Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

PRETURI ORIENTATIVE PE CATEGORII DE LUCRARI DE CONSTRUCTII
Categoria de lucrari
Sapatura manuala
Sapatura mecanizata
Umplutura compactata
Fasonare si montare armaturi
Turnare beton manual
Turnare beton cu pompa
Cofraje pentru betoane
Hidroizolatie cu membr. bitumin.
Transp. mat. prin purtare directa
Transp. materiale cu
autobasculanta
Zidarie de caramida
Tencuieli interioare
Glet de ipsos
Tencuieli exterioare(grund)
Driscuire fina(tinci)
Glafuri la usi si ferestre
Decopertare glet si zugraveala
Demolare zidarie
Demolare elemente beton armat
Desfacere tencuieli
Vopsitorii cu vinarom
Decopertare gresie si faianta
Placare cu faianta si gresie
Montat si demontat schela
Forare gauri in beton
Termosistem
Pereti din rigips CW 50
Placare perete existent cu rigips
Tavane false executate din rigips
Desfacere confectie metalica
Strat suport pentru pardoseli
Montat plinta gresie
Preparare mortar manual
Vopsitorii exterioare cu vinarom
Tencuiala decorativa
Executat sarpanta din lemn
Astereala la acoperis
Invelitoare din carton bitumat
Invelitoare din tigla
Structura case in sistem "AMVIC"
Inchiriere mai compactor
Materiale
10,5/mc
0,68/kg
67,5/mc
67,5/mc
4,5/mp
3,5/mp si
strat
Manopera
14,5/mc
6,5/mc
0,37/kg
22/mc
6,5/mc
5,9/mp
1,7/mp si
strat
11,5/to
Utilaj
8/mc
10,5/mc
0,50/mp si
strat
Transport
5,5/mc
8,5/to
Total
14,5/mc
13,5/mc
17/mc
1,05/kg
89,5/mc
84,5/mc
10,4/mp
5,7/mp si
strat
11,5/to
8,5/to
84/mc
3,9/mp
1,5/mp
4,5/mp
2,5/mp
2,5/ml
4,5/mp
5,5/mp
5,5/mp
9,3/mp
9,6/mp
10,05/mp
9,25/mp
6,85/mp
3,20/mp
5,5/ml
4,8/mp
6,2/mp
3,5/mp
2,05/mp
1,85/mp
4,55/mp
37/mc
3,7/mp
2,5/mp
4,2/mp
1,5/mp
4,5/ml
1,25/mp
23/mc
40/mc
1,85/mp
2,1/mp
1,7/mp
6,2/mp
1,39/mp
0,85/buc
8,5/mp
7,85/mp
7,85/mp
7,85/mp
6/mp
7,5/mp
0,19/kg
2,95/mp
3,75/ml
21/mc
2,5/mp
5,2/mp
5,7/mp
3,1/mp
5,8/mp
7,7/mp
53,5/mp
20,0/zi
4,25/mc
10,5/mc
0,25/buc
0,45/mp
0,45/mp
0,45/mp
0,45/mp
0,45/mp
0,35/mp
0,15/mp
0,05/mp
0,35/mp
1,5/mp
70,0/zi
121/mc
7,6/mp
4/mp
8,7/mp
4,0/mp
7/ml
1,25/mp
27,25/mc
50,5/mc
1,85/mp
6,6/mp
1,7/mp
11,7/mp
1,39/mp
1,1/buc
14/mp
17,6/mp
17,9/mp
18,35/mp
15,7/mp
14,8/mp
0,19/kg
6,15/mp
9,25/ml
21/mc
7,3/mp
11,4/mp
9,55/mp
5,3/mp
7,7/mp
12,6/mp
55/mp
90,0/zi
Bine ati venit pe pagina de prezentare a firmei noastre!
Daca ati ajuns pe acest site inseamna ca doriti sa va construiti sau sa renovati o casa, o cladire de birouri sau
orice . In mod sigur, sunteti interesat de un pret si de un timp de realizare a cladirii pe care doriti sa o
construim, precum si de materialele cu care lucram. Noi va stam la dispozitie pentru toate aceste informatii !
Va invitam sa petreceti cateva minute pe site-ul nostru, pentru a va convinge ca, pentru calitatea
serviciilor
si pentru facilitatile pe care vi le oferim, noi suntem alegerea optima !

Constructii Civile si Industriale - are ca principal domeniu de activitate firma zoti construct srl .
A fost infiintata in septembrie 2008 si are sediul in tulcea, Romania.
.
Elementul primordial ce ne deosebeste de concurenta acerba este flexibilitatea domeniului de activitate bazat pe calificarea
superioara a fortei de munca si pe cultul lucrului bine facut pe tot parcursul executiei lucrarilor in domeniul constructiilor
Adcons Impex 96 SRL intelege ca succesul inseamna: promptitudine, seriozitate si calitate,de aceea va ofera servicii la cele
mai inalte standarde.
De-a lungul perioadei noastre de activitate am avut ocazia sa colaboram cu o varietate de clienti din punct de vedere al
importantei acestora pe plan local sau national, dar si al domeniului de activitate:
S.C. ACM4 S.A.

S.C. BOG"ART S.R.L.
S.C. HGA Servimpex S.R.L.
S.C. BADUC S.A.
S.C. ACMS S.A.
S.C. COMNORD S.A.
Directia de Protectie a Copilului sector 3
Asociatii de Proprietari
Preturile sunt raportate la suprafata desfasurata a cladirii. Suprafata desfasurata reprezinta suma suprafetelor nivelurilor,
fara a scadea suprafetele acoperite de zidurile de inchidere si cele despartitoare.
Preturile sunt calculate pentru inaltimea etajului h = 2,50 ml si sunt orientative,neangajante si nu contin t.v.a.; pretul final se
va calcula in functie de documentatia de executie prin intocmirea devizului de lucrari.
Pentru mai multe informatii apelati numarul de telefon 0722.201.397
Firma Adcons impex 96 doreste sa participe la programul national de reabilitare termica a cladirilor prin executia
termosistemului.
Acesta fiind un site de lucrari de constructii civile, trebuie sa contina si date tehnice din domeniul constructii civile. In
continuare vom enumera unele dintre acestea:
Greutatea specifica a otelului-beton in functie de diametru
3,0 mm = 0,057 kg/ml ; 4,0 mm = 0,100 kg/ml ; 5,6 mm = 0,193 kg/ml ; 6,0 mm = 0,222 kg/ml ; 7,0 mm = 0,302
kg/ml ; 7,1 mm = 0,310 kg/ml ; 8,0 mm = 0,395 kg/ml ; 9,0 mm = 0,499 kg/ml ; 10,0 mm = 0,617 kg/ml ; 12,0 mm
= 0,888 kg/ml ; 14,0 mm = 1,210 kg/ml ; 16,0 mm = 1,580 kg/ml ; 18,0 mm = 1,990 kg/ml ; 20,0 mm = 2,470
kg/ml ; 22,0 mm = 2,980 kg/ml ; 25,0 mm = 3,850 kg/ml ; 28,0 mm = 4,840 kg/ml ; 32,0 mm = 6,310 kg/ml ; 36,0
mm = 7,990 kg/ml ; 40,0 mm = 9,870 kg/ml .
Aria laterala specifica a otelului-beton in functie de diametru:
3,0 mm = 0,01884 mp/ml ; 4,0 mm = 0,02512 mp/ml ; 5,6 mm = 0,03517 mp/ml ; 6,0 mm = 0,03768 mp/ml ; 7,0
mm = 0,04396 mp/ml ; 7,1 mm = 0,04459 mp/ml ; 8,0 mm = 0,05024 mp/ml ; 9,0 mm = 0,05652 mp/ml ; 10,0 mm
= 0,06280 mp/ml ; 12,0 mm = 0,07536 mp/ml ; 14,0 mm = 0,08792 mp/ml ; 16,0 mm = 0,10048 mp/ml ; 18,0 mm =
0,11304 mp/ml ; 20,0 mm = 0,12560 mp/ml ; 22,0 mm = 0,13816 mp/ml ; 25,0 mm = 0,15700 mp/ml ; 28,0 mm =
0,17584 mp/ml ; 32,0 mm = 0,20096 mp/ml ; 36,0 mm = 0,22608 mp/ml ; 40,0 mm = 0,25120 mp/ml .
Aria laterala a otelului beton este necesara pentru determinarea suprafetei de metal acoperita cu grund antirugina, sau
pentru determinarea suprafetei de otel beton de pe care s-a indepartat rugina prin frecare cu peria de sarma(in cazul
constructiilor aflate in conservare).
Alt material foarte important folosit la lucrarile de constructii civile si industriale este betonul.
Dupa greutatea specifica aparenta se disting urmatoarele categorii de betoane:
betoane foarte grele, cu greutatea specifica aparenta peste 2500 kg/mc; betoane grele, cu greutatea specifica aparenta
cuprinsa intre 2201 - 2500 kg/mc; betoane mijlocii, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 1701 - 2200 kg/mc; betoane
usoare, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 1001 - 1700 kg/mc; betoane foarte usoare, cu greutatea specifica
aparenta sub 1000 kg/mc.
Greutati specifice ale diferitelor materiale folosite in constructii:
alicarie de caramida = 1400 kg/mc; balast = 1700 kg/mc; beton asfaltic = 2250 kg/mc; beton celular
autoclavizat(BCA) = 1100 kg/mc; bolovani de rau = 1600 kg/mc; brazde de iarba = 700 kg/10 mp; mortar proaspat =
2100 kg/mc; nisip natural = 1600 kg/mc; nisip imbibat cu apa = 1800 kg/mc; pamant afanat uscat = 1300 kg/mc; moloz
uscat = 1400 kg/mc; moloz umed = 1700 kg/mc; piatra calcaroasa = 1350 kg/mc; piatra sparta din bolovani de rau =
1450 kg/mc; piatra in blocuri mari = 1700 kg/mc; gris de piatra = 1200 kg/mc; placi de faianta = 1260 kg/100 mp; pietris
= 1600 kg/mc; coame mari pentru tigla = 2900 kg/1000 bucati; coame mici pentru tigla = 1900 kg/1000 bucati; dale de
bazalut artificial = 1900 kg/mc; dale de beton = 2200 kg/mc; lemn ecarisat si rotund,de rasinoase,uscat = 500 kg/mc; lemn
ecarisat si rotund,de foioase,uscat = 800 kg/mc; moloane = 2300 kg/mc; olane de presa,pentru acoperis = 2300 kg/1000
bucati; pavele,calupuri de piatra = 1800 kg/mc; parchet de 22 mm grosime = 180 kg/10 mp; parchet de 17 mm grosime =
140 kg/10 mp; pasla pentru constructii = 150 kg/mc; caramida plina,format 240x115x63 = 3000 kg/1000 bucati; placi de
marmura = 2800 kg/mc; caramida cu goluri verticale,240x115x63 = 2200 kg/1000 bucati; piatra de talie = 2500 kg/mc;
caramida cu goluri verticale,format 240x115x88 = 3100 kg/1000 bucati; calupuri de lemn = 900 kg/1000 bucati; caramida
cu goluri verticale,format 290x140x63 = 3500 kg/1000 bucati; carton asfaltic blanc = 100 kg/100 mp; caramida cu goluri
verticale,format 290x140x88 = 4500 kg/1000 bucati; cahle de teracota = 4000 kg/1000 bucati; placi de piatra,pentru trotuare
= 2300 kg/mc; placi de pluta expandata = 100kg/10 mp; prefabricate din beton vibrat = 2400 kg/mc; prefabricate din beton
armat vibrat = 2600 kg/mc; rumegus de lemn = 180 kg/mc; tigle profilate,trase = 2400 kg/1000 bucati; tigle solzi = 1300
kg/1000 bucati; var pasta = 1400 kg/mc; zapada afanata = 100 kg/mc; zapada batatorita = 500 kg/mc.
RETETA PREPARARE BETON

Preparare beton la betoniera
Clase de betoane
Pentru constructia unei case se pot folosi betoane preparate local la betoniera, din balast ("balastru" sau sorturi) + ciment +
apa.
Avantajele prepararii de beton la betoniera :
-costuri mai mici cu circa 25-40% pentru betonul preparat la betoniera fata de betonul din statia de betoane
-posibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde sunt
necesare cantitati mici in decursul unei zile.
-controlul direct asupra clasei de beton preparat... adica iti faci singur betonul, cat vrei si de care vrei...
Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de capacitatea redusa a betonierei.
Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la mare departare fata de o statie de betoane, mai ales
atunci cand caile de acces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot avea
acces si chiar daca ar avea acces, datorita distantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul .
Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara este de sute de metri cubi ,
atunci problema este simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane .
Pentru o casa Parter, sau P+1, se foloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri.
La constructia unei case se folosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza:
-B75 echivalent C4/5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti pentru constructii usoare)
-B100 echivalent C6/7,5 sau Bc 7,5 (la fundatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare... fiind cel mai folosit beton)
-B150 echivalent C8/10 sau Bc 10 (fundatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai bun
decat B100, desi in cele mai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se fac trotuare si pardoseli din B150, desi B100 este
mai mult decat suficient... restul fiind de fapt risipa de ciment.)
-B200 echivalent C12/15 sau Bc 15 (structura de rezistenta: stalpi,centuri,buiandrugi...)
-B250 echivalent C16/20 sau Bc20 (structura de rezistenta: grinzi, plansee, elemente puternic solicitate)
-B300 echivalent C18/22,5 sau Bc 22,5 (acesta din urma mai rar folosit, de regula la realizarea platformelor betonate unde se
permite accesul auto de tonaj mare).
La prepararea betonului intra ciment,apa si balastul sau sorturile.

