METODOLOGIA CERCETARII - ABUZUL ASUPRA COPILULUI

1 Obiectivele cercetarii
Lucrarea de fata si-a propus cateva obiective privitoare la fenomenul abuzului/maltratarii
asupra copilului. I-mi propun identificarea problemelor cu care se confrunta copiii in situatie de
abuz, a consecintelor psihice si fizice ce decurg din experientele negative datorate formelor de
abuz ce au fost exercitate asupra lor si de a identifica cele mai potrivite servicii sociale si sisteme
de sprijin.
De asemenea incerc sa identific o legatura intre starea socio-economica a familiei si
situatia de abuz asupra copilului. Daca acest factor structural, poate fi un indicator al situatiei de
risc a copilului.
O alta problema pe care i-mi doresc sa o clarific o reprezinta situatia copiilor din mediul
rural referitoare la tema abordata in acest studiu.
Asadar, obiectivele cercetarii sunt :
1.

Identificarea abuzurilor savarsite asupra copiilor .

2.

Identificarea cauzelor si factorilor ce duc la situatii de abuz asupracopiilor .

3.

Identificarea consecintelor abuzului asupra copilului din punct de vedere al dezvoltarii

personalitatii acestuia .

4.

Incidenta abuzului asupra copilului in mediul rural.

5.

Identificarea de servicii si politici sociale in domeniul protectiei copilului in caz de abuz si neglijare .

2 Ipotezele cercetarii
In aceasta lucrare am simtit nevoia sa formulez trei ipoteze, care care i-mi
suscita interesul :
Ipoteza 1 Se presupune ca exista o corelatie intre statutul socio-economic si cultural si
probabilitatea aparitiei unor situatii de abuz si neglijare asupra copilului.
Ipoteza 2 Se prezuma ca copilul abuzat va prezenta un profil distinct de personalitate
determinat de efectele negative din existenta saanterioara, concretizate prin diferite forme de
abuz exercitate asupra lui.
Ipoteza 3 Se prezuma ca exista o diferenta in dezvoltarea psihomotorie a copiilor supusi
abuzurilor fata de copiii asupra carora nu a fost exercitata nici o forma de abuz.

Ipoteza 4 Se prezuma ca exista o diferenta in dezvoltarea psihomotorie in ceea ce priveste

copiii din mediul rural si cei din mediul urban datorita mediului de provenienta a acestora.
Ipotezele mai sus mentionate au fost enuntate in ordinea fireasca a abordarii demersului
stiintific. In verificarea ipotezelor, mi-am propus mai intai evidentierea diferentelor semnificative
in ceea ce priveste situatia socio-economica si culturala a familiilor din care provin copiii, apoi
evolutia profilului de personalitate a copilului in situatie de abuz.
De asemenea, datorita cercetarilor pe teren pe care le-am efectuat in cadrul
voluntariatului la SPAS Mangalia, in mediul rural, am observat si am dorit sa evidentiez
diferentele semnificative intre copiii din mediul rural si cel urban.
3 Descrierea instrumentelor folosite
Suportul stiintific pentru atingerea obiectivelor propuse si pentru verificarea ipotezelor
enuntate ne-a fost asigurat de un complex de probe, probe care sunt fie reproduceri dupa teste
deja consacrate, fie adaptari ale noastre dupa asemenea probe, sau chiar elaborari personale,
create cu scopul rezolvarii acestui demers stiintific.
Pentru prima faza a demersului stiintific in care am incercat sa raspundem primei ipoteze
au fost folosite urmatoarele probe:
3.1.Observatia
Observatia este o tehnica de investigatie utilizata si in domeniul asistentei sociale care are
ca scop culegerea de informatii cu valoare de fapte, necesare pentru a le completa/confirma pe
cele rezultate in urma altor tehnici (documentarea, interviul sau intrevederea). Observatia are o
mare importanta in mod deosebit in primele etape ale instrumentarii cazului (dupa
sesizare/referire, evaluare initiala, evaluare complexa) dar se aplica pe tot parcursul lucrului la
caz. Pentru o abordare organizata, coerenta si logica a acestei tehnici se utilizeaza si se
recomanda construirea unui ghid de observatie.
Observatia este o tehnica care se aplica permanent, pe tot parcursul instrumentarii
cazului.
Se aplica in spatiul profesional al asistentului social si in mediul de provenienta/de viata al
clientului (familie, grup de prieteni, comunitatea scolara/profesionala, etc.), in situatii clar
determinate (vizita la domiciliu, intrevedere, etapa de potrivire dintre copil si asistent maternal,
etc.) si/sau in situatii experimentale (introducerea unui factor neprevazut care poate afecta
echilibrul relatiilor; ex: implicarea unui martor la un abuz in cadrul unei intrevederi cu
abuzatorul care isi neaga vinovatia).
Observatia presupune urmarirea comportamentului verbal si non-verbal al
intrelocutorului/clientului, tipul si structura relatiilor din mediul investigat, atitudini, stari si
reactii emotionale.

Observatia poate fi clasificata astfel:

observatia directa: asistentul social sta fata in fata cu clientul;

observatia indirecta: asistentul social observa aspecte din mediul de provenienta al clientului.

Informatii cu privire la client pot fi obtinute prin observatie si in absenta acestuia. Ex:
asistentul social realizeaza o vizita la domiciliul beneficiarului si, in lipsa acestuia, observa starea
locuintei, conditiile de igiena si curatenie, aspectul copiilor sau al altor membri din familie, etc.
Din punctul de vedere al intentiei aplicarii tehnicii, al planificarii :

directionata/anticipata/planificata asistentul social isi propune sa observe unul sau mai multe aspecte in
mod deosebit. Presupune obligatoriu existenta unui ghid de observatie.

intamplatoare pe parcursul utilizarii unei alte tehnici (intrevederea, consilierea, etc.) fara ca asistentul
social sa-si fi planificat sa urmareasca un aspect anume (ex : in cursul discutiei cu mama, asistentul social
poate observa cum se comporta aceasta cu copiii ei care pot intrerupe dialogul).

O forma speciala a observatiei o reprezinta observatia participativa care se realizeaza

prin implicarea in evenimente sociale in cadrul carora asistentul social poate investiga structura
relatiilor interpersonale si interfamiliale, a comportamentelor si atitudinilor de grup.
In general, observatia presupune contactul vizual cu clientul dar, in anumite situatii,
celelalte simturi ne pot oferi informatii mai complexe decat vazul (ex: mirosul specific al unei
locuinte neingrijite, o igiena personala precara pot fi sesizate doar prin observatia olfactiva;
temperatura in camera, etc.).
Informatiile obtinute exclusiv prin tehnica observatiei nu sunt relevante daca nu sunt
confirmate/validate si prin alte tehnici;
Exista situatii contextuale in timpul observatiei intamplatoare care ne pot oferi informatii
eronate (ex: clientul este observat intamplator intr-o situatie care nu-i este specifica);
Utilizarea acestei tehnici si a informatiilor rezultate necesita o minima experienta in
domeniul social pentru a se reduce cat mai mult riscul subiectivitatii si al abordarii empirice;
Inregistrarea infromatiilor rezultate prin aplicarea tehnicii observatiei se realizeaza dupa
intrevederea cu clientul, fiind necesara si analiza si sinteza acestora.
3.2. Interviul
Interviul este o tehnica care presupune, prin intermediul comunicarii directe, culegerea
datelor, diagnosticarea situatiei clientului si sprijinirea acestuia in vederea rezolvarii problemei.
In literatura de specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu:

interviul de explorare are scopul de a culege informatii structurate si complexe despre situatia deja
cunoscuta a clientului ( informatiile de baza au fost obtinute deja prin tehnica intrevederii );

interviul diagnostic are scopul de a stabili, prin intermediul unor intrebari specifice, clar directionate, natura
problemei si a resurselor sistemului client ( familie, comunitate, prieteni, etc);

interviul terapeutic are scopul de a sprijini clientul in procesul de schimbare si de rezolvare a problemei
diagnosticate. Aceasta forma a interviului este utilizata cu precadere de catre psihoterapeuti.

Tehnica interviului se utilizeaza in toate etapele de instrumentare ale unui caz dupa cum
urmeaza:
in etapa de evaluare asistentul social va folosi atit interviul de explorare cat si interviul
diagnostic.
Interviul de explorare se utilizeaza in vederea obtinerii informatiilor cu privire la situatia
clientului. Avand in vedere ca intrevederea presupune culegerea unor informatii generale despre
client (date de identificare, stare civila, stare de sanatate, structura familiei, etc), in cadrul
interviului de explorare asistentul social va urmari sa analizeze mai profund caracteristicile
problemei ( natura, cauzele, durata ), un istoric al clientului si familiei sale, sistemul de relatii in
familie si comunitate, resurse care pot fi implicate in rezolvarea cazului.
Interviul de tip diagnostic, prin natura intrebarilor specifice, va fi orientat spre
delimitarea problemei, constientizarea acesteia de catre client, identificarea resurselor
personale/familiale/comunitare si responsabilizarea clientului pentru implicarea in procesul de
interventie si alegerea tipurilor de servicii de care clientul va beneficia. Ca urmare a analizei
informatiilor obtinute prin interviul de tip diagnostic se va elabora planul de interventie /
permanenta si structura ghidului pentru interviul terapeutic:

in etapa de interventie asistentul social, alaturi de alte tehnici si metode specifice, poate utiliza si interviul
terapeutic in cadrul unei echipe interdisciplinare. Acest tip de interviu are scopul de a-l sprijini pe client in
schimbarea acelor comportamente care au generat situatia de criza in vederea restabilirii echilibrului psihosocial.

in etapa de monitorizare asistentul social poate utiliza din nou interviul de explorare prin intermediul caruia
va urmari modul in care sunt realizate obiectivele din planul de interventie / permanenta. Asistentul social
va formula intrebarile astfel incat din raspunsurile clientului sa observe progresele realizate de acesta pe
parcursul instrumentarii cazului.

Pentru reusita interviului se va stabili in prealabil locul de desfasurare al acestuia, durata,

participantii si alte aspecte care tin de buna desfasurare a tehnicii.
In structura oricarui tip de interviu exista o serie de intrebari specifice pentru deschiderea
interviului, pe parcursul si la incheierea acestuia. Astfel, la inceputul si incheierea interviului
clientului i se vor adresa intrebari cu caracter general care au drept scop crearea unui confort
emotional al acestuia, un cadru familiar (de ex. Cum va simtiti astazi? sau Ati gasit greu biroul?).

