ANEXA 1 Notiuni privind epurarea biologica a apelor uzate.

Definitii,
Termeni specifici epurarii apelor uzate
1. Generalitati
Apele uzate contin substante solide de dimensiuni mari,

materii in

suspensie
sedimentabile gravimetric , substanta coloidale si disolvate. Ele sunt de
natura organica sau minerala.
In treapta mecanica se reduc in cea mai mare masura corpurile mari,
nisipul grasimile si particulele aflate in suspensie.
In treapta biologica se reduc in continuare substantele organice coloidale
si dezolvate.
Epurarea mecanica se bazeaza in special pe procese fizice este in mai
bine bine cunoscuta si nu vom detalia principiile de baza si solutiile tehnice.
In cele ce urmeaza vom prezenta principalele notiuni privind epurarea
biologica.
Epurarea biologica are loc in instalatii special prevazute in acest scop si
reprezinta un complex de fenomene biochimice realizate cu ajutorul unor
microarganisme care mineralizeaza partial substantele organice biodegradabile
aflate in apele uzate sub forma coloidala sau disolvata, transformandu-le in
material celular sau biomasa care este retinuta sub forma de namol biologic in
decantoarele secundare.
2. Definitii
ape uzate oreneti - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate
menajere cu ape uzate industriale i/sau ape meteorice;
ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodrii i servicii, care
rezult de regul din metabolismul uman i din activitile menajere;

ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacueaz din

incintele n care se desfoar activiti industriale i/sau comerciale, altele dect
apele uzate menajere i apele meteorice;
aglomerare uman - o zon n care populaia i/sau activitile economice
sunt suficient de concentrate pentru a face posibile colectarea apelor uzate
oreneti i dirijarea lor spre o staie de epurare sau spre un punct final de
evacuare;
aciditate : capacitate a unui mediu apos sa reactioneze cantitativ cu ionii
hidroxil;
agresivitate: tendinat unei ape de a dizolva carbonatul de calciu;
alcalinitate: capacitate a unui mediu apos sa ractioneze cantitativ cu ionii
de hidrogen;
Bacterii heterotrofe aerobe sunt organisme vii , care utilizeaza in nutritie
substante organice pe baza de carbon, avand ca sursa de energie oxigenul
dizolvat in mediu lichid, introdus in apa prin diverse procedee de aerare. Aceste
bacterii contribuie la indepartarea din apa uzata decantata primar sau nu, a
substantelor organice biodegradabile (pe baza de carbon organic). Sunt
caracteristice epurarii bilogice din bazinele cu namol activat (BNA);
Bacterii autotrofe aerobe sunt organisme vii capabile sa sintetizeze
independent substante organice (celule noi) din cele anorganice. Astfel, ele
utilizeaza pentru dezvoltare carbonul organic din bioxidul de carbon in loc de
carbonul organic. Energia necesara dezvoltariio obtine prin oxidarea compusilor
anorganici ai azotului ( NH 4 , de exemplu) utilizand ca sursa de energie oxigenul
furnizat din exterior (prin aerarea apei);
Bacterii heterotrofe anoxice sunt organisme vii care utilizeaza in nutritie
substante pe baza de carbon organic si isi obtin energia necesara dezvoltarii
preluand oxigenul din azotiti. Sunt necesare in procesul de denitrificare prin care
se elimina azotul din apa uzata. Ele transforma azotul (NO 3 ) mai intai in
azotiti(NO2 ) si apoi , succesiv in oxid azotic (NO) , oxid azotos (N 2O) si azot
molecular (gazos) N

. Compusii formati , oxidul azotic si oxidul azotos sunt de

natura gazoasa ca si azotul molecular si pot fi eliberati in atmosfera. Bactreriile

