Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aparat Optic
Aparat Optic
Transportul aerian este ramura aviaiei civile sau militare care se ocup
de transportul persoanelor sau al mrfurilor pe calea aerului.[1] Reteaua de transport aerian este
constituit din ci si noduri; legturile dintre noduri se realizeaz cu ajutorul mjloacelor de transport
(avioane si elicoptere).
La fiecare minut, n lume, 20 de tone de mrfuri i i-au zborul cu avionul. Cele mai mari aeroporturi
europene sunt la: Paris, Londra, Moscova, Frankfurt, Atena, Roma, Copenhaga.
Transportul aerian a revoluionat transportul global, reducnd dramatic timpul necesar cltoriei pe
mari distane. Cltoriile peste oceane, care ar fi putut dura sptmni sau chiar ani, acum pot fi
fcute n cteva ore.
Avioanele. Avioanele sunt vehiculele mai grele dect aerul, care folosesc aripi pentru a produce
portan. Avioanele transport oameni, mrfuri, pot, etc. Avionul a revoluionat de asemenea i
rzboiul. Multe descoperii n domeniul aeronauticii, cum ar fi motorul cu reacie, au fost descoperite de
savani i ingineri militari.
Primul zbor pilotat al unui avion a avut loc n 1903, fiind realizat de fraii Wright la Kitty Hawk, n
Carolina de Nord, S. U. A. Odat cu mbuntirea tehno-logiei, zborurile mai lungi au devenit posibile.
Zborul aviatorului american Charles Lindbergh peste Atlantic, n 1927, a ajutat la trezirea interesului
public pentru cltoriile aeriene intercontinentale.
Dezvoltarea tehnologic a produs avioane mai mari, mai rapide i mai dura-bile. Introducerea
motorului cu reacie n 1941 a ajutat la inaugurarea avioanelor cu reacie n zborurile comerciale de
dup cel de-al doilea rzboi mondial. Primul zbor al unui avion comercial cu reacie n S. U. A. a avut
loc n 1958 i a fost fcut de ctre un Boeing 707. Boeing-ul 747 Jumbo Jet, care are o capacitate de
peste 300 de locuri, a intrat n serviciu n 1970. Supersonicul franuzesc Concorde i-a nceput
serviciul n 1972.
Elicopterele. Un elicopter obine portan de la un set de palete rotoare, i nu de la aripi fixe, aa cum
fac avioanele. Elicopterele sunt folosite n orae pentru a transporta cltorii din zonele suburbane la
aeroporturi. Elicopterele asigur de asemenea evacuare medical i acces la zone greu de ajuns, cum
ar fi platformele petroliere i regiunile muntoase. Elicopterele sunt de asemenea importante vehi-cule
militare. Forele militare le folosesc pentru transportul de mrfuri, evacuare medical i pentru lupt.
Prima ridicare a unui elicopter de la sol a avut loc n 1907, cnd un elicopter francez s-a ridicat de la
sol timp de cteva secunde. Totui, mai era nevoie de multe ajustri pn cnd elicopterele s poat
deveni practice. Germania a produs primul elicopter practic n 1936, iar Armata S. U. A. a produs
primul elicopter echi-pat pentru lupt n 1942. Elicopterle au fost folosite prima dat n scopuri militare
n timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial.
Vehiculele mai uoare dect aerul. Baloanele i dirijabilele sunt vehicule mai uoare dect aerul, care
se bazeaz pe aer cald sau gaze mai uoare dect aerul pentru a obine portan. Baloanele se
bazeaz pe curenii de aer pentru propulsie i sunt folosite mai ales pentru recreere sau cercetri
asupra vremii de mare altitu-dine. Dirijabilele i zeppelinele, combin un balon cu gaz mai uor dect
aerul, cu elici pentru navigaie i manevrabilitate.
