CURS 1

URGENTE OSTEO-ARTICULARE

ENTORSA= distensie a capsulei articulare

-semne clinice: durere, impotenta functionala, echimoza (vanataie),
tumefactie (marire de volum), temperatura locala crescuta -investigatii
paraclinice: radiografie - smulgere a epifizei distal -tratament: repaus
7-14 zile la pat, imobilizare cu fasa elastica (cu atela la sportivi)
LUXATIA=leziune osteo-articulara, indepartarea capetelor osoase care
realizeaza articulatia respectiva, ruptura a capsulei articulare respective
-cea mai frecventa: luxatia scapulo-umerala (a umarului), apoi a
soldului, a genunchiului, a gleznei, temporo-mandibulara-cauze:
traumatisme,
agresiuni,
accidente
casnice
sau
sportivesimptomatologie: durere intensa, deformarea articulatiei, impotenta
functionala (pozitie antalgica) obligatoriu radiografie ca examen
paraclinic -tratament: reducerea luxatiei (manevrele lui Hipocrate),
fara probleme la persoanele slabe si fara anestezie, imobilizare 14-21
zile cu fasa elastica/tifon
-exemplu: luxatia temporo-mandibulara: condilii mandibulei ies din
cavitatea glenoida a maxilarului (4-5 zile alimentatie cu lichide cu paiul)
FRACTURA=solutie de continuitate la nivelul osului (ruperea osului)
-cauze: traumatisme, agresiuni, accidente casnice, de munca, rutiere simptomatologie: Durere in punct fix, Echimoza, Deformarea
segmentului anatomic respectiv, Impotenta functionala, Scurtarea
membrului respectiv (DEDIS)-examen paraclinic: radiografie fata si
profil -fractura cominutiva=fractura cu mai multe fragmente osoase
ale osului respectiv -tratament: imobilizarea focarului de fractura (cu
gips, ipsos) - atela trebuie sa depaseasca focarul de fractura nici in sus si
nici in jos (capetele osului nu trebuie sa se miste), efectuarea unui
control radiologic (pentru a nu se ajunge la pseudoartroza) sau operatie
(metoda sangeranda - chirurgicala, adaugare de tije), imobilizare la pat Complicatii: pseudoartroza, flebite, tromboflebite, riscuri anestezice,
varsaturi.
1

Organismul rezista 3 min fara oxigen, 3 zile fara apa si 30 zile fara
alimente.Accident (stopat brsuc) cu: 50 km/h - ca si cum ai cadea de la 9
m, 70 km/h - ca si cum ai cadea de la 29 m, 100 km/h - ca si cum ai
cadea de la 40 m

CURS 2APARATUL RESPIRATOR Dpdv al morbiditatii, bolile A.R. (aparatului respirator) ocupa primul
loc (medie 25.000 cazuri noi de imbolnaviri pe an la 100.000 locuitori).
Dpdv al mortalitatii, bolile aparatului respirator ocupa locul 2 si
constituie 20% din totalitatea cauzelor de deces (locul 1-bolile ap
cardio-vascular)

Traheobronsita acuta = inflamatia acuta a cailor respiratorii, caracterizata

prin tuse, expectoratie, dureri retrosternale, febra (uneori), cu evolutie
benigna si trecatoare.

Etiologie: de origine infectioasa (bacteriana, virotica)

Factori favorizanti: frigul, aerul uscat, oboseala, surmenajul,
subnutritia, alcoolismul, fumatul, boli generale ce scad capacitatea
organismului (ciroza ,i.c.-insuficienta cardiaca)

Simptomatologie: -tusea in accese suparatoare

-expectoratie (mucoasa, mucopurulenta)
-durere retrosternala-arsura
-dispnee moderata (din cauza spasmului bronsic)

Examene paraclinice -rx (radiografie) pulmonar=aspect normal

-examenul citobacteriologic al sputei-tipul
bacteriei pt antibiotic.

Tratament:-repaus la pat cateva zile pana la disparitia febrei,

expectoratiei.
-aerul camerei umidificat(iarna)
-medicamente care se adreseaza febrei (antipiretice: nurofen,
aspirina), durerii (antialgice: algocalmin, aulin, fasconal), tusei
(antitusive: acc, bromhexin)

Pneumoniile = Inflamatia parenchimului pulmonar

Etiologie-bacteriene (pneumococica, stafilococica, streptococica, b.

klebsiela, b. Hemofilus influentae)
-virale(richettsia chalamydia,mixovirusuri,adenovirusuri)
-lipoidica:inhalarea uleiului de parafina in teritoriul alveolar
-medicamente admin. intra nasal sau ingerate timp de multi ani.
-inhal de substante chimice: (oxizi de Na, Cl, beriliu, cadimu,
acid cromic, compusi manganici, benzina si alte derivate de petrol)
Radioterapie: pneumonia de iradiere, dupa tratamentul neoplasmului
de san matapulmonara, boala Hodgkin.
Simptomatologie pt Pneumonia Bacteriana Pneumococica

Catar nazal, oboseala, cefalee, creste temperatura (>36,5)

Apare brusc frisonul, puternic, cu o durata de aprox.30 min.,
varsaturi, junghi intercostals (se datoreaza inflamarii pleurei), tusea
apare dupa 24-36 ore, este seaca si rara la inceput, apoi cu expectoratie
rosie-caramizie (caract. Pneumoniei) in cantitate redusa.

Starea gen se altereaza, temp. creste in cateva ore, iar pielea si

limba sunt uscate.

Hidratare cu solutii normotone (ser fiziologic 5-10%)

Ex.Ap Respirator: -frecv cresc a ritmului resp (25-60 resp/min.)

-respiratiile sunt superficiale deoarece, ca si tusea, produc dureri.

Ex, de lab -cresc leucocitele. hb si trombocitele au tend de scadere

-Rx pulmonar:imagine triunghiulara cu vf in hil (hil=locul pe unde
intra si ies vasele sangv intr-un organ) -ex. Sputei evid agentul patogen.

Complicatii: -pleurezie serofribinoasa, purulenta -meningita

purulenta -endocardita pneumococica -nefrita pneumococica (apare
dupa 10-20 de zile de la debutul pneum printr-un mecanism alergic)
Diagnosticul pozitiv:-debut brutal al bolii cu frison violent, junghi
toracic, febra 40 de grade -Rx pulmonar:imagine opaca triunghiulara

Tratament:-etiologic-penicilina -igieno-dietetic, repaus la pat in

perioada febrile, camera aerisita, hrana: lichide, semilichide.
simptomatic: combaterea tusei, a febrei
3

Astmul bronsic

= Sindrom clinic paroxistix, caracterizat printr-o

dispnee cu bradipnee expiratorie, datorita unei reduceri importante
difuze a lumenului bronhiilor mici ca urmare a spasmului, edemului si
hipersecretiei.
Etiologie: a.b. este-extrinsec(alergic,neinfectios),apare inainte de 45 de
ani la persoane cu antecedente alergice,cu sensibilitate la diversi
alergeni,iar infectia survine ca o complicatie.
-intrinsec(nealergic,neinfectios)apare frecvent dupa 45
ani,iar rolul alergiei nu poate fi demonstrat.

Simptomatologie:criza de astm este manifestarea principala a a.b.

Apare ziua, cat mai frecvent in cursul noptii.

Debutul este brusc fiind precedat de simptome de rinita si traheita.

Pacientul este trezit din somn de senzatia de sufocare si anxietate,
respiratia devine suieratoare (wheezing), cu expiratie prelungita si
jenanta, asmaticul este bradipneic.
Tusea este frecventa, la inceput uscata apoi productiva: sputa albicioasa,
gelatinoasa, cunoscuta sub denumirea de sputa perlata, poate deveni
seromucoasa si chiar mucopurulenta.

Tratamentul: are ca scop combaterea si prevenirea crizelor de

astm.
a)
in crize usoare: adm de sedative usoare (diazepam, extraveral),
tranchilizante asociate cu miofilin
b)
in crize moderate: miofilin, antihistaminice, prednison+ sau antibiotic cu spectru larg.
c)
In crize severe: -corticoterapie (prednison 20-60 mg/zi-fara
sare!! Pt ca retine apa si se formeaza edeme) +antibiotic cu spectru larg
-aerosoli ce contin corticosteroizi(astmopent, berotec)
-oxigenoterapie
-mucolitice pentru fluidificarea secretiilor bronsice.

Edemul pulmonar acut (E.p.a)

= Sindrom clinic paroxistic,

determinat de extravazarea in interstitiul septurilor alveolare si in
interiorul alveolelor pulmonare, a unui transudat seros provenit din
capilarele pulmonare.
E.p.a.:-urgenta medicala majora si de interventie prompta si corecta a
medicului, depinzand de salvarea vietii bolnavului.