heterotrfe anoxice necesita un mediu lipsit de oxigen disolvat (eventual cu urme

de oxigen, adica avand o concentratie sub 0,1 mgO 2/l) denumit mediu anoxic.
Ele

au

capacitatea

de

utiliza

in

conditii

anoxice,

oxigenul

din

azotati.Transformarea azotatului in azot liber are loc cu producerea de

alcalinitate, ceea e conduce la cresterea pH - ului . Dintre bacteriile heterotrofe
anoxice, in procesul de denitrificare intervin : achromobacter, aerobacter,
micrococus, proteuc,spirillum, s.a;
Carbon organic total ( TOC ) N2 : continutul total de carbon din substantele
organice prezente in apa sub forma dizolvata sau in suspensie
Consum biochimic de oxigen ( CBO ) : concentratie masica de oxigen
dizolvat , consumat in conditii definite prin oxidarea bilogica a materiilor organice
si/sau anorganice continute in apa;
Consum chimic de oxigen ( CCO ): concentratie masica de oxigen
echivalenta cantitatii de dicromat consumat de materiile dizolvate si in
suspensie , cand o proba este tratata cu acel oxidant in conditiile definite;
Decantare: indepartarea supernatantului dupa sedimentarea materiilor
solide in suspensie sau dupa separarea unui lichid cu densitate mare;
epurare primar - epurarea apelor uzate printr-un proces fizic i/sau
chimic care implic decantarea materiilor n suspensie sau prin alte procedee n
care CBO5 al apelor uzate influente este redus cu cel puin 20%, iar materiile n
suspensie, cu cel puin 50%;
epurare secundar - epurarea apelor uzate printr-un proces biologic cu
decantare secundar sau printr-un alt procedeu care permite respectarea
condiiilor prevzute n prezentele norme tehnice;
epurare corespunztoare - epurarea apelor uzate prin orice proces i/sau
sistem care dup evacuarea apelor uzate permite receptorilor s ntruneasc
obiectivele relevante de calitate prevzute n normele tehnice i n avizele i
autorizaiile de gospodrire a apelor n vigoare;
eutrofizare - mbogirea apei n nutrieni, n special n compui cu azot
i/sau fosfor, determinnd o cretere accelerat a algelor i a altor forme

vegetale superioare, care conduce la o perturbare nedorit a echilibrului

organismelor prezente n ap i asupra calitii apei;
un echivalent locuitor (e.I.) - ncrcarea organic biodegradabil avnd un
consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO5 - de 60 g O2/zi;
indicele de volum al namolurilor ( IVN ) = indice Mohlman: volumul, in
mililitri, ocupat de 1 g de namol activ dupa sedimentarea sub conditii speciale
pentru un timp specificat , uzual 30 de minute
materii solide in suspensie: ( MSS ) materii eliminate prin filtrare sau
centrifugare in conditii date
Mediu anaerob este un mediu lipsit de oxigen in care predomina reactiile
de reducere;
Mediu aerob sau oxic este un mediu cu un continut important de oxigen
disolvat (peste 1 mgO2/l);
Mediu anoxic este un mediu cu urme de oxigen, deci care contine
foarte putin oxigen dizolvat, in general sub 0,1 mgO 2/l (dupa unii autori oxogenul
dizolvat poate fi in concentratie de pana la 0,5 mgO 2/l);
Mineralizare: degradare a materiei organice pana la dioxid de carbon,
apa, hidruri, oxizi sau saruri minerale ale tuturor elementelor prezente;
nmol - nmol rezidual, tratat sau netratat, care provine din staia de
epurare a apelor uzate
oxidare biochimica: proces in urma caruia microorganismele oxideaza
materiile ( in special organice ) din apa;
punct de control - locul de unde se preleveaz probe de ap n vederea
efecturii analizelor de laborator, acest loc fiind:
a) n cazul evacurilor n reeaua de canalizare a localitii a apelor
uzate menajere i industriale, ultimul cmin al canalizrii interioare a utilizatorului
de ap nainte de debuarea n reeaua de canalizare a localitii;
b) n cazul efluenilor din staiile de epurare a apelor uzate oreneti, a
apelor uzate industriale sau al evacurilor directe, punctul de evacuare final a
apelor uzate n apa receptoare;