Prezentarea asistentului social, a scopului interviului si a rolului clientului in cadrul interviului

sunt elemente importante in debutul interviului si pot stimula comunicarea ulterioara cu clientul.
Intrebarile care constituie continutul interviului trebuie sa fie clare, concise si la obiect si
asezate intr-o ordine logica in cadrul ghidului de interviu. Pe parcursul interviului, asistentul
social va utiliza si intrebari care sa ajute clientul in explorarea trairilor si exteriorizarea
sentimentelor sale (ex: Ce sentimente aveti fata de sotul dvs. ?).
Incheierea interviului restabileste relatia initiala intre asistentul social si client si
puncteaza importanta viitoarelor intalniri.
O conditie foarte importanta pentru aplicarea tehnicii interviului in instrumentarea unui
caz este ca intervievatul sa-si dea acordul pentru realizarea acestuia. Daca clientul este un copil
sub 10 ani este recomandat sa fie obtinut si acordul a cel putin unuia dintre parinti.
Asistentul social va informa clientul cu privire la caracterul confidential al informatiilor
oferite in cadrul interviului. Acest lucru va fi confirmat prin desfasurarea interviului intr-un cadru
securizant (ex: daca interviul se desfasoara in biroul asistentului social se recomanda evitarea
intreruperilor si a prezentei altor persoane).
Pentru a realiza un interviu bine directionat asistentul social trebuie sa construiasca un
ghid de interviu care sa cuprinda mai multe tipuri de intrebari. Intrebarile pot fi :

intrebari deschise aceste intrebari nu au un raspuns predestinat, oferind clientului posibilitatea de a

exprima liber opinii, sentimente, trairi, etc. (ex: Ce parere aveti despre relatia cu fostul sot ?; Cum v-ati simtit
in perioada divortului ?)

intrebari inchise - aceste intrebari constrang clientul sa ofere un raspuns predestinat (ex: Sunteti casatorit?;
Cati ani aveti?; Va place locul de munca?)

Pentru a nu se induce un anumit raspuns, in cadrul interviului este recomandata alternarea

intrebarilor inchise cu cele deschise. Aceasta structura a ghidului de interviu poate, de asemenea,
sa stimuleze deschiderea si disponibilitatea clientului pentru comunicare. Este recomandabil sa
se evite intrebarile cu raspuns sugerat (ex: Cred ca v-ati suparat atunci, nu-i asa? ) sau cele care
contin expresia de ce care pot da impresia de interogatoriu (ex: De ce nu ati anuntat la timp?).
In functie de varsta clientului (copil sau adult) intrebarile pot fi adaptate la nivelul acestuia de
intelegere si al limbajul specific.
3.3. Ancheta sociala (anexa)

Ancheta sociala este realizata de catre un asistent social si este o tehnica care presupune
culegerea datelor in vederea rezolvarii cazului. In cadrul anchetei sociale, se va nota:

locul si data - se vor preciza locul (ex: domiciliul clientului) si data completarii anchetei sociale;

persoane prezente - se vor inregistra numele si prenumele tuturor persoanelor prezente la intocmirea
anchetei sociale. Acest lucru este important deoarece orice persoana prezenta poate reprezenta atat o
sursa de informare cat si o garantie pentru veridicitatea informatiilor prezentate;

scopul - va fi inregistrat scopul pentru care ancheta sociala este efectuata (ex.: Reintegrarea copilului in
familia naturala). Este important sa se pastreze coerenta intre scopul intocmirii anchetei
sociale, modalitatea prezentarii informatiilor pe parcursul anchetei sociale si recomandarile finale;

date de identificare a beneficiarului -Nume prenume, data si locul nasterii - se completeaza datele
beneficiarului din actele de stare civila.

stare civila/ statutul juridic -pentru adulti se completeaza situatia starii civile (necasatorit, casatorit,
divortat, vaduv); Pentru copil se precizeaza situatia juridica (declarat abandonat prin sentinta civila, tutela
sau curetela pentru una din situatiile: parintii sunt decedati, declarati judecatoreste decedati, declarati
judecatoreste disparuti, decazuti din drepturi parintesti, parinti necunoscuti sau pusi sub interdictie (Codul
Familiei);

Studii- in urma consultarii actelor de studii, se completeaza cu date privind ultimul nivel de studii absolvit;

ocupatia -daca beneficiarul are un loc de munca se va completa functia pe care o detine acesta la
momentul completarii fisei (adeverinta de salariat poate fi document la dosar); in cazul in care beneficiarul
nu este angajat se va preciza statutul sau: somer sau fara ocupatie;

domiciliul - se completeaza adresa din actul de identitate si, in situatia in care domiciliul legal nu coincide
cu domiciliul in fapt, vor fi mentionate ambele adrese;

etnie - se va preciza etnia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de informatie pentru demersul de
interventie implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al
respectarii sistemului de valori si al culturii specifice etniei beneficiarului;

religie - se va preciza religia declarata de beneficiar; este relevant acest tip de informatie pentru demersul
de interventie implementat de asistentul social in rezolvarea cazului respectiv, din punctul de vedere al
respectarii sistemului de valori si al culturii specifice religia beneficiarului;

date despre familie - vor fi inregistrate datele despre mama (sotie) si despre tata (sot) din actele de stare
civila (certificat de nastere, B.I., adeverinta de la locul de munca, carte de identitate, etc.) ;

date despre copiii din familie - vor fi inregistrate datele cu privire la copiii familiei;

nume si prenume si data nasterii - vor fi notate numele si prenumele copiilor, respectiv datele lor de
nastere din actele de identitate;

ocupatie - pentru situatia in care copilul este scolar se va preciza nivelul de scolarizare (ex: prescolar,
scolar - clasa in care se afla copilul). Pentru situatia in care copilul are un loc de munca poate fi mentionata
institutia si functia detinuta in cadrul acesteia ;

locul unde se afla copilul: familie/institutie se precizeaza daca copilul este institutionalizat sau nu
astfel trebuie completat cu familie daca copilul se afla in familie sau institutie (numele institutiei) daca
copilul se afla in institutie ;

observatii - va cuprinde informatii relevante despre fiecare copil (ex: starea de sanatate, de cate ori a
repetat un an scolar, daca a fost institutionalizat sau nu).

date despre alte persoane care locuiesc la aceeasi adresa - vor fi inregistrate toate celelalte persoane
care locuiesc la aceeasi adresa cu beneficiarul (unchi, matusa, bunici, prieteni, etc.) ; Se vor completa
campurile din tabel cu numele si prenumele acestor persoane, varsta, starea civila (casatorit, necasatorit,
despartit in fapt, divortat, vaduv, etc.) si ocupatia fiecaruia (ex: somer, pensionar, scolar, prescolar, etc.) ;

istoricul social al beneficiarului - in cadrul istoricului social al beneficiarului vor fi prezentate sub forma
narativa in ordine cronologica evenimente, fapte semnificative din viata acestuia :

Ex.: Copilul L.V. provine dintr-o familie constituita prin concubinajul parintilor, fiind al
cincilea copil al celor doi soti L.M. si B.M..Nasterea a fost naturala, la teremen, nou
nascutul fiind dezvoltat normal pentru varsta sa. Pe parcursul dezvoltarii sale nu s-au
inregistrat probleme grave de sanatate. In prezent copilulsi fratii lui nu fregventeaza scoala,
nu primesc alocatie, nu au medic de familie.Autoritatile locale ignora acest caz.

starea de sanatate se vor inregistra afectiunile mai grave (acute sau cronice) de care beneficiarul a
suferit pana la momentul evaluarii. Se vor specifica si antecedente medicale din familie: afectiuni cronice
sau genetice avute de catre membrii familiei beneficiarului. Daca starea de sanatate a beneficiarului este
buna se va completa cu expresia clinic sanatos, iar daca sufera de o afectiune se va specifica diagnosticul
si alte informatii obtinute din certificatul medical de sanatate. Este recomandat ca asistentul social sa solicite
un act medical doveditor, indiferent de starea de sanatate a beneficiarului;

situatia materiala/financiara - vor fi inregistrate doar veniturile permanente, cum ar fi: salarii, pensii,
indemnizatia de somaj, ajutorul de somaj, alocatia copiilor, pensie de urmas, alte indemnizatii, etc.; vor fi
mentionate castigurile din diferite activitati prestate de membri familiei (ex: munca sezoniera, vanzarea
diferitelor produse agricole, munca in strainatate a unui frate sau parinte, etc.);

locuinta - asistentul social va trebui sa urmareasca mai multe aspecte privind locuinta, cum ar fi: numarul
de camere, cate persoane locuiesc in aceeasi casa, daca locuinta este proprietate personala sau nu, daca
starea de igiena este corespunzatoare, daca este dotata cu electricitate, apa curenta, incalzire, telefon;

Relatiile in familie si comunitate - vor fi notate aspecte referitoare la relatiile dintre membrii familiei aspecte observate in timpul vizitelor in familie ale asistentului social sau constatate de acesta din discutiile
cu membrii comunitatii. Vor fi vizate relatiile dintre mama si tata, dintre parinti si copii, dintre frati, relatiile cu
alte persoane care locuiesc in aceeasi casa, relatiile cu familia largita. Este recomandat ca asistentul social
sa insiste in evaluarea acelor tipuri de relatii relevante pentru rezolvarea cazului (ex. Atitudinea mamei fata
de copil). Asistentul social va evalua relatiile beneficiarului cu vecinii, alte personae din comunitate si
institutii (tipul relatiilor, reciprocitate, intensitate, implicare, etc.). In cazul in care se intocmeste ancheta
sociala pentru un elev se va urmari gradul de adaptare scolara, cat si relatiile acestuia cu profesorii si
colegii.

Este recomandat ca asistentul social sa insiste pe acele relatii care ar putea reprezenta o
resursa
pentru rezolvarea cazului;

observatii - in cadrul acestei rubrici se vor nota aspecte semnificative pentru rezolvarea cazului ;

concluzii si recomandari - asistentul social care efectueaza ancheta sociala va realiza o

sinteza a informatiilor culese in raport cu scopul anchetei, urmata de recomandari care vizeaza si planul de
interventie/permanenta (Manual de bune practici in asistenta sociala comunitara, 2002).