Etiologie:teoretic exista 2 tipuri principale de e.p.a:

1. hemodinamic(cresterea presiunii
in
capilarele
pulmonare):
cardiopatii hypertensive (hta paroxistica-feocromocitom, hta maligna),
cardiopatii valvulare(s.m., i.m., s.a., i.a.), cardiopatii ischemice, infarct
miocardic.
2. lezional: lezari pe cale aeriana, sanguina, a straturilor anatomice, al
iltrului alveolar si capilar: gaze toxice sufocante, corpi chimici inhalati
accidental; drivati de clor, brom, amoniac, azot, sulf, formol, ingestia de
benzina, intoxicatia cu CO; sindromul Mendelson, embolia grasoasa
posttraumatica (fracturi ale oaselor lungi); infectii pulmonare acute.

Tabloul clinic prezinta 2 faze:

1faza de dispnee paroxistica si dramatica cu debut brutal cu
neliniste accentuata si sete intensa de aer, tuse seaca, transpiratii,
cianoza
2faza exudativa cu expectoratie fluida rozata, spumoasa,
abundenta.

Accidental, apare deobicei nocturn, la pacientul cu cardiopatie

Tratamentul :-simptomatic: admin. De oxigen pe sonda sau pe

masca 6-8 l/min.
-aspiratie bronsica
-aerosoli antispuma
-incubatie cu aspiratiesi respiratie artificiala
Corectarea dezechilibrului hemodinamic al insuficientei cardiac:
pozitiei sezanda,sangerare 300-500 ml in 5 min sau aplicarea de garouri
la radacina a 3 membre,daca sangerarea este contraindicata(anemii
a.s.c.,etc),diuretic cu actiune rapida,tonicardiace.
5

CURS 3 DIABET ZAHARAT

Valorile normale ale glicemiei: 70-115 mg/dl Toleranta alterata la

glucoza: 115-125 mg/dl Diabet zaharat: glicemie>125 mg/dl 2 tipuri de
diabet:
Diabet tip I - apare la pacienti cu varsta sub 45 ani; apare datorita unei
cauze genetice (disfunctie pancreatica endocrina)
Diabet tip II - apare la pacientii varstnici; se datoreaza alimentatiei
(secundar dereglarilor de alimentatie)
Tratament:
- tip I - cu insulina - rapida, semilenta sau lenta
-tip II - tratament igieno-dietetic: dieta fara hidrati de carbon (160200g/zi); VN=min 220g/zi Dieta: 180g paine sau 570g mamaliga 300g
mere verzi, capsuni 150g struguri 500g pepene cantarit cu coaja 300g
orez, paste fainoase, morcov, cartof cantarite dupa fierbere Fara banane
(sunt bogate in glucide) Fara dulciuri Fara bere, vin dulce, coniac Vin
alb sec in cantitati moderate (100 ml) Vodca, tuica - ajuta la arteriopatia
diabetic

Diabet cu glicemie foarte mare: pacient rosu in obraji (platoric); are

polidipsie (5l apa/zi; daca bea mai mult este diabet insipid), polifagie
(mananca si slabeste), poliurie (urineaza cat bea) - cei 3 p; devine
astenic, scade in greutate Oamenii slabesc in diabet dezechilibrat,
cancer, hipertiroidie.
Analize:
Glicemie (nu se mananca inainte cu 12h inainte de recoltare)
Glucozurie in 24h - absenta in mod normal; daca este prezenta pacientul
a avut glicemie peste 180mg/dl (a depasit pragul renal)
Hb glicozilata - evidentiaza valorile glicemice crescute
In farmacie i se recomanda tratament igieno-dietetic, jumatate
comprimat Siofor, sa mearga la medic. Daca nu se prezinta la doctor
face cetoacidoza diabetica.
6

Simptomatologie:
-pacientul in acidoza metabolica - respiratie de mere verzi sau de mere
putrede; polipneic (respiratii scurte si cu frecventa mare); nu este
orientat temporo-spatial; tegumente deshidratate; tubor abdominal
-poate ajunge la coma diabetica hiperglicemica (glicemie in jur de
600mg/dl): pacientul se deshidrateaza; pH acid; oligurici sau anurici creste vascozitatea -> hemoconcentratie; uree, creatinina crescute
Diabetice orale: Siofor, Meguan (poate da hipoglicemie)
Tratament:
-Pacientul se rehidrateaza cu ser fiziologic (3-4l)
-i se administreaza glucoza tamponata (500ml cu insulina 16U 10% sau
8U 5%); -i se administreaza solutie de bicarbonat pentru neutralizarea
acidozei (rezerva alcalina - 22 normal)
-cand scade insulina sub 300 se administreaza insulina subcutan
-in functie de potasemia serica adm KCl Coma hipoglicemica
Apare la pacientii insulinodependenti
Tratament: insulina lenta 1U/zi sau insulina rapida 2U/zi
Simptome: transpiratii, ameteli(vertij), pierderea cunostintei
Pacientul trebuie sa manance la max 15min dupa ce isi adm
insulina
Daca ameteste trebuie sa ia ceva dulce (miere, zahar)
- Profil glicemic: glicemie recoltata din deget inainte de masa

Complicatii ale diabetului:

Afectarea arterei retiniene -> retinopatie
Afectarea glomerulara -> nefropatie diabetica
Afectarea arterelor membrelor inferioare -> arteriopatie diabetica
Afectarea nervilor periferici -> neuropatie diabetica
Afectarea arterelor care iriga inima si creierul -> macroangiopatii
Retinopatie diabetica
-merge pana la cecitate
-artere retiniene rigide si ingrosate
Nefropatia diabetica
-albuminuria (prez in sange) stabileste diagnosticul
-rinichiul este mic
-uree si creatinina crescute
-secundar apare insuficienta renala (creatinina >11 - se ajunge la
dializa); are proteinurie, uree, creatinina mari; pacient palid, respiratie
uremica; pacientul face dializa Tipuri de dializa:
Hemodializa
Peritoneala (pacientul o poate face singur acasa)
Arteriopatia diabetica
-se infunda arterele membrelor inferioare
-prez ischemie (picioarele se invinetesc, dar, sunt reci), afecteaza
ambele picioare (daca este afectat un singur picior - tromboza)
-semne de hipoperfuzie;
-prez semne de arterita
-poate ajunge la necroza - se infecteaza - apare gangrena -> amputare
-

CURS 4 TRAUMATISMELE TORACELUI

-toracele poate prezenta leziuni ale continatorului(perete sternocostal,muschi diafragm si ale continutului(viscere)
-traumatismul toracic inchis,deschis reprezinta un ansamblu de leziuni
locale, parietale si viscerale si de tulburari generale functionaleinsuficienta respiratorie si circulatorie Mediastinul cuprinde: inima
(cord), plamani, trahee, esofag.
Traumatisme: - inchise
deschise - nepenetrante sau penetrante
Traumatisme toracice inchise: Contuzie simpla a toraceluipoate fi simpla parietala fara sa fie insotita de fracturi costale sau leziuni
viscerale. Se insotesc de durere, junghi, dispnee, respiratie artificiala,
stare de soc, neliniste. -uneori se complica de aparitia unor echimoze pe
fata, gat, de echimoze bucale, faringiene, conjunctivale, echimoze de
epistaxis, otoragie; aceste tulburari constituie masca echimotica cervicofaciala = MORESTIN (compresiune ce duce la cresterea presiunii in
sistemul cavitar superior si consecutiv ruperea capilarelor).
Tratament:-antialgice(suprimarea durerii)
-infiltratie locala
-oxigenoterapie in prezenta mastii echimotice Contuzia
complicata cu fracturi sternocostale-fracturile sternocostale pot fi
directe(unde a actionat agentul traumatic) si indirecte (la distanta).
In fracturile multiple cu volet deplasarile coastelor fract sunt mari.
Tabloul clinic:durere continua in punct fix,accentuata prin respiratie,
bolnavul nu poate tusi, crepitatie osoasa perceputa la palpareDiagnostic
de certitudine se face prin examen radiologic.
Complicatii fracturi costale:-hemoragie:prin lezarea arterei
intercostale -pneumotorax-acumulare de aer in cavitatea toracica hemotorax-acumulare de sange in cavitatea toracica -emfizem prin
ranirea pleurei si a plamanului -leziuni ale diafragmului, ficatului si
splinei^ hemoragie interna
9

