CARPATCEMENT® CEM IIl/A 32.5R CIMENTUL EFICIENT DIN PUNCT DE VEDERE TEHNICO-ECONOMIC IN MEDII CHIMIC AGRESIVE ZGURA DE FURNAL - UN PRODUS SIMILAR CLINCHERULUI \storia utilizarii zgurii de furnal pe post de adaos in ciment incepe in Germania in 1865. in 1888 se deschide prima fabric de ciment avand pe post de adaos zgura granulata de furnal. in 1917 cimentul de furnal primeste acelasi statut cu cimentul Pértland in baza cercetarilor Institutului de Testare a Materialelor din Berlin, Se mentioneaza in 1920 faptul c exist Institutul de Cercetéri al Industriei de Ciment de Furnal. Primul standard prin care se recunoaste posibilitatea de utilizare in beton armat a cimenturilor de furnal apare tot in Germania in 1930 (“GBV-1930’) EUROSLAG, Asociafia Europeana a Zgurii, a emis in ianuarie 2006 un document de pozitie prin care face cunoscut faptul c& zgura de furnal nu mai reprezinta un deseu sau un “sub-produs” asa cum era considerata pana de curand. Acum zgura granulata de furnal reprezinta un produs certificat in sine, asupra ctuia sunt impuse exigente clare de calitate. TD situaja din Europa, pivta in ansamblu, arata cd la utilizarea zgurii pe post de adaos pe locul 1 se aflé Olanda cu 540Kg zgura / ___tona urmata de Belgia (254Kg), UK (159Kg), we Germania (144Kg) si Franta cu 56Kg. Estimarile ‘in ceea ce priveste factorul clincher (proporfia de clincher din ciment) arata reducerea acestuia ‘in Europa de Vest de la 0.77 (in 2003) la 0.73 (in 2010) iar in ceea ce priveste Europa de Est de la 0.78 (in 2003) la 0.74 (in 2010). In Olanda ponderea cimenturilor CEM III din total iefei este de 460% in conditile in care in mod obisnuit pentru jarile din zona, media dozajului de zgura din CEM Ill este de 65-75%, jin U.E., anual, din 27 mil. tone zgura, 20 mil, 0 reprezinta zgura granulata, cu aplicabilitate in domeniul cimentului. Pentru exemplu, tendinja in Germania ultimilor ani (1997-2004) este ca ponderea utilizarii zgurii granulate pe post de adaos in ciment sa fie in crestere. Analiza pe o perioada suficienta de timp pentru a avea o imagine de ansamblu (1945-2005) arata faptul c& incepand cu 1990 ‘tendinfa industriei cimentului este de a absorbi maximum de zgura granulata disponibila. in condifile in care in Germania exista un excedent de capacitati de fabricatie a clincherului, faptul ca utiizarea zgurii pe post de adaos de fabricatie este in crestere in ultima perioada, arata ca aceasta reprezinta un adaos de incredere in cimenturi. Ponderea cimenturilor CEM Ill pe piata din Germania raportata la media europeana era mai mare cu 410% in 2003, Ponderea cimenturilor CEM Ill era de 411% din totalul piefei interne germane in 2003. Normele germane si poloneze de aplicare a EN 206-1 arata faptul c& cimenturile cu zgura (CEM II/A- S, CEM I/B-S, CEM IIV/A, CEM IIV/B) pot inlocui total cimenturile CEM | (fara zgura) in orice clas de expunere la acjiunea mediului inconjurdtor, cu alte cuvinte zgura poate inlocui cu succes clincherul pana la 80% din masa cimentului, exclusiv ghipsul necesar reglariitimpului de priza .COMPORTAREA CEM III iN MEDI AGRESIVE CHIMIC Durabilitatea betonului depinde, in ansamblu, de usurinta cu care fluidele — gazele sau lichidele — patrund si se deplaseaza prin beton; aceasta se considera de obicei prin permeabilitatea betonului. Caracteristica structurii cimentului intarit relevant pentru permeabilitate este sistemul de pori din piatra de ciment si zona de interfata intre piatra de ciment si agregat. Analizarea porozitatii si a distributiei porilor pe diametre confirma faptul c cimenturile cu 50% zgura in compozitie au majoritatea porilor cu diametre sub 0.012m prin comparatie cu cimenturile CEM | (far adaosuri) la care majoritatea porilor este peste 0.12m. Pe plan international este unanim recunoscut {il faptul ca un ciment cu adaos de zgura granulata | de furnal are o stabilitate chimica mai mare decat un ciment Portland unitar (CEM I, far zgura) fata de ionii sulfat, carbonat si clorura, in special ca urmare a fixarihidroxidului de calciu prin reactie puzzolanica, dar si a volumului mai mic de pori permeabili datorat intreruperii porilor capilari cu depuneri de hidrosilicati si hidroaluminati formati (in timp) prin reactia puzzolanica. Proprietatea relevanta a zgurii de furnal este continutul sau bogat in aluminostlicati alcalini vitrosi care blocheaz& hidroxidul de caleiu si formeaza hidrocompusi stabili chimic, precipitati in porii capilari ai betonului. Rezultatele prezentate la Conferinfa “Global Slag 14-15.11.2005 Dusseldorf” confirma pentru patru tipuri de lichide