prelevare; actiune care consta in luarea unei parti de apa , considerata ca

reprezentativa, dintr-o masa de apa, in scopul examinarii unor anumite
caracteristici;
prelevare automata: procedeu prin care probele sunt luate , intermitent
sau continuu, independent de interventia umana , in cadrul unui program
prestabilit;
prelevare continua: procedeu prin care o proba este luata continuu dintr-o
masa de apa;
prelevare intermitenta: procedeu prin care sunt luate probe unice dintr-o
masa de apa;
proba: parte, ideal reprezentativa, prelevata dintr-o masa definita de apa,
intermitent sau continuu, in scopul examinarii unor caracteristici;
conservare proba: procedeu destinat sa minimalizeze eventualele
modificari ale caracteristicilor de determinat, in intervalul de timp care separa
momentul prelevarii probei de cel al analizei, realizat prin adaugarea unor
substante chimice si/sau prin prin modificarea conditiilor fizice, sau amandoua;
receptor natural - resursa de ap care primete apele uzate evacuate
direct sau epurate.
reea de canalizare - sistem de conducte care colecteaz i transport
apele uzate urbane i/sau industriale;
Timpul de generare este durata in care bacteria careia i se asigura
conditii optimede mediu (hrana, temperatura, oxigen sau azotati,etc ) incepe
multiplicarea prin diviziune binara;
Varsta namolului timp calculat , exprimat in zile, necesar pentru a aduce
totalitatea namolurilor dintr-o statie de namoluri active la un nivel constant de
degradare; timpul este calculat impartind masa totala a namolurilor din statia de
namoluri active la masa de namol tratat zilnic; este definita prin raportul dintre
cantitatea de materii solide in suspensie ( ca substanta uscata) existenta in
bioreactor si cantitatea de materii solide in suspensie ( ca substanta uscata) care
paraseste sistemul bioreactor decantor secundar. Orientativ , ea ar reprezenta
durata de retentie a flocoanelor de namol in bioreactor. Se masoara in zile. In

epurarea biologica conventionala in care se elimina predominant substante

organice pe baza de carbon (cele biodegradabile), varsta namolului este in mod
obisnuit 4 -10 zile in functie de tipul epurarii biologice ( valorile maxime
corespund epurarii cu nitrificare denitrificare)
3. Termeni specifici epurarii
Epurarea biologica conventionala
Fenomenul de epurare biologica se bazeaza pe reactiile metabolice ale
unor populatii mixte de bacterii, ciuperci, si alte microorganisme inferioare , in
special protozoare . Acestea constituie o biocenoza specifica , care in practica
epurarii poarta denumirea de biocenoza
Substantele organice din apa pot fi indepartate de catre nicroorgnisme
care le utilizeaza ca ca hrana, respectiv, sursa de carbon. Ele constituie
asanumitul substrat organic. O parte din materiile organice utilizate de
microorganisme servesc la producerea energiei necesare pentru miscare sau
pentru desfasurarea altor reactii consumatoare de energie cum ar fi sinteza de
materie vie, respectiv reproducerea (inmultirea) microorganismelor.
Materialul celular nou creat se grupeaza pe un suport solid, daca acesta
exista , realizand in jurul lui o pelicula denumita membrana biologica ( in cazul
biofiltrelor) sau se grupeaza in flocoane care plutesc in apa (in cazul bazinelor cu
namol activat).
Bazinele cu namol activat sunt constructii in care se produce procesul de
epurare bilogica

a apei uzate in prezenta oxigenului introdus artificial (prin

aerare) si a namolului activat de recirculare.

In bazinele cu namol activat se amesteca 3 elemente:
Apa uzata, continand substante organice care constituie hrena bacteriilor
mineralizatoare(asa numitul substrat organic);
Aerul, care contine oxigen si care este furnizat prin procedee : mecanice,
pneumatice, mixte;

Namolul activat de recirculare care contine materialul celular viu, necesar

mentinerii unei anumite concentratii a namolului activat in bazinul de aerare ,
corespunzatoare unui grad de epurare necesar.
Celel trei elemente trebuie sa se gaseasca intr-o anumita proportie pentru
o epurare corespunzatoare.
Mixarea celor trei elemente trebuie sa indeplineasca trei conditii esentiale:
-

Sa se introduca cantitatea de oxigen necesara desfasurarii proceselor

biochimice din bazinul de aerare;

-

Sa se realizeze o buna omogenizare a celor trei elemente (apa uzata,

aerul, namolul activat);