Voletul costal

: zone mai mult sau mai putin intinse ale peretelui

toracic,desolidarizate de acesta prin fracturi multiple costale si/sau
sternocostale,ce duc la miscari parodoxale; in inspir ,spre deosebire de
restul peretelui toracic,voletul se deprima,revenind la poza initiala in
expiratie.
Clinic, se descriu volete costale:-anterioare -laterale -posterioare
Examenul clinic - pacient socat cu mucoase si tegumente palide, cianoza
extremitatilor, transpiratii reci, dispnee, puls tahicardic, hipotensiune.
La inspectie se constata: miscari paradoxale ale peretelui care la inspir
se infunda, iar la expir expansioneaza. La palpare apar: crepitatii osoase
si miscari anormale ale fragmentelor costale=torace moale.
Examen radiologic fracturi costale+starea viscerelor din cutia toracica.
Tratamentul voletului costal:
-masuri de prim ajutor la locul accientului consta in :
A) imobilizarea voletului(apasare manuala sau cu material improvizate)
b)
culcarea
pacientului pe partea lezata
c)
calmarea
durerii:antialgice
-ingrijiri spitalicesti:gesturile terapeutice vor fi facute in ordinea
importantei vitale:
a)
evacuarea unui hemotorax
b)
drenajulunui pneumotorax sufocant
c)
eliberarea
CAS (cailor aeriene superioare) prin aspiratie
nazo-traheala, intubatie sau traheostomie
d)
administrarea de oxigen pe sonda
e)
calmarea durerii
f)
reechilibrarea volemica: transfuzii,perfuzii
g)
sonda
nazogastrica pt reducerea dimensiunii gastrice
h)
administrarea de antibiotic
i)
stabilizarea
voletului prin fixatoare externe

10

CURS 5 URGENTE CARDIOVASCULARE

Inima = organul central al ap cardiovascular cu rol de pompa
aspiratoare- respingatoare.
Arterele conduc sangele cu substante nutritive catre tesuturi si organe.

ANGINA PECTORALA
Ischemie miocardica tranzitorie, prin dezechilibru acut, intre cererea si
aportul de O2 la nivelul miocardului, circulatia coronariana devenind
inapta de a asigura nevoile metabolice ale muschiului miocardic si de a
acoperi consumul de O2.
Tablou clinic in forme tipice:
Durerea - aparitia paroxistica a durerii legate de efortul fizic; alteori
efortul poate fi emotional, intelectual, digestiv; caracterul constrictiv al
durerii - cu senzatie de gheara. Alteori poate fi descrisa ca o arsura,
presiune.
Anxietate - senzatia mortii iminente, sentimentul ca fiecare criza poate
sa-l coste viata; criza de angina este o intrerupere temporala a vietii
(Heberden), o meditatie asupra mortii (Seneca); durata scurta a durerii
2-3 min, mai rar 10-15 min, dincolo de 30 min trebuie suspectat un
preinfarct sau chiar infarct miocardic; inhibitia oricarei activitati pe
timpul crizei (spectator de vitrina).
Disparitia durerii la nitroglicerina in 3-5 min, reprezinta un semn clinic
major, constituind un test de diferentiere fata de preinfarct sau infarct.
Semne EKG - nu sunt obligatorii. In 25-30% nu apar modificari;
modificari ale repolarizarii, aplatizari sau negativari ale undei T.
Diagnostic diferential: nevroza cardiaca; durerea nu apare la efort;
localizarea, iradierea si durata sunt necaracteristice; sistarea efortului
sau administrarea de nitroglicerina rar inlatura durerea; preinfarctuldurerea este mai intensa 15-30 min si cedeaza partial la nitriti.
Tratament: nitroglic sublingual sau solutie alcoolica 1% 3 picaturi
sublingual si durerea dispare in 1-2 min. In crize anginoase severe si
rebele: tratam asociat - nitrati + betablocante (pentalong + propanolol)

11

INFARCTUL MIOCARDIC
- Necroza ischemica a unei zone de tesut miocardic, tradusa clinic prin
acces dureros particular, iar EKG prin modificari caracteristice.
Etiologic: in 80% ateroscleroza coronariana; stenoza aortica, stenoza
mitrala, HTA paroxistica, intoxicatii cu CO, uremii, tulburari de ritm,
socuri, hemoragii acute.
Tablou clinic: in ^ din cazuri = durere in plina sanatate fara nicio cauza;
in 40% cazuri + vechi anginos; in 10-20% cazuri + efort fizic, emotii,
traumatisme, etc.
Semne clinice esentiale:
Durerea: sediu retrosternal; iradieri foarte intinse (cefalice, brahiale,
chiar abdominale); caracter constrictiv; intensitate extrema, atroce;
durata 1-48 h, nu cedeaza la nitriti; apare de obicei in repaus si
determina agitatia bolnavului.
Hipotensiunea: apare imediat sau la 6-24 h precedata de o usoara
crestere a tensiunii arteriale; poate ajunge la colaps si poate persista
saptamani; trebuie supravegheata tot timpul bolii fiind un element
capital nu numai pentru diagnostic dar si pentru prognostic si tratament.
Febra: apare la 12-24 h de la debut (38oC)
FEBRA + durere toracica intensa = infarct miocardic
Alte semne clinice:
- semne cardiace: asurzirea batailor cardiace, extrasistole, fibrilatie
atriala
- semne pleuro-pulmonare: tuse chintoasa, dispnee
- semne gastrointestinale: dureri epigastrice, greturi, varsaturi, eructatii,
sughit, meteorism, constipatie
- semne renale: oligurie (prin scaderea debitului cardiac)
- semne neuropsihice (uneori): stari confuzionale, pareze, paralizii
EKG: -ischemie: modificarea undei T (negativa, ascutita, ramuri egale)
-leziune: modificarea segmentului ST (supradenivelare convexa)
-necroza: aparitia unei unde Q de necroza.

12

Semne biologice:
- Cresterea TGO (daca zona de necroza este de cel putin 10% din
miocard) 70-600 U/ml (N=8-40 U/ml) in 24 h si revine la normal in 4-7
zile, in 90% cazuri.
- Dehidrogenaza lactica - creste peste 500 U (N=150-300 U), creste dupa
12 h pana la 4 zile si tine in medie 11 zile; in 9% cazuri
- Creatinkinaza, cea mai specifica intalnindu-se electiv in miocard si in m
striat, creste in primele 5 ore, max la 30 ore si dispare dupa 48 ore
- Hiperleucocitoza; 15.000-20.000 mm3 se mentine 2 sapt; cresterea
fibrinogenului peste 600 mg% in 2/3 din cazuri; poate creste glicemia,
glicozuria.
Diagnostic pozitiv: semnele clinice descrise; EKG (semne de ischemie,
leziune, necroza), semne biologice.
Tratament: 3 elemente principale
a) Repaus la pat 14-20 zile, apoi pt 2-3 saptamani, repaus in pozitie
semisezanda
b) Sedarea durerii: morfina 0,01g iv sau subcutan, sau mialgin im 0,10g
asociate cu atropina 0,5 mg iv si oxigenoterapie
c) Anticoagulant: heparina (300-400mg/24h) iar dupa 3-4 zile
trombostop.
+ regim alimentar desodat, fara alcool, fumat.

13

a)

b)

ARTERITA
Este o boala a arterelor caracterizata prin reducerea sau suspendarea
fluxului sanguin, cu ischemie tisulara ce duce la gangrena.
Este acuta si cronica (trombangeita obliteranta Burger, arterita
arterosclerotica, boala Raynauld); forma acuta reprezinta o urgenta
vasculara datorita obstructiei brutale a lumenului arterei:
Embolie arteriala periferica (embolii plecate din cordul stang, fibrilatii
atriale, infarct miocardic, stenoze mitrale, insuficiente mitrale,
miocardite, endocardite)
Tromboza arteriala: obstructia brutala a unui trunchi arterial duce la
suspendarea irigarii cu sange a teritoriului respectiv manifestat prin:
durere intensa, fulgeratoare in teritoriul respectiv, absenta pulsului,
paloare, raceala, furnicaturi, tulburari de sensibilitate, diminuarea pana
la disparitia reflexelor.
Tratament: medical in primele 4-6 h - analgezice (morfina, mialgin),
vasodilatatoare, anticoagulante. Dupa administrarea tratamentului
medical, 2 situatii se pot prezenta in termen de 6 h:-toate semnele
regreseaza, membrul respectiv se recoloreaza si se reincalzeste; -se va
continua tratamentul sub supravegere
-semnele nu dispar - indicatie de interventie chirurgicala
(dezobstructie arteriala + amputatie)
Arterita cronica
-semne clinice:
Stadiul I: picioare reci
Stadiul II: dureri intermitente (ca o crampa), tegumente palide, reci,
muschii se atrofiaza
Stadiul III: durerea la repaus la nivelul muschilor gambei, simte nevoia
sa tina piciorul atarnat la marginea patului, nu suporta cearceaful Stadiul
IV: gangrena (necroza)

