Sunteți pe pagina 1din 21

Home

About

Jurnal de idei Despre relatia maghiaroromn, despre spiritualitate, si despre


altele
Just another WordPress.com site
Feeds:
Posts
Comments

Reflectii politice Victor Orbn l imit pe Horthy Mikls


August 14, 2011 by Nagy Attila
Un politician maghiar, fost prim ministru al Ungariei, Dr. Boross Pter, spunea, ntr-o
emisiune televizat, c problema generaiei de azi este c a uitat s gndeasc n analogii
istorice, prin care se poate nelege momentul prezent.
Dac am aplica o astfel de gndire, am nelege c Victor Orbn imit o epoca trecuta, cea a
lui Horthy Mikls. Nimic nu este nou sub soare Trebuie tiut ns c Orbn nu este
sincer, nici n naionalismul su, nici n religiozitatea sa. E un aventurier politic. La nceput
nu era naionalist, ci liberal i cosmopolit. Nu era nici mcar susintor al religiei. Ba chiar
a atacat religia i preoimea, dup care s-a convertit brusc i s-a dus la Vatican s se
lingueasc.
Eu observ c muli romni se uit la Ungaria cu mirare i respect, dei multe lucruri pe
care le vd sunt numai aparene, sunt jocuri ale suprafeei. Ungaria n-are nicio pondere
politic i economic. Politica economica guvernului Orban fa de Occident e i ea o
aparen, nu are pondere real. Orban e un mare juctor, ca i Bsescu, diferena dintre ei
fiind aceea c Orban acord mai mult importan aparenelor, aspectelor de bun
purtare, protocolului.
Orban d de lucru oamenilor fr loc de munc, punndu-i s fac curat. Dar i pune s
fac curat acolo unde este deja curat. Nici mizeria nu este natural, dar nici curenia, cci
e facut cu fora.
Rezolvarea problemelor este, de fapt, armonia sufletului, pe care am pierdut-o.
Diferena dintre lumea ortodoxiei i cea a cretinismului occidental nu este numai formal,
diferena este spiritual. Pentru a nelege ce se ntmpl n Ungaria astzi, trebuie
cunoscut aceast difernen. Foarte puini neleg, cci majoritatea gndete numai n
diferena de form, diferena dintre lumea maghiarilor din Ungaria i lumea de aici, cea
ortodox. i aici lumea a nceput s gndeasc cu capul occidentalului, adic exclusiv n

termeni de confort i prosperitate, de precizie a organizrii, ceea ce, n sens ortodox, nu-i
bine, cci ncepem s ne pierdem sufletul i nu observm acest lucru.
Occidentul este o lume a formei fr suflet. Maghiarul preuiete aparenele fr suflet.
Din acest punct de vedere, adic al aprenelor goale, el este occidental. Vremea lui Horthy
este renumit pentru aceste aparene goale, simple jocuri ale suprafeelor, accentuate de
religie. Cci i religia poate s fie aparent. Nu ludai Ungaria c a dat importan religiei
n Constituie. ntrebai-v dac nu cumva sunt doar litere! Voi, romni, uitai-v la
Ungaria de azi, a guvernului Orban, cu spirit duhovnicesc i vei vedea cu totul altceva
ceea ce este, de fapt: un joc al suprafeelor goale.
Pretenia de autonomie a secuilor este o cerin a formei fr suflet. Iar ce este fr suflet,
nu apr neamul, cci existena neamului trebuie s se bazeze pe suflet.
Posted in Reflectii politice | Leave a Comment

Povesti adevarate Cersetorul, Politia din Chichis, si tigara


de contrabanda
July 24, 2011 by Nagy Attila
Foarte interesant, ca in com Chichis, cersetoarea, care cerseste tigara este dat la politie
de catre primaria din Chichis si avertizat prin proces verbal, de catre politie, dar femeia,
vizavi de gara CFR Chichis, langa drumul european, Brasov-Bacau, acolo locuieste, care
face comert, cu tigara de contrabanda din Ucraina , dupa suspiciunea noastra (folosesc
termenul de suspiciune de a feri de denunt calomnios) din Ucraina, nu pateste nimic si
targuieste de mai multi anii, vr-o cinci. Inainte a targuit, asa negru, cu mai multe lucrurii si
cu mancare, spirt din Moldavia. Dar cum se auzea si cu cauciucuri de bicicleta. Cate odata,
vecini lui mai indepartati si apropiati, veneau de la ea, cu pungi mari, parca veneau, dintrun supermarcet. Cand nu era acasa, asa momentan, clienti asteptau la poarta, asa doi, trei.
Politia din Chichis, acolo face controluri rutiere si totus nu s-au observau nimic.
Foarte interesant, ca inainte de mai multi anii, a existat suspiciunea, ca politai din Chichis,
cersesc motorina de la soferi de tirurii si ascunzisul motorinei era la femeia respectiva, pe
urma suspiciuni lor. Intr-o seara tarzie, asteptau, cersetoarea cu sotul sau, chiar acolo in
apropierea porti femei respective, si venea adjunctul sefului, cine era in timpul respectiv, cu
o Dacie papuc, dar a plecat. Iarasi venea, dar s-a intors si a plecat. Dupa un timp, venea
nevasta s-a si a aruncat niste bidoane in curtea femei respective. Secretul bidoanelor era
elucudat, cand un sofer de tir, din Ciuman, Fabian povestea lor la un drum cu ocazie, ca
seful politiei Frunza Neculai cerea de la el motorina dar el n-a dat, chiar a dat o lectie.
Odata femeia respectiva, cand erau politati la control, in frunta cu seful, Frunza Neculai
acolo la fata porti sale, a dat politailor, in pet de doi litri, parca era apa, dar oare era apa?!
Cersetoarea era infricosat, de catre politie, cu un proces verbal de avertizment, ca a
vazut acolo cam multe si politai asa vrut sa scapa de ea. Sotul cersetoarea a chemat pe
seful politiei, prin telefon, pentru lamuririi in privinta procesului verbal, ca nu era chemat
nevasta s-a pentru audiere si scriere de declaratie, prin posta era trimis procesul verbal,
seful politiei, Frunza Neculai a spus, ca primaria a sesizat, dar nu au avut martorii si din
cauza asta a dat numai avertizare pe procesul verbal nu a existat nici o semnatura de
martori.

Dar nu asta era singura intamplare. Cersetoarea era si urmarit, pandit de politie. Cand
era la gara cersetorul si statea de vorba cu o femeie, a aparut si domnu Frunza, si a tras
la raspundere pentru ce opreste oameni. Dupa ce a mers acasa cersetorul si povestise
sotului, sotul a chemat pe agentul Frunza, si a sfatuit, ca sa nu urmareasca pe nevasta s-a,
urmareasca pe femeia care face contrabanda cu tigara. Raspunsul lui era o capcana, a zis
spuneti cine este sotul zicea: pentru ce intrebati stiti bine cine este.
Povestesc niste intamplarii, care arata din ce cauza este deranjant prezenta cersetoarei la
gara. Era interesant ca cand merga undeva, familia cersetoarei, cu ocazie si statea de
marginea drumului, unde facea controluri rutier politai din Chichis si veneau la control, nu
ramaneau acolo la control mergeau la alt loc, destul de nervos.
Dar povestesc niste intamplari mai interesante. Odata veneau de la Raul-Negru
cersetoarea si sotul sau. Craciun Adrian, Ancu Adrian, agenti la politia din Chichis, erau
la control. Ancu Adrian statea la marginea asfaltului, fata cu drumul. S-a parut si daca
putin a miscat capul jos-sus, ca na observat pe ei. In timpul asta , colegul sau, Craciun
Adran, verificase o masina mare, care era sa iese din sat, trasportand rumegus. Ancu
Adrian, sigur ca observase pe ei, ca a mers la colegul sau, a spus ceva, dupa ce colegul sau,
a dat inapoi soferului actele si imediat s-a terminat controlul, dupa ce aparuse
cersetoarea si sotul sau.
O alta intamplare s-a intamplat cand cersetoarea era la gara, singur. Cand ajunsese
cersetoarea la gara, o masina era la control. Si ce s-a vazut cersetoarea?! Ca din
masina era dat politaiului Craciun Adrian o sticla de vin. Era acolo si seful, Frunza
Neculai, care observase pe cersetoare si s-a incremenit, din cauza, ca agentul Craciun n-a
vazut pe cersetoare. Din cauza, ca cersetoarea e fricoasa, a intors spatele si a intors in
sat. Din cauza asta este deranjant cersitul tigari la gara CFR.
Altfel politai au spus lor ca e voie cersitul tigarii. Dar totus din ce cauza a schimbat pozitia
lor?! Cauza a fost, dupa banuiala lor, o plangere penala la Parcetul de pe langa Judecatoria
Sfantu Gheorghe, pe care a facut cersetoarea (sotia), in legatura cu terenul lor unde
locuiesc. Cazul era cercetat de politia din Chichis. Nu erau multumit cu rezolutie si faceau
plangere la Prim procuror, in care plangere faceau niste afrimati, ca exista suspiciunea,
ca chiar politia din Chichis are vina ca nu primesc raspuns favorabil, nu gasesc ei adevarul.
Acuma am si ajuns la a doa parte a problemei familiei cersetoarei cu politia din Chichis.
Faceau o plangere penala la Parcehtul de pe langa Judecatoria Sfantu Gheorghe,
anterioara celei amintit de mai sus, dar cu inaceasi tema, au atacat un contract de vanzare
cumparare, ca este vandut mai mult in el, de cat au avut in posesie lagala vanzatori.
Politaiul Craciun Adrian a anchetat pe ei si a vrut sa convinga, ca nau dreptate. A vrut sa
demonstreze lor, prin calcul, ca vanzarea este legala. Sotul n-a inteles asa imediat calculele
si a spus ca nu intelege. Politaiul zicea soltului, arogant si amenintator, ca nu vreti s-a
intelegeti. Dar la calcul politaiul Craciun a pacalit, a dus in eroare pe ei si din cauza asta
ei au retras plangerea, scriind ca este totul in ordine, au gresit ei, ca nau pretenti. Dar acasa
a recalculat sotul si a iesit la iveala, ca era pacalit de agentul Craciun.
Proprietarii, care au vandut partea lor, surori si mama lui cersetoarei, intr-o parte au
vandut mostenirea lor, din cauza asta, a folosit sotul, certificatul de mostenitor, ca sa arata,
dovedeasca ce au avut in posesie mod legal vanzatorii. Agentul Craciun a folosit certificatul
de mostenitor ca sa duca in eroare pe ei. La inceputul actului de certificatul de mostenitor,
la inceput era trecut toate averea defunctului, tatal cersetoarei, dupa, era trecut ce este,
care cote sant introdus in masa succesorala, ca nu era totul inclus, o cota nu era introdus in