-

Sa se evite depunerea flocoanelor de namol in orice punct din bazinul

de aerare.
Bacteriile participante la proces sunt de tip aerob . Ele se gasesc
intotdeauna in apa uzata ( decantata primar sau nu), dar se pot adapta sau nu la
conditiile din bazinul de epurare .In bazinul cu namol activat sunt create artificial
conditii de dezvoltare si de inmultire intensiva

a microorganismelor care in

procesul de viata transforma substantele organice biodegradabile pe baza de

carbon aflate in apa in material celular viu. Acesta se reuneste in flocoane si este
retinutin decantoarele secundare purtand denumirea denamol activat
Procesele biochimice care au loc in bazinele de aerare se afla in stadiul II
de dezvoltare a masei bacteriene denumit de crestere logaritmica.Aceste
procese sunt consumatoare de oxigen introdus in apa prin diverse procedee de
aerare.
Epurarea biologica avansata
Epurarea biologica conventionala contribuie reducerea din apele uzate a
materiilor in suspensie si a substantelor coloidale si dizolvate,

pe baza de

carbon biodegradabile ,dar retine in mica masura sau decoc alte substantante
ca azotul, fosforul si compusi ai acestora , precum si alte substante (metale
grele, detergenti ,anumiti germeni patogeni) .
Compusii de azot

au efecte daunatoare asupra apelor

de suprafata

conducand la scaderea concentratiei de oxigen dizolvat si la eutrufizarea lor. De

asemenea compusii de azot (azotatii si azotitii) au efecte si asupra sanatatii

oamenillor putand sa produca uneori boli grave. Compusii de fosforau efect
daunator pentu mediu deoarece produc eutrofizrea cursurilor de apa . De aceia
pescriptiile actuale limiteaza concentratia de azot si fosfor in apele epurate
(NTPA 001/2002)
Forme sub care se gaseste azotul in apele uzate
Azotul, n mediul nconjurtor, exist sub mai multe forme funcie de
natura sa i de starea de oxidare n care se poate gsi. Astfel, dup natura sa,
azotul poate fi organic sau anorganic. Azotul anorganic, funcie de starea de
oxidare n care se poate gsi, poate exista n una din formele menionate n
tabelul 1.1 de mai jos:
Tabelul 1.1
Compus de azot
Amoniac
Ionul de amoniu
Azotul gazos
Ionul azotit
Ionul azotat

Simbol
NH3
NH4+
N2
NO2NO3-

Azotul total coninut n apele uzate este alctuit din azot organic, amoniac
(sau amoniu), azotii i azotai.
Amoniacul exist n soluiile apoase fie sub form de gaz, denumit
amoniac (NH3), fie ca ion de amoniu (NH4+), functie de valoarea pH-lui soluiei,
corespunztor urmtoarei reacii de echilibru:
NH3 H2O NH
4 OH

(2.1)

Astfel, la nivele ale pH-lui > 9.25 este predominant amoniacul, pe cnd
pentru un pH< 9.25 este predominant amoniul.

Azotiii (NO2-) sunt relativ instabili i uor de oxidat la forma de azotat. Ei

indic o poluare anterioar n procesul de stabilizare i rareori depesc 1,0 mg/l
n apele uzate sau 0,1 mg/l n apele de suprafa. Azotiii prezeni n efluenii
staiilor de epurare pot fi oxidai de clor, dar acest proces presupune creterea
dozei de clor, respectiv creterea costului dezinfeciei.
Azotaii (NO3-) reprezint forma cea mai oxidat a azotului ce se regsete
n apele uzate.
Acesta poate varia n limitele 0 20 mg/l n apele uzate epurate (valoarea
maxim admis pentru azotai de ctre normativele tehnice de protecia apelor n
apele uzate la descrcarea lor n emisari, este de 25 mg/l).
Amoniacul (NH3) se gsete n cantiti foarte reduse, fie n form liber
(gaz), n aproprierea substanrate n descompunere, fie n sol, sub form de
saruri de amoniu.
Toxicitatea amoniacului, comparativ cu forma ionic, este mult mai mare.
Determinarea amoniacului se face n mod obinuit pentru ape avnd un
pH cuprins ntre 6,5 8,3 prin analizarea formei ionice NH4+. Astfel, pentru
determinarea procentual a celor dou forme de azot este necesar
determinarea pH-lui, deoarece raportul ntre acestea depinde de pH-ul apei.
Intr-un mediu neutru sau slab alcalin, predomin forma ionic (NH4+), la un
pH 8,0 coninutul n NH3 fiind de numai 4,5%.
Pentru un mediu cu alcalinitate ridicat, avnd pH> 9,25 amoniacul (NH3)
este predominant, reprezentnd peste 50%.
Amoniul (NH4+), se regsete n aproape toate tipurile de ape (naturale,
de suprafa i chiar n cele subterane), prezena acestia indicnd o contaminare
recent cu produi de descompunere celular, o deversare de ape uzate sau
scurgerea de ape de ploaie de pe suprafeele agricole unde se utilizeaz
fertilizatori pe baz de azot (azotat de amoniu NH 4NO3, uree).
Exprimarea azotului amoniacalse face ioni de amoniu NH4+ (mg/l), n azot
total N-NH4+ (mg/l), sau NH3 (mg/l). La 1,0 mg de azot total N corespund 1,286
mg NH4+ i 1,216 mg NH3

[22].