14

CURS 6 RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE = totalitatea

masurilor ce trebuiesc aplicate de urgenta pentru restabilirea sau
inlocuirea temporara a functiilor vitale ale organismului - respiratia si
circulatia -scopul principal al resuscitarii este de a mentine respiratia si
circulatia la parametrii cat mai apropiati de normal deoarece deficienta
uneia dintre ele produce tulburari in transportul de O2 si CO2 cu efecte
rapide grave asupra intregului organism. Astfel lipsa de O2 actioneaza
foarte rapid asupra SNC ducand la incetarea functiilor scoartei
cerebrale, apoi la oprirea respiratiei, ceea ce atrage dupa ea oprirea
cordului si instalarea mortii clinice (aparente).
-MOARTEA, in conceptia actuala, este un proces ce se desfasoara in 2
etape distincte: clinica-definita ca oprirea batailor cordului si a
respiratiei; si biologica: instalarea de leziuni ireversibile la nivelul SNC.
-TESUTURILE SI ORGANELE au sensibilitate diferita la lipsa de O2
in raport de gradul lor de diferentiere, din acest punct de vedere cele mai
sensibile sunt celulele neuronale din scoarta cerebrala si aceasta explica
de ce o lipsa acuta si totala de O2 duce la pierderea imediata a
cunostintei, fiind suficiente doar 3-4 min pentru ca leziunile cerebrale
produse sa devina ireversibile. Orice incercare de restabilire a functiilor
cerebrale dupa 6-8 min de anoxie este sortita esecului, chiar daca alte
functii respiratorii, circulatorii, excretorii s-au reluat la parametrii
normali, bolnavul traieste dar ramane un decerebrat si moartea
definitiva se va produce la scurt timp.
-acest fapt ne demonstreaza urgenta ajutorului ce trebuie acordat, care
de multe ori este simplu si poate fi realizat de orice cadru medical.
-omul poate rezista 30 zile fara alimente, 3 zile fara lichide si doar 3 min
fara oxigen.

15

Resuscitarea respiratorie:
=are drept scop restabilirea schimburilor gazoase la nivelul alveolelor
pulmonare prin completarea sau inlocuirea miscarilor respiratorii cu
ajutorul respiratiei artificiale.
-cauzele tulburarilor respiratorii: multiple si se intalnesc la orice nivel al
drumului pe care O2 si CO2 il au de parcurs intre aerul atmosferic si
tesuturi:
a) cauze externe: lipsa O2 din aerul inspirat (la mari inaltimi, submersie,
depresurisarea avioanelor la mari altitudini, avalanse, accidente
anestezice)
b) tulburari de ventilatie pot fi: origine periferica (obstructie partiala,
totala a cailor aeriene: corpi straini, inghitirea de sange, de varsaturi sindrom Mendelson); origine centrala (paralizia centrilor respiratori - in
urma TCC traumatism cranio-cerebral, a insolatiei, intoxicatie cu
medicamente - barbiturice, barbiturice opiacee, intoxicatii cu alcool)
c) tulburarile schimburilor alveolare: edem pulmonar acut, inec
d) tulburari in sistemul de transport al O2: hemoragii mari cu colaps sau
blocarea hemoglobinei cu CO, substanta otravitoare-acid cianhidric
-frecventa normala: 16-18 respiratii/min
-metode: respiratie gura-gura, gura-nas, compresiune pe torace (expir),
tractiunea membrelor superioare deasupra corpului (inspir)
-instrumente: pipa Guedel, balon Ruben
-alte manevre: in decubit ventral: compresiune la baza toracelui (expir),
ridicare (inspir), tractiunea membrelor superioare

16

Resuscitarea cardiaca: =are ca scop reluarea batailor cordului folosind

manevre externe sau interne -oprirea cordului are 2 aspecte: stopul
cardiac si fibrilatia atriala
-cauze: lipsa de O2, factori toxici (CO, CO2 duc la stop cardiac),
hemoragii masive, reflexe nociceptive, electrocutarea, spanzurarea,
emotiile puternice pot duce la stop cardiac, politraumatisme grave,
insuficienta cardiaca grava, insuficienta hepatica severa
- semne de stop cardiac:
tulburari de ritm cardiac: bradicardie
hipotensiune
aparitia midriazei diminuarea frecventei miscarilor respiratorii (810 respiratii/min) - bradipnee
semne clinice de oprire a cordului: indirecte:
disparitia pulsului si a tensiunii arteriale
sistarea zgomotelor cardiace
hipotonie musculara
aparitia si instalarea midriazei bilaterale (dilatarea ambelor pupile)
electrocardiograma: linie izoelectrica
- electroencefalograma: linie izoelectrica -metode:
1) masajul cardiac extern: in decubit dorsal pe un plan dur, cadrul
medical pe partea dreapta face compresiuni puternice pe torace (60/min)
cu mana stanga pe regiunea sternala si mana dreapta pe fata dorsala a
mainii stangi; la nou-nascuti: in spatiul 4-5 intercostal stang cu 2 degete
2) masaj cardiac intern in timpul unei interventii chirurgicale
3) defibrilator electric (400W; 1,5-3,8A; 0,5s)
4) injectare in ventriculul stg de: adrenalina, noradrenal (spatiul 4
intercostal 4-5cm), sol de Ca, K -stimulare a funct de contract a cordului
-este obligatoriu sa se incerce resuscitarea timp de 40 min
-complicatii ale masajului cardiac extern: fracturi costale ce pot duce la
hemotorax sau pneumotorax

17

CURS 7 APENDICITA ACUTA =inflamatia apendicelui ileo-cecal cea mai intalnita afectiune -este considerata boala tineretii
-procesul inflamator apendicular survine cu precadere intre 10-40 ani
-in aceasta perioada corespunde frecventei bolilor inflamatorii si
perioada maxima dezvoltarii a ap folicular al apendicelui
-apendicele este considerat amigdala abdomenului (organ folicular)
-apendicita acuta este mai frecventa la persoanele care consuma carne si
mai putin frecventa la persoanele vegetariene
-factori favorizanti: -orice poate duce la obstructia lumenului si
impiedica libera comunica intre apendice si cec (lumenul apendicelui
comunica cu lumenul cecului) - staza - edem - ischemie - gangrena
apendiculara - apendicita; boli infecto-contagioase; apendicul se poate
contamina din lumenul colonului -forme anatomo-patologice:
1. Apendicita acuta catarala (cea mai usoara) - apendicul hiperemic,
lucios, erectil cu mezoul inflamat
2. apendicita acuta flegmonoasa - apendicul plin de puroi, aspect de
limba de clopot
3. apendicita acuta gangrenoasa - apendicul negru-verzui, vested, cu
pustule de puroi, friabil
Apendicita acuta flegmonoasa si cea gangrenoasa prod stari toxicoseptice ce duc la abcese septice, apoi deces.
-din focarul septic se descarca in torentul sangvin toxine si puroi
(microorganisme) si dau septicemie (abcese la creier, plaman, etc)

-simptomatologie: debut spontan-colica apendiculara in fosa iliaca

dreapta, care poate deveni generalizata, cuprinzand tot abdomenul
-manevre de evidentiere a apendicitei: manevra psoas, manevra
cuburilor de gheata intr-un vas cu apa, manevra Rausing -puncte
dureroase: pe linia spino-ombilicala, linia bispinoasa
Semne clinice: -durere in fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi,
inapetenta (lipsa poftei de mancare), constipatie, +/- febra
-examen de laborator: leucocitoza (>10 000 leucocite/mm3)

18

-diagnostic diferential:
cu colica renala dreapta
cu anexita la femei
cu nevralgie (discopatie lombara)
cu afectiuni extraabdominale (pneumonie - junghi intercostal)
- cu colica biliara -tratament: chirurgical
- -complicatii:
1. peritonita localizata = plastron apendicular; viscerele din jur
blocheaza procesul inflamator apendicular; nu se opereaza decat daca
febra persista mai mult de 3 zile si atunci se scoate doar puroiul;
tratament: repaus la pat, antibiotice, antialgice, antiinflamatoare, punga
cu gheata local, regim hidric
2. peritonita generalizata in 2 sau 3 timpi - durerea in fosa iliaca dreapta
- totul revine la normal - durerea cuprinde tot abdomenul

ULCERUL = lipsa de substanta: mucoasa, submucoasa, strat muscular,

seroasa cu diametrul de cel putin 5 mm la nivelul stomacului sau
duodenului
-mica periodicitate-2 sapt
-marea periodicitata-primavara si toamna
-durere in epigastru
-sistematizata - postprandial precoce sau tardiv -greturi, varsaturi
-factori favorizanti: fumatori si consumatori de alcool (nicotina si
alcoolul stimuleaza secretia de acid); poate fi produs de Helicobacter
pylori -diagnostic prin: - fibrogastroscopie
cu Bariu - radiografie
-complicatii:
1. acute - urgente medico-chirurgicale: ulcerul perforat, ulcerul
hemoragic
2. cronice - stenoza ulceroasa, penetratia ulceroasa, malignizarea
ulcerului (cancer)

