude
o protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare;
o recuperarea conurilor.
Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea
traficului rutier.
Fiecare categorie de marcaj se execut conform SR1848/7-2004.
n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe
lungimea i limea benzii de vopsea.
3.1. Executia premarcajului
o Se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafata parti carosabile, care au rolul de a ghida
executantul pentru realizarea corecta a marcajelor.
o Premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcandu-se pe teren cu vopsea
punctele de reper determinate;
o Corectitudinea realizari premarcajului de catre executant, va fi verificata co ocazia supravegherii
realizarii lucrarilor, inainte de aplicarea marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului,
executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa;
o Pe sectoarele de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata prin suflare cu aer
comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;
o Pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea suprafetei drumului sau
prin spalare
Indepartarea prin frezare a unor suprafete marcate se pot face in urmatoarele situatii:
- 1. Cand modificarile impuse de conditiile de teren necesita stergerea marcajului existent.
- 2. Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului
existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament.
Cu 14 zile nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va supune aprobrii Consultantului,
Procedura de Execuie a marcajului.
Procedura va conine, fr a se limita, urmtoarele:
69
o msuri care s asigure amestecul uniform al vopselei;

o verificarea periodic a grosimii peliculei de vopsea, a cantitii i distribuiei microbilelor.
Controlul calitii vopselei i a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de
Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcie de trafic, tipul i
caracteristicile suprafeei drumului, i condiiile de mediu.
Recepia lucrrilor de marcaj
n vederea recepiei lucrrilor de marcaj, se vor face urmtoarele verificri:
geometria benzii de marcaj, conform SR 1848/7-2004.
dozajele de vopsea i microbile si grosimile peliculei ude i dup uscarea acesteia.
Anexa 1
FIA TEHNIC - Vopsea de marcaj alb, ecologic, mono-component, diluabil cu apa
(fr solveni organici), reflectorizant pe suprafee uscate i ude
Caracteristicile vopselei lichide
tipul de liant
acrylic
densitate
conform productorului
substane nevolatile
minimum 85%
vscozitate
o
cenu (%) la 450 C
durata de depozitare
minimum 6 luni
Caracteristicile peliculogene
Buletin BAST
min. 4 Mio pentru film ud:
grosimea filmului de 2000 m (test de uzur)
raport BAST nr.
retro-reflexie
min. 150 mcd/Lx/m2
pe suprafa uscat
factor de luminan
min. 0,40
coeficient SRT
min. 40
rezistena la uzur
min. 85%
grosimea peliculei neuscate 2000 m
tipul microbilelor
buletin BAST
dozajul microbilelor g/m2
buletin BAST
Timpul de uscare a peliculei buletin BAST
Efectul ploii dup uscare
Garania vopselei i a microbilelor
Vopsea buletin LGA - BAST
Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar
Condiii de aplicare
Temperatura pe durata aplicrii
aer conform productorului
70
sol conform productorului

Higrometrie conform productorului
Diluie conform productorului
Maina de marcaj conform productorului
Toxicitate i protecia mediului conform prevederii 91/155/EWG
Reguli de transport, prelucrare conform productorului i depozitarea n siguran
Anexa 2
FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la aciunea aerului
Este folosit pentru a asigura aderena la suprafaa drumului, a vopselei pentru marcajul final.
Amorsa va fi aplicat pe suprafee bituminoase noi i vechi sau pe marcajul rutier vechi.
Caracteristicile amorsei
Tipul de liant
Densitate
Vscozitate
Durata de depozitare
acrylic
minimum 6 luni
Condiii de aplicare
Temperatura aerului
Temperatura suprafeei
Umiditate relativ (%)
Modul de aplicare
Grosimea peliculei neuscate
Timp de uscare
max. 3-6 minute
Efectul ploii dup uscare
max. 15 minute
Toxicitate i protecia mediului
conform prevederii 91/155EWG
Reguli de transport, prelucrare si depozitarea n siguran conform productorului.

71

72

73

74

75

76

77

78

79
NTOCMIT,
ing. NEAGU GEORGE
VERIFICAT,
ing. NICULAI MIHAI

80
CAIET DE SARCINI
6. SEMNALIZARE RUTIERA

81
CAPITOLUL I
GENERALITATI
INSTALAREA INDICATOARELOR DE DRUM
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumuluiin sensul de mers, astfel incat sa se
asigure o buna vizibilitate a acestora.
OBS.In cazuri speciale cand siguranta circulatiei o impune, indicatoarele se pot repeta si pe
partea stanga a drumului sau pe console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 80 fata de axa
caii cu exceptia indicatoarelor fig.92a, 92b, 93, 94, 95a, 95b, 96a, 96b si 111 din STAS 1848/186 care se instaleaza perpendicular sau paralel cu axa caii in functie de configuratia intersectiei.
Indicatoarele din fig.67,.68, 69a, 69b, 127a, 127b se instaleaza perpendicular sau paralel cu
axa drumului, dupa caz.
La instalarea indicatoarelorcu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:
- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5
la indicatoarele de avertizare si de 10 la cele de localizaresi de presemnalizare.
- inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 2 .
Inaltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este:
- la 1.30-1.80m fata de cota caii in ax, in afara localitatilor, cu exceptia panourilor
suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferata, pentru care inaltimea este de 0.50m
- la 1.80-2.20m fata de cota trotuarului in orase
- la 0.60-1.20m pentru indicatoarele instate pe spatii verzicentrale, pe insule de dirijare in
localitati sau in afara acestoraprecum si pe refugiile din statiile de tramvai.
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor
inferioara fata de cota caii in ax sa fie:
- de 1.50 m pentru indicatoarele triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse
- de 1.30 m pentru indicatoarelede localitate si presemnalizare pentru orientare intersectii
importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati iportante.
- de 0.60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure
inaltiemea de libera trecere a autovehicolelor de min. 5.50 m.
Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea
platformei sau bordurii trotuarului pana la marginea indicatorului este de cel putin 0.50 m si cel
mult 2.00 m. Amplasarea stalpilorse face in afara marginii exterioare a santurilor sau rigolelor.
In cazul rambleelor inalte, stalpii se monteaza la merginea exterioara a acostamentului
stabilind in od corespunzator lungimea lor.
Montarea in ramblee inalte a indicatoarelor care necesita 2 stalpi se face incepand de la
marginea exterioara a acostamentului, completandu-se in acest scop rambleul cu o platforma
corespunzatoaresau folosind stalpi ai lungi pe taluz.