Daca am avea o betoniera asa de mare ar fi simplu, pentru ca le-am introduce pe toate in betoniera si am apasa pe buton. Iar
dupa 10-15 minute de invartit, am obtine un metru cub de beton proaspat. Dar betoniera fiind de numai 130 litri, problema
care apare este de a imparti reteta de mai sus in parti egale, pentru a prepara mai multe sarje , la capacitatea betonierei.
Mai mult decat atat, impartirea trebuie sa fie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sa fie uso
de facut,la indemana muncitorilor pe santier, care de multe ori sunt necalificati si nu au nici timp si nici putere de a jongla cu
densitatile si calculele.
Pentru aceasta trebuie cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar reteta trebuie data in lopeti sau galeti.
-1 metru cub = 1000 litri , deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip, pietris) cu o galeata
de 10 litri din comert.
-1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular.
-1 lopata medie = 3.33 litri
-1 roaba medie = 24 lopeti
-1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri)
-1 betoniera de 130 litri = maxim 16 lopeti de material granular + maxim 6 lopeti de ciment + 1 galeata apa de
10 litri.
NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica capacitatea utila este mult
mai mica
De exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1
galeata de apa,adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili.
Apoi, mai trebuie cunoscute cateva densitati ale materialelor utilizate si care intra in reteta betonului:
-ciment = 1280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg de ciment)
-balast 0-31 mm = 1700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg de balast)
-nisip 0-3 mm = 1300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg de nisip)
-pietrisuri sortate 7-16 mm = 1550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15,5 kg de pietris)
-pietrisuri sortate 16-31 mm = 1650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16,50 kg de pietris)
-betonul proaspat preparat va avea intre 2300 - 2400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton proaspat = 23 kg)
-1 lopata cu balast = 5.66 kg balast
-1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip
-1 lopata pietris = 4.80 kg pietris
-1 lopata cu ciment = 4.25 kg ciment
Valori medii; este posibil sa difere +/-10% in functie de umiditatea materialelor granulare.
In continuare voi prezenta cateva retete de preparare a betonului calculate pe baza retetelor normelor de preparare a
betonului din indicatoarele de norme de deviz catalogul CZ.
PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALAST

conform normei CZ0103B1 din indicatoarele de norme de deviz
Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75 :
-ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc)
-BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/mc = 2048.33 kg = 362 lopeti
-NISIP 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192.40 kg = 45 lopeti
Total = 2240.73 kg agregate.
-apa 170 litri/mc
Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregate : 0,98 litri apa
In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.
PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALAST

conform normei CZ0104B1 din indicatoarele de norme de deviz

-ciment = 203 kg/mc (ADICA : 48 lopeti de ciment/mc)
-agregate: balast 1.20 mc x 1700 kg/mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192,40 kg. Total balast + nisip = 2232.4
kg = 395 lopeti balast.
De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suficienta parte fina, fara a mai fi nevoie de adaos de nisip, asa
incat se aduna cantitatile si se va folosi numai balast 2232,4 kg.
-apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.)
Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa .
PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10)

conform normei CZ0105D1 din indicatoarele de norme de deviz
-ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc)
-PIETRIS 0,64 mc x 1600 kg/mc = 1024 kg = 213 lopeti
-NISIP 0.75 mc x 1300 kg/mc = 975,00 kg = 226 lopeti
Total = 1999 kg agregate.
-apa 190 litri/mc
PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15)

conform normei CZ0106F1 din indicatoarele de norme de deviz
-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc); 0,63 mc x 1600 kg/mc = 1009.6 kg = 210
lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/mc = 962,00 kg = 223 lopeti
Total = 1971 kg agregate.
-apa 190 litri/mc
PREPARARE BETON B250 (C16/20)

conform normei CZ0107F1 din indicatoarele de norme de deviz
lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc); 0.727 mc x 1300 kg/mc = 945,1 kg = 219 lopeti
-apa 190 litri/mc
PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5)

conform normei CZ0108H1 din indicatoarele de norme de deviz
lopeti
-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc); 0.637 mc x 1300 kg/mc = 828,10 kg = 192 lopeti
-apa 200 litri/mc
Actele de autoritate publica necesare potrivit legislatiei in vigoare prealabile demararii constructiilor
Legislatia care sta la baza emiterii acestor acte administrative este:
LEGEA nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficial nr.
259/24.10.1996; ORDINUL MLPAT 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute
de Legea 50/1991; Administratia publica locala a Consiliului Judetean, Consiliu Municipal, Consiliu Orasenesc si/sau Consiliu Comunal.
Actele de autoritate publica necesare investitorilor prealabile nceperii sau demolarii constructiilor sunt: CERTIFICATUL DE URBANISM si
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE
Notiuni cu care se opereaza, definitii:
Imobil - parcela de teren cu sau fara constructii Procent de ocupare a terenului (POT) - Raportul dintre suprafata ocupata la sol de cladiri si suprafata
terenului considerat x 100; Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - Raportul dintre suma suprafetelor desfasurate ale tuturor cladirilor si suprafata
terenului considerat.
COMPETENTELE DE ELIBERARE A CERTFICATELOR DE URBANISM (CU) SI A AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE (AC)

Consiliul judetean pentru constructii ce se aproba de Guvern ( investitii din fonduri bugetare de stat care depasesc o anumita valoare ), pentru lucrari
publice, lacasuri de cult, constructii pentru industrie, activitati de comert, prestari servicii, social-culturale, speciale, si lucrari de orice fel ce se executa
n afara localitatilor cu exceptia anexelor agricole situate n extravilan. Consiliul local municipal/orasenesc pentru constructii de orice fel din localitat
cu exceptia celor care se aproba de Guvern. Consiliul local comunal, pentru constructii, locuinte si anexe gospodaresti ale acestora, precum si pentru
anexele exploatarilor agricole situate n extravilan.
TEMEIUL LEGAL N BAZA CARUIA SE ELIBEREAZA ACTELE DE AUTORITATE PUBLICA - CU si AC
Documentatii de urbanism si amenajarii teritoriului aprobate, Date din documentatii existente sau pe baza practicii urbanistice cu avizul comisiei pentr
urbanism si amenajarea teritoriului a autoritatii administratiei publice n cauza.
1. CERTIFICATUL DE URBANISM - (CU)
DEFINITIE: CU este actul administrativ emis de autoritatile administratiei publice locale prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care
caracterizeaza regimul juridic, economic si tehnic al unui imobil stabilite prin evidentele existente si documentatiile de urbanism si amenajarea
teritoriului existente aprobate. Prin CU se evidentiaza potentialul unui imobil, respectiv gradul de constructibilitate al acestuia, n conformitate cu
prevederile documentatiilor de urbanism si amenajarii aprobate.
SOLICITANTI Orice persoana fizica sau juridica;autoritatea publica emitenta, n caz ca este consiliul judetean va transmite un exemplar al CU
consiliului local pe raza caruia se afla amplasamentul n cauza.
ACTE DEPUSE DE SOLICITANTI
O cerere tip care se obtine de la Administratia publica n cauza n functie de competentele de autorizare Dovada titlului de proprietate asupra
terenului n caz ca terenul este n extravilan avizul primariei pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie, certificatul de calitate al solului emis
de Oficiul de Studii Pedologice si Agrozootehnice si acordul de principiu al Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului
n caz ca unitatea administrativ-teritoriala pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie nu are planul de amenajarea teritoriului si planurile
urbanistice generale ale localitatilor aprobate, administratia publica emitenta va solicita o documentatie tehnica minimala din care sa rezulte
ncadrarea n zona a obiectivului, situat nainte si dupa construirea noului obiectiv att din punct de vedere tehnic ct si economic. Taxa pentru
CU se calculeaza de catre referentul de specialitate din cadrul compartimentului de urbanism sau amenajarea teritoriului din cadrul administratiei
publice competente (consiliu judetean, municipal, orasenesc sau comunal) n functie de suprafata de teren care se propune a fi afectata de noua
constructie. Pentru acelasi imobil se pot elibera certificate de urbanism mai multor solicitanti.
DURATA DE ELIBERARE A ACTELOR DE AUTORITATE PUBLICA (CU si AC)

Pna la 30 zile. VALABILITATE ntre 3 - 24 luni stabilita de emitent. PRELUNGIREA VALABILITATII Cu max. 24 luni, stabilita de emitent, la
cerere, cu plata a 50% din taxa initiala.
PRECIZARI PRIVIND CONTINUTUL CU
Regimul Juridic al Imobilelor - situarea n intravilan sau n extravilan, - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutiile ce greveaza asupra
acestuia, - extras din documentatiile de urbanism si de amenajarea teritoriului, din regulamentul aprobat, care instituie un regim special asupra
imobilului (zone protejate, interdictii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public). Regimul Economic al Imobilelor folosinta actuala - destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate. Regimul Tehnic al Imobilelor - procentul de
ocupare a terenului (POT), - coeficientul de utilizare al terenului (CUT), - dimensiunile si suprafetele parcelelor, - echiparea cu utilitati, - circulatiile,
accesele si parcajele, - regimul de aliniere, naltimea constructiilor, caracteristice volumetrice, - sistemul constructiv, principalele materiale de
constructie, - finisajele, daca acestea sunt impuse prin regulamente de urbanism, - lucrari conexe de interes public daca acestea sunt necesare
functionarii obiectivului. Prin CU se specifica avizele, acordurile si studiile care vor nsoti proiectul de autorizare a constructiilor (PAC), si care difera
de la un tip la altul. Astfel: - daca administratia publica nu are studiile de urbanism si de amenajarea teritoriului aprobate poate solicita studii
urbanistice zonale sau de detaliu pentru clarificarea n special a problemelor de cooperari, de rezolvare a utilitatilor si de ncadrare n zona. - n
cazul n care obiectivele propuse se ncadreaza pe terenuri cu destinatie agricola, n afara intravilanului localitatilor, se vor obtine: certificatul de
calitate al solului emis de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) pentru suprafata ce se va scoate cu plata din circuitul agricol si avizul
definitiv al OCOT, cu dovada platii catre stat a taxei de scoatere din circuitul agricol. - Pentru racordare la utilitati se solicita avize de la toti
administratorii acestora. - n cazul amplasarii unor obiective n zona drumurilor se vor obtine acorduri prealabile si autorizatii pentru fiecare obiectiv
n parte de la organul care administreaza drumul respectiv. - n cazul amplasarii unor obiective n zona caii ferate se va obtine avizul Regionalei de
Cai Ferate. - n cazul n care obiectivul propus are un susceptibil caracter poluant se solicita aviz de la Apele Romne, Inspectoratul de Politie
Sanitara si Medicina Preventiva si Agentia pentru Protectia si Supravegherea Mediului. - De la un anumit grad de complexitate al investitiei se solicita
verificarea performantelor constructiilor din anumite puncte de vedere prin intermediul verificatorilor atestati. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte
cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate n rural, precum si constructiile provizorii. - Interventiile la constructiile existente
inclusiv reparatiile se fac pe baza unei expertize tehnice pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial. - Statul Major de Aparare Civila pentru
investitii altele dect locuinte ce depasesc suprafata totala desfasurata de 150 mp, iar la locuinte pentru constructiile cu mai mult de 2 apartamente. Ministerul Apararii Nationale prin Statul Major General, Ministerul de Interne si Serviciul Romn de Informatii pentru obiective ce urmeaza sa fie
executate la o distanta mai mica de 2400 m fata de limita obiectivelor speciale din extravilan, si pe parcele limitrofe acestora n intravilan. 2.
AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE (AC), DE DESFIINTARE (AD) DEFINITIE AC este actul administrativ prin care se permite executia de lucrari de
constructie pe care solicitantul le precizeaza n cererea sa. AD este actul administrativ prin care se permite desfiintarea unor constructii la cererea
solicitantului. SOLICITANTI Orice persoana fizica sau juridica, detinatoare a unui titlu care le confera dreptul de construire/desfiintare. Solicitarea poate
fi directa sau prin mputerniciti. ACTE DEPUSE DE SOLICITANTI O cerere tip ce se obtine de la Administratia publica n cauza n functie de
competentele de autorizare, Dovada titlului de proprietate asupra terenului, Certificatul de urbanism (CU), Dovada achitarii taxei de autorizare,
Proiectul pentru Autorizatia de Construire (PAC) care va obtine urmatoarele piese: Piese scrise: - Lista si semnaturile proiectantilor, - Memoriu succint
pentru fiecare specialitate n parte, - Aviz geotehnic (la constructiile cu un grad mare de complexitate sau cu conditii de fundare dificile), - Avizele
impuse prin CU, ca de exemplu: aviz plan urbanistic zonal sau de detaliu, rezultatul expertizelor solicitate, si n principal avizele furnizorilor de utilitat
care asigura functionarea constructiei, respectiv: alimentare cu apa, energie electrica, termica, gaze, telecomunicatii, canalizare, cai de circulatie etc. Referiri privind verificarea proiectului conform reglementarilor n vigoare, din punct de vedere al exigentelor de performanta a constructiilor,
rezistenta si siguranta n exploatare, siguranta la foc, protectie mediului etc. - Avize specifice amplasarii constructiei, dupa caz de la Comisia
Nationala a Monumentelor Ansamblurilor si Siturilor Istorice, M.Ap.N, Ministerul Mediului, Directie Generala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului,
Ministerul Comertului si Turismului etc. - Avize de ocupare temporara sau definitiva a unor terenuri din domeniul public sau privat al statului pentru:
alei de acces, executia racordurilor si bransamentelor la lucrari edilitare etc. Piese desenate: - ncadrarea n teritoriu (sc.1: 10.000, 1:>5000,
1:>2000, 1:>1000) - Planul de situatie al imobilelor (sc. 1:2000, 1:>1000, 1:>500, 1:>100) care va preciza: identificarea parcelei n cauza,
amplasarea constructiilor ce se mentin, se desfiinteaza sau se vor construi, cotele constructiilor si distantele dintre ele si vecinatati, denumirea si
destinatia fiecarei cladiri sau corp de cladire, sistematizarea pe verticala a terenului, alei accese n incinta si constructii, scurgerea apelor pluviale,
plantatii, retele de echipare publice sau proprii, n special alimentare cu apa si canalizare. Pe plansa se vor indica n mod distinct elementele
existente si cele propuse prin interventie. - Planul fundatiilor, din care sa rezulte modul de respectare a conditiilor din avizul geotehnic, - Planurile
tuturor nivelelor cu precizarea utilitatii tuturor ncaperilor, suprafata acestora, cotele, cotele de nivel, elementele structurii de rezistenta, cosurile de
fum, ghenele de ventilatie, coloanele de instalatii. - Sectiuni caracteristice cu indicarea cotelor de nivel, naltimea acoperisului si pantele, modul de
racordare la cladirile nvecinate (n caz de alipire la cladirile existente), - Planul nvelitorii, cotele pe cele trei dimensiuni si pantele, acoperisurile
cladirilor nvecinate si modul de racordare la acestea (n caz de alipire la cladiri existente), - Toate fatadele, care sa cuprinda si cladirile nvecinate
(daca este cazul), indicarea materialelor de constructie aparente si a culorilor, ca si nivelul terenului si panta strazii. - Desfasurarea la strada, daca
exista constructii n imediata vecinatate, - Proiectul de organizare a executarii lucrarilor (POE), care sa cuprinda toate lucrarile necesare pe teren si
n afara lui, inclusiv spatiile ocupate temporar. POE va cuprinde toate avizele si lucrarile provizorii necesare asigurarii tehnologiei de executie. POE se
poate autoriza si separat, nainte sau dupa demararea lucrarilor de baza. Piesele desenate mai sus mentionate se vor prezenta la o scara
convenabila. Nota: > Prin CU pot fi solicitate si alte piese scrise si desenate n functie de complexitatea obiectivului ce se autorizeaza. n toate
piesele desenate se vor indica n mod distinct elementele existente care se mentin, cele care se desfiinteaza si cele care se adauga. Plansele vor avea
n dreapta jos un cartus cu numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul autorizatiei, semnaturile sefului de proiect si ale colaboratorilor
elaboratorului, titlul, nr. plansei si data.
PROIECTUL PENTRU AUTORIZATIA DE DESFIINTARE (PAD) va contine urmatoarele piese: Piese scrise: - memoriu asupra constructiei ce trebuie
desfiintata (scurt istoric, mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale care au fost care au fost prelevate, fotografii ale tuturor fatadelor de
detaliu, fotografii de perspectiva), - avize, conform reglementarilor n vigoare si cf. CU, - indicarea locului unde se depun deseurile rezultate din
desfiintarea constructiei sau a constructiilor. Piese desenate: - ncadrarea n teritoriu (sc. 1:10.000, 1: 5000, 1:2000, 1:>1000) - planul de situatie
al imobilelor, care trebuie sa precizeze: parcela cadastrala pentru care a fost eliberat CU, amplasarea tuturor constructiilor care se mentin sau se
desfiinteaza, modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor, sistematizarea verticala a terenului rezultat, modul de scurgere a apelor
pluviale.
Titlul:
Lege privind cadastrul si publicitatea imobiliara
Continut:
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Titlul I - Regimul general al cadastrului