masa succesorala. Agentul Craciun a folosit cota totala, dupa care nu aveau dreptate si nu
luase considerare ca o cota nu este inclus in succesiune.
Nu de mult a intrebat sotul cersetoarei de la o cunostinta din Bucurest, cunoscator al legi
si a zis, ca nu era legal, ca politaiul a influentat la scrisul de declaratie intr-un mod
indirect.
Despre lucrul asta a scris sotul cerstoarei pe internet si pe saituri oficiale si se pare ca a
avut efect. Au facut o noua plangere, in alta tema si ancheta nu este dat politiei Chichis,
ancheteaza politia municipala Sfantu Gheorghe.
Mai a avut exces de zel agentul Craciun Adrian. Intr-o iarna familia cersetoarei n-a avut
lemne si a mers ca sa aduca de la Raul Negru, ce a adus apa, crengi uscate. Dar totus au
mers la politie ca sa intrebe ce se poate si ce nu. Stiau de la apale, ca ce este adus de apa ie
voie, chiar inseamna curatire. Dar au vrut sa intrebe de la agentul Craciun, el era la post
numai, dupa masa, ca crengile uscate se poate taia?! El a vrut sa interzica lor si crengile
uscate care erau pe marginea raului, adica adus de viitura la care nu a avut dreptul, dupa
agentul Craciun. A spus ca raul nu este a lor, si nau voie nici la crengi adus de viitura. Intro tara unde padurile sant in cale de disparitie din cauza furtului, omul sarac nare voie nici
la crengile uscate de pe marginea raului, interzice politaiul.
Posted in Povesti adevarate | Leave a Comment

Intamplari pseudo-zen Cum urici pe aceea munte?


March 8, 2011 by Nagy Attila
Intamplari pseudo-zen Cum urci pe acea munte?
Meterul i Titok Tni se-ndreptau ncet spre munte. n ciuda ncetinelii, au obosit i s-au oprit
pentru a rsufla puin. Meterul l ntreab pe Tni:
- Tni, cum urci tu pe muntele ce atrn ntre Cer i Pmnt?
Intamplari pseudo-zen A fi prea bogat n cunotine mistice
Meterul i Titok Tni colindau ncet pe drumuri. Tni vroia s-l uluiasc pe Meterul su prin
cunotinele sale mistice. Dup ce Meterul s-a sturat de atta vorbreal, a zis:
- Dac eti prea bogat n cunotine mistice, ia un cuit, du-te la malul rului, taie o creang de
salcie i cioplete-o cum i taie capul.
Intamplari pseudo-zen Doar voi doi
Ceaa de toamn era deas. Meterul i Titok Tni se-ndreptau ncet spre munte. Acolo sus
Soarele sclipea. Dup o lung tcere Meterul a zis:
- n drum spre creasta muntelui, suntei doar voi doi, Muntele i Tu. Aceasta este veritabila
libertate.

Posted in Intamplari pseudo-zen | Leave a Comment

Reflectii spirituale Ganduri despre posibilitatea


comunicarii si esenta apofatica a omului
February 21, 2011 by Nagy Attila
Receptia, importanta receptiei tine de omul exteriorizat, de omul occidental. Ea
este, de fapt, o agresiune ascuns, al crei scop este acela de a fi receptat cum
trebuie. Cu alte cuvinte, este o fortare ascuns, pentru ca versiunea ta s fie
acceptat.
Comunicarea, schimbul de idei sunt altceva. Schimbul de idei are loc pe baz de
discernmnt, care, la rndul lui, are la baz ceva interior/omul interior; ea nu are
loc doar pe planul constiintei. Comunicarea presupune un fundament si anume,
acela al interiorittii.
Dac spui adevrul neaprat, tot agresiune inconstient este. De-a lungul istoriei,
agresiunea a fost ntotdeauna mascat de adevr.
Adevrata art este nssi alegerea momentului n care spui, timpul potrivit cu
alte cuvinte, cnd trebuie s spui sau s nu spui. Iar omul interior stie, prin
simtul su interior, cnd trebuie si cnd nu trebuie s spun.
Obligatiile rigide conform crora ceva trebuie, neaprat constituie problema
omului care s-a exteriorizat si si-a pierdut identitatea interioar si, prin urmare,
nu mai are simtul momentului potrivit. Dac poti cunoaste momentul potrivit din
interiorul tu, atunci vei prezenta n mod firesc adevrul asa cum trebuie,
pentru c interiorul stie cel mai bine cum trebuie fcut acel ceva; el stie cel mai
bine cum poate fi exprimat astfel nct s fie n rezonant cu ceea ce comunici.
Adevrata comunicare este bazat pe rezonanta sufletelor; ea nu este, asa cum sar crede, o potrivire corect, bazat pe ratiunea pur. Omul exteriorizat, fr
identitate interioar, gndeste numai n termenii unei potriviri exterioare, ai
unei corectitudini exterioare, numai n planul suprafetei.
Cine trieste pe ambele planuri att pe plan vertical, ct si pe cel orizontal; n
exterior si n interior nu pune corectitudinea exterioar pe primul loc, n maniera
sa de comunicare. Dimpotriv, aspectele primordiale pentru el sunt scopul si
modul de comunicare, iar ele reprezint Totalitatea totalitatea omului, adic
verticalul, transcendentul si orizontalul deopotriv. Comunicarea se bazeaz pe
un mod de a fi, si anume, pe modul de fi ntreg, adic pozitionat central n cadrul
diferitelor planuri: vertical si orizontal. Comunici ceea ce esti tu nsuti. Procednd
astfel, vei cunoaste si modul, si momentul comunicrii, pentru a realiza ceva
integral, n care comunicarea este parte dintr-un ntreg, din Totalitatea existentei
si a omului.
Comunicarea este un lucru existential. Momentul potrivit este un element
existential n viata Fiintei. Baza comunicrii nu este un lucru la care ajungem prin
intermediul unor cunostinte ale mintii noastre. Ceea ce merit a fi comunicat este
ntelepciunea. ntelepciunea constituie att continutul comunicrii, ct si modul n
se face aceasta. ntelepciunea te trezeste la Realitate, la realitatea omului
interior, la Realitatea Fiintei care este vzutul si nevzutul. Omul
corectitudinii trieste numai n planul vzut; nu trieste n adevrata realitate,
nu cunoaste ceea ce este ascuns n nevzut.
Cu adevrat valoroas este numai comunicarea care te trezeste la Realitatea
adevrat care se afl ascuns n tine, unde sunt ascunse lucruri pe care nu le
cunosteai. Aici are sens numai o potrivire a interiorittii, care nu se realizeaz
sec, dup clisee pur mentale. Potrivirea creeaz linistea n care stai si n care se

vrea a fi comunicat ceva. Asadar, baza corectitudinii nu este ratiunea, ci linistea,


