Sunteți pe pagina 1din 14

Stresul

Ce este stresul ?

stare intens i neplcut care,


pe termen lung are efecte
negative asupra sntii,
performanelor i productivitii
reacie individual i rezultatul
interaciunii dintre exigenele
mediului pe de o parte i
resursele, capacitile i
posibilitile individului pe de alt
part.

Hans Selye definete stresul ca


ansamblu de reacii al
organismului uman fa de
aciunea extern a unor ageni
cauzali (fizici, chimici, biologici i
psihici) constnd n modificri
morfo-funcionale, cel mai
adesea endocrine. n cazul n
care agentul stresor are o
aciune de durat vorbim de
sindromul general de adaptare
care presupune o evoluie
stadial.

Stadii clinice
Primul stadiu este cel al reaciilor de
alarm i are dou subetape:
faza de oc, cnd pot aprea
hipertensiune i hipotermie.
faza de contraoc, cnd organismul
individului realizeaz o contracarare
a simptomelor din faza de oc i are
la baz rspunsuri de tip endocrin.
Acest stadiu este caracteristic
perioadei copilriei cnd rezistena
biologic este foarte sczut.

Stadiul al doilea este cel de rezisten


specific (revenire), cnd dup primul
contact cu agentul stresor organismul
se adapteaz, comportamentul
individului fiind aparent normal,
persistnd modificri specifice stadiului
anterior, n special de la faza de
contraoc.
n plan ontogenetic, acest stadiu
corespunde maturitii, cnd individul
are o rezisten bun, fiind posibil
adaptarea la aproape orice tip de stres
din mediu

Stadiul al treilea este cel de epuizare


(aparine btrneii) cnd scad
aproape toate resursele adaptative
ale organismului. Adaptarea nu se
mai menine din cauza scderii
reaciilor de tip vegetativ. Apar vdit
consecinele negative ale aciunii
ndelungate a acestor mecanisme
neurovegetative.

Caracteristicile stresului
Orice tip de stres apare pe fondul
adaptrii permanente a organismului la
mediu cnd se poate produce un
dezechilibru marcant ntre solicitrile
mediului i posibilitile de rspuns
reale ale individului. Adaptarea
presupune pstrarea integritii
organismului care este n permanen
ameninat de agenii stresori de toate
tipurile. n plus adaptarea presupune
realizarea unui echilibru dinamic cu
mediul. Stresul apare n momentul
cnd acest echilibru al adaptrii se
perturb.

n funcie de natura agentului stresor, stresul


poate fi psihic, fizic, chimic i biologic. n
funcie de numrul persoanelor afectate,
stresul poate fi individual sau colectiv.
Stresul psihic
Paul Frasse definete stresul psihic ca
totalitatea conflictelor personale sau sociale
ale individului care nu-i gsesc solu ia pe
moment. Mihai Golu definete stresul psihic
ca stare de tensiune, ncordare sau
disconfort, determinat de ageni afectogeni
cu semnificaie negativ, stare de frustrare
(reprimare) a unor trebuine, dorine sau
aspiraii.

Situaii generatoare de stres psihic:

existena unor circumstane neobinuite pentru individ


care l surprind pe acesta nepregtit pentru a le face
fa.
semnificaia unui eveniment.
angajarea individului ntr-o aciune sau relaie
exagerat.
particularitile contextului social.
lipsa condiiilor interne.
modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului.
subsolicitare / suprasolicitare.
situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la
nivel intelectual.
criza de timp.
izolarea.
apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop
care duce la frustrare

Stresul social, provocat de mediul n care


trim, relaii tensionate cu familia i
prietenii. Mai mult de jumatate din
populatia Globului traieste, in prezent, la
oras, astfel incat transformarea spatiului
urban intr-unul mediu sanatos a devenit o
prioritate politica. Studiile demonstreaza ca
faptul de a locui intr-un oras creste riscul
de a dezvolta depresie si anxietate, in timp
ce persoanele care au crescut in mediul
urban sunt mai predispuse la schizofrenie.

Stresul fizic,provocat de disconfort fizic


prelungit, durere fizic. Stresul fizic v-ar
putea afecta atat corpul, gandurile,
sentimentele, cat si comportamentul.
Stresul prelungit este considerat o amenintare
pentru organism, iar sistemul nervos
simpatic lanseaza un raspuns de tipul lupta
sau fugi. Acest lucru va declansa o serie de
reactii fizice, cum ar fi accelerarea ritmului
cardiac, constrictia vaselor de sange,
incetinirea activitatii sistemului digestiv si
cresterea tensiunii arteriale.

Stresul profesional, declanat


de frica de a nu pierde serviciul
sau omaj, friciunile cu efii sau
colegii, volumul prea mare de
munc i responsabilitate.
Stresul prelungit la locul de
munca poate sa afecteze pe
termen lung, in primul rand,
sanatatea, inducandu-se un stil
de viata nepotrivit: obiceiuri
alimentare vicioase,un mediu
social perceput ca fiind ostil,
multe ore efectuate peste
program, etc

Prevenirea stresului:
stabileste-ti scopuri si limite realiste
priveste lucrurile in ansamblu si incearca sa
nu-ti schimbi buna dispozitie din cauza unor
aspecte insignifiante;
gaseste-ti timp pentru activitatile care iti
procura placere si o stare buna de spirit;
executa regulat exercitii fizice;
pastreaza-ti o privire optimista indiferent de
dificultatile ivite;
rasplateste-te pentru lucrurile bune facute pe
parcursul unei zile.

V mulumesc pentru atenie!!!