Azotiii (nitriii) NO2- reprezint prima treapt de oxidare a amoniului.

Prezena acestora n ap sugereaz existena unor produse reductoare. La 1,0
mg de azot total N corespund 3,285 mg NO2- [22].
Procesul de nitrificare
Nitrificarea este un proces prin care se realizeaz oxidarea biologic a
azotului aflat n ap sub forma ionilor de amoniu (NH 4+), sau sub form de gaz
(NH3) ntr-o prim etap la faza de azotit (NO 2-) i apoi la faza de azotat (NO3-).
Acest lucru se desfoar ntr-un mediu aerob n principal datorit a dou
bacterii autotrofe aerobe, respectiv nitrosomonas i nitrobacter, numite n mod
curent nitrificatori sau bacterii nitrifiante.
Intuitiv, procesul de nitrificare poate fi prezentat schematic astfel:
Azotaii (nitraii) NO3-

, reprezint un stadiu avansat de oxidare a

amoniului, prezena acestora sugernd o impurificare mai veche.

Proveniena azotailor poate fi de origine animal, din procesele de
mineralizare a proeinelor sau poate fi de origine mineral, din apele de scurgere
peste suprafeele pentru care s-au folosit fertilizatori. La 1,0 mg de azot total N
corespund 4,427 mg NO3- [22]
Azotul organic este alctuit din mai multe familii de compui: mine, acizi
aminici, ierbicide, derivati nitrozo, combinaii macromoleculare (proteine, pepide,
clorofile, acizi humici).
Azotul total este compus din toate formele de azot: azot amoniacal ( NNH3 sau N-NH4+), azotii (N-NO2- ), azotai (N-NO3- ) i azotul organic (Norg).
Azotul total Kjeldahl este compus, spre deosebire de azotul total numai
din azotul amoniacal (N-NH3 sau N-NH4+), i azotul organic (Norg).
Concentraiile uzuale n compui

de azot

ntlnite la apele uzate

menajere neepurate variaz n domeniul 835 mg/l, pentru azotul organic, 1250
mg/l, pentru amoniacul liber i 2085 mg/l pentru azotul total (confrorm [21]).
Coninutul n azotai i azotii la apele uzate menajere este n general
neglijabil.
In cazul apelor uzate provenite de la fosele septice coninutul n azot total
(N) variaz ntre 1001600 mg/l, uzual considerndu-se 700 mg/l, iar pentru

amoniac (ca azot total N) variaz ntre 100 800 mg/l, considerndu-se n medie
400 mg/l [21
Procese de eliminarea azotului din apele uzate
Procesul de nitrificare este caracterizat prin urmtoarele aspecte:

Este un proces aerob;

n mediul aerob al bioreactorului convieuiesc i bacterii heterotrofe

(care contribuie la ndeprtarea substanelor organice pe baz de carbon) i cele

autotrofe (care contribuie la nitrificare). Bacteriile nitrificatoare, spre deosebire de
cele heterotrofe, au o dezvoltare lent, deci un timp de generare mare. Ca
urmare, trebuie avut n vedere faptul c dezvoltarea bacteriilor nitrificatoare ntrun numr corespunztor realizrii eficiente a nitrificrii este posibil numai dac
durata de retenie n bioreactor este cel puin egal cu perioada de diviziune
binar a nitrificatorilor (timpul de generare).

Vrsta nmolului i prin aceasta timpul de generare, trebuie s fie

suficient de mare pentru ca, n corelare cu cantitatea de azot influent n

bioreactor, s se dezvolte o cantitate suficient de bacterii nitrificatoare.
Viteza mai mare de nmulire a bacteriilor heterotrofe trebuie adaptat
vitezei de nmulire a bacterilor nitrificatoare. Acest lucru se obine prin reducerea
substanial a ofertei de hran pentru bacteriile heterotrofe, adic a ncrcrii
organice a nmolului din bioreactor (kg CBO 5/KG substant uscat din
bioreactor). Vrsta nmolului este de minim 10 zile, dar se recomand 20 de zile
pentru siguran.