3.4. Chestionarul (anexa)

Chestionarul reprezinta ansamblul de intrebari si /sau imagini scrise si aranjate astfel
incat sa serveasca obtinerii de informatii si care au rol de a determina din partea celui chestionat
un raspuns verbal si nonvrebal si care se inregistreaza scris.
Aplicarea chestionarului se face de un personal instruit numit operator de interviu. Poate
fi si autoadministrat, caz in care cercetatorul poate nota separat comportamentul nonverbal al
subiectilor.
Putine anchete au in vedere modul in care copilul insusi evalueaza un subiect atat de
complex, abuzul asupra copilului. Acestea arata ca perceptia atitudinilor si comportamentelor, a
relatiilor parinte-copil, variaza in functie de pozitia evaluatorului.
O alta dificultate metodologica a cercetarii este de a cauta elemente pentru o tipologie a
mediului familial, de a stabili criterii si indicatori de apreciere a abuzului in familie, cu scopul
de a identifica posibile situatii de abuz savarsite asupra copilului. Intre criterii si indicatori se
afla: conditii socio-economice; conditii socio-culturale (biblioteca; aparatura Radio-TV, etc.);
regimul zilnic de activitate; climat afectiv; statusuri si roluri socio- familiale; stiluri si strategii
ale educatiei in familie; ajutorarea copilului la invatatura. In criteriul de analiza a acestui
chestionar recurg la ajutorul anchetei sociale si a testelor psihometrice.
Metodologia cercetarii s-a constituit, in principal, in raport cu natura obiectului
cercetarii, cu
scopul si obiectivele ei, tinand seama de mijloacele, resursele de care a dispus.
Obiectul cercetarii abuzul asupra copilului si perceperea acestui fenomen de catre
copii.
Scopul cercetarii a fost, in principal, de a surprinde cauzele si factorii la nivelul
societatii si familiei, pentru a identifica modurile de ameliorare in contextul schimbarilor din
societatea romaneasca.

Obiectivele proiectului : un prim obiectiv a fost acela de a verifica (empiric) o ipoteza

intemeiata pe studii teoretice privind abuzul asupra copilului, datorat in principal conditiilor
socio- economice si culturale a familiilor din care provin acesti copii. In perioada de tranzitie a
societatii, strategiile educatiei familiale nu sunt clar conturate fata de alte perioade istorice
distincte.
Chestionarul pentru copii a cuprins 15 intrebari/itemi, cu raspunsuri inchise, vizand
cunostinte, obiceiuri, atitudini in ceea ce priveste abuzul asupra copilului si protectia copilului in
Romania.
Cercetarea si-a propus abordarea investigatiei pe un esantion de 60 subiecti, reprezentativ
din perspectiva principalelor caracteristici ale grupului tinta copii obisnuiti si copii abuzati si
care sa raspunda obiectivelor demersului nostru stiintific.
Aspecte metodologice privind esantionarea
Am aplicat acest chestionar la copii ce prezinta diferite tipologii de familii si gospodarii
(din mediul urban ,cat si din mediul rural), (familii cu ambii parinti sau monoparentale, familii
nucleare sau extinse unde la cresterea si educarea copiilor participa si bunici sau alte persoane,
parinti in concubinaj, recasatoriti sau divortati etc.). Astfel de informatii, fie date de structura, fie
cantitative au fost posibil de obtinut datorita anchetei sociale pe care am efectuat-o la inceputul
intrevederii cu acesti copii, ancheta efectuata cu ajutorul amabilitatii parintilor lor sau a cadrelor
didactice, dupa caz.
O alta optiune in stabilirea bazei de cercetare a fost limitarea acesteia la o anumita
categorie de varsta a copilului, cercetarea derulandu-se la nivelul copiilor de 9 ani
(corespunzatoare elevilor din clasa a II-a).
In cazul copiilor abuzati, pentru unii dintre acestia am aplicat acest chestionar la
domiciliu alaturi de familie; in cazul altor copii am aplicat chestionarul la scoala prin
amabilitatea cadrelor didactice.
In cazul copiilor obisnuiti, am aplicat chestionarul in cadrul clasei a II-a A, de la Scoala
nr. 3 din Mangalia.
Avantajul acestei abordari metodologice este:
- reducerea timpului si a costului unei astfel de cercetari;
- cresterea accesibilitatii unui numar mare de copii intr-un timp scurt.
Din perspectiva reprezentativitatii, au fost alese ca variabile de esantionare distributia
copiilor pe medii de rezidenta si statut socio economic si cultural.

In cursul acestui demers stiintific s-a incercat cu prisosinta o distributie a subiectilor de

esantionare, care sa permita cuprinderea unei diversitati cat mai mari de medii de crestere
si educare a copiilor. (note de curs Metodologia cercetarii Filaret Santion, 2007).
3.5. Studiu de caz (anexa)
Studiul de caz este considerat o tehnica speciala a culegerii, stocarii si prelucrarii
informatiei referitoare la caracterul evolutiv si complex al fenomenelor vietii psihosociale.
Acesta consta in analiza unei situatii real-contextuale cu scopul de a evalua modul de manifestare
si evolutia fenomenelor supuse cercetarii. Studiul de caz este considerat un sistem integrat, chiar
daca aparent componentele sale nu functioneaza perfect (Yin, 1984).
Preconditii pentru realizarea unei cercetari prin studiu de caz de calitate:

se utilizeaza analiza documentara, date de arhiva, interviuri, observatie directa, observatie participanta ;

se cauta serii de date convergente ;

un scop metodologic stabilirea de fapte robuste prin triangulatie (trei surse de date) ;

trebuie evitata obtinerea de serii de date divergente sau indiferente ;

studiul de caz este potrivit pentru intrebari Cum?, De ce.?, dar nu De cate ori?

trebuie formulate propozitiile teoretice cat mai bine! Vom construi un fel de ipoteze, care fac inteligibil
fenomenul prin lanturi cauzale;

trebuie dezvoltata teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz. Teoria arata tipul de informatie necesar
pentru testarea ipotezelor.

Unitatea de analiza:

cazul (sau initiativa) - arata granitele cercetarii;

nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umana, satul, biserica, etc.) ;

poate avea alte unitati de analiza incluse de exemplu, indivizi (pe care putem face analiza cantitativa);

Clasificari ale studiilor de caz:

cu un caz;

cu mai multe cazuri (generalizarile se fac analitic, nu statistic) ; Studiile cu multiple cazuri permit replicarea si
fac generalizarile mai certe.

Tipuri de replicare:

- literala situatii similare ;

- teoretica pe situatii contrastante.
Nu exista reguli pentru stabilirea numarului de cazuri pentru un bun studiu de caz. Creati
o baza de date a studiului de caz. Baza de date contine datele provenite din teren si alte date, de
obicei de tip narativ care organizeaza datele din teren. Pe baza intrebarilor de cercetare si a
protocolului cercetarii se pot stabili temele care organizeaza baza de date. Noi teme pot aparea pe
parcursul cercetarii. O asemenea baza de date ajuta la realizarea sintezelor ulterioare.
Analiza datelor in studiul de caz. Avem doua momente de analiza:

in timpul culegerii datelor triangulatia, ajustari ale protocolului studiului de caz;

dupa finalizarea studiului de caz inspectare, categorizare, tabulare, recombinare.

Pentru analiza finala, recomandari:

Urmeaza o strategie analitica generala (adica nu improviza analiza datelor). Aceasta poate fi
finalizata in urma unei etape pregatitoare de joc cu datele (categorizare, sumarizare). Pot fi
folosite doua strategii optionale:

urmarirea propozitiilor teoretice care conduc studiul de caz (deductiv);

dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de caz (inductiv).

Analiza prin urmarirea propozitiilor teoretice:

potrivirea modelelor compararea modelelor observate cu cele prezise cand cercetarea este explicativa;
comparam variabile independente si dependente, intr-o maniera analitica, nu statistica, astfel ca analistul
are o mare discretie;

constructia explicatiilor (pentru cercetari explicative si exploratorii);

analiza longitudinala urmarirea schimbarilor mai multor caracteristici ale cazului sau cazurilor in timp (Yin,
1984).

3.6. Testul Luscher

Psihologul elvetian Max Luscher a elaborat o tehnica proiectiva prin care individul i-si
exprima anumite particularitati afective prin modul in care el reactioneaza in fata unor culori.
Subiectul trebuie de fapt sa ordoneze in ordinea preferintelor o serie de culori. Exista mai multe
variante ale metodei, dar noi vom aborda in continuare varianta clasica si cea mai raspandita in
practica, cea cu 8 culori.
Luscher imparte cele 8 culori in 4 culori principale si 4 culori secundare:

albastru intunecat, verde, rosu oranj si galbenul stralucitor;

violet, maro, negru si gri neutru.

Aceasta clasificare dihotomica s-a facut in baza unor principii teoretice ale
autorului, conform carora culorile corespund unor functii sau trebuinte universale ale
organismului.
Drept culori principale au fost alese culorile de baza ale spectrului (albastru, verde, rosu
si galbenul); iar cele secundare provin fie din combinarea a doua dintre cele principale (violet si
maro), fie sunt non culori (negru si gri).
Autorul stabileste niste semnificatii psihologice universale pentru fiecare culoare a
testului si traseaza astfel si liniile de interpretare ale reactiilor subiectului la ele, in functie de
alegerea sau respingerea lor.
Aplicarea testului este foarte simpla si usor de inteles de catre subiecti. Instructajul este
urmatorul : o sa va prezint niste culori si o sa va rog sa le alegeti in ordinea preferintelor,
incepand cu cea care va place cel mai mult, pana ajungeti la cea care va displace cel mai mult .
Apoi se prezinta subiectului cele 8 culori si acesta este invitat sa aleaga culoarea cea mai placuta,
apoi a doua culoare placuta etc. De fiecare data, examinatorul trebuie sa indeparteze din sir
culoarea aleasa de subiect, astfel incat acesta sa n-o mai poata vedea dupa ce a ales-o.
Este important ca in instructaj sa se mentioneze si faptul ca subiectul trebuie sa-si
exprime preferintele fata de culorile testului si nu fata de culorile respective in general sau ca
accesorii in diverse contexte.
Aplicarea testului trebuie facuta de doua ori la un interval de cateva minute. Codificarea
reactiilor se face luand in considerare cele doua aplicari. Prima aplicare ne arata in general
reactia afectiva a subiectului la un prim contact cu examinatorul, in timp ce a doua este
considerata a fi mai valida, pentru ca teoretic, are loc pe fondul unei relaxari mai mari a
subiectului. Adoua aplicare trebuie insotita de recomandarea ca individul sa se ghideze si de
aceasta data, dupa preferintele lui actuale si sa nu trebuiasca sa se straduiasca sa memoreze
secventa de culori aleasa prima data.
Dupa Luscher (1976), diferente mari dupa cele doua aplicari sugereaza o anumita
labilitate afectiva. Invers, daca nu exista nici o modificare la a doua aplicare, aceasta indica
rigiditate emotionala.
Utilitatea testului:
Este una dintre cele mai interesante tehnici proiective, iar aplicabilitatea ei, ca si avantaj
pe care le ofera practicianului sunt multiple:

se aplica intr-un timp foarte scurt si se scoreaza rapid (in cadrul acestei cercetari testul este aplicat si
interpretat cu ajutorul calculatorului);

este accesibil si categoriilor de subiecti cu dificultati cognitive, lingvistice sau defavorizati cultural; mai mult,
este o tehnica atractiva pentru copii, deoarece culorile sale sunt incitante;

este greu de trisat.