n care prind viat continuturile interioare care au potentialul de a fi n rezonant.
A sta n liniste, n asteptare, pentru a fi deschis ascultrii celuilalt permite o
perceptie a comunicrii asa cum trebuie. Pentru a fi deschis ctre ascultarea
celuilalt, trebuie s cobori n realitatea ta interioar, n propriul tu nevzut. n
acelasi mod, este vorba si de o trezire. Comunicarea este si o transformare a dou
persoane, n paralel. A asculta nseamn a fi deschis; capabil, n interiorul tu, de
transformare.
Comunicarea este un mod de a tri n Totalitatea Fiintei si nu efectuarea unui
schimb de date ntr-un mod corect, conform gndirii omului pur rational.
Armonia Fiintei const n armonia dintre cele de sus si cele de jos. Comunicarea
depinde de armonia dintre constiint si suflet, dintre suflet si minte dac mintea
e treaz. Armonia mintii cu sufletul se realizeaz n liniste, n linistea
nceputurilor de dinainte de nceput. Armonia constiintei cu sufletul tot n liniste
etern se realizeaz care i este dat omului instantaneu, fr efectuarea
vreunor tehnici externe, ci doar prin simpla sa prezent imediat.
Afirmatia care face posibil comunicarea se naste din linistea etern a
nceputurilor cu alte cuvinte, ea este Revelatie; un fel de revelatie; seamn cu
o revelatie. Comunicatorul suprem este Dumnezeu. Comunicarea Sa, ca Revelatie,
este posibil pe baza asemnrii cu El prin intermediul unui element comun,
care se gseste n interiorul nostru. Ceea ce este comun lui Dumnezeu si omului,
n interiorul omului, este apofatic. Ceea ce este apofatic este nrudit cu linistea.
Apofaticul se activeaz n liniste, n linistea nceputurilor. Comunicarea autentic
se naste din linistea apofaticului interior al omului. Omul se ntlneste cu
Dumnezeu acolo unde seamn cu El cel mai mult: n esenta lui apofatic. Iar
omul se ntlneste cu cellalt om acolo unde sunt cel mai aproape, n esenta
apofatic. Comunicarea este o ntlnire dintre oameni, care are loc chiar n plan
apofatic, n nevzut, adic n Realitatea profund. A tri n Realitatea profund
care este baza realittii externe constituie baza comunicrii prin Realitate; cci
fr o Realitate trit profund, nu exist comunicare.
Nu exist o metod a comunicrii dintre fiinte, dintre oameni; metoda nssi se
afl n Totalitatea Fiintei, atunci cnd ea este trit. Comunicarea corect,
perceptia corect este posibil doar n Fiinta trit n deplintatea ei. Si totul este
posibil n trirea prezentei nceputurilor, cci fiecare comunicare este revelatia
fiintei; fiecare comunicare este trezirea Fiintei n om, ajuns n starea de a fi
revelat. Comunicarea are valoare doar dac este revelatoare, dac este
trezitoare la Realitate la cele vzute si nevzute.
Posiblititatea de a comunica exist n liniste, cci n liniste, Totul este prezent.
Prezenta imediat a Totalittii n liniste deschide posibilitatea comunicrii, adic
posibilitatea de a Revela.
n crestinism, temeiul comunicrii este Revelatia nssi, Verbul ntrupat, care
leag Fiinta necreat de cea creat, cele de sus si cele de jos, si care, n zona cea
mai apropiat nou, este apofaticul sufletului nostru. Comunicm corect atunci
cnd Verbul revelat vorbeste n cuvintele noastre cci ele sunt cele care fac
legtura dintre jos si sus.
Crestinismul exprim ideea profund potrivit creia actul comunicrii este posibil
chiar prin planul nevzut, prin Sfntul Duh El fiind cel care reveleaz Fiinta
ascuns n lucruri, n simbolurile ei si n cele ale sufletului.
Vasile Bncil scria, referindu-se la cultura Occidentului, c este o cultur a
omului care imit, dar numai la suprafat. ntr-o cultur de acest fel, comunicarea
este numai o imitatie de suprafat, prin care nu se ajunge la o ntlnire

adevrat, revelatoare, trezitoare. Numai cnd interiorul este mort se recurge la


imitatie. Interiorul e viu acolo unde exist trezvie, atentia spiritual. Trezvia d
atentie n comunicarea cu cellalt. Receptarea nu este o corectitudine imitativ,
nici o atitudine prin care afirmi sau primesti; a fi receptiv nseamn, de fapt, a fi
n stare de trezvie. Iar trezvia nseamn a vedea ceea ce ESTE, adic Fiinta,
Realitatea. Trezvia este prezent. Receptivitatea este corect si reciproc numai
dac esti prezent n Fiint.
Receptivitatea nseamn sensibilitate. Esti sensibil, dac esti n stare de trezvie.
Deplintatea Fiintei se simte doar n stare de trezvie. Trezvia omului nseamn a
tri din plin Fiinta. Fiinta este cea care d posibilitatea de a fi n stare de trezvie.
Trezvia este asteptarea n noapte; n noaptea sufletului. Ceva se naste din
interior. Comunici ceva care a luat nastere n noaptea sufletului. Comunici ceva
care nu s-a realizat prin ceva prestabilit, prin ratiune. Comunici ceva care s-a
nscut din Realitatea adnc, din nevzut. Imitatia vine din ratiunea pur, care
prestabileste ntotdeauna, unde nimic nu se naste din nevzut, din apofaticul
omului si al Domnului. Imitatia poate fi nvins printr-o asteptare n noaptea
sufletului. n Verbul ntrupat, necreat, nu este nimic prestabilit; este doar
Ratiunea divin, care nu este prestabilit si din care izvorste cea mai curat
comunicare.

Posted in Spiritualitate | Leave a Comment

Reflectii spirituale Potentialuri pentru un


mesianism romanesc
February 21, 2011 by Nagy Attila
Ceea ce scrie Noica despre cultur este foarte artificial. Cultura se nate, nu se
construiete prin fapte. Cultura nu poate fi o viziune a viitorului cci acesta
trebuie fptuit, construit. n sens profetic, axat pe latura vertical a vieii, da; ea
poate fi centrat pe transcenden. De altfel, cultura n sine nu are nici un sens
fr transcenden. O cultur bazat pe transcenden constituie rentregirea
omului, ntoarcerea acestuia ctre Totalitate.
Fundamentele culturii sunt arhetipurile chipurile eterne ale sufletului, care sunt,
totodat, i o reflexie a transcendentului. Ele sunt, aadar, chipurile
transcendentului sau prezena acestuia se manifest n chipuri. Chipurile fac cu
putin comunicarea dintre suflet i contiin.
Chipurile sufletului i fac simit prezena n mod spontan nu printr-o hotrre
prealabil a omului i printr-un proces de construcie. A face din cultur un scop
n sine e o eroare, deoarece cultura nu se poate construi ntr-un manier volitiv;
ea se ridic singur din adncurile sufletului, din abisalul omenesc. Caracterul
volitiv al Occidentului nu are nimic n comun cu tipul de cultur care se ridic
firesc din tavernele sufletului omenesc.
Cultura are mai mult legtur cu natura; nu cu raiunea, aa cum i se pare minii
occidentale.
Occidentalul a acumulat o serie de cunotine raionale, pe care el le numete
valori culturale, dar care, tocmai din cauza caracterului lor pur raional nu-i au