organice agresive (methylenchlorid, n-heptan, ethanol, n-butanol) o exceptionala comportare a pastelor de ciment preparate cu CEM Ill/B (cu 65-80% zgura) prin comparajie cu CEM | (fara adaos de zgura). Rezultatele comparative pe cele doua tipuri de ciment la agresiunea “extrema” acida (acid sulfuric pH=1) confirma comportarea foarte bund a cimentului cu adaos mare de zgura. Concluzia studiului este c& CEM IIVA (36-65% zgura) si CEM III/B (66-80% zgura) pot fi folosite pentru objinerea de betoane de inalta performanta. Dozajul de zgura este extrem de important in ceea ce priveste comportarea betoanelor la atacul sari marine: cu cat dozajul de zgura creste (pana la o anumita limita corespunzatoare CEM Il/B, de max. 80%) cu atat betonul rezista mai bine atacului clorurilor, protejand astfel in mod eficient armaiturile inglobate. CEM Ill IN ZONELE MARINE - EXPERIENTA INTERNATIONALA Intreaga experienta tehnica de aproximativ 100 ani a Belgiei si Olandei dovedeste faptul c& acel ciment care are un minim de 65% zgura se comporta foarte bine in medii agresive marine. in plus, rezistenta la penetrarea ionilor de clor este superioara in cazul utilizarii CEM lil (36 — 65% zgura) comparativ cu CEM | (fara zgura) si chiar cu cimenturile rezistente la sulfati, Una din cele mai cunoscute aplicatii ale cimenturilor cu continut ridicat de zgura in zonele marine o reprezinta “Proiectul Delta’, de realizare a unor constructii hidrotehnice (bariere de protectie anti-furtuna) specifice zonei in discutie. Un alt exemplu este Golful Persic unde clima este caracterizata de temperaturi extreme, fluctuatii mari de umiditate si salinitate ridicata; alaturi de Marea Moarta, zona Golfului poate fi considerata ca find cea mai dura zona in care poate fi testat betonul armat. Consecinfele pe care le are mediul marin din Golful Persic asupra constructiilor sunt dramatice: este semnalat faptul ca mai mult de 90% din acestea prezinta coroziuni ale armaturilor! Utilizarea cimenturilor de furnal (CEM I) in cele mai agresive conditii marine cunoscute - podul King Fahad dintre Arabia Saudita si Bahrein peste Golful Persic (mai 1981) in condifile in care nu s-a considerat necesard protejarea special a armaturilor sau suprafetelor din beton sau utilizarea protectiei catodice, reprezinta proba evident a durabilitati.CARPATCEMENT® CEM III/A 32.5R - EXPERIENTA NATIONALA in toate cele trei fabrici ale Grupului HeidelbergCement din Romania (Bicaz, Deva si Fieni) s-au produs loturi experimentale de cimenturi tip CEM I1V/A 32.5R, cu procente variabile de zgura; © serie de loturi au fost transmise pentru testare catre institutele najionale de profil in acest moment toate cimenturile CARPATCEMENT® CEM lIV/A 32.5R produse in sucursalele noastre sunt produse certificate. Rezultatele experimentale preliminarii confirma posibiltatea obfinerii de betoane | performante, posibil a fi utiizate in medii agresive din punct de vedere chimic. Din acest punct de vedere, obtinerea cu CARPATCEMENT® CEM IIV/A 32.5R de: - rapoarte A/C sub 0.5 sau chiar sub 0.4 la clasele C25/30 si C30/37; - rezistenfe la 28 zile intre 41.5 si 60.3 MPa ; - cresteri pe termen lung a rezistentelor la compresiune, ajungandu-se la 65MPa la 180 zile; - absorbiii foarte reduse, permeabilitti scazute si contracti in limite normale, atest capacitatea betoanelor preparate cu CARPATCEMENT® CEM IIVA 32.5R de a indeplini exigentele europene de durabilitate impuse betoanelor armate in medi agresive. Alegerea tipurilor de cimenturi uzuale prezente pe piata pentru diferite aplicatii si clase de expunere la acfiunea mediului inconjurator se va face in conformitate cu prevederile Anexei Nationale de aplicare a Standardului European SR EN 206-1, care va reprezenta modificarea NE 012-1999. Intrarea in vigoare a Documentului National de Aplicare a SR EN 206-1 impreuna cu o serie de alte standarde aflate acum in lucru in Comitetele Tehnice ASRO, va reprezenta momentul de inceput al implementarii in Romania a “betonului european’, UN BETON DURABIL s! EFICIENT. HeidelbergCement Group, producator de ciment, betoane si agregate este lider mondial in domeniul materialelor de constructie si unul dintre cei mai important investitori germani din Romania. Prin diviziile sale CARPATCEMENT HOLDING, CARPAT BETON si CARPAT AGREGATE, grupul pune la dispozitia clientilor si materiale de construcfii ja un standard de calitate recunoscut la nivel international. Grupul acopera intreaga gama de cerinfe ale clientilor, | de la consultanta in domeniul de aplicare, pana la oferirea de soluti eficiente de finalizare a