82
PLANTAREA STALPILOR
Lungimea stalpilorse stabileste astfel incat sa fie incastrati min. 40 cm in fundatia de beton
de clasa Bc 10 conform STAS3622, respectiv min. 80cm cand sunt plantati direct in pamant.
Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop,
confectionati conform pct.3.4 din SR 1848-2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru
dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console
incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru
panourile de presemnalizare a intersectiilor
Dispozitivele si odul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.
CAPITOLUL II
REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei.
Verificarile ce se efectuiaza sunt:
-fora si dimensiunile, in conformitate cu SR 1848-1. La dimensiuni se admit tolerante de
1% pentru indicatorele metalice.
-planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice
-verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi.
-aspectul si exactitateaexecutarii simbolului
-aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu
aiba incretiturisi umflaturi.
-aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de1mmpentru inaltimiale
literelor pana la 130mm si o toleranta de2mm pentru inaltimi mai mari;la grosimi ale literelor
pana la 18mm, se admite o toleranta de 0.5mmiar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta
de 1mm.
Verificarea dupa montare a indicatoarelor conta in:
- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute.
- modul de prindere pe stalpi
- este interzisa montarea reclamelorsi a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa intre
marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu
distrage atentia conducatorilor de autovehicole.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelorpe stalpi se va face conform anexei B.
ANEXA
83
CAIET DE SARCINI GENERALE

SEMNALIZARI RUTIERE(INDICATOARE)
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordin MT/MI nr.411/1112/2000
publicat in MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
- Norme metodologice privind conditiile de

inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor
de circulatie in vederea executarii de lucrari in
zona drumului public si/sau pentru protejarea
drumului.
- Norme generale de protectia muncii
Ordin MI nr.775/1998
- Norme de prevedere si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr.116/1999
- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrari de intretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor
II.STANDARDE
SR1848-1
- Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere.

Clasificare simboluri si amplasare.
SR1848-2
- Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere.

Prescriptii tehnice.
SR1848-3
- Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea

circulatiei.Conditii tehnice de calitate.
SP1848-4
- Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea

circulatiei. Conditii tehnice de calitate.
STAS 1848/5
- Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase

pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate.
STAS 1848/6
- Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii

tehnice generale de calitate
NTOCMIT,
ing. NEAGU GEORGE
VERIFICAT,
ing. NICULAI MIHAI

84
CAIET DE SARCINI
7. DISPOZITIVE DE SCURGERE I EVACUARE
A APELOR DE SUPRAFA

85
CAPITOLUL I
GENERALITI
1.1.
OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de scurgerea i
evacuarea apelor de suprafa i anume anuri si rigole la marginea platformei
El cuprinde condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor
dispozitive i controlul calitii materialelor i a lucrrilor executate conform prevederilor
proiectelor de execuie.
1.2.
PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice
corespunztoarepentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor ncercrilor i
determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
n cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de
sarcini beneficiarul va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor
necesare ce se impun.
CAPITOLUL II
NATURA I CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
Materiale pentru mortare i betoane sunt:
2.1.
CIMENTURI
Cimenturile pentru mortare i betoane vor fi conform prescripiilor standardelor
n vigoare n Romnia.
La prepararea betoanelor i a mortarelor se va utuliza unul din urmtoarele tipuri de
ciment care trebuie s corespund condiiilor tehnice de calitate:
ciment Portland
P 40 conform SR EN 197-1: 2002
ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1: 2002
ciment metalurgic
M 30 conform SR EN 197-1: 2002
ciment hidrotehnic
Hz 35 conform SR 3011.
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrilor expuse la nghedezghe n stare saturat cu ap cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de
suprafa este artat n tabelul nr.1 pentru betoane i n tabelul nr.2 pentru mortare de
ciment.

86
Tabel 1
TIPUL DE
TIPUL DE CIMENT
CONDIIILE
DE
CLASA
Nr.
EXECUIE
BETONULUI
SAU
CARACTERISTICILE
crt. ELEMENTELOR
BETON P40
1
Elemente sau construcii C
cu12/15
oricare I
gropi mai mici de 1,5 m
C 16/20 - C 25/30oricare U
2
Elemente sau construcii
masive avnd grosimea egal sau
C 12/15
oricare I
mai mare de 1,5 m
C 16/20 - C 25/30oricare U
3
Elemente sau construcii din
betoane superioare
C 28/35
armat U
armat U
C 32/40
Pa35 M30 Hz35

R
U
I
R
I
I
R
U
U
I
U
R
I
I
I
I
I
I
NOT: R ciment indicat a se utiliza

Uciment utilizat n locul celui indicat
I -ciment a crui utilizare nu este recomandabil din considerente tehnice
sau economice
Tabel 2
Tipul de ciment
Nr. Tipul de mortar
indicat a se utiliza utilizabil n lipsa celui indicat
1. Mortar de zidrie sau tencuial Fde25
M 30
marca 50
2. Idem de marca 100
M 30
Pa 35
3. Mortare de completarea rosturilor
dintre elementele prefabricate
Pa 35
M 30
Cimenturile folosite trebuie s satisfac condiiile artate n tabelul nr.3
Tabelul 3
Caracteristici
P40
Pa35
M30
Hz35
nceputul prizei
1h
1h
1h
1h 30'
Sfritul prizei
10h
10h
10h
10h
Constante de volum pe turte
S nu prezinte ncovoieri sau crpturi
Constante de volum Le Chatelier
Mrirea volumului
10mm
Rezistena la ntindere din ncovoiere
minim N/mmp
3,0
la 2 zile
4,0
la 7 zile
5,0
5,5
la 28 zile
87
Rezistente la compresiune
minim N/mmp
la 2 zile
la 28 zile
17
40
10
35
30
35
Condiiile tehnice de recepie, livrare i control ale cimentului trebuie s

corespund prevederilor standardelor respective.
n timpul transportului de la fabrica de antier (sau depozit intermediar)
manipulrii i depozitrii pe antier. cimentul va fi ferit de umezeala i impurificri cu
corpuri strine.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei
certificatului de calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depi 45 zile de la data livrrii de
ctre productor.
Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat
dect dup verificarea strii de conservare a rezistenelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise
mrcii respective, vor fi declasare i utilizate corespunztor.
Cimentul care se constat c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat de
prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala
antreprenorului.
Controlul calitii cimentului de ctre executant se face n conformitate cu
prevederile tabelului nr.23.
2.2.
AGREGATE
Pentru prepararea mnortarelor i a betoanelor de cimnent se folosesc:
agregate naturale
nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
balast pentru betoane 0-31 sau 0-71
sau
agregate concasate nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
piatr spart 8-25 sau 8-40
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe;
se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.
Agregatele trebuie s fie inerte i s nu conduc la efecte duntoare asupra
cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie s fie aspru la pipit.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescripii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietri sau piatr spart
trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul 4.