CAPITOLUL I - Dispozitii generale
Art. 1.
Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea,
reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de
destinatia lor si de proprietar.
Entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul. Prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de teren cu sau
fara constructii.
Art. 2.
Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul intregii tari.
Prin sistemul de cadastru general se realizeaza:
a) identificarea, inregistrarea si descrierea, in documentele cadastrale, a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor masurarea si
reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice
b) asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
c) identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii publicitatii si
opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.
Art. 3.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca institutie publica cu personalitate
juridica in subordinea Guvernului.
In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza oficii de cadastru, geodezie si cartografie care vor functiona ca institutii publice cu
personalitate juridica in subordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
In subordinea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie se infiinteaza Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru,
institutie publica cu personalitate juridica.
Organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a unitatilor din subordinea sa si a Institutului de Geodezie,
Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru se aproba de catre Guvern in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 4.
Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate in domeniile: agricol,
forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismulul, zonelor protejate naturale si
construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele.
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea
normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata,
categoria de folosinta si proprietarul.
Titularii cadastrelor prevazute la alin. 1 executa, in functie de domenbul specific de activitate, lucrari geodezice, topografice, fotogrammetrice,
cartografice si altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de
Interne si Serviciului Roman de Informatii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie datele cerute
pentru alcatuirea si actualizarea cadastrului.
CAPITOLUL II - Organizarea activitatii de cadastru

Art. 5.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie are urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, conduce, indruma si controleaza executarea lucrarilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru si cartografie la
nivelul intregii tari;
b) elaboreaza norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate conform progreselor stiintifice si tehnice in domeniul cadastrului;
c) autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrari tehnice de cadastru;
d) organizeaza fondul national de geodezie si cartografie, precum si banca de date a sistemului unitar de cadastru;
e) asigura, in conditiile legii, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a
retelei geodezice nationale;
f) avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor documente cartografice necesare uzului public;
g) pune la dispozitia autoritatilor publice si a altor institutii interesate, in conditiile legii, situatii statistice de sinteza privind terenurile si constructiile;
h) indeplineste sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale in domeniul sau de activitate.
Art. 6.
Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizeaza, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, atributiile prevazute la art. 5 lit. a), f) si g
din prezenta lege.
Receptia lucrarilor tehnice de cadastru, executate de persoanele fizice si juridice autorizate in conditiile art. 5 lit. c), se realizeaza de catre oficiile
judetene de cadastru, geodezie si cartografie.
In cadrul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului.
Art. 7.
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii executa, cu mijloace proprii, lucrari de cadastru, geodezice,
gravimetrice, topografice, fotogrammetrice si cartografice necesare apararii tarii si pastrarii ordinii publice, precum si altor nevoi proprii, conform
normelor tehnice ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Art. 8.
Datele geodezice si cartografice interesand apararea tarii si ordinea publica se pastreaza, dupa caz, de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de
Interne si Serviciul Roman de Informatii.
Art. 9.
Finantarea activitatii Oficiului National de Cadastru Geodezie si Cartografie, a institutiilor din subordinea sa si a cadastrelor de specialitate ale
ministerelor si altor institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de specialitate ale regiilor autonome, societatilor
comerciale si altor persoane juridice se realizeaza prin mijloace financiare proprii.
CAPITOLUL lll - Realizarea, intretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru

Art. 10.
Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor
pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor.
In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare
stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.
Art. 11.
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comuna, oras si municipiu - lucrarile tehnice de cadastru constau in:
a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unitatii administrativteritoriale respective;
b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor, potrivit legii;
c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, in lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; masurarea
tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, specificandu-se destinatia, categoria de folosinta si proprietarul sau,
dupa caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate in intravilan sau in
extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor, incadrarea acestora pe zone in
cadrul localitatii, respectiv pe clase de calitate;
d) inregistrarea litigiilor de hotare, in cazul neintelegerilor intre proprietarii si/sau posesorii invecinati;
e) masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale.
Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor se vor face,
potrivit legii, de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul
oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.
Art. 12.
Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor intocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al parcelelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) registrul corpurilor de proprietate;
e) fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;
f) planul cadastral.
Detinatorii de bunuri imobile sunt obligati sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru, sa admita, in conditiile legii,
amplasarea, pe sol sau pe constructii, a semnelor si semnalelor geodezice si sa asigure zonele de protectie a acestora.
Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor, cu
efect juridic echivalent.
Primarii localitatilor au obligatia sa asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare contra cost, sprijin in angajarea sezoniera a personalului
auxiliar pentru efectuarea masuratorilor pe teren si
sa instiinteze, prin afisare sau prin alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de bunuri imobile sa permita accesul specialistilor pentru executarea
lucrarilor de cadastru sau, dupa caz, sa se prezinte personal sau prin mandatari pentru a da lamuriri privitoare la identificarea si marcarea limitelor
proprietatilor. Daca proprietarii sau mandatarii acestora nu se prezinta, marcarea si identificarea limitelor se pot face si in lipsa acestora.
Dupa finalizarea lucrarilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, datele obtinute se prelucreaza, se inregistreaza in documentele
tehnice ale cadastrului si se introduc in baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecarei parcele se aduc la cunostinta proprietarilor.
Contestatiile cu privire la exactitatea datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari in scris, in termen de 60 de zile de la comunicare, oficiului
judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Cei nemultumiti de modul de solutionare a contestatiilor de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie
si cartografie pot face plangere la instanta judecatoreasca competenta, conform legii.
Art. 13.
Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitatilor
administrativ-teritoriale - comune, orase si municipii - si se pastreaza la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completarii sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliara. O copie a acestora se
pastreaza la biroul de carte funciara.
Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanta cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum si prin
intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va
confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Studiile pedologice necesare elaborarii partii economice a cadastrului de specialitate se actualizeaza cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice
cu o periodicitate de 4 ani. Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrari de imbunatatiri funciare sau au avut loc procese de degradare ori de
poluare a solului, actualizarea se poate face ori de cate ori este cazul.
Actualizarea cadastrelor de specialitate prevazute in prezenta lege se face conform specificului fiecarui domeniu in parte.
Art. 14.
In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza valoarea economica a bunurilor imobile, potrivit legii.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene din subordinea sa, precum si titularii cadastrelor de specialitate au obligatia de
a furniza organelor Ministerului Finantelor evidentele necesare impunerii contribuabililor.
Art. 15.
Completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale necesare intocmirii si tinerii la zi a planurilor cadastrale si
hartilor topografice se realizeaza de catre unitati specializate, sub coordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Art. 16.
In lucrarile de cadastru general terenurile se impart din punct de vedere al destinatiei si al categoriei de folosinta, conform prevederilor legale.
Art. 17.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este imputernicit sa execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrari tehnice privind
comasarile, parcelarile, schimburile de terenuri si rectificarile de hotar dintre unitatile administrativ-teritoriale, altele decat cele stabilite in competenta oficiilor de cadastru agricol si organizarea
teritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Operarea acestora in planurile si registrele cadastrale se realizeaza de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
Art. 18.
Unitatile de specialitate sau, dupa caz, agentii economici care detin sau executa, pentru nevoile proprii, planuri topografice utilizabile si la lucrarile de
cadastru general sunt obligate sa puna la dispozitie gratuit oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie copiile de pe acestea sau, dupa caz,
planurile originale pe termen determinat.
Art. 19.
Modul de avizare si de receptie a lucrarilor de cadastru general se stabileste de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Titlul ll - Publicitatea imobiliara

