Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACONITUM
Febr instalat brusc, cu frisoane, puls accelerat i mare agitaie, dat de anxietate.
Un remediu al frigului uscat, vremii reci, vntului puternic (reversul lui Gelsemium)
GELSEMIUM
EUPATORIUM PERF.
PYROGENIUM
BAPTISIA
BRYONIA
RHUS TOX.
La nceputul micrii este nepenit, resimte durere (invers ca Pyrogenium.), aceste
simptome se amelioreaz prin continuarea micrii pn devine slbit i trebuie s se
odihneasc; apoi nelinitea fizic l face s se mite din nou;
Sufer cel mai tare cnd trebuie s stea nemicat (invers ca Bry.).
Acuze de la vremea rece, umed; cnd transpir pe vreme rece, umed (Dulc.).;
Anxietate, fric: agravate noaptea (Acon.).
Agitaie (nelinite), febr nalt, sete, mare prostratie. Plnge fr motiv (Puls.).
Dureri puternice n oase (Eup. per.).
Un simptom mental al Rhus tox. este frica de otrvire;
MERCURIUS
NUX VOMICA
Dup ce bea ceva imediat apar fiori reci i frisonete;
Frilozitate dup cea mai mic micare. La cea mai mic expunere n aerul liber, tremureli
i frisonete timp de o or; are team de a iei afar la aer liber;
La cel mai mic curent de aer i se face frig (rcete); Nu se poate nclzi;
Frigurozitate mare, ne ameliorat de cldura sobei sau de cuverturile clduroase ale
patului;
Atac ca de febr: cu tremurturi i traciuni n membre;
Nu ne surprinde cele spuse de Hahnemann: Urmrile serioase ale aciunii frigului (n caz
de rceli) sunt nlturate adesea de acest remediu.
POST- GRIPA
GELSEMIUM
Pacieni care revin la spital, "nu mi-am revenit dup gripa pe care am fcut-o acum o
sptmn - dou". Se gsete o temperatur de 99 grade F ;
Nu sunt nici bolnavi, nici sntoi;
Dac sunt nfrigurai , cu senzaie de cldur alternnd cu senzaie de frig n corp, dac
simt slbiciune i greutate n pleoape i extremiti, Gels. i vindec repede;
CHINA
KALI PHOS.
ARSENICUM
PULSATILLA
Frisonete rtcite, senzaie de rece n zone mici, punctiforme;
Fiori reci pe spate. Ii e frig ntr-o camer cald;
Transpiraie profuz dimineaa;
Senzaie de cldur, ca i cum apa clocotit ar fi vrsat pe corp;
Pe o singur parte: frisoane, cldur sau transpiraie;
Cldur extern intolerabil. Agravare ntr-o camer nchis.
Palpitaii cu anxietate, trebuie s-i scoat hainele.
Se simte bine n aer liber.
Se simte bine fcnd micri lente (invers ca la Bry., Eup. per.).
Tuse uscat noaptea, se oprete cnd se ridic i revine cnd se intinde din nou (Hyos.);
Fr sete, fr foame; plingcios, fnos.