Dirijabilele erau folosite odinioar pentru transportul de pasageri i promi-teau mult ca mijloc de
transport. Totui, popularitatea lor a sczut dup cteva accidente majore, incluznd catrastrofa
dirijabilului german Hindenburg, n New Jersey, n 1937. Astzi, mici zeppeline care folosesc heliu sunt
folosite pentru scopuri publicitare. Ele pot fi deseori vzute la evenimentele sportive majore.
In perioada postbelica traficul aerian de pasageri si marfa pe plan mondial a cunoscut o dezvoltare
rapida. Avionul a incetat de multa vreme sa mai constituie un mijloc de transport luxos sau prohibitiv,
fiind preferat tot mai mult pentru rapiditatea transporturilor, pentru buna organizare si derulare a
traficului, pentru confortul si siguranta crescanda a zborurilor.
O utilizare tot mai larga cunoaste avionul si in domeniul transportului de marfuri, indicatorul de
transport in tone-mile dublandu-se pe plan mondial la fiecare 8 10 ani.
Avionul poate asigura aprovizionarea ritmica a unor localitati inaccesibile altor mijloace de transport,
utilizarea unor ambalaje usoare si ieftine, eliminarea cheltuielilor cu depozitarea marfurilor inainte si
dupa efectuarea transportului, evitarea transbordarilor excesive care duc la deteriorarea marfurilor etc.
Tot mai multe sunt produsele care se preteaza la transportul cu avionul, incepand cu cele a caror
perisabilitate se manifesta in ore (seruri, vaccinuri etc) si continuand cu produsele perisabile obisnuite
(legume si fructe proaspete, fructe de padure, carne proaspata, branzeturi etc), cu produsele urgente
la transport (piese de schimb, documentatii tehnice, posta etc). In general, la transportul cu avionul se
preteaza o gama larga de marfuri, in special marfuri cu valoare unitara ridicata si greutate sau volum
redus. Numai astfel de marfuri, desi grevate de costul relativ ridicat al transportului aerian, se
dovedesc a fi totusi rentabile si se recomanda a fi transportate cu avionul.
In ultimele doua decenii s-au intensificat tot mai mult preocuparile constructorilor de avioane pentru
cresterea capacitatii de transport a avioanelor. In medie, la fiecare cinci ani a aparut o noua generatie
de avioane, cu o capacitate de doua ori mai mare decat a celor din generatia precedenta. Astazi, un
avion de tip Boeing 747 poate transporta 490 pasageri, respectiv 115 tone de marfa.
Pentru transportul marfurilor se folosesc atat avioane mixte, pentru pasageri si marfuri (marfurile fiind
incarcate in cala avionului, aflata sub puntea pe care sunt montate scaunele pentru pasageri), cat si
avioane construite special pentru transportul marfurilor, sau adaptate la astfel de transporturi. Tendinta
principala este insa aceea a utilizarii tot mai largi a avioanelor specializate. Cele mai multe dintre
acestea permit o incarcare si descarcare rapida a marfurilor, in principal a celor ambalate in containere
speciale. Acestea sunt usoare si rezistente, sunt construite de obicei din aluminiu, fibre de sticla sau
fibre lemnoase, permitand un grad inalt de mecanizare a operatiunilor de incarcare-descarcare. Coada
sau botul rabatabil ale acestor avioane specializate permit accesul usor si rapid al marfurilor
containerizate in interiorul avionului. Containerele au impulsionat intr-o mare masura dezvoltarea
traficului combinat, in special al celui aerian auto. S-a creat astfel posibilitatea unui transport rapid al
marfurilor din poata-n poarta, in care marfurile sunt aduse la aeroportul de expediere si sunt preluate
apoi la aeroportul de destinatie, cu ajutorul autovehiculelor.
Progresul tehnic este factorul cel mai important care sta la baza dezvoltarii transporturilor aeriene.
Realizarile in crearea de noi materiale, mai usoare si mai rezistente, introducerea unor procese
tehnologice perfectionate, precum si a tehnicii electronice de calcul au permis in ultimii ani o puternica
dezvoltare a parcului de avioane pe plan mondial. Astfel, pe langa cresterea capacitatii avioanelor, au
crescut permanent distantele de zbor, viteza si randamentul avioanelor.