CAPITOLUL l - Evidenta cadastral-juridica
Art. 20.
Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice
referitoare la imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor, pentru imobilele situate in raza
teritoriala de activitate a acestora.
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate ce se inscrie in cartea
funciara.
Mai multe corpuri de proprietati, de pe teritoriul aceleiasi localitati, apartinand unui proprietar, formeaza partida sa cadastrala ce se inscrie in aceeasi
carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc, impreuna, registrul cadastral de publicitate imobiliara
al acestui teritoriu, ce se tine de catre biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza teritoriala de activitate este situat bunul respectiv.
Acest registru se intregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicand numarul cadastra
al parcelelor si numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si cu o mapa in care se vor pastra
cererile de inscriere, impreuna cu un exemplar al inscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse inscrierii.
Art. 21.
Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul, precum si din trei parti:
A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil;
b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile;
c) amplasamentul si vecinatatile;
d) valoarea impozabila.
B. Partea a II-a, referitoare la inscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
c) stramutarile proprietatii;
d) servitutile constituite in folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate;
f) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau a ll-a a cartii funciare, cu privire la inscrierile facute.
C. Partea a III-a, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si
cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.
Datele din cartea funciara pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare
automata a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu inscrisurile in baza carora au fost redate.
Art. 22.
Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au
transmis in mod valabil.
Radierea inscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face in temeiul actului care exprima consimtamantul titularului la
stingerea lor, cu exceptia drepturilor care se sting la implinirea termenului mentionat in inscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea
titularului lor.
Hotararea judecatoreasca, definitiva si irevocabila, sau, in cazuri anume prevazute de lege, decizia autoritatii administrative va inlocui actul prevazut la
alin. 1 si 2.
Art. 23.
Modificarea continutului unui drept ce greveaza un drept real imobiliar se inscrie, daca legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru
dobandirea si stingerea drepturilor reale.
Art. 24.
Inscrierea unui drept se poate efectua numai:
a) impotriva aceluia care, la inregistrarea cererii sale, era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;
b) impotriva aceluia care, inainte de a fi inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.
Art. 25.
Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscrierile nu s-au facut, cel din urma indreptatit va
putea cere inscrierea dobandirilor succesive o data cu aceea a dreptului sau, dovedind prin inscrisuri originale intreg sirul actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.
Art. 26.
Tnscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea face si dupa ce dreptul mostenitorului a fost inscris, in masura in care se dovedeste ca
mostenitorul este tinut de aceste obligatii.
Art. 27.
Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii.
Ordinea inregistrarii cererii va determina rangul inscrierii.
Art. 28.
Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara inscrierea in cartea funciara cand provin din succesiune, accesiune,
vanzare silita si uzucapiune. Aceste drepturi se vor inscrie, in prealabil, daca titularul intelege sa dispuna de ele.
In aceleasi conditii sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobandite de stat si de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin
hotarari judecatoresti.
Art. 29.
Cel care a transmis sau a constituit, in folosul altuia, un drept real asupra unui imobil, este obligat sa predea inscrisul translativ sau constitutiv al
dreptului, pentru inscrierea in cartea funciara, daca acest inscris este in posesia sa si este singurul exemplar doveditor, afara de cazul in care s-a
procedat, din oficiu, la inscriere.
In cazul in care cel obligat refuza predarea inscrisului, se va cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea.
Art. 30.
Dobanditorul anterior poate cere instantei judecatoresti sa acorde inscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata la cererea unui tert, care
a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinta la data incheierii actului.
Art. 31.
Inscrierea provizorie in cartea funciara se face in cazul dobandirii unor drepturi afectate de o conditie suspensiva sau daca hotararea judecatoreasca pe
care se intemeiaza nu este definitiva si irevocabila.
Art. 32.
Inscrierea provizorie devine opozabila tertilor cu rangul determinat de cererea de inscriere, sub conditie si in masura justificarii ei.
Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei inscrier
provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea acesteia.
Art. 33.
Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a
fost dobandit sau constituit cu buna-credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul.
Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.
Art. 34.
Cuprinsul cartilor funciare se considera exact, in folosul acelei persoane care a dobandit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, daca in
momentul dobandirii dreptului n-a fost inscrisa in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca nu a cunoscut, pe alta cale,
aceasta inexactitate.
Art. 35.
In cazul in care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii, cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.
Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in cartea
funciara.
Art. 36.
Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara, daca printr- o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a
constatat ca:
1. inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul inscris a fost gresit calificat;
3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;
4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.
Art. 37.
Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond, va fi imprescriptibila.
Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni decat in
termen de 10 ani, socotiti din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea in fond nu s-a
prescris mai inainte.
Art. 38.
Actiunea in rectificare, intemeiata pe prevederile art. 36 pct. 1-4, isi va produce efectele fata de tertele persoane care si-au inscris vreun drept real,
dobandit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros, intemeindu-se pe cuprinsul cartii furiciare.
Termenul va fi de 3 ani socotiti de la inregistrarea cererii pentru inscrierea dreptului a carui rectificare se cere.
Art. 39.
Hotararea prin care s-a admis rectificarea unei inscrieri nu va fi opozabila persoanelor impotriva carora actiunea nu a fost admisa.
Daca actiunea in rectificare a fost inscrisa in cartea funciara, hotararea judecatoreasca va fi opozabila si tertelor persoane care au dobandit dreptul
dupa inscriere.
Art. 40.
Actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara, vor
putea fi inscrise la cerere, cu efect de informare pentru terte persoane.
Art. 41.
Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca sa fie inscrisa, aratand, in acest din urma caz, suma ce urmeaza sa se
garanteze prin ipoteca.
Daca se savarseste instrainarea sau ipotecarea, dreptul inscris va avea rangul inscrierii intentiei.
Art. 42.
Inscrierea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data inregistrarii cererii.
Anul, luna si ziua in care inscrierea isi pierde efectul vor fi aratate atat in inscriere, cat si in incheierea care a ordonat-o.
Art. 43.
Orice persoana interesata va putea cerceta cartea funciara si celelalte evidente care alcatuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara, cu exceptia
evidentelor care privesc siguranta nationala.
La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cartile funciare, cu plata taxelor legale.
Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cartii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.
Mapa inscrisurilor privind inscrierea atacata va putea fi ceruta de catre instanta judecatoreasca.
Art. 44.
Corpul de proprietati constituit prin inscrierile in cartea funciara se va putea modifica prin alipiri, daca mai multe parcele se unesc intr-un singur corp
sau daca se adauga o noua parcela la un corp de proprietate ori se mareste intinderea unei parcele.
De asemenea, corpul de proprietate se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parcela de un corp sau se micsoreaza intinderea unei parcele.
Dezlipirea unei parcele sau a unei parti dintr-o parcela, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face impreuna cu sarcinile care o greveaza.
Parcela care este grevata cu sarcini nu poate fi alipita la un alt corp de proprietate, ci va forma, in caz de dezlipire, un corp de proprietate separat.
Art. 45.
In caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcela trece dintr-o carte funciara in alta, sau reinscrieri, daca, dezlipindu-se o
parcela, aceasta se va trece in aceeasi carte funciara ca un corp de proprietate de sine statator sau ca o parcela a unui alt corp de proprietate.
Daca se transcrie o parte din parcela intr-o alta carte funciara, restul se inscrie in vechea carte funciara, cu mentionarea noului numar si a intinderii,
iar daca toate parcelele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.
Art. 46.
In cazul proprietatii imobiliare comune ori in indiviziune vor fi inscrisi in aceeasi carte funciara toti proprietarii. In ceea ce priveste proprietatea indiviza
se va indica cota fiecarui coproprietar.
Art. 47.
Daca o constructie face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va intocmi o carte funciara colectiva pentru intreaga constructie si cate o
carte funciara individuala pentru fiecare etaj sau apartament avand proprietari diferiti.
Imobilul va fi indicat in cartea funciara colectiva cu un numar de parcele nefractionat. In cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament se va
indica cu un numar fractionat, al carui numarator va fi numarul de parcela aratat in cartea funciara colectiva, iar numitorul va fi, dupa caz, numarul
etajului sau al apartamentului.
Inscrierile care privesc intreaga cladire se vor face in ambele carti funciare.
Art. 48.
Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, dupa caz, al unitatii administrativ-teritoriale, se vor inscrie in registrul de
publicitate special al unitatii administrativteritoriale pe care sunt situate.
Registrele de publicitate se tin de catre biroul de carte funciara al judecatoriei.
CAPITOLUL II - Procedura de inscriere in cartea funciara

Art. 49.
Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara al judecatoriei si va fi insotita de inscrisul original sau de copia
legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere. Copia legalizata se va pastra in mapa biroului de carte
funciara.
In cazul hotararii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este definitiva si irevocabila.
Cererile de inscriere se vor inregistra de indata in registrul de intrare, cu mentionarea datei si a numarului care rezulta din ordinea cronologica a
depunerii lor.
Daca mai multe cereri au fost depuse deodata la acelasi birou de carte funciara, drepturile de ipoteca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelalte
drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmand ca prin judecata sa se hotarasca asupra rangului si asupra radierii incheierii nevalabile.
Art. 50.
In cazul in care judecatorul de la biroul de carte funciara admite cererea, dispune inscrierea prin incheiere, daca inscrisul indeplineste urmatoarele
conditii:
a) cerintele de validitate a actului juridic;
b) are deplina putere doveditoare;
c) indica numele partilor;
d) individualizeaza imobilul cu numarul de parcela;
e) este insotit de o traducere legalizata, daca nu este intocmita in limba romana.
Incheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numarului parcelei si a cartii funciare, precum si a partii cartii funciare in care
urmeaza a se face inscrierea.
In cazul in care identificarea cadastrala a parcelei nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite schite de plan vizate de oficiul judetean de
cadastru, geodezie si cartografie.
Art. 51.
Daca se constata ca cererea de inscriere in cartea funciara nu intruneste conditiile legale, se va respinge printr-o incheiere motivata. Despre
respingerea cererii se va face mentiune in registrul de intrare, in dreptul inregistrarii acesteia.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cererilor de radiere.
Art. 52.
Incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor
din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 20 de zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data
inregistrarii cererii.
lncheierea este supusa cailor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciara si se inscrie in cartea funciara.
in cazul in care se va declara si recurs, cererea de inscriere respectiva se va comunica biroului de carte funciara pentru inscriere.
Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila se comunica, din oficiu, biroului de carte funciara, de catre instanta care s-a pronuntat ultima asupra
fondului.
Art. 53.
Inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti ramase definitiva si irevocabila.
Prevederile art. 52 se vor aplica in mod corespunzator.
Art. 54.
In cazul in care o carte funciara urmeaza a fi intocmita ori completata prin inscrierea unui imobil care nu a fost cuprins in nici o alta carte funciara,
precum si in cazul in care o carte funciara a fost distrusa, pierduta ori a devenit nefolosibila, in total sau in parte, din diferite cauze, intocmirea,
completarea si reconstituirea, dupa caz, se vor face de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor
interesati, pe baza unei incheieri. In acest scop se vor folosi toate inscrisurile privitoare la imobilele in cauza pentru identificarea parcelelor si a
suprafetelor, precum si situatia dreptului de proprietate, schita de plan, constatari la fata locului sau, dupa caz, inregistrarile dupa microfilme si pe
suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor.
Incheierea poate fi atacata, dupa caz, in conditiile art. 52 alin. 2.
Art. 55.
Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin incheiere motivata, de catre judecatorul de la biroul de carte
funciara, la cerere sau din oficiu, cu sau fara citarea partilor. Aceasta incheiere se va comunica partii care nu a fost prezenta.
In acest caz se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile art. 38-40.
Art. 56.
Notarul public care a intocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ceara, din
oficiu, inscrierea in cartea funciara. in acest scop, va trimite cererea de inscriere a acestui act, in ziua intocmirii lui sau cel mai tarziu a doua zi, la
biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul, in afara de cazul in care partea interesata si-a rezervat dreptul de a
face diligentele necesare pentru inscriere.
Instanta judecatoreasca va transmite, in termen de 3 zile, hotararea ramasa definitiva si irevocabila, constitutiva sau declarativa asupra unui drept
real imobiliar, la biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul.
Instanta judecatoreasca nu va trece la dezbaterea in fond a actiunii privind desfiintarea actului juridic supus inscrierii, daca acesta nu a fost inscris, in
prealabil, pentru informare, in cartea funciara.
Art. 57.
Ministerul Justitiei organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de publicitate a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, printr-un
compartiment de specialitate.
TITLUL III - Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale

Capitolul I - Dispozitii tranzitorii
Art. 58.
inscrierile facute in conformitate cu actele normative in vigoare in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni, in cartile funciare si in cartile de publicitate
funciara, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce si dupa aceasta data efectele prevazute, cu exceptia cazurilor in care
drepturile de proprietate si celelalte drepturi reale au fost afectate in orice mod prin efectul legii.
Toate documentele de evidenta si publicitate imobiliara se preiau si se conserva de catre birouriie de carte funciara ale judecatoriilor in a caror raza de
activitate se afla imobilele, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Executarea silita imobiliara va urma dispozitiile Codului de procedura civila si pentru actele de executare incepute potrivit Legii LX din anul 1881, cu
modificarile aduse prin Legea 54 din anul 1912.
Art. 59.
Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, incheiat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, netranscris in
registrul de transcriptiuni si inscriptiuni ori, dupa caz, neinscris in cartea funciara, isi produce efectele la data inscrierii in cartea funciara, potrivit
regimului juridic la data incheierii lui. Actul sub semnatura privata, valabil incheiat, va fi luat in considerare, daca are data certa anterioara intrarii in
vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Art. 60.
Actiunile introduse in temeiul art. 22, 23, 27, 28 si 34-40 din Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare,
aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor solutiona potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate. Hotararile judecatorest
definitive, prin care s-au admis aceste actiuni, vor fi inscrise in cartea funciara.
Art. 61.
Actele si faptele juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s au definitivat documentele cadastrului
general se vor inscrie cu caracter nedefinitiv, in cate o carte funciara, urmand ca inscrierea definitiva sa fie efectuata la punerea in aplicare a
cadastrului general si pe acel teritoriu. In aceleasi conditii se vor inscrie si titlurile de proprietate emise in temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. La
cererea de inscriere se va atasa schita de plan a terenului sau a constructiei la care se refera inscrierea, intocmita de un cadru tehnic de specialitate
autorizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a constructiilor,
suprafetele, categoriile de folosinta, caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, data
intocmirii si numele celui care a intocmit schita.

Masuratorile cadastrale efectuate in cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si evidentiate ca atare in documentele cadastrale
si in titlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, daca acestea corespund normelor
metodologice de cadastru elaborate de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Lucrarile tehnice de cadastru vor sta la baza eliberarii titlurilor de proprietate, emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, acolo unde acestea nau fost intocmite si inmanate.
Art. 62.
Modul de inscriere in evidentele cadastrale a bunurilor imobile apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman
de Informatii se va stabili de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu aceste organe.
Art. 63.
Daca se constata unele diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate si situatia reala din teren, rezultata din masuratorile executate
pentru intocmirea cadastrului general, consiliile locale vor instiinta pe proprietarii interesati.
Plusurile si minusurile de teren de pe aceeasi unitate administrativ-teritoriala se compenseaza intre proprietarii in cauza.
Plusurile si minusurile de teren se stabilesc de catre persoanele autorizate care efectueaza masuratorile si se comunica celor in cauza si primarilor.
Art. 64.
Orice neintelegeri cu privire la identificarea si masurarea parcelelor de teren, precum si cu privire la proprietarii acestora, se vor solutiona de catre
instantele judecatoresti.
Art. 65.
Ministerul Justitiei va intocmi, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale
judecatoriilor.
CAPITOLUL ll - Sanctiuni
Art. 66.
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) folosirea, in documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau constructii decat cele inscrise in documentele cadastrului;
b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrarilor de cadastru, a celor geodezice,
topografice si fotogrammetrice;
c) refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date, precum si a documentelor necesare lucrarilor de cadastru de
catre cei care le detin, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii
Externe si Serviciului de Protectie si Paza;
d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fara avizul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si al ministerelor
interesate, care executa lucrari de cadastru de specialitate.
Faptele prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevazute la lit. c) si d) cu amenda de la 750.000 la
1.500.000 lei.
Amenzile se aplica persoanelor fizice si juridice.
Art. 67.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal incheiat de persoane imputernicite de ministerele care executa astfel de
lucrari, de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau de primari, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.
Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment si a semnalelor geodezice din reteaua nationala, amplasate pe sol sau pe cladiri
sau impiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din
Codul penal.
De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal infiintarea sau mutarea
semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile,
delimitarilor silvice, geologice si miniere, fara aprobarea prevazuta de lege.
CAPITOLUL lll - Dispozitii finale