88
Tabelul 4.
Caracteristici Condiii
admisibilitate
Forma granulelor
b/a
0,66
c/a
0,33
minime
Observaii
de
Agregatele care nu ndeplinesc aceste
condiii vor putea fi folosite numai
dup o
ncercare prealabil a betonului
Din punct de vedere al coninutului de impuriti agregatele trebuie s respecte

prevederile din tabelul 5.
Tabelul 5.
Denumirea impuritii
Nisip natural sau Pietri
de
sau piatr
concasaj
spart
Corpuri strine-resturi animale sau vegetale, pcura,
Nu se admit
Nu se admit
uleiuri
Pelicula de argil sau alt material aderent Nu
pe se admit
Nu se admit
granulele agregatelor
Mic, % max.
1%
Crbune
0,5
Humus (culoarea soluiei de hidroxid de sodiu) Galben
Galben
Argil n buci, %, max.
1%
0,25
Pri levigabile, %, max
2%
0,5
Sulfai sau sulfuri
Nu se admit
Nu se admit
Observaii:
n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia n nisip i
pietri verificndu-se ncadrarea n condiiile tehnice din tabel.
Caracteristicilefizico-mecanice ale agregatelor se ndeplinesc condiiile de
admisibilitate indicate n tabelul 6.
Tabelul 6
Caracteristici fizico-mecanice
Densitate aparent: kg/mc, min.
1.800
Densitate n grmad n stare afnat sau uscat, kg/mc,
1.200
min.
Porozitate total pentru piatr spart %, max.:
2
Porozitate aparent pentru pietri sau piatr spart, max.
2
Volum de goluri n stare afnat pentru:
40
nisip, % max.
45
pietri, % max.
55
piatr spart, % max
89
Rezistena la strivire %
60
n stare saturat, min.
15
n stare uscat, max.
Coeficientul de nmuiere dup saturare,min.
0,80
Rezistena la compresiune a rocilor din care provin 90
pe
cuburi sau cilindri n stare saturat, N/mmp, min.
Rezistena la nghe-rezghe exprimat prin pierderea
10
procentual fa de masa iniial, %max.
Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu, iar
coninutul n granule care trec respectiv rmn pe ciucurile sau sitele ce delimiteaz
sortul nu trebuie s depeasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe
ciurul superior nu trebuie s depeasc 1,5 d max.
Granulozitatea nisipului este dat n tabelul 7.
n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie s
ndeplineasc condiiile din tabelul 8.
Tabelul 7
Sortul de nisipTreceri, n % prin sita sau ciurul de:
0,2
0,5
1
3,15
3,15
7,0
0 - 2 min. 10
45
90
max. 50
85
100
0 3 min. 5
35
90
max. 30
75
100
0 - 7 min. 2
20
56
100
max. 21
70
87
100
Balastul pentru betoane

0 31
0 71
0 40
0 63
min.
max.
min.
max.
min.
max.
min.
max.
Tabelul 8
Treceri n %, prin site sau ciurul de :
3,15 5
16
20
d max.
20
55
80
50
85
100
10
35
80
30
65
100
30
55
80
60
85
100
25
45
80
25
80
100
Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a asigura

omogenitatea i constana calitii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai
90
dup ce analizele de laborator au artat ca acestea sunt corespunztoare.Depozitarea se va

face pe platforme amenajate separat pe sorturi i pstrate n condiii care s le fereasc de
impurificare.
Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii agregatelor astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.

2.3.
APA
Apa utilizat la prepararea betoanelor i mortarelor poate s provin din reeaua
public sau din alt surs, dar n acest din urma caz trebuie s ndeplineasc condiiile
tehnice prevzute n tabelul 9, conform SR EN 1008: 2003.
Modelele de determinare sunt reglementate prin SR EN 1008: 2003. Verificarea
se va face de ctre un laborator de specialitate la nceperea lucrrilor.
n timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergeni,
materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabelul 9
Caracteristici chimice i fizice
Coninutul total de sruri
max.
4
gr/l
Sulfai gr.S042/litru
max.
2
Substane organice gr/litrumax.
0,5
Cloruri gr.Cl/litru
max.
0,5
Azotai gr.NO3/dmc
max.
0,5
Magneziz gr.Mg2/dmc max.
0,5
Materii n suspensie gr. max.
3
2.4.
OEL BETON
Armturile pentru beton armat turnat pe antier sau elementele prefabricate din
beton armat realizate pe antier se vor realiza din oel beton cu profil neted OB37 sau din
oel beton cu profil periodic PC52 conform prevederilor proiectului. Aceste oeluri
trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 438/1-89.
La livrare oelul beton va fi nsoit de certificatul de calitate emis de productor.
Oelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii i diametre.
Suprafeele de stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contract cu solul,
cu materiale sau cu obiecte susceptabile de a antrena umiditatea.
Armturile fasonate sau fasonate i asamblate vor fi transportate n aa fel nct
nici un element s nu sufere deformaii permanente n timpul transportului sau
manipulrii.
Controlul calitii oelului se face pe fiecare cantitate i sortiment aprovizionat.

91
CAPITOLUL III
PREFABRICATE PENTRU RIGOLE SI ANURI
Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor si anurilor.
La amenajarea rigolelor si anurilor din elemente prefabricate se vor folosi
elementele prevzute n proiectul de execuie care pot fi cele indicate n STAS 10796/179 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe antier din beton clasa C20/25
respectnd ntocmai elementele geometrice date n detaliile de execuie i condiiile
impuse n caietul de sarcini speciale.
n lipsa unor detalii ale proiectului de execuie amenajarea anurilor poate fi
fcut fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agregat de diriginte, fie din beton
turnat pe loc a cror caracteristici trebuie precizate n caietul de sarcini speciale.
CAPITOLUL IV
CONTROLUL CALITII MATERIALELOR
4.1.
CONINUTUL SI CALITATEA MATERIALELOR
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de informare
i ncercrilor de reet definitiv conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrrilor
rutiere.
ncercrile preliminare de informare sunt executate pe eantioane de materiale
provenind din fiecare balastier, carier sau uzin propus de antreprenor. Natura lor i
fecvena cu care sunt efectuate sunt artate n tabelul 23 completat cu dispoziiile din
caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor ncercri va trebui s fie conform specificaiilor prevzute n
prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispoziiile din caietul de sarcini
speciale.
Consistena ncercrilor de reeta i frecvena lor sunt stabilite pentru fiecare material
n parte n tabelul 23 completat eventual de dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alt toleran dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de sarcini,
completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admis.
Materialele care nu vor corespunde condiiilor impuse vor fi refuzate i puse n
depozit n afara antierului prin grija dirigintelui.
4.1.2.NCERCRI
MATERIALELOR
PRELIMINARE
NAINTE
DE
UTILIZARE
Tabel 23

