CURS 7

MECANICA
CONSTRUCIILOR
Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu

GEOMETRIA MASELOR.
CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE
SECIUNILOR TRANSVERSALE ALE BARELOR
1. Centrul de greutate i centrul maselor
2. Teoremele lui Guldin Pappus
3. Momente statice. Teorema momentelor statice
4. Momente de inerie. Raze de inerie
5. Variaia momentelor de inerie la translaia axelor.
Teorema lui Steiner
6. Variaia momentelor de inerie la rotaia axelor
7. Direcii principale de inerie. Momente de inerie
principale

1. Centrul de greutate i centrul maselor

Particulele materiale aflate la suprafaa Pmntului sunt
supuse aciunii cmpului gravitaional terestru care se
manifest prin fora de atracie:

G mg
denumit greutate.
Se observ c aceast for depinde de masa particulei
materiale i de vectorul, care se numete acceleraie
gravitaional.
Pentru un sistem de puncte materiale,
sistemului material are expresia:
n
G Gi

greutatea

i 1

iar punctul de aplicaie se numete centru de greutate al

sistemului de puncte materiale.

Poziia centrului de greutate al unui sistem de puncte

materiale este dat de relaia:
n

r i Gi

rc i 1

Gi

i 1

sau:
n

xc

xG
i 1
n

G
i 1

yc

yG
i 1
n

G
i 1

, zc

zG
i 1
n

G
i 1

Prin definiie, suma maselor punctelor materiale ale

unui sistem este masa sistemului de puncte
materiale:
n
M mi
i 1

iar centrul maselor unui sistem de puncte materiale

este dat de relaia:
n

r m
i

rc

i 1
n

i 1

sau:

xi mi

xc i 1

mi

i 1

yi mi

yc i 1

mi

i 1

zi mi

zc i 1

mi

i 1

Proprieti:
dac un sistem de puncte materiale admite un plan de
simetrie, o ax de simetrie sau un centru de simetrie,
centrul de mas se gsete n acel plan, pe acea ax,
respectiv n acel centru (centrul de masa al unui sistem
material constituit dintr-o linie dreapta se afla pe acea
dreapta, iar centrul maselor unui sistem material plan se
afla in acel plan);
dac un sistem de puncte materiale (S) se descompune
ntr-un numr de subsisteme (S1), (S2),..., (Sp) ale cror
mase M1, M2,..., Mp i centre de mas (C1), (C2),..., (Cp) se
cunosc, poziia centrului su de mas se poate determina
cu relaia:

rc

M 1 rc1 M 2 rc 2 ... M p rcp

M 1 M 2 ... M p

 dac un sistem de puncte materiale (S) poate fi

considerat ca rezultnd dintr-un sistem (S1) din care
lipsete un sistem (S2), atunci:

M 1 rc1 M 2 rc 2
rc
M1 M 2

S1

S2

- poziia centrului de masa nu depinde de sistemul de

coordonate ales, deoarece depinde numai de poziia
reciproca a punctelor materiale Mi;
- daca valorile maselor sistemului material sunt
multiplicate cu o constanta scalara nenula, poziia
centrului de masa al sistemului nu se modifica.
Proprietatea aceasta permite reprezentarea maselor
prin linii, arii sau volume, constanta fiind densitatea
sistemului considerat omogen.

Centre de masa pentru corpuri omogene

Pentru o bara omogena avnd masa M uniform distribuita
pe lungimea ei (notata L), se definete densitatea unitii
de lungime =M/L. Relaia centrelor de masa se scrie
dup simplificarea cu :
n

li xi

xG i 1

li yi

yG i 1

li

li

i 1

i 1

Pentru o placa omogena cu aria A si masa M cunoscute, se

definete densitatea unitii de suprafaa =M/A. Relaia
centrelor de masa se scrie dup simplificarea cu :
n

Ai xi

xG i 1

Ai

i 1

Ai yi

yG i 1

Ai

i 1

Centre de masa pentru corpuri omogene

2.Teoremele lui Guldin Pappus

(a) Aria suprafeei generate de un arc de curb plan,
care se rotete n jurul unei axe din planul curbei, pe
care nu o intersecteaz, este egal cu lungimea arcului
de curb multiplicat cu lungimea cercului descris de
centrul de mas al curbei date, presupuse omogene:

Teorema I Guldin-Pappus

2.Teoremele lui Guldin Pappus

Teorema I Guldin-Pappus

(b) Volumul generat prin rotirea unei suprafee plane n

jurul unei axe din planul su pe care nu o intersecteaz,
este egal cu aria considerat multiplicat cu lungimea
cercului descris de centrul de mas al ariei:

Teorema II Guldin-Pappus

Teorema II Guldin-Pappus

Determinarea poziiei centrului de mas pentru o bar

omogen de forma unui:
arc de cerc

dm dl ; x R cos ; dl Rd

xc

xdm R cos dl R cos Rd

dm
dl
Rd

R cos d

sin

 sector de cerc

x 23 R cos
dm

xc

R d R
2

R d
R cos d
2 sin
2 2
R

3
3

R2
d

23 R cos

1. S se determine centrul de greutate al unei figuri

alctuit din trei linii materiale omogene, n form de
jumtate de cerc, ca n figura de mai jos.