Art. 68.
In termen de 90 de zile de la data definitivarii lucrarilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritoriala - comuna, oras sau municipiu -, oficiul
judetean de cadastru, geodezie si cartografie va transmite birourilor de carte funciara ale judecatoriilor evidenta privind partidele cadastrale ale tuturo
proprietarilor de pe teritoriul fiecarei localitati din circumscriptia acestora, in vederea intocmirii cartilor funciare ale imobilelor.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara de pe langa judecatorii realizeaza, pastreaza si asigura conservarea
copiilor de siguranta de pe documentele de cadstru, geodezie, cartografie si publicitate imobiliara, inclusiv de pe microfilme sau alte suporturi.
Art. 69.
Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului se reorganizeaza in Institutul de Cadastru si Organizarea Teritoriului
Agricol, ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Oficiile de cadastru si organizarea teritoriului judetene si al municipiului Bucuresti se reorganizeaza in oficii de cadastru agricol si organizarea
teritoriului agricol, ca institutii publice cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Modul de organizare si de functionare si atributiiie institutiilor prevazute la alin. 1 si 2, precum si nivelul de salarizare si statutul personalului acestora
se vor stabili prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Patrimoniul, personalul si resursele materiale necesare institutiilor prevazute la art. 3, 21 si 68 se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in raport cu
atributiile ce revin fiecaruia.
Art. 70.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu ministerele care raspund de cadastrele de specialitate, si Ministerul Justitiei vor
stabili, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenta cadastrala tehnica, economica si juridica,
inscrierea actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura institutiilor si birourilor de carte funciara, prevazute in prezenta lege, spatiile necesare desfasurarii
activitatii acestora.
Art. 71.
Informatiile din cadastrul general si publicitatea imobiliara, precum si din cadastrele de specialitate reprezinta bun proprietate publica a statului si sunt
accesibile, contra cost, persoanelor fizice si juridice, cu exceptia cazurilor privind siguranta nationala sau alte cazuri reglementate potrivit prevederilor
legale.
Sistemul informational al cadastrului si publicitatii imobiliare se va integra in Sistemul National de Informatizare al Romaniei.
Art. 72.
Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

La data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet isi inceteaza
aplicabilitatea, pentru judetul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816 -1.823 din Codul civil;
- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
- Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-041938, cu modificarile ulterioare;
- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul
Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul 2.142/12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.
Dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari, se abroga:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816 - 1.823 din Codul civil;
- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
- Decretul-lege 115 din 27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-041938, cu modificarile ulterioare:
- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul
Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul 2.142 din 12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
- art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29-10-1974, publicata in B.Of. 138/05-11-1974, cu modificarile ulterioare;
- anexa 1 la Decretul 146/1985 privind infiintarea colectivelor de lucrari cadastrale;
- Decretul 305/15-09-1971 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si procurarea, detinerea si folosirea datelor si
documentelor rezultate din aceasta activitate, publicat in B.Of. 111/26-09-1971;
- orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
Clasificarea construciilor
Aceast clasificare se face n funcie de obiectivele urmrite: proiectare, prescripii tehnice, eviden economic sau statistic
planificarea i organizarea lucrrilor, documentare etc. Omogenitatea clasificrii se asigur prin gruparea asemntoare prin
elemente principale comune de proiectare i execuie. n clasificarea funcional sau dup destinaie se grupeaz construciile
din punct de vedere al cerinelor funcionale i amplasamentului geografic. Din acest punct de vedere construciile se mpart
n cldiri i construcii inginereti. Cldirile sau construciile civile, industriale i agricole adpostesc oameni i alte vieuitoare,
activitatea omeneasc, de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vnt, ploaie, aria soarelui etc.) fcnd posibil adaptarea la
mediul geografic att de variat i cu clime att de diferite. Construciile inginereti sunt toate celelalte construcii, ci de
comunicaii terestre i pe ap, construciile hidrotehnice i subterane, liniile de transport ale energiei electrice etc.
Condiii tehnice pentru construcii
Fiecare construcie sau element de construcie trebuie s satisfac un ansamblu de condiii tehnice sau cerine tehnicoeconomice principale, care privesc durabilitatea n timp, rezistena la foc, rezistena i stabilitatea construciei, condiii fizice
igienice, arhitectonice, economico-organizatorice etc.
Durabilitatea reprezint durata de funcionare normal n timp a principalelor elemente de construcii, fr pierderea caliti
necesare exploatrii optime i poate fi: ridicat (de gradul I) i este peste 100 de ani; mijlocie (de gradul II) ntre 50 i 100
de ani; normal sau obinuit (de gradul III) ntre 20 i 50 de ani.

Construciile cu durat de funcionare sub 20 de ani se numesc provizorii.
Durabilitatea este determinat de materialele folosite, modul de proiectare i execuie, condiiile de exploatare i ntreinere
se refer la rezistena materialelor i elementelor de construcii la diferite aciuni cum ar fi: nghe-dezghe, umiditate,
coroziune, aciunea biologic a microorganismelor ct i aciunea mediului nconjurtor: ageni atmosferici, fum, gaze, diferite
noxe din mediul interior etc.
Rezistena la foc reprezint capacitatea construciei de a rezista la solicitri termice i mecanice produse n timpul i din
cauza incendiilor. Din punct de vedere al rezistenei la foc, elementele de construcii depind direct de materialele din care se
execut i se caracterizeaz prin gradul de combustibilitate i limita rezistenei la foc. Combustibilitatea unui material sau
element de construcii reprezint capacitatea acestuia de a se aprinde i de a arde n continuare i din acest punct de vedere
acestea se clasific: incombustibili (betonul, zidria), greu combustibili sau semicombustibili (metalul protejat, lemn
ignifugat sau tencuit) i combustibili (lemn, carton bitumat). Limita de rezisten la foc este perioada de timp n care un
element de construcie supus unui incendiu i pstreaz stabilitatea.
Rezistena i stabilitatea construciilor se refer la capacitatea lor portant, deformaii, fisuri, ct i la condiiile de
exploatare specifice fiecrei construcii(uzur, oc etc.).
Condiiile fizice i igienice de exploatare sunt legate de factorii de climat exterior i interior i se refer la temperatur,
umiditate, iluminare, viteza curenilor de aer, gaze nocive etc.
Condiiile de ordin arhitectural asigur construciilor aspectul corespunztor destinaiei acestora, cu o plastic i o
compoziie arhitectonic optim.
Condiiile economico-organizatorice privesc n general costul construciilor, tehnologia de execuie i posibilitile de
industrializare, materiale folosite, soluii tehnice, termenul de execuie i punerea n funciune.
Structura de rezisten a unei cldiri

Structura de rezisten reprezint un ansamblu de elemente de construcii, asamblate astfel nct s asigure stabilitatea i
durabilitatea cldirii i care preia sarcinile care l solicit i le transmite terenului de fundare. Proiectarea structurii de
rezisten a unei cldiri este un proces complex i soluia aleas trebuie s ndeplineasc un set de cerine de baz i anume:
inginereti - n sensul c trebuie s aib siguran satisfctoare n ceea ce privete stabilitatea de form i poziie i
s fie exploatabil n condiii optime;
arhitecturale - structura trebuie s corespund funciunii ei i s prezinte caliti estetice, s prezinte plastic
funcionalitatea adic aspectul exterior s fie corelat cu coninutul;
economice - care se refer la consumul de materiale (folosirea materialelor locale i mai puin a celor energofage) iar
costul cldirii s fie mic;
Fundaii
Fundaia este elementul de construcie care se afl n contact direct cu terenul bun de fundare i transmite acestuia toate
ncrcturile care acioneaz construcia. Fundaia este partea principal a structurii de rezisten a cldirii prin intermediul
creia se realizeaz ncastrarea n pmnt. Deoarece pmntul de fundare are caracteristici inferioare celor ale materialelor
de construcii folosite pentru realizarea fundaiilor, forma lor este n general evazat, sugernd o analogie cu rdcinile
arborilor. Capacitatea portant a terenului este presiunea maxim pe care o poate suporta terenul de fundare, fr a exista
pericolul ruperii acesteia sau a unor tasri care s pericliteze construcia. Capacitatea portant depinde de natura
pmnturilor n care se amplaseaz fundaia i n funcie de prezena forelor de legtur ntre particolele solide ale acestora,
pmnturile pot fi coezive sau necoezive. Pmnturile coezive sunt pmnturile prfoase i cele argiloase (praf argilos, praf
argilo-nisipos, praf nisipos) cu coeziune i plasticitate mijlocie sau redus. Coezivitatea i plasticitate mare sau foarte mare au
pmnturile argiloase (argila gras, argila, argila prfoas, argila nisipoas), comportarea lor sub solicitri depinznd de
starea fizic i coninutul de ap, prezentnd fenomenul de umflare - contracii la variaii de umiditate, ceea ce necesit
msuri adecvate la executarea fundaiilor. n categoria pmnturilor necoezive se ncadreaz blocurile formate din buci mar
de roci, bolovniurile, pietriurile i nisipurile.
Clasificarea fundaiilor
Dup adncimea de fundare (adncimea la care se gsete terenul bun de fundare) sunt:
o fundaii de suprafa (de mic adncime) sau fundaii directe;
o fundaii de adncime sau fundaii indirecte (fundaii pe piloi, chesoane, puuri, coloane etc.).
Dup modul de execuie fa de nivelul apelor subterane sunt:
o fundaii executate deasupra nivelului apei freatice (fundaii executate sub ap).
Dup materialele folosite sunt:
o fundaii din lemn;
o fundaii rigide din piatr natural, crmid, beton simplu sau ciclopian;
o fundaii elastice din beton armat.
Dup forma lor n plan se deosebesc:
o fundaii izolate;
o fundaii continue sub ziduri sau stlpi (tlpi continue);
o fundaii cu reele de grinzi (tlpi ncruciate);
o fundaii pe radier general (plac cu grinzi, plac continu)
Dup tehnologia de execuie, pot fi:
o fundaii monolit executate direct pe antier, n groapa de fundaie;
o fundaii prefabricate executate n ateliere specializate, pe antier fcndu-se doar montarea lor.
Alegerea tipului de fundaie

Alegerea tipului de fundaie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii de rezisten n ansamblu i se ine
seama de:
condiii climatice (adncimea de nghe, cantitatea de precipitaii etc.);

condiii hidrogeologice ale terenului (ape subterane i de suprafa, precipitaiile lor chimice, agresivitate, posibilitatea
ptrunderii acestora n fundaie);
gradul de importan al cldirii;
seismicitatea regiunii.
Fundaiile de lemn
Se execut la construciile cu structura de rezisten i nchidere din lemn cu durata de exploatare a acestor fundaii fiind n
funcie de specia de lemn i natura terenului, n general 15-20 ani.
Fundaiile de zidrie de piatr

Se folosesc n zonele n care piatra este material economic i pentru construcii cu regim de nlime mic.
Fundaii din beton

Fundaiile din beton se execut n mod obinuit din beton ciclopian, beton simplu i beton armat.
Perei
Pereii sau zidurile sunt elemente de construcii verticale care ndeplinesc urmtoarele funcii:
preiau i transmit fundaiilor cldirii greutatea proprie i n unele cazuri i ncrcturile provenite de la alte elemente
ca planee, grinzi, acoperiuri;
nchid cldirea spre exterior protejnd interiorul acesteia mpotriva agenilor atmosferici i asigur izolarea termic i
fonic;
compartimenteaz cldirea n interior n funcie de destinaie;
asigur rezistena construciei la solicitri orizontale (vnt, cutremur).
Dup materialul din care sunt alctuii, pereii se deosebesc:
1.perei din zidrie din lut, piatr natural, crmid, nlocuitori de crmid, blocuri mici de beton etc.; 2.perei din lemn;
3.perei din elemente metalice; 4.perei din sticl, azbociment; 5.perei din materiale uoare; 6.perei din materiale plastice;
Dup rolul n construcii, se deosebesc:
1.perei de rezisten (portani) care preiau i transmit la fundaie greutatea proprie i ncrcturile provenite de la acoperi,
planee, ziduri etc.; 2.perei autoportani care preiau numai greutatea lor proprie; 3.perei purtai care reazem pe elementele
structurale (planee, grinzi) i le transmit acestora ncrcrile din greutatea proprie.
Dup poziia n construcie, se deosebesc:
1.perei situai sub nivelul terenului natural; 2.perei amplasaideasupra terenului natural; 3.perei interiori; 4.perei exteriori.
Dup modul de execuie, pereii pot fi:
1.executai monolit, prin turnare (lut, beton); 2.executai prin zidire cu crmizi, blocuri, plci i mortarede legtur;
3.executai prin mortare de elemente prefabricate din lemn, beton, elemente uoare etc. i materiale de legtur (de
asamblare).
Stlpi
Stlpii sunt elemente de construcie vertical care preiau incrcrile date de elmentele orizontale ale structurii de
rezistent(grinzi,planee,arpante) sau de alte pri ale structurii care reazem pe ei i le transmit la fundaii. Dup
materialele din care se realizeaz, stlpii pot fi din:
-lemn
-zidri diverse
-beton armat(cu armtur flexibil sau rigid)
-metalici
Stlpii din lemn se utilizeaz la executarea construciilor provizorii, a magaziilor, depozitelor sau a altor construcii de mic
importan. La construciile agrozootehnice, cnd lemnul este material local, structura de rezisten (deci i stlpii) se execut
din lemn. Stlpii din lemn pot avea in seciune transversal form circular sau poligonal, pot fi realiza dintr-un singur
element sau din mai multe elemente solidarizate ntre ele.
Stlpii din zidrie sunt utilizai la diferite tipuri de construcii de imporan redus. Stlpii din zidrie de crmid trebuie s
aib latura seciunii transversele de cel puin o crmid. n cazuri speciale, la stlpii care trebuie s preia ncrcri mari sau
la stlpii de nlime mare, n zidrie se nglobeaz bare de oel-beton (zidria de armat).
Stlpii metalici se utilizeaz la construcii diverse cum ar fi hale industriale, cldiri civile sau industriale. Stlpii metalici se
utilizeaz n general la structurile care au condiiii deosebite de ncrcare i/sau exploatare. Stlpii metalici pot fi relizai cu
diferite forme n seciune transversal n funcie de tipurile de produse de oel ce se folosesc la executarea acestora. Astfel
stlpi metalici pot fi relizai avnd seciunea transversal simpl sau compus.
Stlpii din beton armat au un domeniu vast de utilizare fiind prezeni la aproape toate tipurile de structuri curente sau
speciale din beton armat: se pot realiza prin turnarea betonului la faa locului (monolit) sau prin prefabricare. Stlpii cldirilor
civile i indrustriale realizai monolit au n general, seciunea transversal de form ptrat sau dreptunghiular i mai rar. n
forma de T, I , circurar sau poligonal. Stlpii prefabricai pentru a rezulta de greutate ct mai redus, tubular sau compus
au seciunea traversal subform de T, I tubular sau compus. (cu goluri, cu zbrele etc.)
Acoperiuri
Acoperiurile elemente de construcii care nchid cldirile la partea superioar, cu scopul de a proteja mpotriva intemperiilor.
Scri
Scrile sunt elemente de construcii care asigur legtura pe vertical ntre diferite nivele (etaje) ale cldirii, precum i ntre
trotuar i interiorul cldirii prin elemente orizontale denumite trepte, aezate denivelat unele n raport cu altele, de regul
echidistant. Elementele din care este alctuit o scar sunt: rampa cu trepte i contratrepte, podestul sau odihna, vangurile,
balustrada cu mna curent.
Elemente i lucrri de finisaj