92
ncercri sau
Frecvena ncercrilor
Materialul caracteristici care Metode
se
conformncercarea
ncercarea
de
nainte
verific
informare
de utilizare
Examinarea datelor din
La fiecare lot
certificatul de calitate
Constante de volum SR
196O
determinate - la
3+A1/2009
fiecare lot aprovizionat
Ciment
Timpul de priz
SR
196nu mai puin de 100- t
3+A1/2009
pe o prob medie
Rezistene mecanice SR
la EN 196-1O prob la 100 t sau- la
2(7) zile
2006
fiecare siloz la care s-a
Rezistene mecanice la
depozitat lotul aprovizionat
28 zile
Starea de conservare
SR
196Dou determinri pe
numai dac s-a depit
3+A1/2009
siloz sus i jos
termenul de depozitare sau
au ntrziat factorii de
alterare
La
fiecare
-lot
aprovizionat
Parte levigabil
SR 667/2000 O determinare pe lot
de 100 mc
Humus
STAS 4606
La schimbarea surseiAgregate Corpuri strine, argilSTAS
n 4606
O determinate pe lot
buci, argil aderent,
de 100 mc
coninut de carburani, mic
Granulozitatea
SR EN 933/1O prob la maxim 500
O determinare pe lot
sorturilor
2002/A1
mc pentru fiecare sort
de 100
i mc
surs
Echivalentul de nisip SR EN 932
O determinare pentru
fiecare surs
de 50 mc
Rezistena la uzura SR
cu EN 932
O
determinare - la
maina tip Los Angeles
maxim 500 mc pentru
fiecare sort i surs
La
fiecare
-lot
Piatr brut
aprovizionat
pentru pereuri
Rezistena
SR
la EN 1926 O ncercare pe lot
i zidrii decompresiune a rocii pe
de 100 mc
epruvete n stare uscat
piatr
Rezistena la ngheSTAS 6200/15 O ncercare pe lot
dezghe
de 100 mc
93
Examinarea abaterilor
La
fiecare
-lot
Bolovani
din certificatul de calitate
aprovizionat
pentru
pereuri
Rezistena
i
la sfrmare
SR EN 932
O ncercare pe lot
zidrii
prin compresiune
de 100 mc
Rezistena la uzura SR
cu EN 932
O ncercare pe lot
maina Deval
de 100 mc
Tabel 23 (continuare)
ncercri sau
Frecvena ncercrilor
Materialul caracteristici care Metode
se
conformncercarea
ncercarea
de
nainte
verific
informare
de utilizare
Ap
Analiza chimic
SR EN 1008: 2003
Pentru apa potabil Ori
nu de cte ori se
este cazul. Pentru apa
schimb
care sursa sau cnd
nu provine din reeaua
apar condiii de poluare
public de ap potabil o
analiz pentru fiecare surs
Oel beton Examinarea datelor din
La fiecare cantitate
aprovizionat
La
fiecare
-lot
aprovizionat
Material Echivalentul de nisip SR EN 932
O determinare pentru
drenant
fiecare surs
de 100 mc
Granulometrie
SR EN 933/1O prob pentru fiecare
2002
surs
de 100 mc
Tuburi PVC
La
fiecare
-lot
sau
aprovizionat
PE
pentru
Suprafaa activ
Trei determinri -pe
drenuri
fiecare lot aprovizionat
La
fiecare
-lot
aprovizionat
Tuburi
din
Dimensiuni (diametreSR
i EN 295
Determinri obligatorii
O
serie
de
beton
grosimi)
pentru ecarturi
dac cantitatea estedeterminri
mai
pe fiecare
canalizare
mare de 100 ml i lot
pentru
de 100 ml
fiecare surs
Examinarea vizual SRa EN 295
suprafeelor interioare
La
fiecare
-lot
aprovizionat
Borduri Dimensiuni
de
STAS 1340:2006ncercri
obligatorii
O ncercare pe
94
trotuare din beton
dac cantitatea estefiecare

mai lot de 500 mc
mare de 500 ml pentru
fiecare surs
Rezistena la ncovoiere
STAS 1340:2006Idem
Idem
CAPITOLUL V
MODUL DE EXECUIE A LUCRRILOR PICHETAREA I EXECUIA
SPTURILOR
5.1.
PICHETAREA LUCRRILOR
Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei i limitele fundaiilor sau a
amprizelor lucrrilor, n funcie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului,
precum i de implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrrilor.
Pichetarea se face de ctre antreprenor pe baza planurilor de execuie, pe care le
va respecta ntocmai i se aprob de ctre diriginte consemnndu-se n registrul de
antier.
5.2.
EXECUIA SPTURILOR
Spturile pentru fundaii vor fi executate conform desenelor de execuie care vor fi
vizate "Bun pentru execuie". Ele vor fi duse pn la cota stabilit de diriginte n timpul
execuiei lucrrilor.
Spturile pentru anuri i rigole vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei
i a profilului din planele cu detalii de execuie (limea fundului, nlimea i nclinarea
taluzelor), precum i a amplasamenbtului acestora fa de axul drumului sau de muchia
taluzelor n cazul anurilor de gard.
Spturile pentru drenuri i canalizri vor fi executate cu respectarea strict a limii
traneei, a nclinrii taluzelor, a cotei i pantei precizate n planele de execuie.
Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de epuismente
acestea cad n sarcina antreprenorului n limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pmntul rezultat dinsptur va fi evacuat i pus n depozitul stabilit de diriginte la o
distan, care nu va putea depi 1km dect n cazul unor prevederi n acest sens n
caietul de prescripii speciale.
n cazul canalizrilor, dac este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa
pentru a evita ebulmentele i a asigura securitatea personalului realiznd susineri
joantive sau cu interspaii, n funcie de natura terenurilor, care ns nu pot depi dublul
limii medii a elementelor de susinere.
Pmntul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a cror dimensiune
depete 15cm.

95
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxim a fiecrui strat

elementar nu va depi dup tasare 20cm. Densitatea uscat a rambleului va trebui s
ating 95% din densitatea optim uscat, Proctor Normal.
CAPITOLUL VI
AMENAJAREA ANURILOR SI RIGOLELOR
6.1.
PRESCRIPII GENERALE DE AMENAJARE
Dimensiunile i forma anurilor i rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele
indicate n proiectul de execuie, stabilite de la caz la caz n funcie de relief, debit i
viteza apei, natura terenului, mijloacele de execuie condiiile de circulaie, pentru
evitarea accidentelor i ele trebuie respectate ntocmai de ctre antreprenor.
Extrem de important este s se respecte cotele i pantele proiectate.
Panta longitudinal minim va fi:
0,25% n teren natural
0,1% n cazul anurilor i rigolelor pereate.
Protejarea anurilor i rigolelor este obligatorie n condiiile n care panta lor
depete panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului.
Pantele maxime admise pentru anuri i rigole neprotejate sunt date n tabelul 31.
Tabelul 31
Denumirea principalelor tipuri de pmnturi Panta maxim admis
Pmnturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pmnturi coezive cu compresibilitate redus:
1
nisipuri prfoase i argiloase
2
prafuri argiloase nisipoase
3
argile prfoase i nisipoase
Pmnturi necoezive grosiere
3
pietri (2-20mm)
4
bolovni (20-200mm)
5
blocuri (peste 200mm)
Pmnturi necoezive i granulaie mijlocie i
fin
0,5
nisip finos i fin (0,05...0,25mm)
1
nisip mijlociu mare (0,25...2,0mm)
2
nisip cu pietri
Pantele maxime admise pentru anuri i rigole protejate sunt date n tabelul 32.