19

1. 1). Ulcerul perforat =perforatie, orificiu in mucoasa,

submucoasa, muschi, seroasa cu diametrul de 2-5 mm -semne clinice:
durere vie, intensa, descrisa de pacient ca o impunsatura de pumnal sau
trasnet pe cer senin in epigastru la inceput, dupa care se generalizeaza in
tot abdomenul.

pacientul nu-si gaseste locul, devine agitat, urla de durere

sta cu membrele inferioare flectate pe abdomen, decubit lateral - pozitie
antalgica sau cocos de pusca
la examinarea abdomenului: durere foarte mare, contractura musculara
abdominala generalizata (abdomen acut)
-se efectueaza radiografie abdominala pe gol: pneumoperitoneu (40%
din cazuri) = acumulare
de gaze intre diafragm si fata viscerala a ficatului
-tratament: metoda Taylor - sonda de aspiratie nazo-gastrica (temporar,
cand nu se poate ajunge la medic imediat) pentru a aspira gazele si HCl
chirurgical - sutura leziunii la tineri cu 2 fire de nailon - rezectie
2/3 din stomac + vagotomie - solutii izotone: ser fiziologic, glucoza
2) . Ulcer

hemoragic

=leziune ulceroasa care intereseaza mucoasa, submucoasa, muschii

poate sa afecteze si vase de sange (arteriole, capilare, venule) care se
erodeaza si se acumuleaza sange in stomac care se exteriorizeaza prin
hematemeza si melena -semne clinice:

hematemeza (varsatura in zat de cafea)

melena (scaun lucios, consistenta moale, urat mirositor, negru ca

pacura)

paliditate(alb ca varul), lipotimie, tensiunea arteriala scade,

pulsul abia perceptibil, nemasurabil, senz de sete, mucoasa bucala usc
-cantitatea de sange necesara in stomac ca sa prezinte hematemeza
trebuie sa fie mai mare de 500 ml
-tratament: chirurgical - incizie xifo-ombilicala, rezectie, vagotomie;
solutii izotone; transfuzie cu sange izogrup, izoRh
20

Colecistita acuta

=inflamatia colecistului
-mai frecventa la femei: 10 femei la 1 barbat
-cauze: la femei tulburari hormonale, tulburari metabolice-se formeaza
calculi; la barbati pancreatita (dupa consumul exagerat de alcool, mese
copioase - prajeli) ce duce la secretie de enzime, fermenti -semne
clinice:
colica biliara=durere colicativa in hipocondrul drept cu iradieri dorsale
si in umarul drept

greturi, varsaturi

meteorism abdominal

tranzit incetinit pt gaze si materii fecale (constipatie)

+sau-febra

+sau-canduncalculmigreaza si stagneaza in canalul coledoc,

apare icter si urina hipercroma
-examen de laborator: ecografie - prezenta de calculi; hemoleucograma,
glicemie, uree -tratament: chirurgical

21

CURS 8 PANCREATITA ACUTA -inflamatia pancreasului frecventa 10 barbati la 1 femeie -secreta enzime si fermenti, este
descrisa prin suprasolicitarea pancreasului, dupa mese copioase, bauturi
alcoolice reci; se suprasolicita prin secretia de enzime ????
-este descrisa ca o centrala nucleara - bombardeaza organismul cu
enzime care distrug tesuturile - apare mai frecvent la persoane care
prezinta litiaza biliara dupa mese copioase -3 forme:
1) pancreatita acuta edematoasa
2) pancreatita hemoragica
3) pancreatita necrotica hemoragica -semne clinice:
Durere violenta in epigastru care iradiaza in hipocondrul stang (durere
in bara)
Apar semne de ocluzie intestinala, greturi, varsaturi, meteorism
abdominal
Durerea este persistenta care produce agitatia pacientului
+ sau - febra -analize de laborator:
Cresc leucocitele > 10.000/mm3 VSH creste, pana in 7 unitati
Specific: Se determina amilazemia (cantitatea de amilaze in sange) si
amilazuria (cantitatea de amilaze in urina)
Creste glicemia (VN=80-120 mg%) Calcemia scade (VN=8-11 mg%)
Ecografia abdominala - marirea de volum a pancreasului cu edem in jur
CT sau RMN
Diagnosticul pozitiv se pune dupa examenul clinic
-tratament: repaus la pat, sistarea alimentarii orale
alimentatie parenteral cu solutii normotone: ser fiziologic si glucoza
se administreaza in perfuzie antienzime (Trasinol) 500U la 12 ore
antibiotice cu spectru larg (peniciline sau cefalosporine) in perfuzie
antispastice (No-spa) si antialgice (algocalmin)
punga cu gheata local (aplicatii reci)
sonda de aspiratie nazo-gastrica
daca starea generala se altereaza dupa 4-5 zile, trebuie sa se intervina
chirurgical

22

OCLUZII INTESTINALE =oprirea tranzitului pt gaze si materii

fecale si consecintele date organismului -dpdv etiologic - 2 forme:
1)
ocluzii intestinale dinamice (functionale)
2)
ocluzii intestinale mecanice
1) ocluzii intestinale dinamice (functionale)
= ocluzia care nu prezinta un obstacol la nivelul tubului digestiv -cauze:
In traumatisme cranio-cerebrale (TCC) si vertebro-medulare
In afectiuni toracice: pneumonii, nevralgii intercostale
In afectiuni abdominale: colica biliara sau colecistita acuta, pancreatita
acuta, boala ulceroasa (mai ales in criza) , ulcerul perforat, colica
saturnina (intoxicatia cu Pb), colica salpingiana (anexita), colica renala,
colica apendiculara
Fracturile de bazin
Fracturile oaselor lungi -nu se opereaza, se trateaza cauza
2) ocluzii intestinale mecanice= ocluzia care prezinta un obstacol la
nivelul tubului digestiv
-cea mai frecv cauza: tumorile (gastrice, de intestin) benigne sau malign
-alte cauze:
Rasucirea unor segmente ale tubului digestiv=volvulus (gastric, de
intestin subtire, intestin gros) care duce la ischemie, apoi necroza,
perforare si deces
Ghemuri de ascarizi (viermi)
Fitobezoari (daca ingeram samburi de la struguri, datorita celulozei in
duoden, in prezenta enzimelor, isi maresc volumul de 3-4 ori si
obstrueaza tubul digestiv)

Herniile strangulate (intestin iesit printr-o perforatie si se

blocheaza): inghinale
la
barbati; hernia=spartura in peretele abdominal
Telescoparea intestinului gros (iesirea intestinului in afara prin
rect)
Bridele/aderentele dupa interventiile chirurgicale

23

-semne clinice/simptomatologie:
Oprirea tranzitului pt gaze si materii fecale
Dureri abdominale sub forma de colici
Meteorism abdominal
Greturi si varsaturi alimentare la inceput, apoi de staza si apoi
fecaloide -se face radiografie abdominala pe gol - imagini in cuib de
randunica/hidroaerice -tratament:
- sonda de aspiratie nazo-gastrica
- se perfuzeaza cu ser fiziologic, glucoza pt ca nu se poate alimenta
- antispastice, antialgice
- se incearca evacuarea intestinului, clisma
- interventie chirurgicala - rezectie gastric
-

SARCINA EXTRAUTERINA = urgenta medico-chirurgicala in care

ovulul s-a nidat la nivelul unei zone anexe uterului -in primele 3 luni
prezinta semne clinice de sarcina: hiperpigmentarea areolelor mamare,
tensiunea sanilor, lipsa menstruatiei, inapetenta, greturi, varsaturi
-la ecografie, uterul este normal, dar anexa dreapta prezinta o
formatiune marita de volum -dupa primele 3 luni apar semnele de
sarcina extrauterina rupta (se rupe trompa):
- Durere in fosa iliaca stanga sau dreapta
- Semne de hemoragie interna:
- Senzatie de sete
- Paloare
- Hipotensiune arteriala
- Puls frecvent si abia perceptibil
- Lipotimie
-tratament: interventie chirurgicala pt oprirea hemoragiei,
coaserea/sutura sau indepartarea anexei (trompei rupte)

24

COLICA RENALA =calculi migrati de la nivelul rinichiului prin

uretere in vezica urinara -semne clinice:
Durere violenta, intensa, colicativa
Greturi, varsaturi
Sange in urina=hematurie macroscopica
- Meteorism abdominal aparut reflex -tratament: medical:
-repaus la pat
-antispastice (scobutil, no-spa, papaverina)
-antialgice (algocalmin, mialgin)
HEMATURIE MACROSCOPICA=urina cu sange - apare in:
1)
Traumatism lombar care afecteaza rinichii
2)
Cancer renal
3)
Tuberculoza renala: pacientul scade in greutate, nu are pofta de
mancare
4)
Infectii urinare: cistita hemoragica (+dureri in epigastru);
tratament: antiseptice urinare
5)
Prostata la barbati
6)
Litiaza renala