De pilda, daca in primii ani de dupa cel de al doilea razboi mondial raza de actiune a celor mai
perfectionate avioane pentru distantele lungi se limita la 3000 km. In prezent companiile aviatice detin
avioane care permit zboruri fara escala pe distante de pana la 10000 km si chiar mai mult. Progrese
importante au avut loc si pe liniile scurte. Daca in primii ani de dupa razboi pe distantele scurte
predominau avioanele cu raza de zbor de circa 1000 km, in prezent avioanele exploatate pe distante
scurte au o lungime de zbor de circa 3500 km (cu incarcatura comerciala maxima).
Viteza avioanelor cargo a crescut in perioada postbelica de 3 3,5 ori, apropiindu-se de viteza
sunetului. Cresterea a fost mai mare la avioanele cu reactie si mai mica la avioanele dotate cu motor
cu piston sau turbina. Acestea din urma sunt inlocuite treptat de avioanele cu reactie, mai sigure si mai
puternice, mai robuste in functionare si mai economice. Perioada dintre doua reparatii la unele
motoare cu reactie se ridica pana la 12000 ore de zbor, fata de 500 1200 ore la motoarele cu piston
si 1000 4000 ore la motoarele cu turbina.
Ca rezultat al cresterii vitezelor de zbor, a razei de actiune a avioanelor, a capacitatii lor de transport
si vitezei operatiunilor de incarcare descarcare, a crescut permanent randamentul avioanelor,
respectiv capacitatea lor de a realiza intr-o unitate de timp, un anumit volum de transport, exprimat in
tone-km sau pasageri-km. In perspectiva, perfectionarea avioanelor va merge in continuare pe linia
cresterii randamentului acestora, a constructiei de avioane mari subsonice pentru transportul
marfurilor si al pasagerilor, precum si a avioanelor supersonice, pentru pasageri.
Din cele de mai sus rezulta principalele caracteristici ale transportului aerian si anume:1 a) rapiditatea
(distante mari sunt parcurse in timp record, pe rute directe, neinfluentate de conditiile geografice); b)
convertibilitatea, respectiv posibilitatea pe care o ofera avioanele in privinta adaptarii operative la
diversele categorii de transport (transport de marfa, de calatori, mixt, posta etc); c) oportunitatea,
respectiv transportul la locul si timpul oportun in diverse puncte ale globului; d) eficacitatea, respectiv
posibilitatea realizarii de curse aeriene in conditii constante de regularitate si frecventa. Prin
regularitate se intelege raportul dintre numarul curselor plecate conform orarului de zbor (fara intarzieri
sau anulari) si numarul curselor programate. Prin frecventa se intelege numarul curselor realizate de o
companie aeriana, pe o anumita ruta, intr-o perioada de timp determinata (zi, saptamana etc), e)
accesibilitatea, respectiv transportul la preturi rezonabile al marfurilor si al calatoriilor; f)
comfortabilitatea caracteristica esentiala a transportului de calatori; si g) siguranta zborurilor. Privit
prin prisma raportului dintre numarul de accidente si volumul traficului anual pe plan mondial,
transportul aerian s-a dovedit in ultimii ani cel mai sigur mod de transport.
Din punct de vedere comercial, aeronavele pot fi exploatate in regim de linie, respectiv prin curse
regulate stabilite potrivit unui orar de zbor adus la cunostinta beneficiarilor de transport in mod public,
si prin curse neregulate (charter), realizate in baza contractelor incheiate intre compania aeriana si
diversi beneficiari care doresc sa exploateze pe o perioada de timp determinata avioanele luate in
chirie.