96
Tabelul 32
Tipul protejrii anului rigolei sau casiului
Panta maxim admix %
Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit
5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5cm
grosime, betonul fiind:
10
clasa C 6/7,5
12
clasa C 8/10
Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de ciment sau pereu
15
din dale de beton simplu clasa C 8/10 pe pat de beton
Casiuri pe taluze nalte din pereu zidit din piatr brut cu mortar 67
de
ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunztoare la
piciorul taluzului
Pe poriunile n care anurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate
n tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii n urmtoarele situaii:
la rambleele cu nlimea 3....5,0m, n cazul curbelor convertite sau supranlate
la rambleele peste 5,00m
Descrcarea apelor din rigolele de acostament se face prin casiuri amenajate pe
taluze.
anurile de gard se recomand s fie pereate indiferent de pant.
Amplasarea anurilor de gard se va face la distana minim, de 5,00m de
muchia taluzului debleului, iar cnd este la piciorul rambleului la distana minim de 1,50
- 2,00m, banda de teren dintre piciorul rambleuilui i anul de gard va avea pante de 2%
spre an.
Antreprenorul va executa lucrarea n soluia n care este prevzut n proiectul
de execuie. Acolo ns unde se constat pe parcursul execuiei lucrrilor o neconcordana
ntre prevederile proiectului i realitatea de pe teren privind natura pmmtului i panta
de scurgere, situaia va fi semnalat dirigintelui lucrrii care va decide o eventual
modificare a soluiei de protejare a anurilor i rigolelor de scrugere prin dispoziii de
antier.
Execuia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat se aterne un strat de nisip grunos i aspru de 5cm
dup pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se aterne stratul de nisip afnat, de acceai calitate, n
care se aeaz pietrele sau bolovanii. Grosimea iniial a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se mplint vertical n stratul de nisip afnat, unele lng altele,
btndu-se deasupra i lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatr s fie bine strns de
pietrele vecine.
Pietrele se aeaz cu rosturile esute.
Pentru a se asigura o bun rezemare ntre pietre, ele vor fi cioplite din gros pe
feele de contact.
97
Dup execuia pereului se procedeaz la o prim batere cu maiul pe uscat pentru

aezarea pietrelor.
Se aterne apoi un strat de nisip de 1-1,5cm grosime, pentru mpnare care se
ud i se mpinge cu periile n golurile dintre pietre pn le umplu, dup care se bate din
nou cu maiul pn la refuz.
Suprafaa pereului trebuie s fie regulat, neadmitndu-se abateri de peste 2cm
fa de suprafa teoretic a taluzului, refacrea fcndu-se prin scoaterea pietrei i
reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
6.2.
EXECUIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
Execuia acestui tip de pereu este aceeai ca la pct. 19.6.1. cu excepia ca dup prima
pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dup care
se piloneaz pn la refuz nainte de a ncepe priza mortarului.
Suprafaa pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile.
6.3.
EXECUIA PEREULUI N MORTAR DE CIMENT
Peste terenul bine nivelat se aterne un strat de nisip grunos i aspru, n grosime de
5cm dup pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se aterne un strat abundent de mortar de ciment M100
n care se mplint pietrele sau bolovanii i se pootrivesc prin alunecare n aa fel ca s se
obin o tasare a rosturilor i o refulare a mortarului la suprafa prin toate rosturile.
Se continu apoi cu umplerea cu mortar a golurilor rmase ntre pietre i nivelarea
suprafeei prin pilonare dup care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafaa pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile i prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
6.4.
PEREU DE PIATR BRUT SAU BOLOVANI DE FUNDAIE DE
BETON
Peste terenul bine nivelat se toarn stratul de fundaie n grosimea prevzut n
proiectul de execuie din beton de ciment C 6/7,5 i pn s nceap priza betonului se
trece la execuia pereului din piatr brur sau bolovani i colmatarea rosturilor cu mortar
de ciment M100.
6.5.
PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
Peste terenul bine nivelat se toarn direct pe pmnt stratul de beton C 8/10 sau
C12/15 n grosimea prevzut n proiect pe tronsoane de 1,50ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat mpotriva soarelui sau a ploii ncepnd din momentul
cnd ncepe prinza prin acoperire i dup ce priza este complet terminat prin stropire cu
ap, att ct este nevoie, n funcie de condiiile atmosferice.

98
6.6.
PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
Elementele prefabricate din beton vor fi aezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe
un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a
proiectului de sxecuie.
Forma i dimensiunile elementelor prafebricate vor fi cele prevzute n documentaia
de execuie sau elemente similare propuse de antreprenor i acceptate de dirigintele
lucrrii.
CAPITOLUL VII
NCERCRI I CONTROALE
7.1.
CONTROLUL DE CALITATE I RECEPIA LUCRRILOR
A. ncercri preliminare de informare

Aceste ncercri care cuprind studii de compoziie a betoanelor, precum i ncercri
de studii sunt efectuate nainte nceperii fabricrii betoanelor.
B.
ncercri de control de calitate
ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n condiiile de

frecvena speficificate n tabelul nr.33 completat cu dispoziiile caietului de sarcini
speciale.
C.
ncercri de control de recepie
ncercrile de control de recepie sunt efectuate fie la sfritul execuiei uneia din
fazele lucrrii, fie n momentul recepiei provizorii a lucrrii, n condiiile precizate n
tabelul nr.33, completate prin dispoziiile caietului de sarcini speciale.
Tabelul 33
Denumirea lucrriiNatura ncercrii
Categoria
Frecvena
de
control
A B C
Lucrri de protejare a amplasamentul

la
anurilor, rigolelor
i
lucrrilor
lucrare
casiurilor
dimeniunile i calitatea
lucrrilor
profilul longitudinal,
seciunea i grosimea protejrii

99
fiecare
A
B
C
- ncercri preliminare de informare

- ncercri de control de calitate
- ncercare de control de recepie
7.2.
RECEPIA LUCRRILOR
Lucrrile privind scurgerea i evacuarea apelor de suprafa vor fi supuse de regul
unei recepii preliminare i unei recepii finale, iar acolo unde sunt lucri ascunse, care
necesit s fie controlate i recepionate, nainte de a se trece la faza urmtoare de lucru
cum sunt lucrrile de drenaj, canalizare .a., acestea vor fi supuse i recepiei pe faze de
execuie.
7.3.
RECEPIA PE FAZE
n cadrul recepiei pe faz (de lucrri ascunse), se va verifica dac partea de lucrare
ce se recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de
documentaia de execuie i de prezentul caiet de sarcini.
n urma verificrilor se ncheie proces verbal de recepie pe faze, n care se confirm
posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
Recepia pe faz se efectueaz de ctre dirigintele lucrrii i eful de lot, documentul
se ncheie ca urmare a recepiei i poart ambele semnturi.
Recepia pe faze se va face n mod obligatoriu la umtoarele momente ale lucrrii:
a) Pentru lucrri din beton i zidrii: anuri ramforsate, anuri zidite, camere de
cdere .a.
trasarea;
execuia spturilor la cote;
executarea cofrajului;
montarea armturii
Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispoziia organelor de
control, ct i comisiei de recepie preliminar sau final.
7.4.
RECEPIA PRELIMINAR
La terminarea lucrrilor sau a unor pri din acestea se va proceda la efectuarea
recepiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
concordana cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietului de sarcini

speciale i a proiectului de execuie;
dac verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n

totalitate;
dac au fost efectuate recepiile pe faze i rezultatul acestora;
condiiile tehnice i de calitate ale execuiei, precum i constatrile

consemnate n cursul execuiei de ctre organele de control (beneficiar, diriginte etc)
n urma acestei recepii se ncheie Procesul verbal de recepie preliminar i n care
se consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de execuie a acestora i
100
recomandri cu privire la modul de inere sub observaie unde s-au constatat unele abateri
fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
7.5.
RECEPTIE FINALA
La recepia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile,
dac au funcionat bine i dac au fost bine ntreinute.
NTOCMIT,
ing. NEAGU GEORGE
VERIFICAT,
ing. NICULAI MIHAI