25

CURS 9 TRAUMATISME ABDOMINALE

CONTUZIA ABDOMINALA = traumatism inchis caracterizat prin
leziuni care intereseaza numai peretele abdominal (contuzii simple) iar
alteori intereseaza si viscerele din cavitatea abdominala (contuzii
abdominale profunde)
-se pot insoti de soc, hemoragie si peritonita
-in cursul accidentelor importante, pot fi interesate mai multe segmente
ale corpului omenesc (bazin, membre, craniu) = traumatisme multiple cauzele principale ale contuziilor abdominale sunt:
accidentele de circulatie, accidente sportive, accidente casnice
agresiunile
explozii submarine
-gravitatea contuziilor abdominale depinde de:
1) violenta traumatismului si directia de actiune a agentului vulnerant
- cand agentul vulnerant actioneaza perpendicular sau oblic pe
peretele abdominal, leziunile sunt profunde, viscerale
-cand agentul vulnerant actioneaza tangential cu peretele
abdominal, leziunile sunt superficiale si se intalnesc doar la nivelul
peretelui abdominal
2) starea de contractie a peretelui abdominal
- muschii sunt relaxati - leziuni profunde -muschii sunt contractati leziuni superficiale
3) starea de plenitudine a stomacului si a intestinului
-lovitura dupa ce se serveste masa (stomacul/intestinul plin) ->
peritonita
4) starea patologica a viscerelor
-contuzia abdominala poate determina 2 feluri de leziuni:
a) leziuni parietale (ale peretelui): simple echimoze, rupturi musculare
(ce duc la hernie), rupturi vasculare (ce duc la hematom)
b) leziuni ale continutului cavitatii peritoneale: ale viscerelor (cavitare,
parenchimatoase), ale vaselor mari de sange (arteriale si venoase) si ale
mezourilor

26

2)

3)

3)

>

>

-mecanismele de producere ale acestor leziuni sunt:

leziunile viscerelor cavitare se pot produce prin:

1)
zdrobire (a intestinului de catre coloana vertebrala in urma unui
traumatism)
smulgere (intestinul si mezoul sunt desirate la nivelul insertiilor in
cursul traumatismelo; ex: caderi de la inaltime)
spargere a unei anse intestinale care este plina de gaze si materii fecale
in momentul agresiunii

leziunile viscerelor parenchimatoase (ficat si splina) se pot

produce prin:
1)
lovitura directa cu sau fara fracturi costale
2)
zdrobire (intre coaste si coloana vertebrala)
ruptura in caz de ciroza (deoarece ficatul si splina sunt marite de volum
si se pot rupe)
-simptomatologia unei contuzii abdominale:

semne de soc - hemoragie interna si peritonita

in contuzia abdominala insotita de hemoragie interna (ruptura de ficat si
splina), bolnavul prezinta:

facies palid

senzatie de sete

extremitati reci, tegumente si mucoase palide

tensiunea scade=hipotensiune, puls arterial slab, nemasurabil,

lipotimie
-examen de laborator: scaderea Hb si Ht
in contuzia abdominala insotita de peritonita (cand sunt interesate
viscerele cavitare: stomac, duoden, intestin subtire, intestin gros),
bolnavul prezinta aceleasi semne clinice ca la ulcerul perforat:

durere locala, apoi devine generalizata in tot abdomenul

contractura musculara abdominala

meteorism abdominal
-se face radiografie pe gol - pneumoperitoneu - imagine de semiluna tratament: medico-chirurgical

27

PLAGILE ABDOMINALE
-plaga=o solutie de continuitate la nivelul tegumentelor
-plaga abdominala=solutie de continuitate la nivelul peretelui abdominal
-2 situatii:
1) plagi abdominale nepenetrante sau superficiale
2) plagi abdominale penetrante sau profunde - intereseaza si viscerele
cavitatii abdominale; pot fi insotite de hemoragie, peritonita
PLAGILE DE RAZBOI
-pot fi provocate de gloante sau schije
1) plagile provocate de gloante -sunt mici si au forma glontului
-se pot identifica orificiul de intrare, canalul glontului si orif de iesire
-daca se constata numai orificiul de intrare al glontului, se numeste
plaga unipolara sau oarba, indicand ca proiectilul a fost retinut intre
tesuturi si se poate vedea la radiografie
-daca se constata si orif de intrare si orif de iesire, se num plaga bipolara
-plaga in seton=plaga impuscata superficiala care are un orificiu de
intrare si unul de iesire; se intalneste la nivelul cutiei craniene, dar nu
patrunde decat intre piele si os
2) plagile provocate de schije -sunt mari, neregulate, produc adevarate
dezastre tisulare. daca intereseaza vase mari (aorta abdominala), decesul
se produce pana intr-un minut

28

CURS 10
TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE(TCC)
-reprezinta totalitatea tulburarilor locale si generale datorate acti unui
traumatism direct sau indir asupra craniului si a continutului acestuia
-se caracterizeaza prin procese patologice complexe: osoase, nervoase,
infectioase si constituie o urgenta medico-chirurgicala care trebuie
intoteauna internata in spital (minim 3 sapt)
-TTC chiar daca sunt superficiale, fara leziuni osoase vizibile, pot fi
insotite de complicatii encefalice (ale creierului) si/sau infectioase
(meningita, abces)
Clasificare TCC: -TCC inchise
-TCCdeschise:-nepenetrante superficial (plagi, hematoame),
profunde (fracturi ale oaselor craniene, iar dura mater este intacta)
-penetrante:se caractertz prin fractura oaselor craniului cu
lezarea durei mater, care duce la complicatii encefalice sau infectioase
Fracturile craniului:
-de bolta craniana
-de baza
Fracturi de bolta craniana
-sunt det in timp de pace, de agresiuni, de accidente rutiere, casnice,
sportive, de munca, iar in timp de razboi fracturile craniului sunt
determinate de gloante si schije. agentul vulnerant poate actiona direct
sau indirect prin contralovitura in cursul caderii de la inaltime in
picioare,in sezut sau in barbie Simptomatologie fracturi craniene:
-durere fixa la punctul lovit
-hematom (acumulare de sange) pericranian cu sau fara infundare
osoasa -radiografia craniana stabileste diagnosticul de fractura+examen
neurologic+examen fond de ochi (FO)- se fac obligatoriu; CT si RMN
RETINA ESTE OGLINDA CREIERULUI !!!
Indicatii terapeutice:-in fracturile simple: repaus fizic si psihic la pat,
sedative usoare, antialgice

29

Fracturi de baza de craniu:

-cele mai frecvente sunt iradiate de la bolta
-restul sunt izolate ale bazei craniului(care se produc in urma caderii de
la inaltime in picioare, sezut sau barbie )
Simptomatologie:
1.Echimoze - in partile moi
2.Scurgerea de sange,de LCR sau de substanta cerebrala prin orificii
naturale (nas, gura, conduct auditiv extern)
3.
Paralizii ale nervilor craniei
4.
Prezenta
e sange in LCR,extras prin punctie rahidiana
1.Echimoze-cu sediul subconjunctival, palpebral (suborbital) si bulbar traduc existenta unei fracturi de baza de craniu(etaj anterior)cand apar
tardiv dupa 2-4 zile
-se deosebesc de echimozele conjunctivale palpebrale ce apar imediat la
cateva minute sau ore dupa contuzii ale partilor moi
2.Scurgerea de sange prin nas=epistaxis iar prin conductul auditiv
extern=otoragie -poate fi abundenta si aceasta scurgere de sange trebuie
deosebita de cea provocata prin contuzie directa
-in otoragie dupa fractura de baza de craniu sangele este mai fluid si lasa
pe compresa introdusa in conductul auditiv extern o pata rosie
inconjurata de o zona clara produsa de scurgerea de LCR
-scurgerea de substanta cerebrala prin orificii naturale faciale
reprezinta un simpton foarte grav
4.
Leziuni ale nervilor cranieni-pot fi primitive prin sectionarea
nervilor,secundare datorate compresiunii calusului osos format - duc la
tulburari
-cei mai lezati:nerci auditivi,facial,oculo-motor extern insotit de
strabism intern,nervul optic produce tulburari grave vizuale

30

Diagnostic in fracturi de baza ale craniului:

-examen clinic al pacientului -examen neurologic ,ORL si oftalmologic
-radiografii de craniu in diferite pozitii -prin CT si RMN
-prin punctie occipitala sau lombara Tratament:
-internati in serviciu de neurochirurgie -repaus fizic si psihic dezinfectia orificiilor nazale, auriculare -antibiotice pentru prevenirea
infectiei
In fracturi de baza de craniu cu deplasare leziunile encefalice sunt
importante si prognosticul este grav.
Complicatii TCC:
Complicatii meningo-encefalice neinfectioase:
1.
Comotia
cerebrala- este det de o tulburare functionala a
creierului, a functiilor centrilor nervosi,fara a se insoti de leziuni
organice depistabile prin mijloacele actuale; apare dupa accident
Simptomatologie:dupa accient,stare de coma sau semicoma,manifestata
prin obnubilare (dezorientare temporo-spatiala),nu bea si nu
mananca,hipotonie musculara,sensibilitate abolita tactila,termica si
dureroasa,fata este palida,pupile dilatate si insensibile la
lumina,incontinenta sfincteriala de materii fecale si urina,pulsul rar(4050
batai/min)
neregulat
si
depresibil,respiratie
slaba,lenta,suspina;evolutia este favorabila. Se interneaza in spital, sub
supraveghere (min 3 zile) si investigatii.
2.
Contuzia
cerebrala-este o stare de comotie grava,survine
dupa TCC grave cu sau fara fractura de craniu,encefalul prezinta leziuni
distructive,mai mult sau mai putin intinse. Simptomatologie:
caracterizata prin coma profunda,atonie musuculara,anestezie totala
(sensibilitate abolita),hipertermie,tulburari grave respiratorii si
circulatorii,incontinenta sfincteriala.
Evolutia poate fi grava,mai ales dupa TCC deschise si infectate;sau
favorabila spre vindecare cu sau fara sechele.Tratamentul este de
specialitate,in servicii de neurochirurgie.

31

CURS
11
COMPLICATII
MENINGOENCEFALICE NEINFECTIOASE SECUNDARE TRAUMATISM
CRANIO-CEREBRALE (TCC)
1)
COMOTIE
2)
CONTUZIE
3)
SINDROMUL DE COMPRESIUNE CEREBRALA
Este provocat de compresiunea/comprimarea locala a unui hemisfer
cerebral (jumatate din emisfere) printr-un fragment osos, hematom sau
hipertensiune intracraniana
Cea mai frecventa cauza: produsa printr-un hematom extradural (intre
dura mater si os)
Dezvoltarea hematomului (acumulare de sange) se face imediat sau
progresiv (ore, zile si chiar saptamani)
Alteori, hematomul se poate localiza subdural (intre dura mater si
creier) sau chiar intracerebral (in creier)
Simptomatologia hematomului extradural sau sindromului de
compresiune cerebrala:
Hemiplegie contralaterala (paralizie care afecteaza jumatatea opusa a
corpului)

Durere de cap, cefalee puternica

Bolnavul este confuz si intra in coma

Rar, midriaza
Miscarile respiratorii ale toracelui pe partea opusa hematomului
diminueaza ca amplitudine

Puls rar
Diagnosticul se pune pe aceste semne
Examen neurologic, fund de ochi
CT sau RMN - localizeaza hematomul
Tratament: trepanatia cu evacuarea sangelui

32

SINDROM DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANA

Apare posttraumatic sau la pacienti cu HTA mare (maligna)
Este determinata de tulburari circulatorii si anume: in focarul traumatic
se produce staza circulatorie arteriala cu plasmexodie (iesirea plasmei
din vasele sangvine in spatiile interstitiale de la nivelul creierului si se
produce edem cerebral posttraumatic)
Semne clinice:

Cefalee violenta si rebela la tratament

Varsaturi fara efort, in jet, fara a avea legatura cu alimentatia si fara
greata

Fotofobie

Crize convulsive epileptiforme

Examen fund de ochi (FO): arata staza papilara
Farmacoterapia/tratament: Perfuzii cu sol hipertone - glucoza
33% 100 ml x 2 ori/zi, cu MgSO4 si manitol, Diuretice: furosemid ,
Administrare de cortizon, corticoizi in perfuzie, Antibiotice
4)

COMPLICATII MENINGO-ENCEFALICE INFECTIOASE

SECUNDARE TRAUMATISMELOR CRANIO-CEREBRALE
1) MENINGITA SEPTIC A
Provocata de streptococi, pneumococi
Apare in 2-3 zile dupa TCC deschis
Poate fi: - seroasa sau purulenta
precoce sau tardiva (8-15 zile traumatism)
Semne clinice:

Febra

Este agitat, Delir

Redoare de ceafa (nu poate face flexia) - coloana este

dreapta
Examen clinic: cresc leucocitele >15.000-20.000/mm3 =
hiperleucocitoza, Punctie lombara - LCR purulent
Tratament: peniciline

33

HERNIA CREIERULUI
= iesirea prin plaga a materiei cerebrale sub forma de pulpa negricioasa
3) ABCES CERREBRAL POSTTRAUMATIC
Poate apare precoce (abces acut) sau tardiv (abces cronic cerebral
posttraumatic - peste 3 luni)
Apare dupa traumatisme cu retentie de corpuri straine (gloante,
schije)
Simptomatologia: sindrom de HT intracraniana:

cefalee violenta si rebela la tratament

varsaturi in jet, fara efort, fara greturi

fotofobie

febra

anorexie si scadere in greutate

tulburari psihice

apatie (somnolent)

pareze, paralizii ale membrelor

tardiv - crize epileptiforme

2)

COMPLICATII TARDIVE ALE TCC

1) SINDROM PSIHIC
Cefalee, ce se accentueaza la orice inclinare a corpului, la tuse, efort
fizic, cand se expune la curenti de aer, vant, la raceala (tuse)
Vertij (isi pierde echilibrul)
Amnezie (nu isi aminteste)
2) EPILEPSIA TRAUMATICA TARDIVA
Dupa 3-12 luni de la accident
Crize epileptiforme
3) TULBURARI SENZITIVE SI MOTORII
Vertije, cefalei persistente, furnicaturi ale extremitatilor membrelor,
pareze, paralizii limitate

34

TRAUMATISME VERTEBRO-MEDULARE
Se insotesc cu TCC
Transportati cu salvari antisoc sau pe calea aerului (elicopter)
Prima recomandare: a nu se face rau vrand sa faci bine
Se scoate in aceeasi pozitie de la locul accidentului
COMA
5 grade
Simptomatologie:

Abolirea/ sistarea totala a starii de constienta

Tulburari vegetative (de respiratie, cardiace, tensiune, puls,
temperatura, tulburari de deglutitie), tulburari oculare, tulburari
neurologice
Grad I: Bolnavul este incostient Functiile vegetative (respiratorii si
circulatorii, toti timpii deglutitiei sunt prezenti) sunt normale sau usor
modificate Reflexele de aparare sunt prezente Pupilele sunt egale sau
usor midriatice Reflexul fotomotor este diminuat sau abolit total
Grad II: Inconstient Functiile vegetative - respiratia si circulatia moderat perturbate; timpul I al deglutitiei este abolit Reflexele de
aparare sunt abolite
Grad III: Inconstient Grave perturbari ale functiilor vegetative
(respiratorii si circulatorii; timpul I al deglutitiei este abolit, timpul II
intarziat) Reflexele de aparare abolite
Grad IV: Inconstient si total areactiv Functiile vegetative respiratorii si
circulatorii foarte grav afectate, deglutitia abolita total Pupilele prezinta
midriaza fixa
Grad V: Bolnavi comatosi depasiti, inconstienti Respiratia si circulatia
cu tulburari foarte graveSunt mentinuti in viata numai prin aparate de
resuscitare cardio-respiratorii

35

CURS 12
INFECTIILE IN ACTIVITATEA MEDICO-FARMACEUTICA
Infectiile reprezinta ansamblul tulburarilor locale si generale anatomoclinice si umorale,determinate de reactia organismului la actiunea
microbilor patogeni sau a virusurilor.
Etiologia infectiilor:
-microbi patogeni:in mediul extern(bacterii aerobe si anaerobe)
-bacteriile anaerobe produc infectii grave: streptococul nehemolitic
anaerob(la nivelul cariilor dentare),bacilul perfringens,bacilul
tetanic,produc infectii grave de exemplu gangrena gazoasa si tetanosul;
-bacteriile aerobe produc infectii purulente -stafilococul auriu pe piele,in
glandele sudoripare,pe mucoasa cavitatii bucale,pe mucoasa cailor
respiratorii
produce
foliculite,
furuncule,
pneumonie,
septicemia,osteomielita; stafilocucul alb (aceeasi zona de actiune)
provoaca infectii mai putin grave.
-stafilococul nehemolitic in caile respiratorii,tubul digestiv,produce
infectii dentare;streptococul hemolitic in caile respiratorii si la nivelul
plagilor determina limfangita, septicemia; pneumococul este saprofit la
nivelul cailor respiratorii,provoaca pneumonie; bacilul difteric in faringe
produce difteria; bacilul coli in tubul digestiv,bacilul piocianic prezent
in plagi (secretie verzuie - sensibil la acid boric).
Gravitatea infectiilor depinde de:
-specia microbilor,de tulpina lor,de cantitatea de germeni ingerati,
asocierea microbilor intre ei, terenul local si general al pacientilor
-semne locale: tumor, rubor, calor, dolor, functiolaesa
-semne generale: febra,frison, adinamie,somnolenta
-in laborator: hiperleucocitoza,cresterea VSH,culturile cu antibiograma
arata ce germeni sunt prezenti