Definiia i rolul lor
Lucrrile de finisaj au rol constructiv, funcional, decorativ i igienico-sanitar i se execut, n general, dup ce ntreaga cldire
de rou (fundaii, perei) i acoperiul au fost terminate. Finisajele cuprind lucrri de pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli,
vopsitorii, tapete, tmplrie.
Pardoseli
Pardoseala este elementul care delimiteaz cldirea la partea inferioar sau se aplic pe partea superioar a planeelor.
Pardoseala are o structur diferit n cadrul aceleiai hale agro-zootehnice n funcie de scopul tehnologic pe care aceasta
trebuie s l ndeplineasc i se deosebesc principalele tipuri:
suprafee
suprafee
suprafee
suprafee
destinate circulaiei utilajelor, oamenilor i animalelor;

de depozitare a produciei agricole;
pentru odihna animalelor;
care acoper canalele pentru instalaii diverse.
Tencuieli
Tencuielile sunt elemente de finisaj care se aplic pe suprafaa brut a pereilor, tavanelor sau a altor elemente de construcii
avnd rol estetic, igienic i de protecie mpotriva agenilor exteriori (intemperii, radiaii etc.) sau interiori (ap i vapori de
ap), a gazelor, focului i a altor ageni i aciuni chimice i mecanice din mediul ambiant.
Condiii tehnice pentru tencuieli
Condiiile tehnice impun tencuielilor anumite proprieti legate de domeniul de aplicare, de cerine de exploatare etc., i sunt:
condiii capitale, legate de durabilitate, determin meninerea n timp a caracteristicilor fizice, chimice i mecanice ale
tencuielilor, avnd n vedere condiiile mediului ambiant;
condiii mecanice - se refer la legtura cu stratul suport i fisurile care pot aprea;
condiii fizice i igienice de exploatare;
condiii de ordin arhitectural-estetic;
condiii economica-organizatorice.
Clasificarea tencuielilor
Dup poziia lor n construcie se deosebesc: tencuieli interioare i exterioare.

Dup materialul suport pe care se aplic, pot fi: pe crmid, pe beton greu sau uor, pe zidrie din piatr, pe ipci,
pe trestie etc.
Dup tehnologia de execuie, tencuielile pot fi: umede, semiumede sau uscate.
Dup modul de prelucrare a feei vzute, tencuielile se clasific n: 1.tencuieli brute cu faa vzut prelucrat grosier
(la suprafeele subsolurilor, calcane, poduri) avnd funcia principal de protecie; 2.tencuieli dricuite, netezite cu
drica din lemn; 3.tencuieli gletuite, sunt dricuite pe care se aplic un strat subire de var sau ipsos, netezire cu
drica metalic; sunt folosite n special pentru netezirea suprafeelor care urmeaz a fi vopsite cu ulei; 4.tencuieli
sclivisite la care faa vizibil se prelucreaz cu past de ciment, netezind-o cu drica de oel; sunt folosite la ncperi
cu umiditate mare; 5.tencuieli decorative folosite la cldiri monumentale.
Zugrveli i vopsitorii
Lucrrile de finisaj prin care se aplic pe suprafaa elementelor de construcie un strat subire dintr-o suspensie de pigmeni n
ap se numesc zugrveli. Dac stratul este alctuit dintr-o suspensie de ulei sau emulsie, lucrrile de finisaj se numesc
vopsitorii. Zugrvelile i vopsitoriile se execut n scopul meninerii stratului suport n condiii de igien, protejrii hidrofuge,
ignifuge i anticorozive ct i pentru a crea un aspect decorativ, ele se execut manual sau mecanizat. Vruitul sau spoitul cu
var este cea mai simpl zugrveal i se execut cu lapte de var stins. Zugrvelile simple cu compoziii pe baz de ulei
(pentru a adera mai bine la tencuial) se ntrebuineaz numai la interior, pe suprafee i locuri uscate. Se execut dintr-un
grund compus din hum, clei i culoare, care se amorseaz cu o soluie foarte diluat de spun peste care se dau dou sau
trei straturi de zugrveal preparate cu clei animal. Tavanele se execut cu praf de caolin sau alb de zinc. Vopsitoriile n ulei
se execut pe tencuieli, tmplrie din lemn sau metal, evi sau radiatoare etc.
Lucrri de tmplrie
Ferestrele i uile sunt elemente de construcie care trebuie s asigure iluminarea i ventilarea natural a ncperilor, accesul
n cldire precum i legtura pe orizontal ntre diferite ncperi ale construciilor. Realizarea uilor i ferestrelor
caracterizeaz lucrrile de tmplrie care se execut n ateliere i fabrici speciale. Tmplria se realizeaz din lemn, metal sau
materiale plastice. Elementele auxiliare ale tmplriei, fixate pe ui, formeaz feroneria i asigur exploatarea acestora i
fixarea n poziie nchis sau deschis.
Tmplrie PVC
Tmplria reprezint un element important al unei construcii fiind rspunztoare n cea mai mare parte de confortul termic i
fonic dintr-o locuin. Alegerea sistemului de tmplrie trebuie fcut cu mare atenie astfel nct avantajele s fie multiple.
Se va ine cont de tipul de material ce urmeaz a fi folosit (PVC, aluminiu, lemn stratificat, etc.), de proveniena acestuia
(austriac, german, belgian, turcesc, etc.) dar i de firma productoare de tmplrie. Este de retinut un aspect foarte
important, i anume: 41% din caldur ce se gsete intr-o cldire se pierde prin ferestre, dei suprafaa acestora reprezint
aproximativ 15%-30% din suprafaa total a cldirii. De aceea avei nevoie de tmplria potrivit din PVC sau aluminiu. PVC-u
nu duneaz sntii oamenilor i nici mediului nconjurtor fiind reciclabil 100%, n plus durabilitatea este apreciat la peste
25 de ani.
pentru o izolare termic i fonic superioar structura tetracameral i pentacameral a profilelor n combinaie cu
geamul termoizolator LOW-E duce la obinerea unui coeficient de transfer termic redus de pn la 1,4 W/m2K;
prin utilizarea unor armturi din otel zincat de 1,5 mm se confer rigiditate i rezisten mecanic ridicat n
exploatare;
profilele vor fi ecologice, extrudate, utiliznd aditivi ecologici pe baz de Ca-Zn.
Materiale de construcii
Totalitatea materialelor care contribuie la execuia unei construcii poart denumirea de materiale de construcii. Stabilitatea
materialelor care concur la realizarea unei construcii necesit cunoaterea proprietilor lor fizico-mecanice i chimice, ct
comportarea lor la diferitele aciuni i agenii distructivi la care sunt supuse n timpul punerii n oper i a exploatrii.
Lemnul
Este unul din cele mai vechi materiale de construcie i este folosit pentru structuri de rezisten, acoperiuri, finisaje ct i
pentru cofraje la betoane. Ca material de rezisten, lemnul prezint o serie de avantaje i anume: se prelucreaz uor, se
asambleaz uor cu cuie, buloane, scoabe etc.; se manipuleaz uor datorit greutii specifice reduse; este un bun izolator
termic i fonic; aspect frumos. Domeniul de utilizare este ns limitat datorit dezavantajelor i anume:
se aprinde i arde uor;

este puin rezistent la aciunea apei i este atacat de insecte;
proprieti mecanice nesatisfctoare;
dimensiunile pieselor sunt limitate att n seciunea transversal ct i ca lungime:
durata de exploatare este redus;
prezint defecte (noduri, crpturi).
Piatra natural
Aceasta reprezint amestecuri naturale din minerale care formeaz rocile, substane solide, omogene fizico-chimic, cu
structur cristalin sau amorf. Este un material des folosit n construcii i cu tradiie datorit calitilor sale i anume:
se gsete n majoritatea zonelor din ara noastr;

are rezisten mare la compresiune i uzur;
durabilitate n timp;
aspect natural frumos;
poate fi folosit att la execuia elementelor de rezisten ct i la decoraiuni.
Betonul
Betonul este o piatr artificial, obinut prin ntrirea unui amestec omogen din liant, agregat i ap. n betoane, partea activ
este liantul iar partea practic inert este amestecul de nisip i pietri sau piatr spart, numit i agregat. Betonul simplu,
asemeni pietrei naturale, rezist bine la uzur i compresiune dar are rezistene mici la ntindere (de 15-20 ori mai mici dect
rezistena la compresiune). Betonul armat se obine prin asocierea raional a betonului simplu cu armturi de oel sub form
de bare, plase sudate sau profiluri care conlucreaz cu betonul. n aceast asociere, armturile au rolul de a prelua n
totalitate eforturile de ntindere. Betoanele sunt foarte variate n privina proprietilor tehnice, din cauza marii varieti a
naturii componenilor i a raportului acestora n amestecul de beton. Dintre clasificrile betoanelor, cele mai importante sunt
acelea care se refer la caracteristicile lor tehnice i anume: greutatea specific aparent, rezistena mecanic,
permeabilitatea i gelivitatea.
Metalul
Datorit calitii sale, metalul este folosit n construcii la cele mai diverse elemente de rezisten (stlpi, grinzi, planee),
tmplrie (ui i ferestre), rezervoare, elemente de construcii etc. n construcii se folosesc n mod curent: oelul, fonta,
zincul, cuprul i aluminiul.
Mortarele
Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip i ap care se ntresc fie prin pierderea apei fie hidraulic, n funcie de
natura liantului ntrebuinat. Mortarele servesc la legarea crmizilor pentru a forma elemente de construcii i se numesc
zidrie sau la protejarea elementelor i se numesc de tencuial. n mortar, partea activ este liantul iar partea inert este
nisipul. Dup natura liantului folosit, se deosaebesc mortare de: argil la cldiri uor solicitate, var simplu, var ciment, ciment
cu argil sau var; ciment folosit la zidria din piatr sau sub ap. Agregatele folosite sunt nisipurile naturale sau obinute prin
concasare.
Materiale ceramice
Produsele ceramice folosite n construcii se obin dintr-un amestec omogenizat format din argil, nisip i ap i dup
fasonare, arse la temperaturi cuprinse ntre 900C i 1400C Tehnologia de fabricaie ale produselor ceramice cuprnde
urmtoarele faze: prepararea amestecului omogen, fasonarea produsului, uscarea, arderea. n funcie de materia prim
folosit n fabricaie i de temperatura de ardere, produsele ceramice pot fi: colorate sau albe, cu structur poroas,
clincherizat sau vitrificat. Astfel, produsele ceramice cel mai des utilizate n construcii i instalaii sunt:
colorate poroase: crmizi, igle, tuburi;

colorate clincherizate: clincher de faad, clincher de pavaj, tuburi de bazalt;
albe poroase: faiana fin, materiale refractare;
albe vitrificate: porelan.
Sticla
Este un amestec complex n care componenii principali sunt: bioxidul de siliciu i silicai, compleci de sodiu, potasiu, calciu,
plumb. n construcii se folosete sticla pentru:
diverse tipuri de geamuri cu grosimi diferite, pentru ferestre;

geamuri riglate i armate pentru luminatoare i depozite; acestea au grosimi mari i au faa striat sau respectiv
nglobat n masa sa o plas de srm ceea ce i confer rezisten la lovituri i foc;
geamuri triplex i securit; sticla are dezavantajul c la lovire se sparge n achii tioase astfel nct pentru evitarea
accidentelor se folosesc fie geamuri armate fie triplex sau securit. Geamul triplex este format din dou foi de sticl
lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nu se mprtie;
dale pentru perei luminoi, tip Nevada;
profilit pentru perei;
geamuri termopan i izolat cu caliti termoizolante;
crmizi din sticl, igle de sticl etc.
Materiale pentru izolaie