101
CAIET DE SARCINI
8. PODETE TUBULARE CU DIAMETRUL 800-1000 mm

102
PODETE TUBULARE
Prezentul caiet de sarcini trateaza modul de executie al podetelor tubulare
pentrulucrarea prezenta si se refera la podete tubulare din tuburi de beton armat
prefabricat cu diametrul interior de 800~1000 mm si lungimea L = 5~7,5m.
Podetele se amplaseaza astfel ca diferenta dintre cota pe tub si cota rosie a
asfaltului sa fie de minim 50 cm. Cotele de fundare a radierelor sunt date in
profilul longitudinal al fiecarui drum.
Fazele de executie a acestor lucrari se structureaza pe urmatoarele capitole :
1. Lucrari pregatitoare
2. Executarea fundatiilor (sapatura + betonare)
3. Montarea tuburilor de beton armat prefabricat
4. Executarea elevatiei (betoane, cofraje, armatura)
5. Hidroizolatie - drenuri si umplutura de balast pe tub
6. Calitatea materialelor
1.
LUCRARI PREGATITOARE
La inceputul lucrarilor, obligatoriu se va proceda la semnalizarea
punctului de lucru atat ziua cat si noaptea in conformitate cu legislatia in
vigoare, cunoscand ca lucrarile se executa sub circulatia rutiera.
Se va degaja pamantul asigurandu-se dimensiunile necesare executarii lucrarilor.
Se va asigura scurgerea apelor prin devierea cursului normal pentru a nu
incomoda executia lucrarilor.
2.
EXECUTAREA FUNDATIEI (sapaturi + betonare)

Sapatura fundatiei se va executa manual cu sprijinirea malurilor cu dulapi
metalici. Betonul folosit in fundatie va fi de clasa C 18/15
Amestec de beton proiectat - C 18/15
Se va face cu beton de clasa C 18/15 insa se vor folosi agregate naturale
de la 0 .... 40 mm zona I conform tabel 1.4.9.
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0...40 mm
Tabel 1.4.9
Zona
Limita
% treceri in masa prin sita sau ciurul
0,2
1
3 (5)
7 (10)
20
40
I
max.
10
30
45
60
80
100
min.
3
21
36
51
71
95
Pentru prepararea betoanelor se poate adopta o curba de granulozitate
discontinua
103
in domeniul 3 .... 7 mm sau 3 ........ 16 mm. In aceste cazuri se vor asigura

incadrarea
agregatului total pentru treceri pana la 3 mm inclusiv in zona 1 de granulozitate.
Cantitatea de ciment C =
= 185 - 27 = 316 kg
A/C
0,50
Cimentul folosit va avea clasa de rezistenta 32,5 tip II/A - S 32,5 R - i va
corespunde conditiilor de calitate prevazute in Codul de practica NE 0121/2007. Consistenta betonului T2 - T3 (tasarea conului 30 - 70 mm). Raportul
A/C = 0,50. Clasa de expunere 2 a.
Turnarea betonului trebuie facuta intr-un interval scurt - nu se admite
depasirea duratei maxime de transport conform tabelului 1.2.1 si modificarea
consistentei betonului.
Tabel 1.2.1
Temperatura amestecului Durata maxima de transport (minute)
de beton (C)
cimenturi de clasa 32,5
cimenturi de clasa > 42,5
10 < t < 30
50
35
t < 10
70
50
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale :
- cofrajele de lemn care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu
apa cu (2 - 3) ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa
in denivelari va fi inlaturata ;
- din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face cu jgheaburi sau
direct in lucrare ;
- daca betonul adus la locul de pus in lucrare nu se incadreaza in limitele de
consistenta admisa sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea
lui in lucrare, se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui
superplastifiant ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m in
cazul elementelor cu inaltime de maxim 1,00 - 1,50 m ;
- betonul trebuie sa fie intins uniform in lungul elementului urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm inaltime si turnarea unui strat
inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior ;
- se va urmari comportarea i mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerea acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor
deplasari sau cedari ;
betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute ;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa
104
depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de

laborator aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - in cazul
cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos ;
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor, conform cap. rostul de
lucru ;
- instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de
transport local al betonului pe plansele betonate precum si depozitarea pe ele a
unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa (24 - 48) ore, in
functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu : 24 ore
daca temperatura este de 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare
de 32,5 cm) ;
betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer
oclus ;
- compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite
procedee, functie de consistenta betonului, tipul cimentului etc. In general
compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel
dupa caz cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri :
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza
dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient
vibrarea externa ;
- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care
betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost ;
se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane
monogranulare) ;
betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
-
Rosturi de lucru (de betonare)

- In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru,
organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la
nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot
fi evitate pozitia lor trebuie restabilita prin proiect sau procedura de executie.
- Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea rezistenta
mai mica la intindere i forfecare in comparatie cu restul structurii in cazul in
care rosturile sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de
diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de
protectie impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele
cerinte :

105
a) - suprafata rosturilor de lucru la stalpi i grinzi vor de regula

perpendiculare
pe
axa acestora, iar la placi i pereti perpendiculara pe suprafata lor ;
b)
- Tratarea rosturilor de lucru :
- spalarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5
ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator) ;
- inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata indepartanduse betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru
a inlatura pojghita de lapte de ciment si oricare alte impuritati dupa care se va
uda ;
- inaintea betonarii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa
absoarba apa dupa regula "betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvantata".
Cerintele enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor
"neintentionate" ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor
defectiuni, nelivrarii la timp a betonului.
Tratarea betonului dupa turnare
- Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil
dupa compactare ;
- Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a
capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata
acoperita ;
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva :
- uscarii premature, in particular, datorita radiatilor solare i vantului. Protectia
betonului este o masura de prevenire a efectelor :
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor
curgatoare) ;
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului ;
temperaturii scazute sau inghetului ;
- eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a
aderentei beton - armatura (dupa intarirea betonului) ;
Principalele metode de tratare/protectie sunt :
mentinerea in cofraj ;
acoperire cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda ;
stropirea periodica cu apa ;
aplicarea de pelicule de protectie.
In tabelul 15.1 se prezinta durata orientativa (in zile) a tratarii betonului
functie de dezvoltarea rezistentei betonului, temperatura betonului si conditiile
de mediu in timpul tratarii.
Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului

106
Tabelul 15.1
Dezvoltarea rezistentei betonului
Temperatura betonului in timpul tratarii
(C)
Conditii de mediu in timpul tratarii
Elemente
expuse
indirect razelor
solare,
umiditate sub 80 %
Elemente expuse razelor solare sau
vantului
cu viteza medie, umiditate peste 50 %
Elemente expuse la razele intense ale
soarelui
sau la o viteza mare a vantului sau la o
umiditate sub 50 %
rapida
medie
lenta
10
15
10
15 5
10
15
10
In tabelul 15.2 se prezinta aprecieri asupra dezvoltarii rezistentei

betonului functie de raportul apa/ciment si clasa de rezistenta a cimentului.
Tabelul 15.2.
Viteza de dezvoltare a rezistentei Raport apa / ciment
Clasa de rezistenta a
betonului
cimentului
rapida
< 0,5
42,5 R - 52,5 R
medie
0,5 - 0,6
42,5 R
< 0,5
32,5 R - 42,5
lenta
toate celelalte cazuri
Durata tratarii exprimata in tabelul 15.1 are un caracter orientativ aceasta
stabilindu-se pentru fiecare caz in parte, functie de consideratiile prezentate in
prezentul cod.
Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de
nisip, rogojini etc). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare
umeda.
Stropirea cu apa se va incepe dupa (2.................12) ore de la turnare, in functie
de tipul
de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este
suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de
ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (2.................6) ore in asa fel incat suprafata
sa se
mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de
calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare.
107
In cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5C nu se va

proceda la stropirea cu apa se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.
In general in momentul in care se obtine o rezistenta a betonului de 5
N/mm2 nu mai este necesara protectia. Peliculele de protectie se aplica in
conformitate cu reglementarile speciale.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau
folii de polietilena atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul
antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa fie in contact cu ape curgatoare va fi protejat de
actiunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel putin 7 zile sau prin sisteme
etanse de protectie (palplanse sau batardouri).
3.
MONTAREA
TUBURILOR
DE
BETON
ARMAT
PREFABRICAT
Tuburile necesare podetelor se monteaza cu macaraua pe pneuri de 9,9 tf.
pe radierele de beton executate, fixandu - se definitiv prin beton de pozare
conform planei de executie.
4.
EXECUTAREA ELEVATIEI (betoane, cofraje, armaturi)
Amestec de beton proiectat.
Se va face cu beton de clasa conform proiectului si se vor folosi agregate
naturale de la 0 .... 40 mm zona I conform tabel 1.4.9.
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0...40 mm
Tabel 1.4.9
Zona
Limita
% treceri in masa prin sita sau ciurul
0,2
1
3 (5)
7 (10)
I
max.
10
30
45
60
min.
3
21
36
51
20
80
71
40
100
95
Pentru prepararea betoanelor se poate adopta o curba de granulozitate

discontinua
in domeniul 3 .... 7 mm sau 3 ........ 16 mm. In aceste cazuri se vor asigura
incadrarea
agregatului total pentru treceri pana la 3 mm inclusiv in zona 1 de granulozitate.
Cantitatea de ciment C' = A_ = 185 - 27 = 316 kg
A/C 0,50
Cimentul folosit va avea clasa de rezistenta 32,5 tip II/A si va corespunde
conditiilor de calitate prevazute in Codul de practica NE 012-1/2007.
Consistenta betonului T2-T3 (tasarea conului 30 - 70 mm). Raportul A/C = 0,50.
Clasa de expunere 2 a.
108
Turnarea betonului trebuie facuta intr-un interval scurt - nu se admite

depasirea duratei maxime de transport conform tabelului 1.2.1 si modificarea
consistentei betonului.
Tabel 1.2.1
Temperatura amestecului Durata maxima de transport (minute)
de beton (C)
cimenturi de clasa 32,5
cimenturi de clasa > 42,5
10 < t < 30
50
35
t < 10
70
50
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale :
- cofrajele de lemn care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu
apa cu (2 - 3) ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa
in denivelari va fin inlaturata ;
- din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face cu jgheaburi sau
direct in lucrare ;
- daca betonul adus la locul de pus in lucrare nu se incadreaza in limitele
de consistenta admisa sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa
punerea lui in lucrare, se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea
unui superplastifiant ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00
m in cazul elementelor cu inaltime de maxim 1,00 - 1,50 m ;
- betonul trebuie sa fie intins uniform in lungul elementului urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm inaltime si turnarea unui strat
inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior ;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerea acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor
deplasari sau cedari ;
betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute ;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa
depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de
laborator aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - in cazul
cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos ;
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor, conform cap. - rostul
de lucru ;
- instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de
transport local al betonului pe plansele betonate precum si depozitarea pe ele a
unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa (24 - 48) ore, in
functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu : 24 ore

109
daca temperatura este de 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare
de 32,5 cm) ;
betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer
oclus ;
- compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite
procedee, functie de consistenta betonului, tipul cimentului etc. In general
compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel
dupa caz cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri :
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza
dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient
vibrarea externa ;
- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care
betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost ;
se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane
monogranulare) ;
betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Rosturi de lucru (de betonare)
- In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru,
organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la
nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot
fi evitate pozitia lor trebuie restabilita prin proiect sau procedura de executie.
- Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea rezistenta
mai mica la intindere i forfecare in comparatie cu restul structurii in cazul in
care rosturile sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de
diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de
protectie impotriva coroziunii armaturii.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele
cerinte :
a) - suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi vor de regula
perpendiculare pe axa acestora, iar la placi i pereti perpendiculara pe suprafata
lor ;
b) - Tratarea rosturilor de lucru :
spalarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului
(cca. 5 ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator) ;
inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata
indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria
de sarma pentru a inlatura pojghita de lapte de ciment si oricare alte impuritati
dupa care se va uda ;
inaintea betonarii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa
absoarba apa dupa regula "betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvantata".
110
Cerintele enuntate trebuie sa fie indeplinite i in cazul rosturilor

"neintentionate" ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor
defectiuni, nelivrarii la timp a betonului.
Tratarea betonului dupa turnare
- Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil
dupa compactare ;
- Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a
capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata
acoperita ;
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva :
- urcarii premature, in particular, datorita radiatilor solare si vantului. Protectia
betonului este o masura de prevenire a efectelor :
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor
curgatoare) ;
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului ;
temperaturii scazute sau inghetului ;
- eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a
aderentei beton - armatura (dupa intarirea betonului) ;
Principalele metode de tratare/protectie sunt :
mentinerea in cofraj ;
acoperire cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda ;
stropirea periodica cu apa ;
aplicarea de pelicule de protectie.
In tabelul 15.1 se prezinta durata orientativa (in zile) a tratarii betonului
functie de dezvoltarea rezistentei betonului, temperatura betonului si conditiile
de mediu in timpul
tratarii.
Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului
Tabelul 15.1
Dezvoltarea rezistentei betonului
rapida
medie
lenta
Temperatura betonului in timpul tratarii 5

10
15 5
10 15 5
10
(C)
Conditii de mediu in timpul tratarii
Elemente
expuse
indirect razelor 2
2
1
3
3
2 4
4
solare,
umiditate sub 80 %
Elemente expuse razelor solare sau 4
3
2
6
4
3 8
5
vantului
cu viteza medie, umiditate peste 50 %
Elemente expuse la razele intense ale 4
3
2
8
6
5 10 8
111
15
2
4
5
soarelui
sau la o viteza mare a vantului sau la o
umiditate sub 50 %
In tabelul 15.2 se prezinta aprecieri asupra dezvoltarii rezistentei
Tabelul 15.2.
Viteza de dezvoltare a rezistentei betonuluiRaport apa / cimentClasa de rezistenta a
cimentuluirapida< 0,542,5 R - 52,5 Rmedie0,5 -h 0,642,5 R
< 0,532,5 R - 42,5lentatoate celelalte cazuri
betonului functie de raportul apa/ciment i clasa de rezistenta a cimentului.