SULPHUR
''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Traducere Dr. Lorelai Cobzariu
dureri intepatoare
ulcere la amigdale
margine rosu aprins un jurul membranelor ca de piele de vita
buze si gingie inflamate, limba se simte ca si oparita
Agravare:de la caldura, atingere, presiune, dupa ora 16, dupa somn, pe partea
dreapta, de la eruptii de piele suprimate
Ameliorare:
de la aer proaspat, de la indepartarea paturii, de la dus sau baie rece, aer
rece, miscare, expectoratie
Guajacum officinale
Simptome:
agravare pe partea dreapta, insa nu asa de rau ca la Belladonna
amigdale fierbinti si uscate, care se simt ca si arse
trebuie sa bea si sa inghita
senzatie de piper in gat
fata umflata
pupile dilatate (vezi Belladonna)
pot fi prezente dureri in articulatiile degetelor, agravate de caldura
senzatia ca gatul ar fi in flacari
dureri de gat reumatice
muschi slabi ai gatului
durere intepatoare pana in ureche, amigdalita acuta, inflamatie sifilitica a gatului
miros corporal neplacut
Agravare: de la caldura, miscate, presiune, vreme umeda si rece, atingere, efort,
crestere rapida, intre orele 18.00 4.00, dimineata
Ameliorare: de la presiune externa, aplicatii de rece, mere,
Lachesis mutans
Simptome:
durerea este mai puternica de la cea mai mica presiune (insa presiunea
puternica amelioreaza)
gat foarte sensibil
ameliorare de la inghitit mancare solida
agravare de la inghiti lichide, in special lichide fierbinti
durerile se intind catre urechi
boala incepe pe partea stanga si se intinde catrea partea deaptra
Respiartie afectata, gatul se inchide
sau dac bea ceva rece. Febra este mare, continu, cu dureri musculare, senzaie de
cldur intern, uscat, chiar i sngele pare s clocoteasc de cldur. Transpiraie uleioas
ce crete spre finele nopii i amelioreaz. Prezint frisoane cu piele rece, greuri i
slbiciune la ridicarea din pat, n special dimineaa. Stomacul este deranjat, mergnd pn
la vomismente de bil i ap, curnd dup ce mnnc ceva. Buze i mucoase uscate, sete
rar dar n cantiti mari de ap rece. Ameelile sunt provocate de cele mai mici micri,
chiar ale ochilor; are impresia c se prbueste chiar prin pat. Cap congestionat, dureros, n
special la frunte. Tuse uscat, dureroas, trebuie s se in de torace cnd tuete.
Ameliorare n poziii aproape imobile, stns nemicat i linitit.
Gelsemium sempervirens: Gripa timpului cald sau n curs de nclzire aa cum ar fi
primvara. Apare cu predilecie la persoanele surmenate. Febra este forte, fr sete, cu
durere de cap occipital i la ceaf, care se ntinde repede cuprinznd tot capul, cu
caracter sfietor i batant la frunte i ochi. Mare slbiciune i oboseal fizic, mental i
emoional, cu senzaie de pleoape grele i de gambe slbite, tremurnde, ca i cnd ar
fi zdrobite. Ameeli, frilozitate extrem, dureri musculare peste tot, cu nevoia de a se nveli
cu ceva clduros; n plus mare somnolen, imobilitate . O ameliorare apreciabil dup o
urinare abundent.
Arsenicum album: tot in gripa de iarn, n general la persoanele sensibile la frig. Aceast
grip ncepe adesea cu un guturai sau coriz cu scurgeri arztoare, abundente i iritante,
senzaie de frig extern, frisoane i totui cu cldur intern. Agravare a febrei in timpul
nopii, n special ctre ora 1 noaptea, cu anxietate, fric de moarte, descurajare, agitaie,
nevoie de aplicaii calde pe corp i de rcoare la cap i mai ales nevoia de a fi cineva n
prejma bolnavului. Are dificulti respiratorii, astm sau senzaie de blocaj respirator
(sufocare), neputnd respira pe nas. Febra se nsoete adesea de vomismente. Sete intens,
frecvent, de mici nghiituri de ap rece, greu acceptat de stomac. Aceast grip se
complic frecvent de otit la copii i de astm la cei mai vrstnici.
Belladonna: gripa brutal cu congestie cefalic, sete intens, sudori i mare sensibiliatate
la dureri.
Baptisia tinctoria i Plantago Major sunt indicate n aa zisele forme intestinale de grip.
Strategii preventive (din punct de vedere homeopatic):
Organoterapie homeopatic, pentru persoanele cu sistem imunitar deficitar:
o Oscillococcinum CH200 2 prize la interval de 6 ore una de alta si eventual o a treia dup
alte 12-18 ore. (Mare atenie la hepatitici, SIDA i strile consumptive dup boli grave sau
prelungite, a cror imunitate este prbuit !)
o Eupatorium perfoliatum 30 CH sau CH200, acest remediu acoperind de regul
simptomele generale comune de grip:
Dac dup 24 ore nu avem rspuns convingtor, trebuie schimbat remediul, dup
simptome.