Pentru protecia elementelor de construcii la aciunea mediului ambiant, care n unele cazuri pot produce degradarea lor se
realizeaz diferite lucrri de izolaie. Acestea pot fi:
izolaii hidrofuge sau hidroizolaii care au rolul de a mpiedica ptrunderea apelor n interiorul cldirii sau n
elementele de construcie;
izolaii termice sau termoizolaii care au rolul de a reduce pierderile de cldur prin elementele cldirii astfel nct n
interiorul construciilor s se realizeze condiii de confort termic;
izolaii fonice care au rolul s atenueze transmisia sunetelor prin elemente de construcii i instalaii n scopul realizri
condiiilor de confort acustic.
Materiale hidroizolante
Materialele hidroizolante utilizate curent sunt: bitumurile, masele bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase
n suluri.
Elementele generale privind construciile agricole,

proiectare i amplasare
Definiii
Prin construcii agricole se definete totalitatea construciilor destinate realizrii produciei agricole, vegetale sau animale.
Dup destinaia lor, acestea pot fi: construcii destinate produciei animale (zootehnie), construcii pentru producia vegetal,
construcii pentru depozitarea, conservarea i condiionarea produciei vegetale. Diversitatea mare a speciilor de animale i
psri crescute i ntreinute n aceste construcii, a produselor recoltate sau obinute prin preparare sau semipreparare, a
substanelor chimice pentru fertilizarea solului ce trebuie depozitate n condiii de siguran, fac ca aceste construcii s
prezinte caracteristici constructive i funcionale deosebite. Caracteristicile care definesc construciile agro-zootehnicei le
disting ca o grup aparte, sunt:
n adposturile pentru animale ct i n sere i depozite i desfoar activitatea un produs biologic viu n stare
manifest sau latent care necesit condiii speciale de microclimat interior, justificnd soluiile specifice pentru
elementele de construcii;
fluxul tehnologic care se desfoar n aceste construcii are un specific deosebit n funcie de destinaie;
asigurarea spaiilor distincte pentru odihn i furajare a animalelor, evacuarea dejeciilor, cultura plantelor, depozitarea
furajelor, cerealelor, legumelor i fructelor, circulaia oamenilor etc.;
caracterul de mas determinat de numrul mare de obiective similare.
Scurt istoric al dezvoltrii construciilor agricole

Construciile folosite n sistemul tradiional de ntreinere i exploatare a animalelor i psrilor erau n majoritatea cazurilor
simple adposturi contra intemperiilor, neputnd s asigure condiii optime din punct de vedere funcional. n aceste
construcii, microclimatul era greu de stpnit iar dotarea tehnic aproximativ inexistent. Din aceste cauze, rentabilitatea
unor astfel de construcii nu este asigurat, mai ales pentru afectivele mari de animale i psri. Deasemeni, construciile
pentru depozitarea, conservarea i condiionarea produciei vegetale erau amenajri simple, fr a asigura condiii optime
necesare masei biologice depozitate. Pe msura schimbrii i transformrii metodelor tradiionale n tehnologii de tip
industrial, a aprut necesitatea unor soluii noi constructive adecvate. n consecin, a devenit necesar proiectarea i
realizarea unor construcii mbuntite funcional i cu o nzestrare tehnic
Construcii pentru realizarea produciei vegetale

Realizarea produciei vegetale n spaii protejate ofer avantaje deosebite i anume: obinerea de producii timpurii i
extratimpurii, siguran n realizarea ei prin evitarea pericolelor prezentate de grindin, ploi toreniale, ngheuri sau brume
trzii, prelungirea perioadei de vegetaie a plantelor, ealonarea produselor i realizarea de producii mari pe unitatea de
suprafa.
Clasificare
Construciile pentru realizarea produciei vegetale pot fi:
rsadnie i solarii, folosite pentru prelungirea duratei de vegetaie toamna i primvara, i scopul obinerii recoltelor
timpurii sau trzii;
sere destinate produciei intensive tot timpul anului.
Rsadnie
Sunt construcii simple i permit delimitarea unei anumite suprafee de teren i un volum variabil de aer, unde se realizeaz
condiii optime pentru creterea plantelor legumicole. Ele dispun de o surs proprie de energie ct i de aportul caloric al
radiaiilor solare. innd seama de particularitile constructive i materialele folosite pentru realizarea rsadnielor, acestea
se pot clasifica astfel:
dup
dup
dup
dup
dup
dup
nivelul temperaturii realizate: rsadnie calde (20C - 25C), semicalde (15C - 20C), reci (8C - 12C);
poziia fa de suprafaa solului: rsadnie de suprafa, semingropate i ngropate;
numrul pantelor: rsadnie cu o pant i cu dou pante;
materialele de construcie: rsadnie de lemn, prefabricate din beton;
materialele de acoperire: rsadnie acoperite cu sticl, acoperite cu material plastic;
gradul de mobilitate: rsadnie mobile, semimobile i fixe.
Solariile
Sunt construcii cu ajutorul crora se realizeaz producii timpurii i extratimpurii a legumelor. Ele sunt reci (nenclzite) sau
cu nclzire biologic (gunoi de grajd). Dup caracteristice constructive, materialele folosite i destinaia lor se deosebesc:
folie ntins - folie fr susinere. Este tipul cel mai simplu de protejare, folosind folie foarte subire (0,01 mm)
perforat;
tunele joase sau tunele simple; au limea de 70-80 cm, nlimea de 40 cm iar lungimea de 10-15 cm. Pentru
susinerea foliei se folosesc arcuri din nuiele de rchit sau salcie cu diametrul de 10-20 mm i lungimea de 160-180
cm; distana ntre arcuri este de 1 m iar la intervalele de 10 m cte un arc fier-beton. Se mai folosesc bare din oelbeton cu diametrul de 6 mm sau tuburi PVC, distana ntre arcuri fiind de 1,50-2,00 m. Folia se ancoreaz la capete cu
rui;
solar tip cort. Acesta are stlpi n pmnt, susinerea foliei fcndu-se cu o scndur ntins pe stlpi. La coam
nlimea este de 75 cm iar la margine de 50 cm. Solariile se mai pot realiza cu o structur de arce de rezisten sub
form de semicerc cu deschidere de 6,00 - 9,00 m i traveea de 1,00 - 1,50 m realizate din bolari confecionai din
lamele de lemn. nchiderile se realizeaz din folie sau sticl.
Condiii de amplasare pentru rsadnie i solare

Producia realizat n rsadnie i solarii este influenat de o serie de factori climatici i de teren de care trebuie s se in
seama la amplasarea acestor construcii.
Cldura i lumina. Sunt factori de baz de care depinde creterea plantelor legumicole. Cldura se asigur din
procesele de descompunere a materialului organic (biocombustibil) att n timpul nopii ct i n timpul zilei, la care se
adaug i cea rezultat din radiaia solar din timpul zilei. Lumina natural este determinat de poziia geografic a
terenului i orientarea construciilor. Din acest punct de vedere rsadniele i solariile sunt amplasate de preferin n
zone nsorite cu nebulozitate sczut.
Relieful i expoziia. Suprafaa terenului pe care se amplaseaz rsadniele i solariile trebuie s aib o nclinaie ntre
2 i 15 % pentru a permite scurgerea apelor provenite din precipitaii. Orientarea trebuie s fie sudic, sud-estic sau
sud-vestic pentru a primi o cantitate ct mai mare de radiaie solar i pe o durat maxim a zilei. Din aceste
considerente, pe suprafee orizontale, rsadniele se aeaz cu tocul nclinat.
Protecia mpotriva vnturilor este necesar pentru a reduce pierderile de cldur i se realizeaz prin amplasarea
rsadnielor i solariilor n spaii protejate de alte cldiri existente (fr a le umbri) sau prin perdele de protecie din
diferite materiale care au nlime de 2,50 - 3,00 m.
Sursa de ap trebuie s asigure cantitatea de ap necesar pentru utilizarea zilnic, deci surs permanent i se
asigur din fntni care capteaz pnz freatic, izvoare etc.
Climatul interior n rsadnie i solarii
Cldura. La rsadniele i solariile care folosesc nclzire biologic (gunoi de grajd), cldura se dirijeaz cu mai mult
siguran deoarece aceasta este o surs permanent i oscilaiile datorate mediului se simt mult mai puin. Deseori
apar ns situaii n care temperatura este ridicat i n acest caz se recurge la aerisire prin ridicarea ferestrelor i
susinerea pe supori cu mai multe trepte denumite aere. Ferestrele se deschid orientate astfel nct curenii de aer
rece s nu ptrund direct pe cultur.
Lumina. Intensitatea luminii se urmrete cu atenie deoarece aceste construcii se utilizeaz primvara timpuriu cnd
radiaia luminoas este mai slab i cu o durat mai redus.
Apa. Se asigur permanent n funcie de cultur la temperaturi adecvate i s nu conin sruri nocive.
Aerul. Compoziia aerului este un factor de mediu important, deoarece gunoiul de grajd aflat n fermentaie degaj
cldur i bioxid de carbon necesare plantelor dar i alte gaze nocive cum ar fi amoniacul. Pentru eliminarea bioxidulu
de carbon n exces ct i a amoniacului se practic aerisirea rsadnielor i solariilor chiar i n zilele rcoroase.
Sere
Definiie, caracteristici
Serelw sunt construcii destinate produciei de legume sau flori avnd posibilitatea de a se realiza un microclimat interior
necesar acestui scop. Create iniial pentru producerea florilor (Olanda), acestea au cunoscut o rapid dezvoltare i n cultura
legumelor datorit eficenei lor economice ridicate. Serele au pereii i acoperiul realizate din materiale transparente, spaiul
interior fiind organizat, n general cu o alee central de circulaie iar pe de o parte i de alta spaii de producie.
Clasificarea serelor
Clasificarea serelor se face avnd n vedere mai multe criterii i anume:
regimul de temperatur la care sunt exploatate i sunt sere reci, semicalde i calde. Serele calde i semicalde prezint
instalaii de nclzire cu ap, abur sau aer cald iar n cele reci se folosete n exclusivitate cldura rezultat din radiaie
solar;
dup natura materialului din care se realizeaz elementele de nchidere, serele pot fi din sticl sau plci din materiale
plastice;
dup tipul constructiv, sunt: a) sere individuale sau sere specializate destinate numai pentru anumite culturi; b) sere
bloc sau sere universale, fiind construcii cu spaii practic nelimitate n plan i pot fi folosite pentru mai multe specii de
culturi, acest tip de sere fiind cel care s-a extins cel mai mult din cauza eficienei economice foarte ridicate; c) sere
etajate sau sistem turn cu planuri de cultur dezvoltate pe vertical i se mai numesc sere Ruthner dup numele
realizatorului acestui tip de ser - au avantajele folosirii superioare a terenului de construcie;
dup gradul de mobilitate sunt: a) sere fixe i anume serele individuale i bloc care rmn n acelai loc tot timpul
exploatrii; b) sere demontabile care au structur format din panouri care pot fi demontate i mbinate din nou astfel
nct pot fi realizate n locurile n care acestea sunt necesare; c)sere mobile care se pot deplasa pe ine pe o lungime
de circa de trei ori mai mare dect lungimea serei. Prin mutarea lor n diferite locuri se creeaz posibilitatea protejrii
culturilor timpurii primvara i prelungirea perioadei de recoltare toamna, evitarea infectrii solului cu diveri ageni
patogeni ct i apariia fenomenelor de salinizare i degradare chimic i structuro-textural a acestuia;
dup forma acoperiului, serele pot fi: a) sere cu o pant folosite mai puin datorit deficienei de iluminare i cost
ridicat; b) sere cu dou pante, simetrice sau asimetrice. Serele cu dou pante simetrice sunt cele mai folosite
asigurnd posibiliti maxime de modulare, uurin n montaj i un consum minim de material.
Soluii constructive
Elementele de construcie ale unei sere sunt elementele structurii de rezisten i elementele de nchidere.
Structura de rezisten este format din fundaie, stlpi i rigle. Materialele din care se realizeaz trebuie s
ndeplineasc o serie de condiii i anume: s aib rezistene mecanice mari ca s se poat realiza seciuni mici pentru
a duce la umbrirea minim a suprafeei serei; s aib o comportare bun la mediul agresiv din ser i anume
umiditate mare i coninut ridicat de bioxid de carbon; s permit execuia industrializat.
Lemnul este cel mai vechi material folosit la execuia serelor, dar necorespunznd cerinelor impuse; se utilizeaz mai
ales la serele mici individuale mai ales sub form de arce din lemn lamelat ncleiat sau arce cintru.
Metalul folosit curent este oelul sub form de profile laminate, tabl ndoit, bare sau evi se protejeaz mpotriva
coroziunii prin galvanizare i vopsire.
Microclimatul n sere
Serele, fiind construcii destinate creterii forate a florilor i legumelor, trebuie s asigure un climat interior ct mai aproape
de cel necesar produciei n condiii naturale, n ntreaga perioad a anului. Factorii de microclimat trebuie s fie meninui n
limite stricte, variaii foarte mici, tiind c plantele sunt dependente de mediul ambiant. Principalii factori de microclimat sunt
apa, temperatura, coninutul de gaze i viteza curenilor de aer. Lumina influeneaz direct dezvoltarea plantelor datorit
asimilaiei clorofiliene iar cldura este absolut necesar pentru sinteza hidrailor de carbon care au rol de catalizator. Plantele
nu se dezvolt n spaii ntunecate. Temperatura este deasemeni un factor important al climatului interior deoarece plantele
au nevoie de cldur pentru dezvoltare lor i nu suport variaii de temperatur mai mari de 3C-4C mai mult de 10-12 ore
pe zi.
Construcii pentru depozitarea, conservarea i

condiionarea produciei vegetale
Depozitarea, conservarea i condiionarea produciei vegetale se realizeaz n construcii care trebuie s asigure condiii
optime pentru limitarea maxim a proceselor vitale ale maselor de depozitat, meninerea acesteia n starea iniial timp ct
mai ndelungat, ct i reducerea pierderilor fiziologice i mecanice. Aceasta presupune cunoaterea tuturor proceselor
fiziologice i fizico-chimice care au loc n toat perioada de depozitare, avnd n vedere c produsele vegetale prezint un
grad ridicat de perisabilitate. Construciile pentru depozitarea, conservarea i condiionarea produciei vegetale sunt
proiectate i utilate funcional avnd n vedere scopul pentru care se conserv i anume: consum imediat, consum n timpul
iernii, rezerve locale sau la nivelul economiei naionale, pentru semine sau pentru prelucrare. Dup natura produselor
depozitate, sunt: construcii pentru depozitarea legumelor i a fructelor, construcii pentru depozitarea cerealelor
i construcii pentru depozitarea furajelor.
Construcii pentru depozitarea legumelor i a fructelor