2. S se determine centrul de greutate plcii plane

omogene din figura.

3. Momente statice. Teorema

momentelor statice
Se numete moment static al unui sistem de puncte
materiale n raport cu un plan, o ax sau un pol, suma
produselor dintre masele punctelor materiale care
alctuiesc sistemul i distanele de la aceste puncte la
planul, axa sau polul considerat:
n

S mi d i
i 1

Pentru un sistem de referin cartezian,

expresiile:

S yoz mi xi
i 1
n

S xoz mi yi
i 1
n

reprezint momentele statice ale

sistemului de particule materiale, n raport
cu planele yoz, zox, respectiv xoy.

S xoy mi zi
i 1

Dac punctele materiale sunt situate toate n acelai plan,

atunci expresiile:
n

S y mi xi
i 1
n

S x mi yi
i 1

reprezint momentele statice ale sistemului n raport cu

axa Oy, respectiv Oz.

Din relaiile care dau coordonatele centrului de greutate

al unui sistem de puncte materiale, rezult:
n

m x

xc M

m y

yc M

i i

zc M

i 1
n

i 1
n

i i

m z
i 1

relaii cunoscute sub denumirea de teorema momentelor

statice.
Momentul static al unui sistem de puncte materiale n
raport cu un plan sau o ax este egal cu produsul dintre
masa ntregului sistem i distana de la centrul de mas
al sistemului la acel plan sau la acea ax.

4. Momente de inerie. Raze de inerie

Se numete moment de inerie al unui sistem de puncte
materiale n raport cu un plan, o ax sau un pol, suma
produselor dintre masele particulelor care alctuiesc
sistemul i ptratul distanelor acestor particule pn la
planul, axa sau polul considerat:
n

I mi di2
i 1

Fa de un sistem de referin cartezian avem:

n
momente de inerie planare:
I xoy mi zi2
i 1
n

I yoz mi xi2
i 1
n

I xoz mi yi2
i 1

momente de inerie axiale: I n m y 2 z 2

x i i
i
i 1
n

I y mi xi2 zi2
i 1
n

I z mi xi2 yi2
i 1

moment de inerie polar:

I o mi xi2 yi2 zi2

i 1

I xy mi xi yi
momente de inerie centrifugale:

i 1
n

I yz mi yi zi
i 1
n

I zx mi zi xi
i 1

Se numete raz de inerie (giraie) distana la care

trebuie plasat ntreaga mas a sistemului material M,
concentrat ntr-un singur punct la un plan, o ax sau
un pol pentru a obine aceeai valoare a momentului
de inerie planar, axial sau polar ca i cea dat de
ntreg sistemul material.

I
I M i i
M
2

Proprieti:
momentele de inerie planare, axiale sau polare sunt
mrimi pozitive. Ele sunt nule numai atunci cnd
sistemul de puncte materiale este coninut n planul, pe
axa sau n polul la care ne referim;
momentele de inerie axiale sunt egale cu suma
momentelor de inerie n raport cu dou plane
rectangulare:

I x I xoz I xoy
I y I yoz I xoy
I z I xoz I yoz

 momentul de inerie polar poate fi calculat ca:

semisuma momentelor de inerie axiale n raport
cu trei axe rectangulare ce trec prin acel punct:
I o 12 I x I y I z
suma momentelor de inerie planare:

I o I yoz I xoz I xoy

suma momentelor de inerie n raport cu un plan
i o ax normal la acel plan:

I o I x I yoz I y I xoz I z I xoy

momentele de inerie centrifugale pot fi pozitive,
negative sau nule.

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE

SECIUNILOR TRANSVERSALE ALE BARELOR
In definirea rspunsului elementelor de construcii de
tipul barelor la aciunea forelor exterioare, privind
forele interioare si deformaiile care se produc in
acestea, alturi de proprietile fizice ale materialelor din
care sunt alctuite si dimensiunile acestora, intra si
unele mrimi legate direct de forma si dimensiunile
seciunilor transversale ale barelor numite caracteristici
geometrice ale seciunilor.