rdcinile vitale n suflet i n natur. Problema occidentalului const n faptul c


trateaz sufletul ca pe ceva desprins de natur; n concepia lui, ntre suflet i
natur exist o prpastie.
ns fr natur, sufletul nu are sens.
Cred c viziunea aceasta vine din gndirea greac. Mi se pare c la Platon,
materia i sufletul sunt vzute ca fiind n contradicie. De aici vine concepia
occidental a faptului c sufletul nu are nici o legtur cu natura.
Chipurile fundamentale ale sufletului sunt aceleai cu cele din natur. O cultur
fr natur este o cultur moart. ns chipurile naturii sunt i chipurile
transcendeei: asta nseamn c baza ontologic e aceeai iar aici, cultura
occidental are o falie.
S nu uitm c termenul cultur vine din cultus, care are un sens religios.
Cultul era practicat n scopul reintegrrii n Totalitate. n nelesul lui organic,
verbul a cultiva nseamn a transforma. Scopul acestei transformri era tot
reintegrarea n transcendent.
n ortodoxie, ndumnezeirea este o transformare interioar, care te pregtete
pentru unirea cu Dumnezeu. Asemnarea cu El i dobndirea ndumnezeirii te fac
apt pentru a te uni cu El.
Chipurile sufletului sunt semne i prezene ale ntregului. Scopul omului este
acela de a fi ntreg. Cel care este ntreg ntru Dumnezeu este doar cel care
seamn cu El. Prin chipurile sufletului, reueti s fii ntreg. Dac aceste chipuri
ale sufletului arhetipurile sunt bazele culturii, atunci nseamn c scopul
culturii este acela de a-l face pe om ntreg, de a-l integra pe el i pe ntreaga
omenire n Totalitate, n ntregul transcendent. Cultura fr transcenden, adic
fr experimentarea direct a transcendentului, nu este cultur; este
schizofrenie.
Prin ceea ce afirm, ns, nu vreau s condamn romnul, spunnd c din cauza
faptului c triete n prezent, nu are o viziune de viitor; nu vreau s acuz poporul
romn c duce o simpl existen vegetativ. A tri n prezent nseamn a tri n
eternitate, iar asta nseamn a tri n totalitate, adic ntr-o cultur mplinit.
Cultura eternitii este contrariul culturii occidentale, care este o cultur a formei
i a cantitii. Cultura totalitii, chiar dac este simpl n form i calitate,
exprim foarte mult cu mijloace simple i mai puine. Cultura occidental este
bogat n forme i mijloace, dar esena vertical, transcendental, se pierde n
bogia de forme. n simplitatea lui, un mic loca de nchinciune din lemn, din
Oltenia, de secol XIX, este o form cu o ncrctur transcendent mult mai mare
dect Catedrala Sfntului Petru din Roma.
Romnii au o cultur a transcendeei; ei nu trebuie s maimureasc Occidentul;
nu trebuie s fac nimic n maniera occidental. Romnul trebuie s stea pe
temelia sufletului lui, cci cultura se nate din suflet, pentru suflet, fr un scop
n sine i asta e destul. Iar acesta e un ideal de identitate naional.
Ne putem ntreba, totui, ce fel de destin, ce fel de rol pot juca romnii n Europa,
n lume. Ce-i pot oferi ei, Europei?
Ca s putem rspunde la aceast ntrebare legat de destinul romnilor, trebuie
s avem n vedere ceva de natur profetic, care vizeaz ntregul, transcendentul.
Apoi, trebuie s reflectm asupra culturii occidentale i s observm punctele n
care ea sufer, pentru a putea oferi o soluie de natur profetic.
La baza culturii exist probleme eterne i rezolvri eterne. Aceasta nseamn c
vocaia romnului trebuie s se ndrepte ctre ceva de natur etern. Omul

occidental sufer din cauza unei probleme eterne a omului, care pn acum nu
era att de acut: cea legat de armonia dintre minte i suflet, de armonia
contiinei, de armonia dintre raiune i suflet.
C problema raiunii umane este una etern o dovedete i ceea ce scrie Noica n
legtur cu modul de gndire al poporului romn, atunci cnd face referire la
nelepciunea romnilor vizavi de raiune: Avem, noi, romnii, un proverb curios:
Unde e minte mult, e i prostie mult..
Mistica ortodox, isihasmul e o vindecare. Ea i poate oferi Occidentului o surs de
inspiraie pentru vindecare pentru c Occidentul este grav bolnav. Isihasmul
este o valoare spiritual nc vie, a romnilor; ea nu este epuizat, ca religiile
orientalilor. Isihasmul poate reda sensul adevrat al unei culturi i scopul ei
adevrat, acela al reintegrrii omului n Transcendent.
Nimeni nu se gndete la faptul c arhetipul mpriei Cerurilor dinluntrul
nostru, despre care vorbea Iisus, este un chip autentic al culturii autentice; c
simbolizeaz, de fapt, cultura care i-a mplinit scopul: acela al reintegrrii.
Omul poate spune c viaa nu este niciodat fr probleme, c mpria Cerurilor
nu nseamn o via fr probleme; c Iisus chiar a vorbit despre faptul c viaa
este un ir lung de suferine. Pentru Iisus, viaa i suferina nu erau incompatibile
cu mpria Cerurilor. Iisus nu era un idealist, ci un realist. Totalitatea vie nu este
perfeciune; ea include chiar i imperfeciunea, umbra omului dac vorbim
despre om ca existen total.
Romnii pot s-i ofere Europei o profeie ntru eternitate a lui Hristos, care, n
cretinismul occidental, nu a stat niciodat n centrul vieii religioase. Cultura se
nfptuiete pe temelia unei viziuni profetice. Aa cum spuneam, cultura nu este o
creaie a contiinei raionale care premediteaz cu calcul raional i hotrte i
acioneaz volitiv; cultura este o viziune profetic, o viziune a totalitii, n care
spiritul i materia sunt n armonie, nu n contradicie, aa cum s-a ntmplat n
cultura european de la greci ncoace. n isihasm, nu exist problema chinuitoare,
artificial, schizofrenic, a omului occidental mprit ntre spirit i materie. Din
aceast cauz, isihasmul este o soluie, ca surs de inspiraie pentru vindecarea
bolii occidentalului: contradicia dintre spirit i materie, adic dintre contiin i
suflet.
Sensul mesianismului este tot de a reintegra, nu de a rezolva probleme. Cu alte
cuvinte, el poate lega materia cu spiritul, omenescul cu transcendentul, pentru ca
omul s fie ntreg, prin ntruparea lui Hristos. Acesta trebuie s fie mesianismul
romnesc: un mesianism etern.

Posted in Spiritualitate | Leave a Comment

Reflectii Tonul de executor judectoresc al ministrului


culturii, domnul Kelemen Hunor, n privinta autonomiei
February 10, 2011 by Nagy Attila
Dl. Kelemen Hunor, ministru al culturii, a declarat, nu de mult, cu tonul unui executor
judectoresc, c sigur c vom obtine autonomia. Dar aduce oare vreun folos acest ton
relatiei romno-maghiare din Romnia?! Nu cumva poate genera niste resentimente fat
de maghiarii secui?!
Prin anii nouzeci ai secolului al XIX-lea, Valeriu Braniste, publicistul Tribunei din
Sibiu, a participat, ca jurnalist, la procesul Memorandistilor de la Cluj. Ajuns acolo, a stat

la hotelul Biasini, mpreun cu un coleg de breasl. La un moment dat, vrnd s vorbeasc


n romneste cu angajatii hotelului, a constatat c acestia nu ntelegeau limba romn
moment n care colegul su a comentat (ca si Kelemen Hunor, astzi) c: las c sigur or
s v nvete stia n curnd romneste. Episodul se petrecea cu douzeci de ani nainte de
Trianon si avea s se adevereasc. ntocmai ca o profetie.
Am pus n parantez comentariul ca si ca Kelemen Hunor, pentru a face o comparatie
ntre dou evenimente. Ca romn, colegul lui Braniste vorbise cu siguranta majoritarului
(si, nota bene, pe vremea aceea nc exista Austro-Ungaria). Desi fceau nc parte din
Imperiul Austro-Ungar la ora respectiv, ungurii n-au constientizat c sunt minoritari si
ceva s-a schimbat: orgoliul maghiar, gndirea de tip reich, de tip imperialist, nu le-a lsat
loc s reflecteze asupra schimbrii vremurilor; pe de alt parte, romnii erau siguri c
venise momentul oportun momentul lor. Mi se pare interesant de amintit comentariul
renumitului psiholog Sigmund Freud, la Viena, n timpul primului rzboi mondial: ungurii
nu-si dau seama ce pericol mare i asteapt tara lor va pieri si va fi mprtit, n mare
msur.
Problema tonului lui Kelemer Hunor, atunci cnd afirm c sigur vom obtine autonomia,
siguranta cu care vorbeste toate acestea nu prea au fond le lipseste fundamentul
motivatiei colegului lui Braniste. Noi nu suntem majoritari n Ardeal. Secuimea e mic,
cum s-ar spune. Nu este nici momentul oportun pentru noi, secuii, asa cum l-au avut
romnii din Ardeal la vremea respectiv. Nu stiu dar observ c unii politicieni maghiari
vorbesc despre drepturi cu arogant, ca si cum aici ar fi nc Austro-Ungaria. Aroganta
maghiarilor si a secuilor nu s-a sfrsit odat cu Austro-Ungaria; dimpotriv, i-a
supravietuit acesteia. Aroganta si gndirea de tip reich, imperialist, exist nc si din
cauza asta nu se poate nici dialoga, nici convietui cu romnii.
Apoi, nc o diferent fundamental, foarte important, este cea legat de siguranta de sine
a romnilor din Ardeal, nainte de Trianon si siguranta de sine si aroganta secuilor:
miscarea romnilor a fost o miscare care venea din strfundul, din subconstientul national
al romnilor o adevrat voint national. Era o exprimare autentic a vitalittii
romnesti din Ardeal. Vointa de autonomie a secuilor nu e o exprimare a vointei
subconstientului national si nici a vitalittii nationale a acestora; este doar o inventie a
mintii, nu exprim atta elan vital, ca la romnii din Ardeal. Din cauza asta exist si o
anume nesigurant n solicitrile de autonomie, sub masca unei arogante a exprimrii si a
unei false sigurante, asa cum este afirmatia lui Kelemen Hunor. Iar miscarea autonomist
este legat de subconstientul national al secuilor, care, privind din alt unghi, nu este numai
o inventie a mintii, ci si exprimarea frustrrii subconstientului national secuiesc, n raport
cu constiinta national. Siguranta de sine a romnului din Ardeal era o sigurant autentic,
o exprimare a vitalittii neamului, iar prin acest lucru, ea e la polul opus sigurantei de sine
a secuiului, asa cum este ea exprimat n solicitarea autonomiei, de vreme ce aceasta din
urm ascunde ceva nesigur, o anume disperare, un efort disperat.
Siguranta manifestat de Kelemen Hunor ascunde ceva nesigur. Siguranta secuiului nu este
autentic, precum cea a romnului; este o disperare mascat de o sigurant de sine
arogant.
Nesiguranta de sine a secuiului vine chiar din izolare, din neacomodarea la noile conditii de
dup Trianon. Nesiguranta de sine a secuiului si maghiarului are si un fundal istoric mai
vechi ns nu despre asta vreau s vorbesc aici, pentru c nu tine de subiectul de fat
(desi n alte articole am discutat si despre acest aspect si o voi mai face si pe viitor). Cu
toate acestea, as vrea s punctez aici un lucru, apropo de conexiunea cu trecutul nostru:

nesiguranta de sine actual este legat de orgoliul maghiar, ambele fiind, de fapt,
exprimarea unei frustrri istorice si avnd la baz niste probleme de identitate spiritual
ale maghiarimii, n istorie, care nu au fost niciodat constientizate. Acestea sunt
adevratele probleme, pe care o eventual autonomie nu le va putea vindeca desi le-ar
putea cel mult astupa cu un succes aparent, pe care l-ar reprezenta autonomia n acest
caz si nimic mai mult.
Unii politicieni maghiari, precum Tks, sunt siguri, atunci cnd solicit autonomia, c de
vreme ce suntem n UE, aceasta, ca un mntuitor, va obliga Romnia s le dea secuilor
autonomia. E o iluzie. De aici se vede faptul c maghiarimea si secuimea sunt conduse de
niste politicieni orbi de niste oameni care fabric iluzii si conduc cu iluzii. UE nu respect
nici mcar autonomia national a trilor care au aderat recent la Uniune. Cum s le dea
autonomie secuilor? E o stupiditate. Unii politicieni secui si maghiari consider c Uniunea
European e un fel de restaurant, unde nu trebuie dect s faci comanda si vei primi ce
doresti si gratuit. Unii cred c UE este locul n care toate lucrurile vor evolua pe placul
secuilor, al minorittilor, pentru o mai mare libertate si o rezolvare a tuturor problemelor.
Anumiti secui sau maghiari, ca Tks, vd n UE o mprtie a cerurilor, prin care se
obtine o alt mprtie a cerurilor Tinutul secuiesc.
Uniunea European e altceva. E un sistem care macin orice libertate economic dar mai
ales spiritual (cci adevrata libertate este cea spiritual) adevrat. Noi, secuii, ungurii,
suntem condusi de un iluzionist, de iluzionisti ai Uniunii Europene si ai discursului
imperialist.
E nevoie de un alt discurs vizavi de romni, prin care s putem introduce discutia noastr
despre problemele noastre nationale. Cred c momentul este oportun pentru ca noi,
ungurii si secuii s ne schimbm mentalitatea fat de romni.
Un prim pas ar fi renuntarea la tonul arogant, de genul sigur vom obtine autonomia, pe
care-l abordeaz Kelemen Hunor; cu alte cuvinte, trebuie s renuntm la tonul imperial
austro-ungar si la orgoliul nostru cultural fat de romni, care subapreciaz cultura
acestora.

Nagy Attila (Puli) Tinutul Secuiesc

Posted in Autonomie, UDMR | Leave a Comment

Reflectii Ultima cetate a romanilor, ungurilor si secuilor


este aceeasi: cetatea interiorului, a sufletului
January 31, 2011 by Nagy Attila
Panoul aprut n comuna Chichis, la intrarea n secuime, cu inscriptia Szkelyfld, a fost
un act propagandistic al UDMR-ului, fiind ntreprins nainte de alegeri.
Totusi, din puctul de vedere al secuilor, el nu este lipsit de semnificatie. El ascunde un lucru
foarte important pentru secui si pentru maghiari: pentru ei, semnele exterioare si anume,

suprafata sunt importante; e important faptul de a arta. ns nu intereseaz faptul


c ar putea exista si un suport spiritual interior nu ne ntrebm dac exteriorul este
autentic sau nu sau dac el este accentuat tocmai dintr-o criz a identittii si are, de fapt,
rolul de a camufla anumite lucruri? Nu cumva, pentru noi, identitatea noastr national se
confund cu un orgoliu national golit de continut, cu un orgoliu cultural care depreciaz
tot ce este n jur?!
Europa, UE este un nou turn Babel. Europa va fi sufocat chiar de ctre propriile si
multiplele ei mijloace.
Eu am nvtat de la romni valoarea simplittii, un lucru devalorizat de orgoliul cultural
maghiar. n cartea sa despre vitalitatea romnilor, Iorga scria foarte frumos despre ct de
putine si de simple erau mijloacele cu care voievozii romni si conduceau tara.
Cnd aceste mijloace se nmultesc, vitalitatea poporului scade.
Tot Iorga scria c forta romnului era de ordin interior, nu exterior. Filozoful romn Vasile
Bncil atrage atentia asupra faptului c statul modern nu este dect ceva teoretic, extern.
ntr-un interviu publicat pe pagina de internet www.certitudinea.ro, printele Iustin Prvu
spune: Romnia nu mai exist azi dect cu numele or asta trimite exact la ceea ce a spus
Bncil: dominatia teoreticului, a exteriorului. Episcopul ortodox Andrei Saguna, n
Ardealul secolului XIX, cnd tinerii romni ardeleni mergeau la studii la Pesta, spunea c
nu este important ce gin cloceste oule, ci faptul c gina va proveni din ou. Adic
trebuie s fii ceea ce esti tu, n interior; trebuie s-ti urmezi tiparele interiorului tu.
Gheorghe Srac, solist popular din Bihor, spunea, recent, la radio, c noi, romnii, n
istoria noastr din Ardeal nu am avut cetti din piatr, ca ungurii; n schimb, cetatea
noastr era sufletul nostru. Si cetatea sufletului romnesc a nvins cetatea mahiar, din
piatr.
Personal, cred c aceasta este cea mai mare lectie pe care romnii le-au dat-o ungurilor: c
interiorul poate s si nving exteriorul sau teoreticul, cum spunea Bncil. Cuvintele
acestui artist popular ne atrag atentia ntr-un mod deosebit, dac ne gndim din
perspectiva autonomiei: dac n istorie, cettile noastre, exteriorul teoretic nu ne-au aprat,
pe noi, ungurii, secuii, o nou form a teoreticului autonomia va fi, oare, eficient? Eu i
spun secuiului c exteriorul e important; dar fr suport interior, cettile noastre nu au
avut un sprijin interior; cetatea maghiar nu a fost cldit pe arhetipul interior al cettii
care este o surs de energie care vitalizeaz piatra exterioar.
Dar unde ne ntlnim noi aici, ungurii, secuii si romnii? Cioran scria c pierderea
identittii unui neam ncepe de la uzura cuvintelor. Mie mi se pare c aceast uzur a
nceput s-i cuprind si pe romni. Asadar, mai precis, ce avem comun, n destinele
noastre? Teoreticul nu este n aprarea noastr. Autonomia e o iluzie, dac ne uitm la
pericolul pe care-l reprezint Occidentul. Mijloacele exterioare sunt uzate; cuvintele sunt
uzate. n interviul de pe site-ul www.certitudine.ro, printele Iustin Prvu spunea c nu
avem la ndemn nici un fel de mijloace exterioare, nici vreo form de protest mpotriva
Occidentului; doar interiorul ne-a mai rmas lucrarea dinuntru, rugciunea inimii. A
trecut timpul religiozittii pur formale, numai de aparent.
Si atunci, cum putem sufla vitalitate n cuvinte? Ceea ce d vitalitate cuvintelor sunt
arhetipurile, chipurile sufletului, semnele transcendentei si, totodat, prezenta
transcendentei. Chipurile sufletului primesc vitalitate, se activeaz doar n liniste. Linistea
va fi cel mai simplu mijloc de a ne apra identitatea national.

nvttura Sfntului Grigorie Palama despre energiile necreate ale lui Dumnezeu trebuie
s fie o realitate n sufletele noastre. Energiile dumnezeiesti sunt cele care dau vitalitate
chipurilor, cuvintelor cu care putem confrunta Occidentul. Energiile lui Dumnezeu sunt
active lucreaz n liniste.
n liniste putem practica trezvia. Inamicul nseal, ocoleste cu o tehnic rafinat rezistenta
prin forme, prin institutii, prin teoretic, adic rezistenta n planul vizibil. Trebuie s
rezistm n planul nevzut, prin atentia spiritului, a sufletului. Nu e suficient s ne pstrm
identitatea noastr national numai prin forme; trebuie s ne pstrm aceste forme printro atentie spiritual, printr-o trire a identittii nuntrul nostru, prin trirea chipurilor
sufletului, care duc la transcendent.
Voi, romnii, trebuie s v aduceti aminte de ce au spus Iorga, Saguna. Trebuie s-i urmati
pe clugrii vostri isihasti. Ca natie, nu ati pierdut nc totul. nc aveti fntni curate, cu
ap proaspt, n ortodoxia voastr.
Noi, ungurii, avem o situatie mult mai precar si de mai mult timp, pentru c n-am avut
niciodat un suport cu adevrat spiritual cum a fost ortodoxia, pentru romni; din cauza
asta ne-am confruntat ntotdeauna cu o criz identitar, cu o criz spiritual. Aceasta este
adevrata noastr problem si nu asa-zisii inamici exteriori. Cu toate acestea, ns,
solutia ultim e aceeasi, pentru noi toti: cetatea dinuntru. Iar cnd ultima noastr sans
este cetatea noastr interioar, nu are sens si nici nu e loc pentru confruntri ntre noi
secui contra romni si invers.

