Visele sunt o componenta a vietii umane si animale, daca stam sa urmarim reactiile pe

care le au, uneori, cainii sau pisicile noastre, atunci cand dorm despre care mai mult facem
presupuneri, decat cunoastem ceva cu certitudine. Ele exista si se desfasoara, independent
de voia noastra, uneori dupa tipare bine definite incapacitatea de a fugi sau de a riposta,
ori starea de imponderabilitate derivata din deplasarea cu o viteza uriasa alteori, haotice,
aleatorii, premonitorii, infricosatoare sau euforice. Pe unele ni le explicam ca urmari ale unor
experiente mai mult sau mai putin marcante din timpul unei zile, in timp ce altora ne este
imposibil sa le identificam sursa si sau sa le asociem cu diferite simboluri. Stiinta interpretarii
onirice, al carei parinte este celebrul medic neuropsihiatru Sigmund Freud, ofera, in unele
situatii, lamuriri satisfacatoare. Totusi, nu decodificarea simbolurilor ascunse ale viselor face
obiectul de studiu al acestui material, ci trasaturile pe care acestea le au, din perspectiva pur
stiintifica.

10. Si orbii viseaza

Oamenii care orbesc dupa nastere vad, in continuare, imagini in visele lor. Cei care s-au
nascut fara darul vederii sunt privati de aceasta dimensiune onirica, dar se bucura de vise la
fel de "vii" ca toti ceilalti, limitate, insa, visele lor se desfasoara in gama tuturor celorlalte
simturi: auz, miros, gust, atingere si emotie. Pentru un vazator este greu sa isi imagineze
toate aceste lucruri in vis, dar nevoia de somn a creierului uman este atat de puternica, incat
acesta poate angrena toate situatiile si mecanismele fizice posibile pentru a impune un
repaus odihnitor si eficient sistemului.

9. Uitam 90% din tot ce visam

La cinci minute dupa ce un om se trezeste, el a uitat deja jumatate din ce a visat. Dupa zece
minute, 90% din amintirea visului a disparut. Poetul Samuel Taylor Coleridge s-a trezit intr-o
dimineata dupa un vis fabulos - indus, probabil, de opiu - si a asternut cu creionul pe hartie
descrierea "viziunii dintr-un vis", in ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate
poeme englezesti: Kublai Khan. In timp ce scria, mai exact dupa cel de al 54-lea vers, a fost
intrerupt de cineva. Coleridge s-a intors sa isi termine poemul, dar nu si-a putut aminti restul
visului. Poezia nu a mai fost niciodata completata. Cazuri similare mai exista. De exemplu,
Robert Louis Stevenson a scris povestea Doctorului Jeckyll si a Domnului Hyde prin vis, iar
Frankenstein, al Maryei Shelley, a fost tot vlastarul unei experiente in somn.

8. Toata lumea viseaza

Orice fiinta omeneasca viseaza (exceptand cazurile de tulburare psihologica grava ), insa
barbatii si femeile viseaza diferit si au reactii fizice distincte. Barbatii tind sa viseze mai mult
despre alti barbati, in timp ce femeile viseaza in mod egal despre femei si barbati. Mai mult,
atat barbatii, cat si femeile experimenteaza reactii fizice de natura sexuala in timp ce
viseaza, indiferent daca visele au ori nu o tenta sexuala explicita; aproape zilnic, barbatii au
erectii, iar femeilor li se vascularizeaza mai puternic zona genitala.

7. Visele previn psihozele

Intr-un studiu recent asupra somnului, s-a constatat ca subiectii care erau treziti
la inceputul fiecarui vis, dar li se permiteau, totusi, opt ore de somn, au
experimentat cu totii dificultati de concentrare, iritabilitate, halucinatii si semne
de psihoza, dupa numai trei zile de asemenea tratament. Atunci cand, in sfarsit, li
s-a permis un somn continuu si neintrerupt, cu vise, creierele subiectilor au
recuperat timpul pierdut ridicand simtitor procentul de somn in stare REM
(Rapid Eye Movement sau Miscarea Rapida a Ochilor). Adica, au visat mult mai
mult, pentru a ajuta la refacerea cerebrala.

6. Visam numai despre ce cunoastem

Visele noastre sunt adesea populate de straini care interpreteaza anumite roluri, bine
definite, dar care, desi poate e greu de crezut, nu sunt inventii ale mintii noastre - acele figuri
sunt figuri reale ale unor oameni reali, pe care i-am intalnit pe parcursul vietii, dar pe care
este posibil sa nu le mai recunoastem si de care nu ne mai amintim. Asasinul funest din cel
mai recent cosmar poate fi individul care a pus benzina in rezervorul masinii tatalui pe cand
noi eram doar niste copii. Cu totii am vazut sute de mii de chipuri in viata noastra, asadar
exista o rezerva nesfarsita de personaje pe care creierele noastre sa le utilizeze in timp ce
visam.