Durata tratarii exprimata in tabelul 15.1 are un caracter orientativ aceasta
stabilindu-se pentru fiecare caz in parte, functie de considerable prezentate in
prezentul
cod.
Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de
nisip, rogojini etc). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare
umeda.
Stropirea cu apa se va incepe dupa (2.................12) ore de la turnare, in functie
de tipul
de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este
suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de
ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (2.................6) ore in as a fel incat
suprafata sa se
mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de
calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica de + 5C nu se va
proceda la stropirea cu apa se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.
In general in momentul in care se obtine o rezistenta a betonului de 5
N/mm2 nu mai este necesara protectia. Peliculele de protectie se aplica in
conformitate cu reglementarile speciale.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau
folii de polietilena atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul
antrenarii pastei de ciment.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati
suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna. Montarea
cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
112
trasarea pozitiei cofrajelor ;

asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor ;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor ;
incheierea - legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In tabelul 14.1 se prezinta recomandari cu privire la termenele minime de
decofrare ale fetelor laterale functie de temperatura mediului si viteza de
dezvoltare a rezistentei betonului.
Tabel 14.1
Viteza de dezvoltare a Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului
rezistentei betonului (C)
+5
+ 10
+ 15
Lenta
2
1 1/2
1
Medie
2
1
1
-
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o

rezistenta de minim 2,5 N/m2 astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie
deteriorate.
Stabilirea rezistentei la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii
se face prin incercarea epruvetelor de control pe faze conform SR 1275.
Armarea betonului
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatiei
tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in
structuri de beton".
Tipurile utilizate curent in elemente de beton armat (caracteristicile
mecanice de livrare) sunt indicate in standardele de produs STAS 438/1 - 89
pentru oteluri cu profil neted OB 37 i profile PC 52.
Domeniile de utilizare a acestor tipuri de armaturi sunt precizate in STAS
10107/0 - 90 sau in alte reglementari specifice.
Livrarea otelului beton se face in conformitate cu reglementarile in
vigoare, insotite de un document de calitate (certificate de calitate/inspectie,
declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de un organism
acreditat, de o copie dupa certificatul de confirmare.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa
contina urmatoarele informatii :
denumirea si tipul de otel, standardul utilizat ;
toate informatiile pentru identificarea loturilor ;
greutatea neta ;
valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta,
bine legata care va contine :
marca produsului ;
113
tipul armaturii ;
numarul lotului si al colacului sau legaturii ;
greutatea neta ;
semnul CTC.
Fasonarea barelor, confectionarea i montarea carcaselor de armatura se
va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite :
deteriorarea mecanica (de exemplu : crestaturi, loviri) ;
ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate ;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot
produce procese de coroziune ;
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte in acest scop se
vor indeparta :
eventuale impuritati de pe suprafata barelor ;
indepartarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaza a fi
innadite prin sudura.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate
chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0 - 90. In anexa II.2 sunt
precizate abaterile limita la armaturi.
-
ANEXA II.2
Element Abateri in mm
Dist. intre
axele
barelorGrosime
strat
acoperireLungimi partiale
sau totale fata de
proiectLung.
petrecere la
innadire
prin sudarePozitia
innadiriiObservatii< 1
m1...10
m> 10
mFundatii 10+ 10 5 20 30 3d50La Tmbinari i
Tnnadiri sudate cf. C/28 - 83Pereti 5+ 3Stalpi 3+ 3GrinziPlaci 5+ 2Intre 10-etrieri ila
pasulfretelor
5.
HIDROIZOLATIE - drenuri si umplutura de balast pe tub

Hidroizolatia podetelor se face conform prescriptii de proiectare si
executie. Drenul din balast si umplutura de balast pe tub se va executa cu balast
de calitate cuprins in STAS - urile de mai jos.
114
6.
CALITATEA MATERIALELOR
- Agregate naturale (balast, nisip, pietris) trebuie sa cuprinda exigentele
de calitate cuprinse in : STAS 3/87 ; STAS 662/2000 ; SR 667/2002 ; STAS
1667/76 ; STAS 4606/80.
- Ciment - Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin
reteta la betonul specificat in proiectul de executie si va corespunde conditiilor
de calitate prevazute in Codul de practica NE 012 -1/2007.
- Aditivi - Controlul calitatii aditivilor se poate face prin examinarea
datelor inscrise in documentul de certificare a calitatii sau garantie emise de
furnizor sau producator la fiecare lot de aprovizionare.
- Apa - Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa
provina din reteaua publica sau din alta sursa dar in acest ultim caz trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice .
Tuburile de beton armat precomprimat

Se va face prin examinarea datelor inscrise in documentul de certificarea
calitatii sau garantie emise de furnizor sau producator la fiecare lot de
aprovizionare.
Toate aceste verificari se fac conform Normativului NE 012-1/2007 cod
de practica pentru prepararea betoanelor si betonului armat in baza Legii
10/1995 privind calitate lucrarilor din constructii si in baza unui program pentru
controlul calitatii lucrarilor - incheiat de comun acord intre beneficiar,
proiectant, constructor si la toate aceste verificari se incheie : proces verbal de
lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa sau proces verbal.
NTOCMIT,
ing. NEAGU GEORGE
VERIFICAT,
ing. NICULAI MIHAI

115

Caiete de Sarcini Victoria - DC 16

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini Victoria - DC 16

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIETE DE SARCINI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL

BENEFICIAR: COMUNA VICTORIA

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

1. Caiet de sarcini pentru lucrari de terasamente

2. Caiet de sarcini strat din balast sau balast amestec optimal

3. Caiet de sarcini piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal

4. Caiet de sarcini imbracaminti bituminoase cilindrate la cald

5. Caiet de sarcini marcaj rutier

6. Caiet de sarcini semnalizare rutiera

7. Caiet de sarcini dispozitive de scurgere si evacuare a apelor

8. Caiet de sarcini podete tubulare cu diametrul 800-1000 mm

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

4.6. Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vrfurile de unghi si a reperilor

9.3. Curtirea terenului de frunze, crengi, iarb si buruieni si alte

10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri n afara profilului din

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

11.2. La exploatarea gropilor de mprumut Antreprenorul va respecta

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. n acest

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

12.7. Prevederile STAS 2914-84 privind nclinarea taluzurilor la

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

Dup executia lucrrilor, se va verifica dac adncimea necesar este

12.14. Metoda utilizat pentru nivelarea platformei n cazul terenurilor

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

14.2.3. La realizarea umpluturilor cu nltimi mai mari de 3,00 m, se

Zonele din terasamente (la care

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

NOT: Pentru pmnturile necoezive, stncoase cu granule de 20 mm

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

Antreprenorul poate s cear receptia unui strat numai dac toate

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

Caracteristicile terenului de fundatie

14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

Straturile elementare vor avea grosimea determinat n functie de

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrrilor de

+/- 0,05 m, fat de cotele de nivel ale proiectului.

- verificarea calittii si strii pmntului utilizat pentru umpluturi;

deformatiei la nivelul terenului de fundatie n functie de tipul pmntului de

20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmtor dect numai dup

Cnd msurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu prghie, nu

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

- lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunztoare;

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI

Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor

Frecvena minim la aprovizionare

O prob pentru fiecare 400 t

O prob pentru fiecare 5000 t

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC16, SCULENI-VICTORIA-LUCENIICUSENI