PROCESE FIZICE(METEOROLOGICE) IN ATMOSFERA

(PROCESE TERMODINAMICE)
1. TRANSPORTUL DE CALDURA IN ATMOSFERA
Inclzirea atmosferei se produce indeosebi prin absorbtia energiei radiatiei infrarosii, cu lungime mare de unda.
Atmosfera se incalzeste prin mai multe procese: schimbarile.de faza ale apei, radiatie terestra, radiatie solara
direct, turbulena atmosferic, convecie termic, advecie si conductibilitate calorica moleculara.
Trebuie subliniat ca cel mai intens proces de Incalzire a atmosferei terestre se produce prin condensri i
sublimri ale vaporilor de ap. Pentru vaporizare se consuma 600 calorii pentru un gram de apa, o energie mare,
daca se are in vedere ca pentru ridicarea temperaturii unui gram de apa de la 0 C Ja 100 C, sunt necesare
doar 100 calorii. Pentru dezghet sunt necesare 80 calorii pentru fiecare gram de gheata, iar la inghetul unui gram
de apa se degaja. aceeasi cantitate de caldura.
Radiaia infraroie, de origine terestr, este preluata de catre atmosfera, treptat, de la strat la strat, de jos in sus,
In mod direct, atmosfera nu preia decat 14% din energia radiatiei solare.
Inclzirea prin turbulent. se produce prin micri ascensionale, in forma de turbionar.Turbulenta are cauze
termice, rezultand din ncalzirea diferentiata a diferitelor compartimente ale suprafeiei terestre, in ariile cu
insolatie puternica producandu-se incalziri si scaderi ale densittii aerului.
Convectia termic. consta in amplificarea turbulentei si deplasarea pe verticala, in mod compact, a unor mari
mase de aer. Intr-o miscare convectiva exista doua regiuni, una in care aerul se misca ascendent si una in care
aerul se misca descendent. Ca si turbulenta, convectia poate avea origine termica sau dinamica. Convectia de
origine termica provine din amplificarea fenomenului de turbulenta termica, unui intreg areal corespunzandu-i
doar miscari ascensionale sau miscari descendente. Convectia ascensionala are de multe ori aspectul unui jet, a
unui vant ascendent cu viteze ce pot ajunge la 20 m/s... Conditiile cele mai bune pentru convectia termica sunt
intrunite deasupra uscatului.
Prin advecie, o suprafata poate fi incalzita sau racit de ctre masele de aer cald si respectiv rece, care
traverseaz regiunea.
Prin conductibilitate termica moleculara se produc transmisii termice nesemnificative, avandu-se in vedere
conductibilitatea termica redusa a aerului, efecte decelabile ale acesteia producandu-se doar in primii centimetri
de langa suprafata terestra.
Temperatura troposferei este in stransa legatura cu factorii ce o genereaza, in principal cu temperatura
suprafetei active, cu volumul de vapori ce condenseaza etc. In atmosfera, regimul temperaturii aerului prezinta
variatii zilnice si variatii anuale.
Temperatura minima zilnica se nregistreaza inainte de rasaritul soarelui, iar maxima zilnic, in jur de ora 14. Se
inregistreaza o usoara inertie: daca maxima radiativa se produce la ora 12, maxima la suprafata solului la ora 13,
maxima n aer se produce la ora 14. Acelasi fenomen se produce si in cazul temperaturii minime..
Regimul anual al temperaturii aerului. In zonele temperate si la latitudini mai mari se inregistreaza o mare
variabilitate a valorilor medi anuale ca si a amplitudinilor anuale, datorita variatiei mari a dinamicii atmosferei, aici
producandu-se frecvente advectii de aer tropical sau arctic/antarctic, maritim sau continental.
Mersul anual al temperaturii pe suprafetele oceanelor si in centrul marilor continentelor este net deosebit. In
regimul continental, amplitudinile termice sunt mari, iar lunile cu cele mai mari si cele mai mici valori medii, sunt
lunile urmatoare celor in care se produc solstiriile, pe cand in regim oceanic, amplitudinile medii anuale sunt mici,
iar valorile medii lunare cele mai ridicate si cele mai scazute se produc cu eel putin o luna intarziere fata de

