Discurs

Arhitectura casei
Locuina tradiional este casa de locuit caracteristic locuitorilor unei ri. Arhitectura locuinei
tradiionale planul, mrimea i aspectul au fost influenate de condiiile fizico-geografice ale
mediului natural, de particularitile i specificul sistemului gospodresc, condiionate istoric i
social.Ca sa de locuit tradiional este construit pentru a servi 1-2-3 generaii, dup care
motenitorii o nlocuiesc cu alta mai performant, corespunztoare timpurilor noi. n arhitectura
locuinei tradiionale se mbin gndirea normativ, comun nivelului tehnic al societii, cu
ajustarea la cerinele individuale. Structura spaial a locuinei tradiionale s-a perfecionat n
decursul secolelor, formndu-se tipuri, corespunztoare ierarhiei sociale. Cunoaterea
arhitecturii locuinei tradiionale contribuie la reconstrucia unor aspecte de cultur strveche,
legat indisolubil de problema continuitii populaiei autohtone pe aceste meleaguri. Casele
culturii, erau ridicate pe platforme din lut ars, cu pereii din nuiele mpletite, lipite cu lut i vruite.
Unele case aveau cte dou niveluri, ncperile cu destinaie de locuire i depozitare, printre
obiectele casnice evideniindu-se figurine de cult.

Ornamentica
La nceput, locuina ranului din Tara Fgraului era rudimentara: case mici, fcute din brne
de lemn de stejar, lipite cu pmnt galben, vruite si acoperite cu paie; pe jos - pmnt galben
bttorit. Casele erau compuse dintr-o camera si tinda n care se intra din pridvor. n tinda
existau cuptorul pentru copt pinea si vatra; mobilierul era srac: scaunele mici, un blidar pentru
vase, tronece" cu faina de mmliga, vredite" cu mncarea animalelor. Camera de locuit avea
pe peretele median cuptorul cu cahle. Ca mobilier, totul era simplu: masa, blidar, scaune, pat,
lada de zestre pentru haine, laita. De tavanul din grinzi de lemn se agatau leagnul, lampa,
farfurii si ulcioare din lut ars, frumos ornamentate cu motive populare. Pe perei se aflau icoane
pe sticla, iar pe pat cuverturi esute n rzboi si perine. Tot mobilierul era din scndura
nevopsita;