Posted in Occident | Leave a Comment

Reflectii Dou atitudini minoritare diferite fat de romni:


a secuiului Kelemen Hunor si armeanului
Varujan Vozganian
January 23, 2011 by Nagy Attila
De fapt, articolul meu este doar un comentariu pe care l-am scris sub articolul lui Miron
Manega, intitulat Dou atitudini etnice: cum se raporteaz ungurii si armenii la poporul
romn, publicat pe blogul acestui domn, Romnia n diaspor.
KELEMEN HUNOR: Sunt maghiar i secui, aa cum n general orice om aparine unei
etnii, unei comuniti naionale. Asta nseamn mrturisirea apartenenei la o limb, la o
cultur, la o comunitate. n secolul XXI, cred, ns, c suntem cu toii ceteni europeni.
VARUJAN VOSGANIAN: Nefiind marcai de nostalgii imperiale, ca ungurii din
Transilvania sau ca ruii din Moldova, armenii s-au identificat cu istoria romnilor ntr-un
mod exemplar. Nu vei gsi n istoria modern a romnilor nici un eveniment important n
care s nu dai de numele unui armean, ncepnd cu Ioan Vod cel Cumplit.
Eu l cunosc personal pe Kelemen Hunor, nc de la Universitatea Babes-Blyai, unde am
fost colegi la cursurile de jurnalistic. Un comportament, o prezentare slefuite, vorbe bine
cntrite, chiar cntrite bine, ca nu cumva s spun ceva esential adic, pentru a nu
spune nimic.

Ungurimea si secuii triesc de aproape o sut de ani, de la Trianon ncoace, tot n doliu
national, tot cu nostalgii dup Ungaria mare. ntelepciunea Vechiului Testament i
avertizeaz pe oamenii care au nmormntat pe cineva s nu cumva s tin doliu mult
timp, pentru c se vor mbolnvi. Doliul national maghiar a devenit autodistrugtor, tind
elanurile vitale, energiile vitale ale maghiarimii. Trianonul nu a fost prelucrat n suflet,
n subconstientul maghiar si atunci este distrugtor. El trebuie constientizat printr-un
urcus n adncurile maghiare ale sufletului, ctre problemele spirituale care se aflau n
spatele Trianonului deja de mai multe secole; probleme spirituale ale sufletului maghiar
frustrri vechi, neprelucrate. A-i nvinui pe srbi, pe romni, pe croati, din cauza
Trianonului chiar este duntor, pentru c noi, ungurii, nu vedem niciodat adevratele
cauze ale Trianonului n sufletele noastre nu ne putem confrunta cu asta.
Pentru mine este foarte interesant s fac o comparatie ntre dou natiuni si am si fcut (si
mai fac) acest lucru, ntr-o mic msur, n articolele mele. O comparatie de ordin cultural
si spiritual, si anume: ce izvor spiritual au avut romnii, datorit cruia au cstigat
Ardealul si ce nu am avut noi si l-am pierdut. Eu vd rdcinile acestei probleme n
diferenta fondului religios: noi nu am avut mistica, la baza religiozittii maghiare. Romnii
au avut isihasmul o mistic vie.
Din cauza acestui doliu national, noi, ungurii, secuii trim ntr-un vaccum de identitate; nu
ne-am construit o identitate nou care ar trebui s fie o dubl identitate (am folosit
altundeva termenul biculturalitate, dar pentru mine nseamn acelasi lucru). n cadrul
unei majoritti, popoarele cu vitalitate sunt cele cu o dubl identitate; cu alte cuvinte, un
popor care are vitalitate se adapteaz. Noi, ungurii, avem probleme de identitate din
cauza asta suntem frustrati. Rspunsul domnului Hunor este rspunsul unui om frustrat;
si totusi, UDMR-istii stia nu sunt chiar att de frustrati nct s nu aib capacitatea de a
se juca cu partidele romnesti jocul santajului politic. Un proverb romnesc spune c
politica e curv, dar cel mai bine a dovedit-o un partid maghiar.
Dup mine, un popor minoritar poate s-si gseasc identitatea numai n relatie cu
majoritarii; nu se poate tri ntr-un vacuum. Dac nu triesti n armonie cu majoritarii,
dac ei ti sunt niste strini, necunoscutul te frustreaz si acest lucru ti consum foarte
mult energiile vitale si creatoare si atunci chiar esti asimilat, din cauz c ti-ai consumat
energiile creatoare.
Dup mine, drumul secuimii si al maghiarimii este cel al armenilor, al lui Varujan
Vozganian si nu cel pe care l-a declarat domnul Kelemen. Pentru c ceea ce propune dnsul
este ceva sinucigas pentru secui si unguri.
Un lucru iarsi interesant pentru mine este faptul c eu am constientizat problema
maghiarimii chiar prin prisma culturii romne, n oglinda duhului ortodoxiei. Ca
maghiar, am avut numai de cstigat cunoscnd gnditorii romni si ortodoxia romneasc.
Astfel, prin nssi cultura romnilor, mi-am ntrit identitatea mea secuiasc (nu sunt
maghiar; eu m consider secui). Cine consider, ca dl. Hunor, c este si secui si maghiar si
cettean european, nu este nici una din ele. Acestia sunt cei mai buni cetteni ai Uniunii
cei care, n realitate, nu au identitate. Este mare pcat c un om fr identitate, ca dl.
Hunor, a devenit ministrul culturii. Acesta este marele pericol pentru maghiarime
oamenii ca Kelemen Hunor, fr identitate si cu vorbe goale nu romnii.
Valeriu Branite, publicist din secolul al XIX-lea, din Ardeal, scria ntr-un articol c
ungurimii i e team s intre n contact cu alte natiuni din Ardeal, n cadrul AustroUngariei, pentru c se simte pierdut, n acest contact, din punctul de vedere al identittii

ei. Aici se vede adevrata problem a maghiarimii, lipsa de identitate adevrat. Din cauza
asta au probleme ungurii cu dubla identitate cci identitatea dubl nu exist dect atunci
cnd ai o baz proprie foarte solid. Ungurimea are numai exterior un exterior formal,
iar rdcinile ei vitale, arhaice sunt foarte subtiri.
Dar n UE, exterioritatea conteaz. n Omul recent, Patapievici scria c n cultura
occidental, forma este si esent, si continut un lucru foarte vechi, n Occident, avnd n
vedere c deja, n scolastic, exista afirmatia forma dat esse rei . Natiunea care trieste n
forma sa, care este totodat si continutul ei, chiar se potriveste foarte bine n Uniunea
European fr continut. Din aceast cauz este european domnul Kelemen.