Ce aflam:

probleme legate de afectivitate (emotii disforice si iritante, labilitatea emotionala);

date privind eventuala prezenta a unor probleme somatice;

nivel de stres afectiv sau de oboseala, dar si forta vitala, capacitatea de implicare;

indirect, probleme de relationare a individului.

3.7 Testul Arborelui

Testul Koch, numit si Testul arborelui face parte, de asemenea, din categoria testelor
proiective. Subiectului examinat i se cere sa deseneze un arbore, astfel acesta nu poate evita o
proiectie inconstienta a personalitatii sale. In acest test, arborele nu este alteceva decat suportul
proiectiei, obiectul care joaca acelasi rol ca si oglinda, trimitand inapoi imaginea proiectata
asupra
lui.
Dupa un simbolism elementar, arborele seamana cu structura personalitatii, coroana
reprezentand raporturile cu mediul, radacinile siguranta familiala, atasamentul fata de viata etc.
Interpretarea presupune si analiza aspectului global al desenului, dimensiunile lui, presiunea
arborelui, forma si directia acestuia precum si ritmul de executie.
Rezultatele permit rar stabilirea unui portret complet al personalitatii, dar furnizeaza
indici
pretiosi. Testul nu are valoare deplina decat combinat cu alte procedee de diagnostic. Rezultatele
pe care le furnizeaza sunt valoroase nu numai pentru ele insele, ci si pentru ca ajuta la
interpretarea

datelor obtinute cu alte metode. Datorita acestui lucru, in afara valorii sale proprii, acesta
constituie
un instrument de diagnostic pretios: el permite, intr-un timp relativ scurt, sa se obtina un material
de expresie care coroboreaza rezultatele obtinute prin mijloace de investigatie care, la randul
lor
fac acelasi lucru pentru acesta (Koch, 2002).
Ideea folosirii desenului arborelui ca instrument de psihodiagnostic ii apartine lui
Emile Jucker consilier de orientare profesionala la Fogswil (Zurich) Charles Koch psiholog
elvetian, in 1957 a standardizat si etalonat testul. Validitatea testului a fost probata in privinta
dezvoltarii afective, dar el poate fi utilizat si pentru a decela intarzierile si regresele individului in
domeniul afectivitatii.
Testul arborelui permite stabilirea unui portret al personalitatii, arborele fiind suportul
proiectiei, jucand acelasi rol pe care-l joaca oglinda: de a revedea imaginea proiectata in ea.
Testul prezinta urmatoarele avantaje:
- are valoare practica prin: simplitatea extrema a materialului, a instructajului, a timpului afectat,
posibilitatea de a fi aplicat si copiilor si adultilor, utilizarea lui in diagnosticul psihologic ;
-reprezinta un instrument apt in oferirea de informatii relevante pentru o evaluare calitativa
structurala a profilului de personalitate si evidentiere a diferentelor interindividuale
semnificative ;
-permite exprimarea prin desen, a continuturilor si trairilor psihice pe care individul nu le
cunoaste constient, nu le poate verbaliza putand fi astfel cunoscute si interpretate starile
interioare determinate de frustratii, de traume psihice, de tendinte distructive si autodistructive
exacerbate, de obsesii sau impulsuri necontrolate, refulate in inconstient, de complexe de
inferioritate ;
- prin desen , cenzura este survolata si aceasta lume inconstienta se proiecteaza intr-o
imagine plastica, o adevarata cheie de interpretare a personalitatii ;
- se exteriorizeaza deteriorari functionale ale proceselor psihice superioare .
Testul arborelui surprinde totalitatea tulburarilor emotionale, oferindu-ne indicatii despre
intensitatea lor. Armonizarea trasaturilor de personalitate intr-o structura de personalitate stabila,
dimensiunile psihologice ale imaginii de sine, intensitatea tulburarilor emotionale, capacitatea
adaptarii scolare si sociale a copilului sunt elemente pe care le-am avut in vedere cand am
selectat acest test de personalitate. Acesta ne poate oferi informatii in mod direct in ce fel a fost
afectat copilul de expunerea la abuz (fizic, emotional sau sexual) si neglijare (asigurarea
conditiilor de dezvoltare, emotionala, educationala).

3.8. Testul Omuletului (Proba Goodenough )

In cadrul acestui test i se cere copilului sa deseneze un omulet. Nu i se da nici o sugestie.
Este indemnat sa deseneze asa cum vrea el. Se coteaza orice element ce poate fi o intentie de a
prezenta o parte a corpului, oricat de grosolan ar fi desenata. La nevoie, se interogheaza copilul
asupra unui detaliu din desen 'Ce reprezinta ?'. Proba, in intregul sau, cuprinde si elemente ce se
noteaza cu l sau 0.
Dupa acest test, se poate stabili nivelul de dezvoltare a schemei corporale, dar si nivelul
intelectual, raportat la cunoasterea schemei corporale.
Pentru a stabili Q.I., se determina varsta reala. Astfel, se considera de 6 ani copilul care se
afla intre 5 ani si 6 luni si 6 ani, 5 luni si 29 de zile. Daca presupunem ca avem un subiect de 10
ani si 8 luni, i se da varsta de l1 ani. Obtinand 31 de puncte la testul Goodenough, intra in
categoria de la 10 ani, care devine etate mintala.

Q.I.=
Q.I. = 140

= inteligenta exceptionala;

120-138 = inteligenta superioara;

110-119 = inteligenta lejer superioara;
90 - 109 = inteligenta mijlocie (normalul);
80-89 = incetineala intelectuala;
70-79 = zona marginala a normalului;
69
50-68

= granita inferioara a normalitatii;

= debilitate mintala;

20-49 = imbecilitate;
sub 20

= idiotie.

Nivelul de realizare al schemei corporale se poate considera, astfel: daca etatea mintala
oglindita prin numarul de puncte dat in etalon este cu de la 2-3 ani mai mica decat varsta
cronologica, subiectul poate fi considerat cu deficit usor in realizarea schemei corporale. Daca
etatea mintala, oglindita prin numarul de puncte dat in etalon este cu de la 4-5 ani mai mica decat
varsta cronologica, subiectul poate fi considerat cu deficit mediu in realizarea schemei corporale.

Iar daca etatea mintala, oglindita prin numarul de puncte dat in etalon este cu de la 5-6 ani mai
mica decat varsta cronologica, atunci subiectul poate fi considerat ca avand un deficit grav in
realizarea schemei corporale ( Ulici, Ghe., Radu I.D., 2002).
4 Lotul de subiecti
Cercetarea de fata s-a realizat pe un esantion de 60 subiecti, reprezentativ din perspectiva
principalelor caracteristici ale grupului tinta copii obisnuiti si copii abuzati si care sa raspunda
obiectivelor demersului nostru stiintific.
Am aplicat aceasta cercetare la copii ce prezinta diferite tipologii de familii si gospodarii
(din mediul urban ,cat si din mediul rural), familii cu ambii parinti sau monoparentale, familii
nucleare sau extinse unde la cresterea si educarea copiilor participa si bunici sau alte persoane,
parinti in concubinaj, recasatoriti sau divortati etc. Astfel de informatii, fie date de structura, fie
cantitative au fost posibil de obtinut datorita anchetei sociale pe care am efectuat-o la inceputul
intrevederii cu acesti copii, ancheta efectuata cu ajutorul amabilitatii parintilor lor sau a cadrelor
didactice, dupa caz.
O alta optiune in stabilirea bazei de cercetare a fost limitarea acesteia la o anumita
categorie de varsta a copilului, cercetarea derulandu-se la nivelul copiilor de 9 ani, (astfel, se
considera de 9 ani copilul care se afla intre 8 ani si 6 luni si 9 ani, 5 luni si 29 de zile)
,corespunzatoare elevilor din clasa a II-a.
In cazul copiilor abuzati, pentru unii dintre acestia am aplicat acest chestionar la
domiciliu alaturi de familie, cu ajutorul asistentului social din cadrul SPAS Mangalia; in cazul
altor copii am aplicat chestionarul la scoala prin amabilitatea cadrelor didactice.
In cazul copiilor obisnuiti, am aplicat chestionarul in cadrul clasei a II-a A, de la Scoala
nr. 3 din Mangalia.
5 Aspecte etice ale cercetarii
Instrumentele cercetarii au fost aplicate exclusiv prin voluntariat. Subiectii au fost
informati asupra scopului acestor testari si observatii si li s-au prezentat fiecare test sau
chestionar la care au fost supusi. Li s-au adus la cunostinta rezultatele doar acelor subiecti care
au dorit sa le afle dar numai sub forma de scoruri si nu sub forma de interpretare sau de raportare
la vreun etalon.
Toti subiectii au fost asigurati de confidentialitatea rezultatelor si de respectarea
anonimatului.
CAPITOLUL VII ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARII
1 Ipoteza 1 In literatura de specialitate se considera ca starea socio-economica a familiei
poate fi un indicator al situatiei de risc a copilului. Copiii depind la modul absolut de veniturile si
deciziile parintilor. Majoritatea familiilor, tinere sau mature, care se confrunta cu aceste deprivari

au tendinta de neglijare si abuz asupra copilului, de rele tratamente, de exploatare prin munca a
copilului, abandon scolar si excludere din viata sociala.
Deficitul de suport financiar pentru copii este de natura sa marcheze negativ evolutia
copilului, fie prin cronicizarea saraciei, fie, mai grav, prin deformari comportamentale greu
corectabile.
Abuzul si maltratarea in contextual socio-economic actual romanesc se caracterizeaza
prin:
- nerespectarea drepturilor copilului;
- nerecunoasterea institutiilor de protectie a copilului de catre copil si familie aflata in situatie de
risc ;
- existenta unor tabu-uri, secrete si false pudori (in special in cazul abuzului sexual) ;
- saracia (copiii sunt cei mai expusi in cazul acestei situatii) ;
- lipsa unei locuinte sau conditiile igienico-sanitare precare ;
- interactiunea, legatura afectiva inadecvata dintre parinti si copii ;
- persistenta mentalitatilor si practicilor punitive, atat in mediul familial cat si in mediul social ;
- numarul redus de specialisti din domeniul protectiei copilului la nivel local (mai ales lipsa
consilierilor scolari in scoli) .
Conform acestor pareri am dedus prima ipoteza:
Ipoteza 1 Se presupune ca exista o corelatie intre statutul socio-economic si cultural si
probabilitatea aparitiei unor situatii de abuz si neglijare asupra copilului.
FREGVENTA:

VAR00001

VAR00002

Valid

60

60

Missing

Variabila1 nivelul de scolarizare al parintilor ;

Variabila2-statutul socio-economic al parintilor.
Nivelul de scolarizare al parintilor :

Valid

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

1,00

11

18,3

18,3

18,3

2,00

20

33,3

33,3

51,7

3,00

14

23,3

23,3

75,0

4,00

10,0

10,0

85,0

5,00

15,0

15,0

100,0

Total

60

100,0

100,0

scala 1:studii de 8 clase;

scala2: studii S.A.M.;

scala 3: studii liceale;

scala 4:studii post-liceale;

scala 5:studii universitare.