Daca se considera seciunea transversala compusa

dintr-o infinitate de arii elementare dA, rezulta:
x
O
Aria seciunii: A dA
y

unde indicele A la semnul de

integrare specifica extinderea
integralei pe toata seciunea.
Momentele statice fata de axa y,
respectiv z:

S y zdA ; S z ydA
A

zG

yG
y

dA
Prin convenie, axele
z seciunii transversale
se noteaz Oy si Oz!!!

reprezint suma produselor ariilor elementare dA cu

distanta la axa corespunztoare (y sau z) .

Daca se considera seciunea transversala compusa

dintr-o infinitate de arii elementare dA, rezulta:
x
Daca se noteaz cu yG si zG O
y
coordonatele centrului de masa
sau de greutate ale seciunii
zG
rezulta:
z
yG
1
1
G
yG ydA ; zG zdA
y
AA
AA

Obs. Din relaia de mai sus se

dA

deduce ca momentul static al

z
seciunii fata de o axa care trece
prin centrul de greutate al acestei seciuni este nul.
Axele de coordonate care trec prin centrul de greutate al
seciunii se numesc axe centrale, sistemele de axe
rectangulare yOz cu originea in centrul de greutate al
seciunii numindu-se sisteme de axe centrale.

In cazul unei seciuni compuse din mai multe seciuni

simple Ai, pentru care sunt cunoscute coordonatele yi si
zi ale centrului de greutate Gi, coordonatele centrului de
masa sau de greutate ale ntregii seciuni rezulta:
n

yG

A y
i

i 1

A
i 1

; zG

A z
i

i 1

A
i 1

Obs.
Ariile seciunilor transversale plane au dimensiunea (L2),
si se msoar in mm2, cm2, m2.
Momentele statice ale seciunilor transversale plane au
dimensiunea (L3), si se msoar in mm3, cm3, m3.

Se numete moment de inerie axial al figurii plane, de arie

A, in raport cu o axa din planul sau, suma produselor
elementelor de arie dA cu ptratele distantelor lor la axa
considerata. In raport cu axele Oy si Oz momentele de
inerie sunt:
x
I y z 2 dA ; I z y 2 dA
O
y

Suma produselor elementelor de

yG
arie dA cu distantele lor la un
sistem de axe rectangular Oyz se
numete
moment
de
inerie
centrifugal al figurii plane in raport
cu axele Oyz.
z
I yz yzdA
A

zG
y

dA

Moment de inerie polar al unei figuri plane, in raport cu un

punct (pol) din planul figurii, este suma produselor
elementelor de arie dA cu ptratele distantelor lor la acel
punct.
x
I o r 2 dA
O
y
A
2

r 2 z y2
2

I o r dA ( z y )dA I y I z
A

Suma momentelor de inerie axiale

in raport cu axele rectangulare cu
aceeai origine O reprezint unz
invariant la rotirea sistemului de axe.

zG

yG
y

dA

Obs. Momentele de inerie (axiale, centrifugale si polare)

au dimensiunea (L4), si se msoar in mm4, cm4, m4.

Momente de inerie la dreptunghi

Sa se determine momentele de inerie axiale in raport cu
axele centrale Oy si Oz paralele cu laturile dreptunghiului.
Axa centrala Oy ; suprafaa elementare dA || axa Oy
dA = bdz

h/ 2

3
bh
I y z 2 dA b z 2 dz
12
h / 2
A
3
hb
I z y 2 dA
12
A

Pentru axele O1y1 si O1z1 care conin laturile dreptunghiului

se obine:
h

3
bh
2
I y1 b z1 dz1
3
0

hb 3
I z1
3
Momentul de inerie centrifugal in raport cu sistemul de
axe Oyz este nul, deoarece acestea sunt axe de simetrie.
Pentru momentul de inerie centrifugal in raport cu acele
O1y1z1 se obine:
h

I y1z1

b
b 2 h2
y1 z1dA z1bdz1
2
4
A
0

Momente de inerie la triunghi

Fie un triunghi oarecare de lime b si nlime h. Pentru
evaluarea momentului de inerie axial in raport cu axa
y1-y1 care trece prin vrful triunghiului, paralel cu baza,
se va considera aria elementara dA=bzdz.
bz1 b

z1
h
h

3
b
bh
2
2
3
I y1 z1 dA z1 bz1dz1 z1 dz1
h0
4
0
A

In raport cu axa centrala y-y paralela cu baza:

b2

bz h z
h3

b2
bh 3
I y z dA z h z dz
h3
36

A
h / 3
2h / 3

In raport cu axa y2-y2 trecnd prin baza triunghiului:

b
bz 2 h z 2
h

I y2

3
b
bh
2
2
h z 2 dz 2
z 2 dA z 2
h
12
A
0