Posted in UDMR | Leave a Comment

Reflectii Necesitatea unui reflectii comune romano


maghiare cu ocazia zilei nationale a Romaniei
1 decembrie
January 22, 2011 by Nagy Attila
Omul cand pierde identitatea sa omeneasca, interioara, apara importanta identitatii
nationale, ca sa astupe golul interior.
In fiecare an, ziua nationala a Romaniei 1 decembrie, se petrece cu reprosuri de partea
unei parti a maghiarilor, secuilor la adresa romanilor, pe baza acordului de pace de la
Trianon si pe baza celor intamplate la Alba Iulia in ziua 1 decembrie. Pentru romani este o
zi a bucuriei, din partea unor unguri, secui o zi de doliu, cum considera foarte multi. Oare
e posibila depasirea contradictiilor generate de ziua Romaniei 1 decembrie?! Oare e
posibil ca aceasta zi sa fie si ziua reflexiei asupra celor intamplate in istorie, cu care reflexie
sa depasim reflexele contradictorii si mai ales de partea maghiarimii sa fie depasita
problema doliului national?!
Eu m-am uitat la Etno Tv in ziua 1 decembrie, a fost o sarbatorire modesta, in privinta
noastra a maghiarilor nu am observat nimic, care sa se faca simtite la adresa maghiarimii,
ca cine este invingatorul si cine este invinsul. Contradictia asta trebuie depasita, a venit
timpul. Evolutia spirituala negativa a maghiarilor in Bazinul Carpatic poata sa fie o
problema si a romanilor de aici incolo si asta trebuie sa fie reflectat intr-o reflexie comuna.
Dupa viziunea mea in Ardeal populatia maghiara si secuiasca ulterior mai putin, au avut o
evolutie negativa, mai ales pe plan spiritual, care a dat efecte si pe plan exterior, mai ales in
tratarea inamicului exterior, turcii, austriecii. Romanii, aproape in aceeasi conjunctura cu
maghiarii si secuii au avut o evolutie pozitiva in Ardeal, care se datoreaza evolutiei lor
pozitive pe plan spiritual se datoreaza ortodoxiei lor, care a fost o sursa de energie
spirituala vitala. Evolutia celor doua popoare, la maghiari in sens negativ, la romani in sens
pozitiv, s-a intamplat in fond in inconstientul national si s-a intamplat in relatia mintii cu
sufletul, in relatia cu Dumnezeu. Dupa parerea mea, asta trebuie meditat intr-o meditatie
comuna si nu in contradictie, nu ca un confilct intre bucuria si doliul national.
Problema identitatii nationale se leaga de problematica misticismului. Mistica incepe cu
armonizarea mintii cu sufletul, constientizarea chipurilor sufletului si se continua intr-un

drum de indumnezeire cu scopul unirii cu Dumnezeu. Evolutiile negative ale maghiarimii


au inceput cu disarmonia dintre minte si suflet, din nereflectarea problemelor interioare.
Crestinismul pe care l-am preluat noi ungurii, crestinismul occidental, a marginalizat
aceasta problema, chiar suferea si el din acest punct de vedere mistica in occident a fost
marginalizata cu suspiciune chiar si in evul mediu cand era in inflorire.
Pnczl Hegeds Jnos, intr-un articol scris despre misticul german, Iohannes Tauler pune
un mare semn de intrebare: catolicismul maghiar nu a fost preocupat de mistica, adica
foarte putin. Trairea mistica da adevarata identitate a omului si a natiunii, nu exista
identitate nationala fara mistica, fara trairea mistica. Cred ca aici este explicatia adanca,
pentru ce am avut noi ungurii o evolutie negativa in istorie, o evolutie negativa in Ardeal.
Romani au avut o evolutie pozitiva fata de noi ungurii chiar daca au avut o istorie grea.
Evolutia pozitiva a romanilor este datorata ortodoxiei lor, in care mistica nu este
marginalizata ca in crestinismul occidental, din contra chiar este in centru, este o sursa,
este o radacina a trairii religioase.
Noi ungurii trebuie sa reflectam in paralel cele doua evolutii, a noastra si a romanilor.
Trebuie sa reflectam, la evolutia noastra negativa in adancul sufletului nostru national si
paralel cu asta trebuie sa reflectam la evolutia pozitiva a romanilor, mai ales in privinta
misticii ortodoxe, care a fost sursa evolutiei lor, ca pe un ideal pozitiv, din care putem trage
concluzii pentru rezolvarea crizei noastre nationale, ma gandesc la o rezolvare spirituala,
interioara. Criza noastra prin care am ajuns la Trianon nu este rezolvata si in continuare
suntem sub influenta unui culturi occidentale nefaste, unde omul ideal este omul
dezintegrat, unde mintea este in totala disarmonie cu sufletul si nici nu mai vorbesc de
relatia cu Dumnezeu.
Mi se pare mie, ca problema maghiarimii, cauza din care am ajuns la Trianon, incepe sa
cuprinda incet incet si pe romani. Romanul este amenintat de aceaasi boala ca si ungurii,
disarmonia minti cu sufletul si pierderea relatiei cu Dumnezeu care a fost taria romanului
si din cauza asta pierderea identitatii nationale. Boala asta e foarte periculoasa ca te
mananca asa nevazut, neobservat. Voi romanii trebuie sa reflectati tot asa in paralel, fara
resentimente, fara mandria invingatorului, la cele doua evolutii, la cea maghiara negativa
si la evoluatia voastra pozitiva de pana acuma. Trebuie sa constientizati pericolul care a
pus la pamant maghiarimea, sa invatati din aceasta greseala, care problema este si in
sufletele voastra intr-un mod foarte amenintator. A-ti castigat Ardealul prin valoarea
voastra spirituala, prin mistica ortodoxa, pe care sinteti in pericol sa o uitati sa o pierdeti,
pentru stralucirea occidentului. Nu uitati ca impotriva occidentului dezintegrant, nimicitor
din punct de vedere spiritual, nu puteti lupta cu o alta organizare exterioara, ceva
autohton, puteti lupta numai spiritual, cu ceea ce v-a dat putere in istorie pana acum.
Reflectati la soarta noastra, fara a gandi ca santeti invingatori, ca sa nu ajungeti acolo unde
santem noi pe plan spiritual ca nu conteaza cat de mare este tara. Si uitati mandria
invingatorului, uitati ca maghiarimea din Ardeal a fost orgolioasa, ca i-a considerat pe
romani pe baza mandriei stapanului, ca pe niste ciobani fara cultura. Aceasta mandrie a
costat, din cauza mandriei n-am putut constientiza pericolele din interior, din exterior.
Dar nu cumva mintea fara suflet este mandra?! Vorbesc de mandrie, ca un pericol care
poate sa cuprinda omul, prin slabiciunea sa si nu ca un lucru care in general reprezinta pe
romanii la adresa maghiarimii.
A-ti castigat Ardealul pe plan politic, ca a-ti insufletit lupta cu un suflet, cu spirit ortodox
romanesc, dar aveti grija, daca sufletul moare atunci ramaneti cu un Ardeal, ca un ogor
fara vitalitate.

Cred ca a venit ultimul ceas al reflexiei, daca nu facem asta, santem pierduti impreuna.
Trebuie depasita mandria invingatorului, trebuie depasita gandirea sinistra a maghiarimii,
obsesia doliului national, amandoua au devenit periculoase din cauza ca nu lasa loc
reflectarii la pericolele adevarate, la problemele adevarate, care ne ameninta din interior si
din exterior. Pe noi toti romani, unguri, secui, 1 decembrie ne pune in fata unor probleme
care au devenit probleme comune.
Cred ca de partea maghiarimii este esentiala depasirea doliului national, c gandirea
asta impiedica revitalizarea natiunii. Adevaratele probleme ale maghiarimii si secuimii nu
sant de natura drepturilor, autonomiei, institutiilor, ci sant de natura spirituala, unde cu o
reflexie adanca poti intra si rezolva prin constientizare si problemele astea au devenit
comune cu romanii.
Problemele noastre trebuie rezolvate prin, cu Duh, ca Duhul cunoaste adancurile sufletului,
problemele sufletului, si El il vindeca prin lucrarea sa.
Nagy Attila (Puli) Tinutul Secuiesc
Posted in Trianon | Leave a Comment

Reflectii Demascarea cereintei de autonomie a secuilor,


printr-o scurta analiza a inconstientului national a
secuilor si a maghiarimi
January 22, 2011 by Nagy Attila
O scurta analiza a inconstientului national al secuilor si maghiarilor ne va ajuat sa gasim
acele elemente care demasca pretentiile autonomiste.
Noi am scris de nenumarate ori ca autonomia este o inventie a constiintei secuiesti care nu
provine din strafundul sufletului nostru. La baza pretentiilor autonomiste nu gasim o
justificare adanca care sa puna in valoare energiile noastre sufletesti. Vointa de autonomie
apartine mentalului de suprafata, gandirii care incearca sa rationalizeze situatiile, dar nu
exprima o dorinta pornita din suflet.
Secuii se gandesc la autonomie dar, in mod inconstient, actioneaza impotriva ei. De pilda, la
alegerile prezidentiale l-au votat pe Basescu care s-a pronuntat impotriva autonomiei.
Secuii gandesc la autonomie, dar fac exact contrariul, voteaza pe Basescu, care nu vrea
autonomie. Votul dat lui Basescu a decurs din inima sau din dorinta, construita pe baza
unui calcul mental? Unde a actionat mintea si unde inima?
Secuii prin firea lor sunt putin inclinati spre agresivitate nefiind agresivi se lasa sedusi de
discursurile agresive cum ar fi cele ale extremei drepte Jobbik. Si Basescu are ceva agresiv
in comportament. Nici unul dintre presedintii Romaniei nu i-a vizitat pe secui atat de des.
Oare exista o simpatie reciproca stabilita la nivelul agresivitatii? Este posibil ca simpatia
secuilor pentru Basescu sa fie reala, in ceea ce-l priveste pe Basescu, este clar un truc.
Agresivitatea secuiasca nu are sprijin in strafundurile sufletului nostru, ea deriva doar din
vointa de autonomie.
Autonomia este o constructie mentala, exterioara sufletului si tradata mereu de
inconstientul colectiv secuiesc. Cum ar putea oare sa reuseasca o miscare autonomista care