Statutul socio-economic al parintilor:

Valid

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

1,00

10

16,7

16,7

16,7

2,00

12

20,0

20,0

36,7

3,00

10

16,7

16,7

53,3

4,00

19

31,7

31,7

85,0

5,00

15,0

15,0

100,0

Total

60

100,0

100,0

scala 1:fara venituri (alocatiile copiilor si ajutor social);

scala2: salariu minim pe economie;

scala 3: salariu mediu pe economie;

scala 4:salariu bun;

scala 5:salariu foarte bun.

Nivelul de scolarizare al parintilor :

parintilor:

Statutul socio-economic al
FREGVENTA:

VAR00001

VAR00002

Valid

15

15

Missing

15

15

MEDIA SITUATIE SOCIOECONOMICA SI CULTURALA:

Cases

Included

Excluded

Total

Percent

Percent

Percent

VAR00001 * VAR00003

60

100,0%

,0%

60

100,0%

VAR00002 * VAR00003

60

100,0%

,0%

60

100,0%

VAR00003

1,00

2,00

Total

VAR00001

Mean

2,2333

2,4333

30

30

Std. Deviation

,81720

1,19434

Mean

3,1667

3,7333

30

30

Std. Deviation

1,53316

1,17248

Mean

2,7000

3,0833

60

60

Std. Deviation

1,30579

1,34406

Variabila 1 situatie socio-economica copii normali ;

Variabila 2 situatie socio-economica copii abuzati.

VAR00002

- scala 1:fara
venituri (alocatiile
copiilor si ajutor social);
- scala2: salariu minim pe
economie;
- scala 3: salariu mediu
pe economie;
- scala 4:salariu bun;
- scala 5:salariu foarte
bun.
Variabila 1 situatie
socio-culturala copii
normali ;
Variabila 2 situatie
socio-culturala copii abuzati.

Grafic norul de
puncte
Variabila 1 situatie
socio-economica copii
normali si copii
abuzati ;
Variabila 2 situatie
socio-culturala copii
normali si
copii abuzati .

Efectuand o
sinteza pe baza
rezultatelor prezentate,
putem afirma ca
existenta unui statut
socio-economic si cultural scazut genereaza anumite situatii de abuz. Se intampla acest lucru,
deoarece copiii depind la modul absolut de veniturile si deciziile parintilor. Majoritatea familiilor
care se confrunta cu aceste deprivari au tendinta de neglijare si abuz asupra copilului, de rele
tratamente, de exploatare prin munca (mai ales in mediul rural) a copilului.
Spre deosebire de acesti parinti, cei cu un statut social ridicat le ofera copiilor lor acces
mai mare la educatie, le ofera copiilor lor meditatii suplimentare, posibilitatea fregventarii unui
club al copiilor (prin lectii de sah, dans sportiv, de canto etc.) si au o mare disponibilitate de a le
transmite copiilor sugestii si informatii utile dezvoltarii lor. Pe scurt le creeaza copiilor un climat
stimulativ necesar dezvoltarii personalitatii.
Pentru a evidentia aceste aspecte, in cadrul acestui demers stiintific, s-au folosit
urmatoarele metode si tehnici : observatia, interviul si cel mai important instrument in munca
unui asistent social, ancheta sociala.
STUDIUL CORELATIEI:

VAR00001

VAR00001

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)

VAR00002

,671(**)

,000

60

60

Pearson Correlation

,671(**)

Sig. (2-tailed)

,000

60

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

60

VAR00002

Kendall's tau_b

VAR00001

VAR00002

Spearman's rho

VAR00001

VAR00002

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

Correlation Coefficient

1,000

,558(

Sig. (2-tailed)

,000

60

60

Correlation Coefficient

,558(**)

1,000

Sig. (2-tailed)

,000

60

60

Correlation Coefficient

1,000

,635(

Sig. (2-tailed)

,000

60

60

Correlation Coefficient

,635(**)

1,000

Sig. (2-tailed)

,000

60

60

Acest lucru demonstreaza faptul ca exista o relatie directa intre statutul socio-economic
si cultural si indicele de abuz asupra copilului.
Se confirma astfel prima ipoteza.
2. Ipoteza 2 Problemele copiilor proveniti din familiile cu statut social scazut sunt foarte
complexe, avand un impact psihosocial foarte puternic si cu o mare rezonanta in timp. Ca
urmare a problemelor cauzate de saracie si a lipsei de coeziune intre soti, familia aflata in aceasta
situatie nu mai poate oferi in toate cazurile un climat afectiv si educational cu efecte benefice
asupra personalitatii copiilor. Adesea, cei care provin din astfel de climat familial,cu fregvente
certuri, prezinta dificultati de adaptare, labilitate educationala, fragilitate morala, stari de
anxietate, etc.
In urma practicii de voluntariat de aproximativ 2 ani si jumatate, precum si in urma
acestui demers stiintific, am putut observa ca unii dintre ei prezinta anumite probleme de
comportament sau de relationare.
Ei fac parte din familii cu neantelegeri intre parinti sau cu nivel economic problematic,
familii cu un singur parinte, sau familii in care parintii nu-si asuma in totalitate rolul de parinti.
In general s-a putut observa ca parintii nu constientizeaza pe deplin modul in care aceste aspecte
de structura si climat familial ii afecteaza pe copii, ei considerand ca daca nevoile de baza le sunt
asigurate (hrana si imbracaminte), totul functioneaza perfect.
Nu este suficient ca relatia individuala a copilului cu fiecare parinte sa fie buna , el are
nevoie de o relatie armonioasa si intre parinti. Neantelegerile, conflictele si agresiunile dintre
parinti il determina pe copil sa suporte o anumita nervozitate, sa traiasca intr-un climat de
tensiune, ceea ce duce la cresterea unor mecanisme de aparare ori la dezvoltatea unui caracter
inchis. Pe langa aceasta, se adauga si faptul ca conflictele permanente si repetate in mod
sistematic intre parinti depreciaza imaginea acestora in ochii copilului sau creeaza conditii ca
unul dintre ei sa fie favorizat , iar celalalt sa fie respins.
Conform acestor pareri a specialistilor din acest domeniu am dedus a doua ipoteza:
Ipoteza 2 Se prezuma ca copilul abuzat va prezenta un profil distinct de personalitate
determinat de efectele negative din existenta saanterioara, concretizate prin diferite forme de
abuz exercitate asupra lui.
Pentru a evidentia rolul familiei si climatului ei afectiv in formarea si dezvoltarea
personalitatii copilului, faptul ca saracia materiala aflata in corelatie directa cu saracia morala si
influientele acestora, influeteaza negativ formarea si dezvoltarea personalitatii copiilor,
referindu-ne cu predilectie la urmatoarele aspecte : nivelul intelectual, anxietatea, frustrarea,
probleme legate de afectivitate, stres, probleme de relationare si socializare a copilului.
Pentru a evidentia aceste aspecte, in cadrul acestui demers stiintific, s-au folosit , pe langa
alte metode, si urmatoarele teste : testul omuletului (Goodenough), testul arborelui (KochStora ) si testul culorilor (Luscher).

Testele de desen se numara printre cele mai larg raspandite si acceptate tehnici
proiective, prezentand o serie de avantaje indiscutabile: economia de timp si mijloace materiale,
diversitatea informatiilor oferite, rezistenta aproape nula a celor testati. Informatiile ce pot fi
obtinute acopera intreaga sfera a personalitatii, de la comportament direct observabil pana la
conflicte si traume, oferind o imagine complexa a dinamicii intregului sistem psihic. Acesta este
si motivul pentru care sunt frecvent utilizate.
Am optat pentru introducerea acestor teste pentru o mai buna surprindere a fenomenului abuzului
precum si a consecintelor acestuia asupra personalitatii copilului. In privinta validitatii si
fidelitatii: nu are valoare statistica, decat orientativa pentru specialist.
Cunoasterea personalitatii copilului prin desen:
Stilul general de reprezentare exprima dispozitiile fundamentale ale viziunii copilului
asupra lumii si constituie valoarea proiectiva a desenului. Sensul de proiectiv utilizat aici
este diferit de cel psihanalitic. Valoarea proiectiva a desenului copilului se refera la efectul
provocat de acesta, stilul sau personalitatea ca totalitate.
Analizand testul omuletului, am observat ca exista o diferenta intre copiii din familiile
obisnuite spre deosebire de copiii supusi abuzului. Acest aspect infirma parerile din literatura de
specialitate ce considera ca un procent foarte mic de copii din familii dezorganizate au un nivel
intelectual scazut datorat problemelor din familia de origine. Se considera ca intre cele doua
grupe de copii nu exista nici o diferenta semnificativa, si ca acest lucru demonstreaza ca tipul de
familie nu afecteaza in mod necesar dezvoltarea inteligentei.
In urma cercetarilor, consider ca aceasta diferenta de nivel intelectual este foarte mare in
cazul copiilor din mediul rural spre deosebire de cei din mediul urban ,chiar in cazul copiilor
normali, cei din grupul de control. Insa acest aspect il voi dezvolta in ipoteza a treia din cadrul
acestui demers stiintific.
Majoritatea specialistilor apreciaza ca in desenul persoanei umane nu este numai expresia
psihologica a unor conflicte, ci, concomitent, el traduce si reprezentarea fizico-somatica a
propriului EU in constiinta sau in sfera inconstienta a individului. Insa ne intereseaza si utilizarea
in diagnosticul personalitatii ca tehnica expresivo-proiectiva. In ceea ce priveste interpretarea
testului, se au in vedere urmatoarele aspecte:

Dimensiunile omuletului;

Aspectul si reprezentarea sexuala;

Daca subiectul se identifica cu omuletul desenat si de ce;

Daca varsta desenului este apropiata de cea a subiectului;

Daca exista anumite disproportii sau omisiuni si adaugiri ale imaginii fizice corporale;

Interpretarea simbolica a desenului;

Imbracamintea si modul de prezentare ;

Functiile sociale ale acestuia. ;(Enachescu, C.,1973, p.103)

Analizand rezultatele obtinute la testul omuletului, se pot face urmatoarele observatii :

majoritatea copiilor au facut o dimensiune mica a omuletului, chiar si o parte a celor din grupul
de control (doar 14 copii ). Majoritatea copiilor din ambele grupe de subiecti se simt dominati de
tensiunile din familie, dar si neglijati, neapreciati si uneori exclusi. Fac incercari firave de a
atrage atentia asupra lor ; ei doresc, in marea majoritate, sa se afirme, in sensul sa fie bagati in
seama, sa li se arate ca sunt mai importanti decat toate celelalte probleme ale parintilor. Sunt
caracteristici ale desenelor copiilor frustrati si anxiosi, care au conflicte interne si care se
centreaza pe trecut. Din totalul celor 60 de subiecti, doar 5 copii au prezentat o personalitate
puternica si o stima de sine bine evidentiata.
In cazul copiilor cu rezultate scolare foarte bune, am observat o stima de sine scazuta si o
lupta interioara, o nevoie extraordinar de mare de apreciere si de a fi remarcati, precum si o
dorinta, o sete de succes si de recunoastere a eforturilor lor. Datorita acestui fapt in cadrul
testului culorilor, le-au iesit un indice crescut de stres si oboseala psihica.
Toti copiii s-au reprezentat in desen conform varstei si sexului caruia apartin, insa in toate
desenele copiilor abuzati au existat disproportii evidente a trunchiului, a capului, a membrelor si
omisiuni ale mainilor si/sau urechilor, dupa caz.
In cazul copiilor din grupa de control, a celor obisnuiti, desene sunt foarte frumos
reprezentate, au pus accent deosebit pe detaliile schemei corporale ,precum si a imbracamintii.
Fetitele se imagineaza fiind printese si baietii se reprezinta in diverse situatii de joc: ca fotbalist,
muzician etc. Pentru cei care se afla in situatii de abuz (in marea majoritate a lor), aceste detalii
lipsesc cu desavarsire, sunt prezente chiar omisiuni ale mainilor si/sau urechilor, dupa caz.
Majoritatea specialistilor apreciaza ca in desenul arborelui copilul proiecteaza
inconstient raporturile sale cu mediul, orice alterare a imaginii fiind indiciul unei dereglari de
relatie (M. Rosca, apud.Enachescu, C.,1973, p.101).
In aprecierea detaliilor formale ale desenelor subiectilor se va tine seama de urmatoarele
aspecte:

Dimensiunea figurii: mare (semn de vitalitate, expansiune, orgoliu); mica (timiditate, inhibitie, descurajare) ;

Presiunea creionului : este in raport cu energia subiectului;

Forma: ascutita (iritabilitate, impulsivitate); curba (amabilitate, bunavointa);

Ritmul de executie;

Directia de inclinare a desenului.

K. Koch recomanda ca in interpretarea simbolica a formei desenului arborelui sa se tina

seama de indicatiile schemei grafice a lui M.Pulver. In acest sens se disting patru zone cu
semnificasie simbolica precisa:

In sus: zona intelectuala si spirituala;

Central: Eul constient, sentimentele;

In jos: sfera inconstienta erotica-sexuala, instinctele, simbolurile colective arhetipale ;

Stanga: relatiile cu sinele, cu trecutul, introversiunea si fixatiile infantile;

Dreapta: relatiile cu viitorul, extraversia, autoritatea, tendintele si aspiratiile viitoare ale individului ;
(Enachescu, C.,1973, p.103).

Desenul copilului dezvaluie structura si dinamica personalitatii acestuia, relatiile lui

afective cu lumea, miscarile de apropiere sau de retragere, care marcheaza raporturile cu fiintele
si cu lucrurile.
Analizand rezultatele obtinute la testul arborelui, se pot face urmatoarele observatii :
copiii din familiile sarace si dezorganizate sunt mai anxiosi, mai interiorizati si se simt mai
frustrati decat copiii din familiile organizate. Se simt dominati de tensiunile din familie, dar si
neglijati, neapreciati si uneori exclusi. Fac incercari firave de a atrage atentia asupra lor ; ei
doresc, in marea majoritate, sa se afirme, in sensul sa fie bagati in seama, sa li se arate ca sunt
mai importanti decat toate celelalte probleme ale parintilor.Acest aspect este reliefat de
majoritatea subiectilor cercetati. Copiii din aceste familii au realizat desene care indica
dificultati de adaptare la mediu, relatii defectuoase cu mediul, atasament fata de trecut si fata de
mama (mai ales in cazul celor parasiti de catre mama ), introversiune, prudenta. Sunt
caracteristici ale desenelor copiilor frustrati si anxiosi, care au conflicte interne si care se
centreaza pe trecut.
Aceste trasaturi de personalitate reies si in cazul testului culorilor, acest test a venit ca o
completare a celorlalte doua. Cu ajutorul acestuia s-au putut confirma problemele legate de
afectivitate si indicele de nivel de stres afectiv sau de oboseala in cazul copiilor abuzati.
Datorita acestor teste s-au confirmat urmatoarele forme de abuz: din cei 30 de subiecti :
1.

abuz fizic si emotional prezent la 9 subiecti (15%) ;

2.

abuz emotional prezent la 7 subiecti (11,66%) ;

3.

abuz emotional si fixatie fata de mama (parasiti de catre aceasta) prezenta la 3 subiecti (5%);

4.

abuz sexual si emotional prezent la 1 subiect (1,66%) ;

5.

abuz economic si fizic prezent la 4 subiecti (6,66);

6.

abuz economic si emotional prezent la 2 subiecti (3,33);

7.

abuz economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66);

8.

neglijenta prezenta la 2 subiecti (3,33);

9.

abuz fizic, psihic, economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66), L.V.reprezinta studiul de caz al
acestei cercetari.

Putem sa tragem o concluzie ca saracia si conflictele din familie produc tulburari ce apar
la nivelul personalitatii copilului. Acesti copii sunt anxiosi, frustrati, interiorizati, dar, in acelasi
timp, sunt copii care pot si trebuie sa fie ajutati.
Chestionarul pe care l-am elaborat personal, creat cu scopul rezolvarii acestui demers
stiintific si care are in vedere modul in care copilul insusi evalueaza un subiect atat de complex,
abuzul asupra copilului. Acesta arata modul de percepere a atitudinilor si comportamentelor, a
relatiilor parinte-copil, care variaza in functie de pozitia evaluatorului.
Cu ajutorul chestionarului, voi stabili criterii si indicatori de apreciere a abuzului in
familie, cu scopul de a identifica posibile situatii de abuz savarsite asupra copilului. Intre criterii
si indicatori se afla: conditii socio-economice; conditii socio-culturale (biblioteca; aparatura
Radio-TV, etc.); regimul zilnic de activitate; climat afectiv; statusuri si roluri socio- familiale;
stiluri si strategii ale educatiei in familie; ajutorarea copilului la invatatura. In criteriul de analiza
a acestui chestionar recurg la ajutorul interviului, a anchetei sociale si atestelor psihometrice.
Obiectul cercetarii este abuzul asupra copilului si perceperea acestui fenomen de catre
copii.

Chestionarul cuprinde 15 intrebari/itemi, cu raspunsuri inchise, vizand cunostinte, obiceiuri,

atitudini in ceea ce priveste abuzul asupra copilului si protectia copilului in Romania.
Cercetarea si-a propus abordarea investigatiei pe un esantion de 60 subiecti, reprezentativ
din perspectiva principalelor caracteristici ale grupului tinta copii obisnuiti si copii abuzati si
care sa raspunda obiectivelor demersului nostru stiintific.
78,33% dintre copiii chestionati stiu ca exista o lege cu privire la protectia copilului, insa
aproape jumatate dintre ei (41,66%), considera ca sunt suficient protejati asupra diferitelor
forme de abuz. Doar 45% dintre ei stiu ca exista o linie telefonica dedicata special pentru ei, doar
un sfert din copiii din mediul rural cunosc acest numar , in ciuda faptului ca au existat promo-uri
televizate cu acest numar special; doar 48,33% dintre ei ar apela acest numar, daca ar fi in
dificultate.
La intrebarea cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor lor? aproximativ
45% dintre ei cunosc asemenea cazuri. Datorita varstei, majoritatea copiilor nu percep prea bine
acest fenomen, in cazul tuturor subiectilor supusi cercetarii, am incercat sa le explic ce inseamna
situatia de abuz asupra copilului.
Marea majoritate a copiilor, in faza de interviu si in timpul chestionarului au descris
familia lor intr-o imagine pozitiva modelul dominant fiind cel al unei familii iubitoare, linistite si
vesele.
Un numar mic de copii au afirmat ca sunt deranjati de faptul ca familia nu tine cont de
parerile lor: ma trateaza ca pe un copil, sunt ca un copil fara minte pentru ei, nu prea fac ce
vreau eu.
Situatia materiala a familiei este lucrul care iideranjeaza,50% dintre ei considera ca
alocatia lunara nu acopera nevoile lor, acesti bani nu sunt suficienti doar pentru a-si lua reviste si
carti pentru copii: sa avem bani pentru mai multe, ai mei sa nu-si mai faca atata griji in privinta
banilor.
La intrebarea despre implicarea parintilor in activitatile scolare cei mai multi dintre copii
considera ca sunt ajutati de catre parinti 83,33%. 15% dintre ei declara ca nu ii ajuta nimeni la
activitatile pentru scoala.
Daca pe ansamblu nu putem vorbi de neglijare educationala, in cadrul familiilor cu
probleme, acest fenomen devine evident: aproape jumatate dintre copiii din familii cu probleme
au marturisit ca nu ii ajuta nimeni sa invete pentru scoala, si aproape un sfert dintre acestia
declara ca parintii nu le urmaresc notele sau prezenta la scoala niciodata.
Numarul de copii in familie este un criteriu care induce diferentele cele mai mari.
Curatenia, ingrijirea fratilor mai mici, munca pe bani sunt cu mult mai raspandite in familiile din
mediul rural (3 sau mai multi copii). Acest fapt este determinat pe de-o parte de greutatile
materiale pe care o familie cu multi copii le intampina zilnic. Pe de alta parte, numarul mare de