Activitatea bacteriilor nitrificatoare este influenat n principal de

temperatura apelor uzate. Sub 8..10C nu se mai produce nitrificare; Eficiena

nitrificrii crete cu temperatura apei uzate (optim 2030C);

Prin nitrificare, datorit eliberrii n ap a ionilor de hidrogen (H +),

se reduce alcalinitatea, deci pH-ul poate scdea sub 7,0. Se mrete n acest fel
aciditatea mediului n care se produce nitrificarea.
Pentru a se evita un pH prea sczut, trebuie s existe o capacitate, de
tamponare suficient de mare.Indicatorul pH optim este de 7..8,5.

O scdere accentuat a pH-ului, deci acidificarea apei din BNA trebuie

evitat, deoarece prin acidificare se nrutesc condiiile de via ale
microorganismelor i procesul de epurare este deranjat. In acelai timp, sunt
dizolvate particulele de carbonat de calciu (CaCO 3) din suspensii i se modific
structura flocoanelor. O astfel de ap este agresiv fa de betoane. In cazul
epurrii biologice ntr-o singur treapt n scopul nitrificrii concomitent cu
reducerea CBO5, hotrtoare pentru gradul de nitrificare este alcalinitatea
apei uzate, adic trebuie s existe o cantitate satisfctoare de hidrocarbonai.

Concentraia de oxigen dizolvat din bioreactor trebuie s fie de

minimum 2,0 mg O2/l;

Trebuie evitat introducerea n bioreactor a unor substane toxice

sau inhibitoare ale procesului biologic (metale grele, substane petroliere, etc);

n cazul nitrificrii avansate (care are drept scop reducerea

concentraiei n amoniu) rezult n efluentul staiei de epurare o concentraie

mare de azotai. Dac aceast concentraie depete valorile maxim admisibile
pentru azotai sau eficiena de reinere este sub procentul minim de reducere
impuse de NTPA 001/2002 (v. tabelul 2.4), atunci trebuie eliminat surplusul de
azotai prin denitrificare.

Procesul de nitrificare este influenat n mod special de:

Vrsta nmolului;

Temperatura apei uzate

Concentraia de oxigen dizolvat din bioreactor;

Alcalinitatea apei;

Substanele toxice sau inhibitoare.

Procesul de denitrificare.
Denitrificarea este un fenomen prin care substanele anorganice de tipul
azotailor (NO3- ) i azotiilor (NO3- ) sunt transformate cu ajutorul bacteriilor
heterotrofe anoxice, n azot gazos liber (azot molecular N 2).

Pentru descompunerea substanelor organice, pe baz de carbon,

bacteriile extrag (utilizeaz) oxigen din combinaiile azotului cu oxigenul (adic
azotai, care constituie donori de oxigen pentru oxidarea materiilor carbonice din
mediul anoxic).
Aceasta nseamn c baza activitii microorganismelor o constituie
oxigenul legat chimic i nu oxigenul liber dizolvat, lucru care se ntmpl
deoarece bacteriile sunt silite s utilizeze aceast surs de energie din cauza
lipsei oxigenului liber (dizolvat). Fenomenul are loc numai n mediu anoxic. In
fenomenul de denitrificare, azotul existent n ap este descompus pe cale
biologic, n condiii de lips a oxigenului dizolvat 9anoxice), n urmtoarele
elemente: azot liber (N2), bioxid de carbon (CO2) i de ap (H2O), concomitent cu
consum de carbon organic.
Ecuaia chimic global a denitrificrii poate fi prezentat astfel:
Carbon organic hidrogen azotat Bioxid de carbon azot apa
Corganic

4 H

- 5 CO
4 NO3
2

2 N2 2 H2O

In realitate, azotaii ( NO3-), sunt transformai mai nti n azotii (NO2-),

apoi n oxid azotic (NO), oxid azotos (N 2O) i n final n azot gazos N2, CO2 i
H2O.
In ceea ce privete denitrificarea, trebuie semnalate urmtoarele aspecte
importante:

Denitrificarea consum jumtate din inoii de hidrogen H +, produi la

nitrificare, prentmpinndu-se astfel o scdere a ph-ului ca urmare a nitrificrii;

n fenomenul de nitrificare (oxidare biochimic) se consum pentru

fiecare mol de azot, exact 2 moli de O2.