vine in contradictie cu inconstientul colectiv al secuimii? Nu cumva in vointa de autonomie


continua sa se oglindeasca o istorie tragica in care am dorit ceva in dezacord cu
inconstientul maghiar sau cel secuiesc? Nu ne-am orientat niciodata dupa semnalele venite
din strafundul sufletului nostru! Am omis sa vedem ca tragedia noastra a fost cauzata de
dezacordul dintre minte si inima. Acest lucru nici macar nu a intrat in atentia ganditorilor
maghiari, nu mai vorbesc de rezolvarea in profunzime a problemei care ar trebui sa
inceapa cu armonia dintre minte si inima, asa cum se intampla in spiritualitatea ortodoxa.
Doar atunci cand mintea lucreaza in armonie cu sufletul, vointa nationala vine din adancul
sufletului.
Si ne intrebam. Nu cumva simpatia fata de Basescu, care este destul de popular printre
secui, dincolo de agresivitatea de care am amintit, provine dintr-o nesiguranta colectiva a
secuilor? Se stie ca un conducator, perceput a fi puternic, poate inspira un fals sentiment de
siguranta.
Putem sa facem o legatura intre obiectivele autonomiei, care este o constructie pur mentala,
si frica secuilor. Eugen Drewermann, teolog si psiholog romano-catolic german scrie, ca o
morala bazata numai pe rationamentele constiintei este exterioara omului, nu-l satisface in
adancurile sufletului, ba chiar agraveaza situatia sa, ii adanceste frica din suflet, care este
adevarata problema a fiintei umane. Asa dupa cum spune Drewermann, frica se naste in
mintea omului despartit de Dumnezeu; frica provine dintr-o constiinta lipsita de
Dumnezeu, din dezacordul dintre minte si suflet, din netrairea continuturilor provenite din
inima omului.
Acuma ne intrebam. Constructiile autonomiste pur mentale, aflate in contradictie cu
strafundurile sufletului secuiesc si lipsite de Dumnezeu, nu cumva exprima tocmai frica
omului care este despartit de Dumnezeu?! Cum ar putea sa dureze, sa fie viabile, cerintele
secuilor nascute din frica, niste reactii care incearca doar sa mascheze frica?!
Jung a scris ca tragedia omului occidental este o problema religioasa. Noi credem ca
situatia de criza a omului vine din neexperimentarea vie a strafundurilor sufletului sau, din
contradictia dintre minte si suflet si, drept urmare, din neexperimentrea vie a Adevarului
intrupat. Aceasta este si problema colectiva a maghiarimi si ea imbraca un aspect mult mai
accentuat. Daca ne oprim la problema autonomiei, la problema drepturilor minoritatilor,
ne oprim la suprafata, discutam in mod superficial si nu vedem ca problemele noastre au
cauze adanci, ce tin de inconstientul nostru colectiv. Rezolvarea lucrurilor numai la
suprafata, fara a armoniza mintea cu sufletul si fara sa luam in consideratie lucrarea lui
Dumnezeu, asa cum se obisnuieste in cultura occidentala, ne-a dus la o catastrofa
nationala.
Drewermann spune ca radacina depresiei, nevrozei provine dintr-o situatie in care omul nu
are relatie vie cu Dumnezeu. Depresia este boala noastra nationala, tradeaza o epuizare a
vointei de a mai a trai. Aceasta se reflecta si in mentalul autonomist. Constiinta
autonomista e optimista, dar inconstientul o tradeaza, ii dicteaza nevointa de a trai ca
natiune. Dintr-o contradictie de genul acesta nu poate iesi nimic viabil. Autonomia devine o
slabiciune cand nu este sustinuta de o temelie interioara pe care sa se inalte o constructie
sufleteasca a miscariii autonomiste.
Problema distantarii intre minte si suflet si de Dumnezeu pare a fi cel mai grav lucru la noi,
la unguri. Este fondul insusi al crizei de identitate a maghiarimii. O identitate nationala vie,
este bazata pe armonia intre minte si suflet si pe o convietuire vie cu Dumnezeu. La baza
identitati nationale trebuie sa stea armonia mintii cu sufletul in prezenta lui Dumnezeu. O

constiinta nationala, daca nu are la baza armonia intre minte si suflet, daca constiinta
nationala nu are legatura cu Dumnezeu, este slaba, se bazeaza numai pe o frica ascunsa. O
astfel de identitate nationala va fi totdeauna sovaielnica , oricat de tare s-ar arata la
suprafata, chiar taria suprafetei ii tradeaza frica ascunsa. In Ungaria, ungurii se
minuneaza cat de tare este constiinta nationala a secuilor . Dar aceasta tarie este
exterioara, tradeaza o frica, o neliniste, o nesiguranta colectiva interioara. Secuii cer
autonomie altfel spus cer siguranta exterioara pe care cred ca le-ar oferi
institutionalizarea autonomiei pentru a compensa frica lor de a-si confrunta propria
natura interioara, de a avea o identitate nationala adevarata, o viata interioara intru
Dumnezeu.
Noi pornim de la premisa ca sufletul colectiv al secuimii si maghiarilor este tare bolnav. Noi
unguri totdeauna acuzam pe alti pentru nenoricirile noastre nationale, dar inconstientul
nostru ne tradeaza, da semnalul ca natiunea maghiara, in adancurile ei sufletesti pare ca
trage sa moara, parca ar vrea sa dispara. La o natiune sanatoasa, vitalitatea provine din
inconstientul national. La noi, ungurii, inconstientul parca ar vrea sa ne sfarseasca unde
ratiunea nationala (constiinta) nu este in armonie cu inconstientul national, unde nu sunt
asumate si traite continuturile si energiile interiorului, care sant semnele transcendentei, se
pierd energiile colective si vine moartea natiunii.
Oare vointa de autonomie la secui este un semn de vitalitate?! Daca ne uitam la
comportamentul inconstient al secuilor, nu. Inconstientul vrea moartea, ratiunea vrea
altceva, doreste autonomia ca secuimea sa nu dispara. Asta este o contradictie care
demasca miscarea pentru autonomie a secuimii si orice miscare nationalista maghiara care
este in neconcordanta cu strafundurile sufletului maghiar si fara relatie cu Dumnezeu.
Chiar daca vom reusi sa dobandim autonomia, nu va fi de mare folos in timp intrucat
energiile distrugatoare ale inconsteintului secuiesc vor actiona in continuare pentru a ne
distruge; fara o vitalitate sufleteasca care sa lucreze in lumina lui Dumnezeu, o autonomie
exterioara nu va putea impiedica procesul de disparitie a secuimii. O adevarata miscare
autonomista, ca sa fie viabila, trebuie sa se bazeze pe armonia dintre minte si inima
desfasurata prin lucrarea divina. Orice alt fel de autonomie este inselatoare, un fals succes
care inseamna de fapt o moarte ascunsa.
Problemele enuntate mai sus sunt si ale omului in general. As indrazni sa spun ca
impartasim multe dintre aceste probleme cu romanii romanii au insa un avantaj fata de
noi, au religia ortodoxa , care este inca o marturisire vie a prezentei lui Dumnezeu in
mijlocul lor.
Dupa o privire scrutatoare aruncata in adancurile sufletului secuiesc, noi am ajuns la
concluzia,ca cererea de autonomie nu reprezinta o vointa reala provenita din inima natiunii
secuiesti. Este o cerinta artificiala creata de o minte care actioneaza in dezacord cu sufletul.
Cerinta de autonomie este raspunsul bolnav al unui popor a carui suflet se afla in profunda
suferinta.
Nagy Attila (Puli) Tinutul Secuesc
Posted in Autonomie | Leave a Comment
Older Posts

Archives
o

August 2011 (1)

o
o
o
o

Categories
o
o
o
o
o
o
o
o
o

About

Blogroll
o
o
o
o
o
o
o

Autonomie (5)
Economie (1)
Intamplari pseudo-zen (1)
Occident (1)
Povesti adevarate (1)
Reflectii politice (1)
Spiritualitate (2)
Trianon (1)
UDMR (2)

Pages
o

July 2011 (1)


March 2011 (1)
February 2011 (3)
January 2011 (8)

Discuss
Get Inspired
Get Polling
Get Support
Learn WordPress.com
WordPress Planet
WordPress.com News

Meta
o
o
o
o
o

Register
Log in
Valid XHTML
XFN
WordPress

Blog at WordPress.com.
Theme: MistyLook by Sadish.
Follow

Follow Jurnal de idei - Despre relatia maghiaro-romn, despre spiritualitate, si


despre altele
Get every new post delivered to your Inbox.
Enter your em

Powered by WordPress.com
http://romanmaghiar.wordpress.com/