Pentru a asigura consumul de legume i fructe pe tot timpul anului, acestea trebuie depozitate, conservate i condiionate.
Produsele hortiviticole continu n timpul pstrrii o serie de procese metabolice i anume: respiraie, maturare, ncolire etc.
Condiiile de pstrare variaz de la un produs la altul i depozitele se proiecteaz avnd n vedere aceste necesiti.
Clasificarea depozitelor pentru legume i fructe

Depozitele pentru legume i fructe se clasific dup mai multe criterii i anume:
dup natura produciei depozitate sunt: depozite specializate pentru un singur produs, depozite universale pentru mai
multe produse i complexe de valorificri cu activiti de pstrare i depozitare a produselor;

dup modul de realizare a condiiilor de pstrare se deosebesc depozite fr posibiliti de reglare a condiiilor de
depozitare, depozite cu posibiliti de reglare a condiiilor de depozitare, cu atmosfer controlat, prevzute cu
instalaii de ventilaie mecanic i frigorifice;
dup tipul construciei adoptate, depozitele pot fi: pavilionare i comasate;
dup limitele temperaturilor pentru pstrare, depozitele sunt: cu temperaturi pozitive (0C-5C), cu temperaturi
negative de pn la -24C pentru produse congelate i cu temperaturi apropiate de cele ale mediului exterior, care
sunt determinante la realizarea microclimatului interior;
dup gradul de dotare al depozitului, pot fi: depozite speciale cu instalaii mecanizate de sortare i de realizare a
climatului interior, depozite simple, fr instalaii, destinate pstrrii de scurt durat;
dup capacitate sunt depozite de mic capacitate (50-100 tone) i de mare capacitate (20.000 tone).
Caracteristici constructive pentru depozite de legume i fructe

Depozitele pentru legume i fructe sunt diversificate ntr-o multitudine de tipuri, dup caracteristicile constructiv-funcionale,
de la simple anuri i tranee la construcii cu capaciti mari dotate cu utiliti tehnologice de performan. Soluiile
tradiionale folosesc materiale locale i puin pretenioase iar soluiile noi materiale i tehnologii de execuie moderne.
Depozite de mic capacitate

Depozitele de mic capacitate sunt folosite pentru cantiti mici de legume i pentru perioade scurte de timp, n general
folosite pentru deservirea gospodriilor individuale i uniti de producie din mediul rural.
Depozite de mare capacitate

Sunt depozite cu structuri n general din beton armat prefabricat, formate din: fundaii pahar, stlpi i grinzi, panouri
prefabricate pentru perei, elemente de acoperi, drepte sau curbe, panouri uoare termoizolante pentru nchiderile
exterioare. Depozite de mare capacitate sunt de tip parter sau cu mai multe nivele, soluia fiind determinat de considerente
economice.
Elemente de proiectare a depozitelor de legume i fructe
Spaiile necesare pentru depozitarea legumelor i fructelor sunt determinate de specia produselor i tehnologia de depozitare
(tabelul 1).
Specia Sistemul de depozitare nlimea (m) Tone
* pe mp de suprafa
de celul
* pe mc de
volum de celul
Cartofi * vrac * 4,00 * 2,50 * 0,40

Rdcinoase * containere * 5,50 * 1,70 * 0,20
Ceap * vrac * 3,50 * 2,10 * 0,40
Mere * lzi, paletizate * 6,00 * 1,70 * 0,21
Pere * lzi, paletizate * 6,00 * 1,80 * 0,22
Microclimatul necesar pentru a fi crea n depozite este deosebit de important deoarece acesta influeneaz producia n mod
direct. Temperatura necesar a fi realizat (tabelul 2) este important deoarece la temperaturi joase se reduc procesele de
metabolism; se prelungete durata pn la apariia mbtrnirii; se reduc pierderile de ap (evitndu-se astfel vestejirea) iar
deprecierile calitative datorate atacurilor ciupercilor i bacteriilor apar n proporie mult mai mic.
Natura produsului Temperatura C Natura produsului Temperatura C
Cartofi pentru nsmnri * 2,0...4,0 * Ceap * 0,0...0,5

Cartofi pentru consum * 3,0...5,0 * Varz * 0,0...1,0
Cartofi pentru prelucrare * 2,0...6,0 * Mere * 0,0...1,0
Cartofi pentru furajare * 2,0...6,0 * Pere * 0,5...1,0

Rdcinoase * 0,0...1,0 * Struguri * -1,0...1,0
Umiditatea relativ variaz ntre limitele de 70 - 90%; umiditatea ami redus produce zbrcirea produselor ca urmare a
pierderilor de ap iar umiditatea ridicat favorizeaz dezvoltarea ciupercilor (mucegai) i bacteriilor. Pentru realizarea
condiiilor de microclimat optime, elementele de nchidere a depozitelor de legume i fructe se proiecteaz astfel nct s se
asigure o izolaie termic eficient.
Instalaii i utilaje folosite n depozitele de legume i fructe
Instalaiile i utilajele prevzute n depozitele de legume i fructe sunt determinate de procesul tehnologic adoptat i permit
climatizarea aerului interior, iluminarea artificial, transportul i manipularea produselor depozitate ct i condiionarea lor.
Instalaiile de climatizare interioar asigur microclimatul n celulele frigorifice prin meninerea n limitele optime a
temperaturii, umiditii i compoziiei aerului. Instalaiile de rcire se folosesc pentru depozitarea pe durate mai ndelungate
menin la parametri optimi temperatura, umiditatea, presiunea i coninutul de gaze. Instalaiile de umidificare a aerului au
rolul de a menine umiditatea necesar n celulele de depozitare. Instalaia de atmosfer controlat se proiecteaz pentru
meninerea tuturor factorilor de climat interior specific fiecrui tip de depozitat i anume: temperatur, umiditate,
concentraie de oxigen i bioxid de carbon etc. Instalaiile de iluminat (n general fluorescent) prevzute n depozitele de
legume i fructe sunt difereniate:
n hala de sortare iluminarea se face astfel nct s fie ct mai aproape de cea natural;
n celulele de depozitare nu este necesar lumina deoarece aceasta ar stimula sau intensifica unele procese nedorite
(vegetaie, vestejire etc.);
pe aleile de circulaie i anexe, o iluminare obinuit.
Utilajele de transport i stivit sunt necesare pentru manipularea n bune condiii a masei de depozitat i cu un pre de cost ct
mai redus. Aceste utilaje sunt: transportoare mobile cu band de cauciuc, graifere, lopei mecanice, electrocare cu bra
ridictor, crucioare acionate manual sau mecanic, motostivuitoare, electrostivuitoare etc. Mainile i instalaiile pentru
condiionare se folosesc pentru pregtirea legumelor i fructelor pentru depozitare i apoi livrare.
Construcii pentru depozitarea cerealelor

n masa de depozitare a cerealelor, n timpul depozitrii i conservrii se produc o serie de procese vitale care trebuie s fie
meninute ct mai mult timp n stare latent pentru a reduce pierderile fiziologice i mecanice. n acest sens, proiectarea i
realizarea construciilor destinate acestui scop se face innd seama de: natura produselor vegetale depozitate, procesele ce
au loc n masa de depozitat, factorii fizico-chimici necesari n spaiile de pstrare, metoda de conservare adoptat.
Construcii pentru depozitarea furajelor

Aceste construcii sunt destinate depozitrii produselor vegetale necesar pentru asigurarea alimentaiei animalelor pentru
perioada de iarn i pn la producia din anul curent. Construciile pentru depozitarea furajelor sunt de dou tipuri:
fnare - pentru furaje fibroase uscate;

silozuri - pentru furaje verzi.
La proiectarea i executarea acestor construcii trebuie s se in seama de:
reducerea pe ct posibil a pierderilor cantitative a produsului depozitat;

pstrarea valorii nutritive a furajelor;
mpiedicarea unor reacii chimice care deterioreaz calitatea furajelor.
Fnare
Conservarea protejat sub acoperi a furajelor fibroase uscate nltur pierderile i degradrile cauzate de intemperii i
permite uscarea suplimentar n timpul depozitrii prin infiltrarea de aer.
Fnarele tip opron sunt construcii simple, deschise lateral, cu perei perforai sau din plas de srm. Structura de
rezisten este format din stlpi din lemn, metal sau beton, ncastrai n fundaii de beton; acoperiul este realizat din
ferme de lemn, beton sau metal i nvelitoare din tabl sau azbociment ondulat; pardoseala este din pmnt btut sau
beton.
Fnarele turn sunt construcii cilindrice cu diametrul de 6 - 8 m i nlimea de 8 - 13 m. nchiderea fnarului se face
cu plas de srm, protejat cu sectoare circulare de azbociment aezate sub form de solzi deprtai care mpiedic
ptrunderea apei permind ns ptrunderea aerului. ncrcarea se face pe la partea superioar, pneumatic; cu
ajutorul unui ablon-clopot prin care se insufl aer de uscare se realizare un co central n masa de furaj. Prin acest
co, o frez superioar de extracie descarc furajelepe instalaia de transport de la baza turnului.
Silozuri pentru furaje verzi

Pentru depozitarea i pstrarea furajelor verzi se folosesc dou metode de nsilozare i anume: n spaii etane (anaerob) i
n spaii neetane (aerob).
nsilozarea n spaii etane (anaerob) se realizeaz ntr-un coninut de gaz inert (bioxidul de carbon) meninndu-se o
presiune constant cu ajutorul unei instalaii care se numete plmn de presiune. Silozul este realizat din metal,
protejat anticoroziv i permite pstrarea masei nsilozate n proporie de 95%; investiia specific fiind mare; acest tip
de siloz se folosete pentru furaje care sunt valoroase pentru producie i anume: lucern, nutreuri combinate, ovz,
porumb boabe etc.
nsilozarea n spaii neetane se folosete pentru nsilozarea furajelor grosiere admindu-se anumite perderi calitative
i cantitative avndu-se n vedere cotul mai redus al investiiei.

Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRETURI ORIENTATIVE PE CATEGORII DE LUCRARI DE CONSTRUCTII

Bine ati venit pe pagina de prezentare a firmei noastre!

si pentru facilitatile pe care vi le oferim, noi suntem alegerea optima !

S.C. ACM4 S.A.

Dupa greutatea specifica aparenta se disting urmatoarele categorii de betoane:

RETETA PREPARARE BETON

La prepararea betonului intra ciment,apa si balastul sau sorturile.

PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALAST

PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALAST

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100 :

PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10)

PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15)

PREPARARE BETON B250 (C16/20)

PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5)

COMPETENTELE DE ELIBERARE A CERTFICATELOR DE URBANISM (CU) SI A AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE (AC)

DURATA DE ELIBERARE A ACTELOR DE AUTORITATE PUBLICA (CU si AC)

Titlul I - Regimul general al cadastrului

CAPITOLUL II - Organizarea activitatii de cadastru

CAPITOLUL lll - Realizarea, intretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru

Titlul ll - Publicitatea imobiliara

CAPITOLUL II - Procedura de inscriere in cartea funciara

TITLUL III - Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale

intocmirii si numele celui care a intocmit schita.

CAPITOLUL lll - Dispozitii finale

Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

Condiii tehnice pentru construcii

de ani; normal sau obinuit (de gradul III) ntre 20 i 50 de ani.

Structura de rezisten a unei cldiri

Alegerea tipului de fundaie

condiii climatice (adncimea de nghe, cantitatea de precipitaii etc.);

Fundaiile de zidrie de piatr

Fundaii din beton

Dup materialul din care sunt alctuii, pereii se deosebesc:

Dup rolul n construcii, se deosebesc:

Dup poziia n construcie, se deosebesc:

Dup modul de execuie, pereii pot fi:

Elemente i lucrri de finisaj

destinate circulaiei utilajelor, oamenilor i animalelor;

Condiii tehnice pentru tencuieli

Dup poziia lor n construcie se deosebesc: tencuieli interioare i exterioare.

se aprinde i arde uor;

prezint defecte (noduri, crpturi).

se gsete n majoritatea zonelor din ara noastr;

colorate poroase: crmizi, igle, tuburi;

plumb. n construcii se folosete sticla pentru:

diverse tipuri de geamuri cu grosimi diferite, pentru ferestre;

Materiale pentru izolaie

Elementele generale privind construciile agricole,

caracterul de mas determinat de numrul mare de obiective similare.

Scurt istoric al dezvoltrii construciilor agricole

Construcii pentru realizarea produciei vegetale

lamele de lemn. nchiderile se realizeaz din folie sau sticl.

Condiii de amplasare pentru rsadnie i solare

Climatul interior n rsadnie i solarii

Construcii pentru depozitarea, conservarea i

Construcii pentru depozitarea legumelor i a fructelor

Clasificarea depozitelor pentru legume i fructe

multe produse i complexe de valorificri cu activiti de pstrare i depozitare a produselor;

Caracteristici constructive pentru depozite de legume i fructe

Depozite de mic capacitate

Depozite de mare capacitate

Elemente de proiectare a depozitelor de legume i fructe

Cartofi * vrac * 4,00 * 2,50 * 0,40

Cartofi pentru nsmnri * 2,0...4,0 * Ceap * 0,0...0,5