copii reprezinta un indicator al unui model traditionalist al familiei, in care copilul reprezinta un
potential economic, o resursa de munca, fiecare membru fiind dator sa contribuie la bunastarea
materiala a familiei.
De asemenea, in familiile in care exista probleme (violenta, alcoolism) ponderea copiilor
implicati in activitati gospodaresti este mai mare. Este posibil ca acei copii care au o varsta mai
ridicata sa fie investiti cu diverse responsabilitati, preluand o parte din sarcinile parintilor.
Avand in vedere ca sanctionarea c opilului presupune de multe ori abuzuri fizice sau
emotionale, copiii au fost rugati saraspunda la doua intrebari care pot sugera anumite probleme
in acest sens, daca considera ca bataia sau alte pedepse sunt indicate in educarea copiilor.
Surprinzator, aproape 71,66% afirma ca nu sunt pedepsiti. La intrebarea Iti este frica sa mergi
acasa dupa ce ai luat o nota mica la scoala? ,75% dintre ei au raspuns afirmativ ,au oferit
raspunsuri din care se poarte deduce ca sunt pedepsiti intr-o forma sau alta.
Astfel, se poate afirma ca majoritatea dintre copii au fost pedepsiti cel putin o data,
diferentele de raspuns putand fi explicate pe de-o parte prin diverse mecanisme de aparare
dezvoltate de copii sau prin diferente de intelegere a conceptului de pedeapsa.
In faza de interviu de dinaintea completarii chestionarului aproape 20% marturisesc ca
sunt certati des si peste 70% din cand in cand. Mai putin de 10% declara ca nu au fost certati
niciodata si asta in cazul grupului de control.
Interpretarea psihologica a rezultatelor obtinute la Testul Omuletului, Arborelui si al
culorilor releva o neconcordanta semnificativa intre valorile pozitive obtinute la chestionar
(procentul mare de copii care percep familia ca unita si armonios constituita, care considera ca
bataia si alte pedepse nu sunt indicate in cresterea copilului) si valorile negative referitoare la
unii factori ai structurii de personalitate surprinsi de testul amintit (in care multi dintre copii au o
imagine nesatifacatoare de sine,chiar si in cazul copiilor din grupul de control sifaptul ca toti
copiii supusi abuzului prezinta un echilibru emotional deficitar). De asteptat ar fi fost ca numarul
mare de copii care au considerat familia fara probleme si ei integrati afectiv in mediul familial sa
prezinte structuri de personalitate echilibrate, armonioase, fara probleme in sfera emotionalului si
a comportamentului. Fapt infirmat prin numarul mare de copii care prezinta un echilibru
emotional deficitar (in cazul copiilor abuzati toti prezinta acest dezechilibru emotional).
Acest lucru este foarte important in cadrul cercetarii de fata pentru faptul ca evidentiaza o
situatie de fapt care necesita atentie si interventie si anume aceea ca multi copii isi proiecteza in
mod IDEAL familia. Sub aceste aparente Testul omuletului, al arborelui si cel al
culorilor surprinde copii cu o imagine deficitara a propriilor capacitati, copii timizi, cu
dificultati de adaptare, deficitari din punct de vedere motivational si volitiv, agresivi, instabili
etc.
Maniera in care familia participa, contribuie la cresterea si educarea copilului se regaseste
in neconcordanta pe care am evidentiat-o si comentat-o in paragraful de mai sus.
Copilul IDEAL pentru parinte este cel cuminte, care invata, care face numai ce zice acesta.

Din pacate multi dintre parintii considera ca singura metoda educativa este aceea prin
care copilul ajunge sa se supuna total unor cerinte ale adultului fara a avea posibilitatea de a-si
exprima propriile opinii, fara a-si manifesta personalitatea, dorintele, aspiratiile.
Mai mult, pedeapsa fizica ramane alternativa ideala pentru disciplinarea copilului.
Bataia e rupta din Rai sau copilul trebuie alintat doar cand doarme sunt precepte
educationale in baza carora multi parinti isi cresc si educa copiii.
Putem afirma ca aplicarea pedepselor fizice si a jignirilor sau necunoasterea pur si simplu
a modului in care un parinte isi poate creste si educa copilul poate conduce la efecte negative
imediate la nivelul personalitatii copilului si la efecte dramatice care apar in timp, ele putandu-se
agrava si croniciza in anumite contexte.
3.Ipoteza 3 Analizand testul omuletului, am observat ca exista o diferenta intre copiii din
familiile obisnuite spre deosebire de copiii supusi abuzului. Acest aspect infirma parerile din
literatura de specialitate ce considera ca un procent foarte mic de copii din familii dezorganizate
au un nivel intelectual scazut datorat problemelor din familia de origine. Se considera ca intre
cele doua grupe de copii nu exista nici o diferenta semnificativa, si ca acest lucru demonstreaza
ca tipul de familie nu afecteaza in mod necesar dezvoltarea inteligentei.
In urma cercetarilor, consider ca aceasta diferenta de nivel intelectual este foarte mare in
cazul copiilor din mediul rural spre deosebire de cei din mediul urban ,chiar in cazul copiilor
normali, cei din grupul de control.
Acest aspect il voi dezvolta in ipoteza a patra din cadrul acestui demers stiintific:
Ipoteza 3 Se prezuma ca exista o diferenta in dezvoltarea psihomotorie a copiilor supusi
abuzurilor fata de copiii asupra carora nu a fost exercitata nici o forma de abuz.

Statistica copii abuzati:

Valid

30

Missing

Copii abuzati:

Valid

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

2,00

6,7

6,7

6,7

5,00

16,7

16,7

23,3

6,00

30,0

30,0

53,3

7,00

10

33,3

33,3

86,7

8,00

6,7

6,7

93,3

9,00

6,7

6,7

100,0

Total

30

100,0

100,0

Statistica copii obisnuiti:

Valid

30

Missing

Copii obisnuiti:

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

3,00

3,3

3,3

3,3

5,00

3,3

3,3

6,7

6,00

20,0

20,0

26,7

7,00

26,7

26,7

53,3

8,00

30,0

30,0

83,3

9,00

13,3

13,3

96,7

10,00

3,3

3,3

100,0

Total

30

100,0

100,0

GRAFIC DE DIFERENTA A COEFICIENTULUI DE INTELIGENTA INTRE CO

PIII NORMALI SI CEI ABUZATI:

Media:

Cases

Included

VAR00002 * VAR00001

Excluded

Total

Percent

Percent

Percent

30

100,0%

,0%

30

100,0%

VAR00002

VAR00001

Mean

Std. Deviation

3,00

6,0000

5,00

5,0000

6,00

5,6667

1,86190

7,00

6,2500

1,16496

8,00

6,7778
9

1,20185

9,00

6,0000

2,94392

10,00

7,0000

Total

6,2333

30

1,56873

Variabila 1 : copiii obisnuiti din grupa de control;

Variabila 2 : copii supusi abuzului.
Scala de la 1-10 astfel:
Q.I. = 140

= inteligenta exceptionala:

scala 10

120-138 = inteligenta superioara:

scala 9

110-119 = inteligenta lejer superioara:

scala 8

90 - 109 = inteligenta mijlocie (normalul):scala 7

80-89 = incetineala intelectuala:

scala 6

70-79 = zona marginala a normalului:

scala 5

69 = granita inferioara a normalitatii: scala 4

50-68

= debilitate mintala:

scala 3

20-49 = imbecilitate:
sub 20

scala 2

= idiotie:

scala 1

Grafic norul de puncte

Variabila 1 : copiii obisnuiti din grupa de control;
Variabila 2 : copii supusi abuzului.

Variables Entered/Removed(b)

Model

Variables

Variables

Method

Entered

Removed

VAR00001(a)

Enter

a All requested variables entered.

b Dependent Variable: VAR00002
Model Summary

Model

R Square

Adjusted R
Square

Std. Error of the

Estimate

,189(a)

,036

,001

1,56778

a Predictors: (Constant), VAR00001

ANOVA(b)

Sum of
Squares

Model

df

Mean Square

Regression

2,544

2,544

Residual

68,823

28

2,458

Total

71,367

29

a Predictors: (Constant), VAR00001

1,035

Sig.

,318(a)

b Dependent Variable: VAR00002

Coefficients(a)

Unstandardized Coefficients

Model

Std.
Error

Standardized
Coefficients

Sig.

Beta

(Constant)

VAR00001

4,710

,210

1,525

,206

3,089

,189

1,017

,005

,318

a Dependent Variable: VAR00002

Statistica:

VAR00001

VAR00002

Valid

60

60

Missing

Copii obisnuiti si cei abuzati::

Valid

Fregventa:

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

2,00

3,3

3,3

3,3

3,00

1,7

1,7

5,0

5,00

10,0

10,0

15,0

6,00

15

25,0

25,0

40,0

7,00

18

30,0

30,0

70,0

8,00

11

18,3

18,3

88,3

9,00

10,0

10,0

98,3

10,00

1,7

1,7

100,0

Total

60

100,0

100,0

Valid

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

1,00

30

50,0

50,0

50,0

2,00

30

50,0

50,0

100,0

Total

60

100,0

100,0

GRAFIC IQ DIN AMBELE GRUPE DE SUBIECTI :

STUDIUL CORELATIEI:

VAR00001

VAR00001

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)

VAR00002

,332(**)

,010

60

60

Pearson Correlation

,332(**)

Sig. (2-tailed)

,010

60

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

60

VAR00002

Kendall's tau_b

VAR00001

VAR00002

Spearman's rho

VAR00001

VAR00002

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

Correlation Coefficient

1,000

,322(

Sig. (2-tailed)

,006

60

60

Correlation Coefficient

,322(**)

1,000

Sig. (2-tailed)

,006

60

60

Correlation Coefficient

1,000

,361(

Sig. (2-tailed)

,005

60

60

Correlation Coefficient

,361(**)

1,000

Sig. (2-tailed)