Din contr, la denitrificare (reducere biochimic) se economisesc 5/4=1,25
moli de O2 pentru fiecare mol de azot;

In rezumat, se constat c fat de situaia n care se realizeaz

doar descompunerea substanelor organice pe baz de carbon (CBO 5), printr-o

nitrificare avansat se majoreaz substanial consumul de oxigen. Empiric
valoric, pentru 1 Kg de azot obinut din azotai, este necesar o cantitate
suplimentar de oxigen de 4,6 Kg O2;

Dac se are n vedere c prin denitrificare se rectig cca2,9

KgO2, nseamn c pentru eliminarea unui Kg de azot este nevoie de un

supliment de 1,7 KgO2 i nu de 4,6 KgO2 peste cel necesar pentru eliminarea
subsanelor organice pe baz de carbon;

Este necesar o duritate temporar corespunztoare. Se admite o

plaj mai larg de variaie a pH-lui, dar se recomand pH optim = 7.7,5);

In proces nu trebuie s intervin (s existe) substane toxice.

Indiferent de locul amplasrii zonei de denitrificare (n amontele

bioreactorului, n bioreactor sau n avalul acestuia, acest fenomen nu se poate

destura fr nitrificarea apei uzate (care produce nitraii necesari denitrificrii);
Procesul de eliminare a fosforului
Eliminarea (ndeprtarea) fosforului din apele uzate se poate face prin
procese biologice, procese chimice i procese mixte, bio-chimice.
Datorit costurilor de investiie i de exploatare, mai reduse, precum i
exploatrii mai puin pretenioase, eliminarea pe cale biologic a fosforului este
preferabil precipitrii chimice.
Epurarea convenional mecano-biologic nltur doar un procent de 10
30% din fosforul total influent, deoarece sedimentarea este ineficient n
reinerea fosforului solubil. O parte din cantitatea de fosfor este nlturat i pe
cale biologic, n instalaii anaerobe prevzute special n acest scop, dar
cantitatea de fosfor influent este n multe cazuri mai mare dect necesarul
pentru sinteza biologic. In aceste cazuri, soluia de eliminare a fosforului este
mixt: o parte este eliminat pe cale biologic i excesul de fosfor prin precipitare
chimic.
Cele mai uzuale forme de fosfor care se gsesc n apa uzat sunt
ortofosfatul ( PO34 ), polifosfatul (polimeri ai acidului fosfatic) i fosfai organici.
Polifosfaii, cum ar fi hexametafosfatul, hidrolizeaz n mod gradual n ap
ctre forme stabile (solubile) de tipul orto i prin descompunere bacterian
elibereaz ortofosfai.

In treapta biologic convenional (numai de eliminare a substanelor

organice pe baz de carbon) o parte din ortofosfai, polifosfai i fosforul legat
organic sunt incorporai n esutul celular al microorganismelor dar eficiena de
eliminare a fosforului total nu depete 1030%.
Pentru a mri eficiena de eliminare a fosforului, se utilizeaz n prezent
mai multe procedee biologice prin care microorganismele angrenate n acest
proces sunt expuse fie la condiii strict anaerobe, fie la condiii alternativ
anaerobe i aerobe.
Expunerea

la

condiii

alternative

determin

suprasolicitarea

microorganismelor, astfel nct capacitatea lor de adsorbie a fosforului

depete nivelurile normale.
4. Unele concluzii privind epurarea biologica
Principalele caracteristici ale proceselor care au loc n bioreactoare sunt
prezentate sintetic mai jos:

Pentru descompunerea substanelor organice pe baz de carbon

sunt necesare:
Condiii aerobe;
Microorganisme heterotrofe aerobe;
Mediu bogat n oxigen (min. 1 mg O2/l).

Pentru nitrificare sunt necesare:

Condiii aerobe;
Microorganisme autotrofe aerobe (nitrificatori);
Mediu bogat n oxigen (min. 2 mg O2/l).

Pentru denitrificare sunt necesare:

Condiii anoxice (mediu lipsit de oxigen, eventual cu urme de

oxigen, dar cel mult 0,1 O2/l).

 Microorganisme heterotrofe anoxice (care n lipsa oxigenului

dizolvat i procur oxigenul necesar din descompunerea azotiilor i n special a
azotailor).
Acces