5. Nu toti viseaza in culori

Reiese, din unele studii, ca nu mai putin de 12% dintre oamenii vazatori viseaza exclusiv in
alb si negru. Restul viseaza colorat. De asemenea, oamenii tind sa aiba teme comune in
visele lor, situatii relationate cu scoala sau serviciul, urmariri, alergare ingreunata si pe loc,
experiente sexuale, esecuri, intarzieri, decesul unei persoane dragi, dinti cazuti, zbor,
picarea unui examen sau un accident de masina. Pana acum, nu se stie daca impactul unui
vis marcat de violenta sau moarte poarta o incarcatura emotionala mai puternica in cazul
unei persoane care viseaza color, decat in cazul uneia care viseaza alb-negru.

4. Visele nu sunt despre ceea ce par a f

Atunci cand visam despre un anumit subiect, este posibil ca visul sa nu se refere tocmai la
acel lucru. Visele comunica intr-un limbaj simbolic si incifrat. Mintea, inconstienta, incearca
sa compare visul cu altceva, similar. Asadar, orice simbol ar alege visul, este foarte putin
probabil sa fie vorba despre un simbol explicit, al chiar lucrului visat. Practic, aici intervine
acea "interpretare a viselor", de care se face vinovat Freud si care asociaza scenarii onirice
precum pierderea dintilor cu decesul cuiva apropiat, scaldatul in ape tulburi cu o boala ce se
apropie, ori prezenta unor animale cu niste dusmani, mai mici sau mai mari, din viata reala.

3. Dependentii care au renuntat la vicii au vise mai realistice

Oamenii care au fost mult timp fumatori si s-au lasat de acest viciu, experimenteaza, se
pare, vise mult mai vii decat ar avea in mod normal. In plus, Jurnalulul de Psihologie
Anormala relateaza: "In randul a 293 de fumatori abstinenti, intr-o perioada cuprinsa intre
una si patru saptamani, 33% au declarat ca au avut cel putin un vis despre fumat. In
majoritatea viselor, subiectii s-au surprins fumand si au resimtit puternice emotii negative,
precum panica si vina. Visele despre fumat erau rezultatul scaderii nivelului de nicotina si nu
au fost experimentate de 97% dintre subiecti atunci cand fumau." Aparitia viselor era
relationata semnificativ cu durata abstinentei. Aceste vise au fost incadrate ca fiind mai vii
decat cele obisnuite si erau la fel de comune ca majoritatea simptomelor renuntarii la tutun.

2. Stimulii externi ne invadeaza visele

Se numeste Incorporare Onirica si reprezinta experienta pe care majoritatea o avem, cel mai
comun, atunci cand un sunet din realitate se aude in vis si este cumva asociat unui element
din scenariul visat. Un exemplu asemanator este acela al situatiei cand ne este sete, frig sau
avem o alta nevoie fiziologica, in realitate, iar mintea noastra incorporeaza aceasta nevoie in
vis. Un asemenea caz se poate transpune oniric visand cum bei un mare pahar cu apa,
dupa care setea revine, bei iar, iar ciclul se repeta pana cand te trezesti si chiar bei un pahar
cu apa. Acest concept este ilustrat in pictura lui Salvador Dali denumita "Vis provocat de
zborul unei albine in jurul unei rodii, cu o secunda inainte de trezire".

1. Suntem paralizati in timpul somnului

Fie ca ne vine sau nu sa credem, trupurile noastre sunt, virtual, paralizate in timpul somnului
- cel mai probabil pentru a se preveni miscarea lor in concordanta cu ceea ce visam. Potrivit
unor studii, glandele secreta un hormon care ajuta la inducerea somnului, iar neuronii trimit
semnale coloanei vertebrale, care cauzeaza relaxarea si, in cele din urma, paralizia
temporara a corpului. De asemenea, atunci cand sforaim, nu visam. Copiii mici nu viseaza

despre ei insisi pana la varsta de 3 ani. De la aceeasi varsta, micutii au in mod tipic mai
multe cosmaruri decat adultii, pana in jurul varstei de 7-8 ani. De asemenea, daca suntem
treziti in mijlocul unui vis, este mai probabil sa ni-l amintim ceva mai bine decat am face-o
daca ne-am trezi dupa o intreaga noapte de somn.