,005

60

60

Dupa cum se poate observa, intre dezvoltarea psihomotorie (indicele coeficientului de

inteligenta) deficitara si situatia de abuz asupra copilului exista o corelatie de 0,332 semnificativa
la pragul de p=0,01.
Acest lucru demonstreaza faptul ca exista o relatie directa intre indicele coeficientului de
inteligenta si situatia de abuz in care se afla acesta. Aceasta afirmatie infirma teoria legata de
faptul ca intre cele doua grupe de copii nu exista nici o diferenta semnificativa, si ca acest
lucru demonstreaza ca tipul de familie (mediul de existenta a copilului) si relatia afectiva
parinte-copil (vezi Teoria atasamentului) afecteaza dezvoltarea inteligentei.
4.Ipoteza 4 In urma cercetarilor, consider ca exista o diferenta de nivel intelectual foarte mare in
cazul copiilor din mediul rural spre deosebire de cei din mediul urban ,chiar in cazul copiilor
normali, cei din grupul de control.
Ipoteza 4 Se prezuma ca exista o diferenta in dezvoltarea psihomotorie in ceea ce priveste
copiii din mediul rural si cei din mediul urban datorita mediului de provenienta a acestora.
VARIABILA 1 COPII
MEDIUL
URBAN
VARIABI
LA 2 COPII MEDIUL
RURAL
Scala de la 1-10 astfel:
Q.I. = 140
= inteligenta
exceptionala:
scala 10
120-138 = inteligenta
superioara:
scala 9
110-119 = inteligenta
lejer superioara:
scala 8
90 - 109 = inteligenta mijlocie (normalul): scala 7
80-89 = incetineala intelectuala:

scala 6

70-79 = zona marginala a normalului:

scala 5

69 = granita inferioara a normalitatii: scala 4

50-68

= debilitate mintala:

20-49 = imbecilitate:

scala 3
scala 2

sub 20

= idiotie:

scala 1

Statistica:
VAR00001

Valid

30

Missing

VAR0001

Valid

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

3,00

3,3

3,3

3,3

5,00

3,3

3,3

6,7

6,00

20,0

20,0

26,7

7,00

26,7

26,7

53,3

8,00

30,0

30,0

83,3

9,00

13,3

13,3

96,7

10,00

3,3

3,3

100,0

Total

30

100,0

100,0

Media:
Case Processing Summary

Cases

Included

VAR00002 * VAR00001

Excluded

Total

Percent

Percent

Percent

15

50,0%

15

50,0%

30

100,0%

Report
VAR00002

VAR00001

Mean

Std. Deviation

7,00

6,6000

,89443

8,00

6,5000

1,87083

9,00

6,7500

2,21736

Total

6,6000

15

1,59463

Subiectii cercetati sunt copiii din grupul de control, adica copiii obisnuiti pentru ca nu
exista deosebiri evidente intre coeficientul de inteligenta a copiilor abuzati din mediul rural si cei
din mediul urban. In aceasta ipoteza vreau sa evidentiez deosebirile foarte mari de dezvoltare
intelectuala dintre copiii normali din cele doua medii. Acest fapt se datoreaza conditiilor de
mediu in care traiesc acesti copii.
Grafica copii obisnuiti din ambele medii urban/rural:

Statistica a copiilor obisnuiti din ambele medii urban/rural:

Valid

30

Missing

Skewness

-,745

Std. Error of Skewness

,427

Minimum

3,00

Maximum

10,00

Percentiles

25

6,0000

50

7,0000

75

8,0000

Copii obisnuiti din ambele medii urban/rural:

Valid

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

3,00

3,3

3,3

3,3

5,00

3,3

3,3

6,7

6,00

20,0

20,0

26,7

7,00

26,7

26,7

53,3

8,00

30,0

30,0

83,3

9,00

13,3

13,3

96,7

10,00

3,3

3,3

100,0

Total

30

100,0

100,0

Paired Samples Statistics

Pair 1

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

VAR00001

7,9333

15

,79881

,20625

VAR00002

6,6000

15

1,59463

,41173

Paired Samples Correlations

Pair 1

VAR00001 & VAR00002

15

Correlation

,034

Paired Samples Test

Sig.

,905

Paired Differences

95% Confidence Interv

Difference

Mean

Std. Deviation

Std. Error
Mean

Lower

1,75933

,45426

,35905

2,30762

Upper

Pair 1

VAR00001 - VAR00002

1,33333

Model Summary

Model

R Square

Adjusted R
Square

Std. Error of the

Estimate

,034(a)

,001

-,076

1,65389

a Predictors: (Constant), VAR00001

ANOVA(b)

Model

Sum of
Squares

df

Mean Square

Sig.

2,9

Regression

,040

,040

Residual

35,560

13

2,735

Total

35,600

14

,015

,905(a)

a Predictors: (Constant), VAR00001

b Dependent Variable: VAR00002
Coefficients(a)

Unstandardized Coefficients

Model

Std.
Error

Standardized
Coefficients

Sig.

Beta

(Constant)

VAR00001

6,067

,067

a Dependent Variable: VAR00002

Grafic norul de puncte

,553

4,411

1,376

,034

,121

,192

,905

Variabila 1 :copii mediul urban;

Variabila 2 : copii mediul rural.

STUDIUL CORELATIEI:

VAR00001

VAR00001

Pearson Correlation

,480(**)

VAR00002

Sig. (2-tailed)

VAR00002

,007

30

30

Pearson Correlation

,480(**)

Sig. (2-tailed)

,007

30

30

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

Kendall's tau_b

VAR00001

Correlation Coefficient

1,000

-,470

VAR00002

Spearman's rho

VAR00001

VAR00002

Sig. (2-tailed)

,005

30

30

Correlation Coefficient

-,470(**)

1,000

Sig. (2-tailed)

,005

30

30

Correlation Coefficient

1,000

-,523

Sig. (2-tailed)

,003

30

30

Correlation Coefficient

-,523(**)

1,000

Sig. (2-tailed)

,003

30

30

** Corelatia este semnificativa la pragul de 0.01 (2-tailed)

Dupa cum se poate observa, intre dezvoltarea psihomotorie (indicele coeficientului de

inteligenta) a copiilor din mediul urban si cei din mediul rural exista o diferenta
semnificativa. Exista o corelatie de 0,480 semnificativa la pragul de p=0,01.
Acest lucru demonstreaza faptul ca exista o relatie directa intre indicele coeficientului de
inteligenta si mediul in care creste, se dezvolta si se educa un copil.

CAPITOLUL VIII CONCLUZII SI RECOMANDARI

1 Concluzii
O prima concluzie a studiului de fata este aceea ca desi copiii descriu mediul familial ca
unul pozitiv (iubitor, vesel, linistit) testele psihologice aplicate au relevat prezenta unor tulburari
comportamentale si trairii unor traume in cadrul familiei. Aceasta situatie necesita atentie pentru
ca ea exprima de fapt nevoile copilului si nu ceea ce primeste de fapt. Asigurarea unui climat
familial armonios, echilibrat plin de afectiune si grija se identifica ca o necesitate pentru
dezvoltarea echilibrata a copilului.
Cele mai frecvente forme de abuz evidentiate de cercetarea prezenta sunt:
1. abuz fizic si emotional prezent la 9 subiecti (15%) ;
2. abuz emotional prezent la 7 subiecti (11,66%) ;
3. abuz emotional si fixatie fata de mama (parasiti de catre aceasta) prezenta la 3
subiecti (5%);
4. abuz sexual si emotional prezent la 1 subiect (1,66%) ;
5. abuz economic si fizic prezent la 4 subiecti (6,66);
6. abuz economic si emotional prezent la 2 subiecti (3,33);
7. abuz economic si neglijenta prezent la 1 subiect (1,66);
8. neglijenta prezenta la 2 subiecti (3,33);
9. abuz fizic, psihic, economic si neglijenta prezent la 1 subiect
(1,66), L.V.reprezinta studiul de caz al acestei cercetari.

Abuzul fizic : cercetarea a reflectat faptul ca abuzul fizic este perceput ca o metoda
normala de educare acceptata si asimilata in egala masura de parinti si de copii.
Au fost identificati urmatorii factori favorizanti ai abuzului:

existenta problemelor in familie (violenta, in special violenta fizica si alcoolism, nivel de educatie scazut) ;

lipsa de informare, pregatire si educare in exercitarea rolului de parinte sau educator conduce la abordari
neadecvate a copilului si la greseli care pot avea repercusiuni grave asupra dezvoltarii copilului ;

numarul de copii in familie este de asemenea un indicator relevant al riscului de producere a abuzului
(familiile cu multi copii dezvolta intr-o mai mare masura un comportament abuziv) ;

reteaua de servicii sociale sau de suport pentru familie si copil este inca insuficient dezvoltata sub aspectul
interventiei specifice (o situatie critica din acest punct de vedere o reprezinta mediul rural din perspectiva
lipsei de personal calificat, cu studii superioare din cadrul primariei).

Abuzul emotional(psihologic) : este un lucru aproape obisnuit in familie. Cearta, insultele,

amenintarile, interdictia unor lucruri care le fac copiilor placere sunt cele mai frecvente abuzuri
in toate mediile analizate.
Abuzul psihologic este determinat de urmatorii factori :

conditiile socio-economice ale familiei;

sistemul precar al educatiei parintilor;

modelul violent promovat la nivelul societatii actuale prin diverse canale media (filme, jocuri pe calculator,
muzica, locuri de petrecere a timpului liber) sau relatii interumane.

2. Recomandari:

includerea profesionistilor care lucreaza cu copii in programe de formare pentru asimilarea cunostintelor si
informatiilor in lucrul cu copiii abuzati;

crearea unor centre de informare si consiliere pentru parinti in insusirea unor metode alternative de crestere
si educare in vederea evitarii diverselor forme de abuz;

initierea unor campanii de informare si consiliere pentru parintii din mediul rural in insusirea unor metode
alternative de crestere si educare in vederea evitarii diverselor forme de abuz, tinand cont de faptul ca in
mediul rural incidenta cazurilor de abuz (mai ales cel economic) este mai mare;

aplicarea legislatiei in vigoare si adaptarea acesteia la cerintele si nevoile concrete pentru a permite o
interventie rapida (evitarea procedurilor birocratice);

crearea unor alternative de petrecere a timpului liber pentru copii si tineri in situatii de excludere sociala,
care sa asigure un mediu securizant si conditii de manifestare a creativitatii si de participare (cercuri pe
diverse domenii de interes, cluburi ale copiilor, dezvoltarea unor facilitati si programe sportive);

dezvoltarea unei retele de centre de consiliere si centre de protectie specializate in protectia, tratamentul si
reabilitarea copilului victima a abuzului;

imbunatatirea accesului copilului si familiei la aceste servicii specializate.