Marile companii aeriene asigura exploatarea comerciala a aeronavelor din dotare atat in regim de linie
cat si prin zboruri charter.
sau vor efectua activitati de transport aerian si stabileste conditiile de acordare, suspendare sau
anulare a licentelor si a autorizatiilor; emite reglementari obligatorii privind siguranta traficului in
transporturile aeriene si supravegheaza respectarea acestora;
asigura reglementari aeronautice obligatorii pentru efectuarea transporturilor aeriene de marfuri
periculoase;
asigura reglementarea si organizarea circulatiei aeronavelor civile in spatiul aerian national, in
colaborare cu organele specializate ale Ministerului Apararii Nationale;
1
I.Cristea, O.C.Ionescu, V. Stanciu, Transportul aerian de pasageri si de marfa, Bucuresti, Editura
Tehnica, 1981, p.29 si urm.
coordoneaza sistemul de securitate in domeniul aviatiei civile; ancheteaza incidentele si accidentele
din domeniul aviatiei civile;
organizeaza si exercita activitatile de registru, de inspectie si de control in aviatia civila; asigura
certificarea tehnicii de aviatie civila;
organizeaza examene si emite atestate, certificate, licente si brevete pentru personalul aeronautic
civil;
gestioneaza frecventele de telecomunicatii alocate pentru aviatia civila; aproba survolarea spatiului
aerian al Romaniei, decolarea si aterizarea aeronavelor civile de pe / si pe aeroporturile situate pe
teritoriul Romaniei;
autorizeaza efectuarea de lucrari in zonele de transport aerian de interes public; asigura asistenta
operatiunilor de cautare si de salvare a aeronavelor aflate in primejdie; coordoneaza sistemul national
de facilitati aeronautice;
asigura, direct sau prin delegare de competenta, prin institutii publice sau societati comerciale
autorizate, elaborarea si punerea in aplicare a reglementarilor aeronautice corespunzatoare,
pregatirea si perfectionarea personalului aeronautic civil, certificarea si inmatricularea aeronavelor
civile, inspectia si controlul acestora, anchetarea incidentelor si a accidentelor de aviatie civila, precum
si controlul tehnic si inspectia de siguranta a zborului si securitate aeronautica pentru transportul
aerian.
cailor aeriene (la Bucuresti, Arad, Bacau, Cluj, Constanta), Centrul national de protectie meteorologica
a navigatiei aeriene, Radiofaruri de ruta (la Floresti, Strejnic, Mizil, Urziceni, Tandarei, Curtea de
Arges, Tirgul Jiu, Deva, Brasov, Galati), Centrul national de telecomunicatii aeronautice s.a..
In spatiul aerian national, zborul aeronavelor este permis:
a) aeronavelor civile, in baza programarii sau a autorizatiei de survol; b) aeronavelor de stat
romanesti, in conformitate cu reglementarile specifice;
c) aeronavelor militare straine, inclusiv celor care transporta trupe, armament, tehnica de lupta etc.
care pot afecta siguranta nationala, in baza autorizatiei de survol acordata de Ministerul
Transporturilor, cu avizul Ministerului Apararii Nationale.
Toate aeronavele civile care survoleaza teritoriul Romaniei au obligatia achitarii unor tarife pentru
utilizarea instalatiilor si serviciilor de trafic aerian. Acestea sunt stabilite, in functie de greutatea
aeronavelor si distanta de zbor parcursa, in conformitate cu anexa IV la Conventia Internationala
privind cooperarea pentru siguranta navigatiei aeriene EUROCONTROL, armonizata prin Protocolul
de la Bruxelles din 1997, la care a aderat si Romania. Astfel stabilite, tarifele de ruta sunt inscrise in
factura emisa de serviciul EUROCONTROL, ca o taxa unica, datorata pentru fiecare zbor, de catre
operatorul aeronavei, la momentul efectuarii zborului. Din aceasta taxa incasata de EUROCONTROL
la sediul acesteia, ROMATSA primeste partea care i se cuvine in raport cu intensitatea traficului si cu
distanta de zbor parcursa de aeronavele respective in spatiul aerian al Romaniei.