regimul continental Pentru suprafetele de uscat, cele mai mici oscilatii anuale se produc pe tarmurilor insulelor si
peninsulelor.
2. PROCESELE ADIABATICE DIN ATMOSFERA
In atmosfer se produc frecvente miscri convective. Dac aceste miscari sunt rapide, masele de aer in
ascensiune nu au timp s realizeze schimburi termice semnificative cu masele de aer inconjuratoare,.
Deplasarea pe vertical a aerului fara schimburi calorice cu mediul inconjurator constituie un proces adiabatic (in
limba elina, adiabathos inseamna izolat).
In asemenea miscare au loc transformari termodinamice de densitate, presiune si temperatura, numite procese
adiabatice. La ascensiune, presiunea scade, aerul se destinde, consuma pentru aceasta energie, ceea ce duce
la scaderea temperaturii. La descendenta., aerul se comprima, presiunea creste, energia cinetic se transforma
in energie calorica, iar temperatura creste.(ex. o mas de aer umed care urc pe un versant va genera
precipitaii; pe versantul opus, va lua natere un vant local, numit foehn, cald i uscat).
3. VANTUL
Masele de aer din troposfera se misca continuu pe orizontaia si vertical.Miscarea aerului pe directie
orizontaia se numeste vant.Vantul are un important rol climatologic, mediind diferentierile de temperatura si
umezeala care se creeaza permanent in troposfera planetei. Vantul are cauza in repartitia neuniforma a presiunii
atmosferice (vezi fisele anterioare), are viteza mare daca diferentele barice sunt mari si viteza mica, daca aceste
diferente sunt mici si nceteaza la egalizarea presiunilor.
Fortele care actioneaza asupra vantului
Forta de abatere a miscarii de rotatie a Pamantului (forta Coriolis)
Orice corp aflat in deplasare pe suprafata Pamantului sau in atmosfera, sufera o abatere spre dreapta in sensul
deplasarii in emisfera nordica si spre stanga, in sensul deplasarii, in emisfera sudica. Marimea fortei Coriolis
este direct proportional cu viteza vantului si cu valoarea latitudinii. La latitudinea de 0 (la Ecuator, valoarea ei
este 0, iar valoarea maxima se inregistreaza la poli.
Forta de frecare
In cazul miscarij aerului la suprafata terestra se produc dou feluri de frecare, frecarea externa, cu suprafata
terestra si o frecare intern, intre moleculele gazelor componente ale aerului, datorata vascozittii gazelor. Forta
de frecare reduce viteza vantului, dar ii modific si directia. Marimea fortei de frecare este direct proportional cu
viteza vantului si este indreptata in sens contrar directiei vantului, facand un unghi de 35 in stanga acesteia.
Marimea fortei de frecare depinde si de rugozitatea (fragmentare a reliefului, obstacole de diferite marimi etc)
suprafeei terestre. Pe continente, marimea fortei de frecare este in medie de 4 ori mai mare decat pe oceane.
Frecarea intern scade in altitudine odata cu scaderea densitatii aerului, iar frecarea externa scade datorita
departari de suprafata terestra. Forta centrifug
La miscarea unui corp pe o traiectorie curbilinie, intervine si forfa centrifug. Ea este orientat spre exterior, pe
directia razei de curbur.Marimea fortei centrifuge este direct proportional, cu ptratul vitezei si invers
proportionala cu raza de curbura.
4.VAPORII DE APA DIN ATMOSFERA, CONDENSAREA LOR SI PRECIPITATIILE ATMOSFERICE
Evaporarea
Apa sub forma de vapori se imprastie de la locul evaporarii, in troposfera, prin turbulent, convectie, advectie
(vant) si in mai mic masura prin difuzie moleculara.

Viteza de evaporare se exprim prin cantitatea de apa evaporata intr-o secunda de pe o suprafat de un metru
patrat. i este direct proporionala en temperatura suprafeei de pe care se produce evaporarea,cu nivelul de
saturatie al aerului, cu viteza vantului si turbulenta sa si este invers proportionala cu presiunea atmosferic.
Condensarea vaporilor de apa
Procesul condensarii este favorizat de prezenta nucleelor de condensare(aerosoli).
Condensarea vaporilor de apa pe suprafata terestra
Condensarea vaporilor de apa pe supra fata terestr se produce in conditiile unei raciri rapide de scurt. durata,
doar a suprafetei terestre si a unui strat. de aer de cativa centimetri de la contactul cu aceasta suprafata - caz n
care condensarea sau sublimarea se va produce doar pe suprafaa terestr si pe diferite obiecte. Rezulta apa . in
stare lichida sau solid, depusa pe suprafata terestra, de diferite tipuri: roua, bruma, chiciura, polei, toate acestea
numindu-se produse de condensare la sol sau precipitatii orizontale.
Condensarea vaporilor de apa in stratul inferior al atmosferei
Prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa in stratul inferior de aer al atmosferei se formeaza ceata, aerul
cetos si pcla.
Condensarea vaporilor de apa in atmosfera libera. Norii.
Procesele de condensare din atmosfera libera se produc n mare parte asemanator celor din stratu! inferior de
aer al atmosferei care creeaza ceata. Pentru formarea norilor este necesar un aflux continuu de vapori de apa si
o racire a aerului sub temperatura punctului de roua.
Precipitatiile atmosferice
Totalitatea particulelor de apa lichida sau solid care cad din nori si ating suprafata terestra, se numesc
precipitatii :ploaia si bumia, zpada. mzrichea, grindina si acele de gheata, lapovia.Sunt considerate pp si
produsele de condensare la suprafata terestra, despre care s-a mai amintit si care se numesc precipitatii
orizontale.Formarea precipitatiiior presupune cresterea diametrelor picaturilor de apa sau a particulelor de gheata
pana la dimensiuni care sa invinga rezistenta aerului si curentii ascensionali si , sub actiunea gravitatiei, sa cad
si s atinga suprafaa terestr.