36

Tratament:
-medical:comprese cu apa rece, gheata,
antiinflamatoare, antialgice -chirurgical

rivanol,

antibiotic,

Infectii stafilococice cutanate:

1.
Furunculul-este
infectia radacinii firului de par si a
glandelor sale anexe(sebacee si sudoripare), caracterizat printr-un
proces de necrobioza tisulara burbion=dop necrotic
2.
Furunculul
antracoid-este o asociere de mai multe
furuncule,localizat la nivelul regiunii cervico-dorsale cel mai des
3.
Furunculoza-este o stafilococie cutanata,caracterizata
prin aparitia concomitenta sau succesiva a mai multor furuncule.
Tablou clinic:
-tumefacti e, durere, roseata, functi olaesa Tratament:
-medical:comprese reci cu apa sau rivanol,antibiotice -chirurgical
Nu se stoarce (contraindicate stoarcerea digitala) deoarece poate difuza> infectii Infectii acute localizate:
- abces cald sau flegmon circumscriseste o colectie purulenta acuta,bine
delimitata,determinate de streptococ si stafilococ
-continutul este reprezentat de puroi (gras, cremos, nemirositor dat de
stafilococ sau fetid dat de streptococ)
-puroiul contine limfocite, leucocite,resturi celulare si microbi
Simptomatologie:rubor, calor, tumor, dolor, functiolaesa; febra, frison,
Insomnia, anorexie, cresterea VSH, cresterea numarului de leucocite
flegmonul difuz sau celulita dfuza-inflamatia acuta difuza cauzata
de streptococ sau anaerobi fara tendinta de delimitare,complicata de
necroza tesuturilor -det de stafilococ, streptococ, anaerobi, microbi cu
virulenta crescuta ce pot actiona pe un organ slabit -apare dupa plagi
intepate (injectii intramusculare). -Dupa localizare poate fi
superficial,profund.
-Semne locale: -tumor, calor, dolor, rubor, functiolaesa; -semne
generale :febra(>40grade), frison, insomnia, varsaturi, tahicarie, agitatie

37

Erizipel -infectie streptococica a dermului;se mai numeste si dermatita

streptococica -este o boala infectio-contagioasa,produsa de streptococ,
caracterizata local prin aparitia unui placard eritematos,pielea nu se
poate extinde,duce la impotenta functionala,tegumente rosii,dureroase si
tumefiate
-pot apare frisoane, cresterea temperaturii,cefalee,oliguria tratament:penicilina, local se pun pansamente cu rivanol rece
Septicemia
-o infectie acuta grava generalizata determinata prin descarcari continue
si discontinue din focarul septic de toxine si microbi in sangele
circulant,care determina tulburari generale grave,fenomenele locale
devenind secundare -se fac hemoculturi
-semne generale: febra,frisoane,sindrom hemoragical,lipsa poftei de
mancare
Gangrena gazoasa
-este o toxiinfectie grava,determinata de o asociere microbiana aeroanaeroba,caracterizata prin tulburari grave generale;iar local prin
gangrenarea tesutului si aparitia de crepitatii gazoase
-semne: starea de strangere a pansamentului dupa interventii
chirurgicale, hipertensiune, nu urineaza
-tratament: penicilina + gentamicina; antiinflamatorii, diuretice;
monitorizarea pacientului (a tensiunii)
Tetanos
-este o toxemie grava,provocata de toxina bacilului solar, caracterizata
prin contractii musculare tonice dureroase (permanente) si
clonice(paroxistice)
-etiologie:det de bacil Clostridium tetanii mobil,sporulat,anaerob,gram
pozitiv,foarte fragil,in schimb sporii lui sunt foarte rezistenti,pot trai ani
de zile
-bacilul se gaseste in pamant, pe obiecte, in intestinal omului si
animalelor
-la nou nascut,boala se poate produce prin contaminarea cordonului

38

ombilical. Se mai poate produce din cauza cadutului (fir de sutura

resorbabil produs din intestin de oaie)
-bacilul tetanosului ramane cantonat la nivelul plagii, secreta o toxina
(exotoxina)care difuzeaza in organism,fie pe cale sanguine,fie pe cale
nervoasa -apare dupa 24h 60 zile
-semne: dureri, contractii fibrilare ale muchiului, contractii ale m
maseteri, paralizia limbii -semne generale:dureri nevralgice, insomnia,
greturi, exagerarea reflexelor osteo- tendinoase, crize convulsive,febra
ridicata, contractii ale muschilor scheletici foarte dureroase, disfagie,
senzatie de asfixie, fotofobie, se deshidrateaza.
-pozitii: ortotonus(decubit dorsal), opistotonus (arcuit), emprostotonus
(pozitia fatului in cavitatea uterine), pleurostotonus (in decubit lateral
arcuit)
-cand este interesat diafragmul, se produce asfixia.
-tratament: toaleta chirurgicala, seroterapie, vaccine, antibiotice,
sedative ale SNC - la pacientii agitate.

39

CURS 13 PANARITII
Panaritii = infectii ale degetelor
Polidactilie = mai mult de 5 degete
Sindactilie = degete unite intre ele, fara spatii comisurale
Cauzele panaritiilor: - plagile (solutii de continuitate) intepate, taiate;
reprezinta punct de
intrare pt agentii patogeni
Semne clinice: - in functie de stadiile evolutive:
I. Panaritiu eritematos
Dureri sub forma de arsura sau intepatura, pulsatile
Eritem
Temperatura locala crescuta
Edem/tumefactie
II.
Panaritiu flictenular
Basica cu continut limpede ca apa de stanca, clar la inceput,
care devine tulbure
Tumefactie Temperatura locala crescuta
Dureri
Functiolesa
Deget in croset
III.
Panaritiu osteidic
Ajunge la os
Durerile scad ca intensitate
Degetul este tumefiat si prezinta o secretie purulenta care dreneaza o
perioada lunga de timp la nivelul portii de intrare
Liza osoasa
IV.
Panaritiu pe fata dorsala a degetelor = panaritiu antracoid
Infectia radacinilor firelor de par si a glandelor sale anexe
Deget tumefiat, deformat
Tegumente rosii, edematiate
Dureri
- Secretie purulenta Farmacoterapia/principii de tratament:

40

Stadiul I - tratament medical, simptomatic:

Antialgic
Antiinflamator
aplicatii reci
+ sau - antibiotice
Stadiul II - tratament chirurgical: excizia flictenei cu anestezie locala
dupa toaleta cu solutii antiseptice (apa oxigenata, betadina)
Antibiotice cu spectru larg
Antialgic
Antiinflamator
Stadiul III- tratament chirugical: chiuretarea falangelor sub anestezie
locala dupa toaleta cu
solutii antiseptice (apa oxigenata, betadina)
Imobilizarea degetului printr-o atela mica
Stadiul IV - excizia tesuturilor moarte, toaleta cu solutii antiseptice
Antibiotice cu spectru larg
ARSURI
= traumatisme determinate de:
Agenti fizici: metale topite, raze UV
Agenti chimici: acizi, baze, radiatii Rx (Rontgen)
Arsuri produse de raze UV 4 stadii:
- Grad I = eritem solar - roseata, prurit, dureri sub forma de arsura,
cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, febra
- Grad II - aparitia de flictene cu continut clar (plasma extravazata din
sange)
Grad III - mai profunda, intereseaza si vasele sanguine; aparitia de
flictene cu continut sero-hemoragic (iese si sange din vasele sangvine)
Grad IV = carbonizare - tesuturi necrozate, arse; tratament: excizia
tesuturilor moarte

41

Arsuri produse de raze Rx

Grad I = radiodermite - parestezii, furnicaturi la nivelul
degetelor
Grad II - dispare pilozitatea de pe degete, se subtiaza, pielea
devine uscata
Grad III - dureri sub forma de arsura, degetele se subtiaza mai mult,
piele uscata, tulburari functionale
Grad IV - zone de necroza - trebuie facuta amputatia
DEGERATURILE = actiunea temperaturilor scazute asupra partilor
expuse ale organismului
Stadiu I - eritem la nivelul partilor expuse la actiunea temperaturilor
scazute, tegumente rosii,
prurit, dureri sub forma de arsuri
Stadiul II - aparitia de flictene la nivelul partilor expuse
Stadiul III - aparitia de flictene mari, buloase, cu continut serohemoragic sau tulbure (puroi)
Stadiul IV - partile moi necrozate

42