Enigma Otiliei

G. Calinescu
In romanul Enigma Otiliei, Calinescu depaseste realismul clasic, creeaza
caractere dominate de o singura trasatura definitorie, realizand tipologii(avarul ,
arivistul), modernizeaza tehnica narativa, foloseste detaliul in descriei arhitecturale
sau in analiza personajelor , inscriindu-se astfel in realismul secolului al XX-lea , cu
trimitere certa catre creatia lui Balzac.
Balzacianismul este prezent in Enigma Otiliei prin tema romanului, care
ilustreaza viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea.
Actiunea romanului este construita in jurul averii lui mos Costache
Giurgiuveanu, motivul literar al mostenirii concentrand faptele si reactiile
personajelor.
Ideea paternitatii este nucleul epic al romanului , iar influenta balzaciana
reliefeaza ideea ca degradarea relatiilor din cadrul familiei duce la degradarea
intregii societati.
Detaliul incadreaza cu precizie actiunea in timp si spatiu, intr-o seara, de la
inceputul lui iulie 1909 , cu putin inainte de orelel 10, [...], in strada Antim.
Construirea personajelor se bazeaza, de asemenea, pe tehnica detaliului pentru
descrierea fizionomiei, creionand un portret complex : fizic, moral si in miscare.
Romanul Enigma Otiliei de G Calinescu intruneste asadar spiritul clasic
balzacian , cu elemente de factura romantica si cu trasaturi puternice ale romanului
realist, modern si obiectiv prin introspectia si luciditatea analizei psihologice a
personajelor.
Ca orice roman, Enigma Otiliei, este o specie epica in proza , cu actiune
complexa , organizat pe mai multe planuri narative, cu puternice conflicte si o
complicata intriga , la care participa numeroase personaje bine individualizate si
construite inspirit modern.
Principalul mod de expunere este naratiunea , iar personajele se contureaza
direct prin descriere si tehnica detaliului , iar indirect din propriile fapte, ganduri si
vorbe , prin dialog, monolog, introspectie auctoriala.
Perspectiva narativa este moderna si defineste punctul de vedere al
naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent, asupra evenimentelor
relatate la persoana a III-a , iar atitudinea naratorului reiesita din relatia sa cu
personajele profileaza focalizarea zero si viziunea dindarat, argumentand
caracterul obiectiv al romanului.
Tot in modernism se inscrie si existenta celui de-al doilea narator
homodiegetic, Felix, fiind mediatorul intre naratorul obiectiv al romanului si cititorul
fictiv.
Otilia este un personaj tipic de feminitate enigmatica pentru toate
personajele romanului.
Subiectivismul cu care este privita din mai multe unghiuri de vedere, releva
amestecul unui farmec juvenil cu o maturitate profunda. Aceasta enigma a Otiliei
se naste mai ales in mintea lui Felix, fata ramanand pana la sfarsitul romanului o
tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin.
Romanul Enigma Otiliei de G Calinescu nu are fir epic, fiind structurat pe
doua planuri care se intrepatrund si se determina reciproc.

Primul plan preiveste destinul tanarului Felix Sima , care inainte de a-si face
o cariera stralucita de medic, parcurge criza erotica iminenta la varsta
adolescentei , iar celalalt plan ilustreaza istoria unei mosteniri.
Perspectiva temporala este inlantuita si cronologica, bazata pe relatarea
evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real , al
locurilor concrete si unul imaginar, inchis, al trairilor interioare .
Perspectiva realista a romanului este configurata de precizarea timpului si a
spatiului desfasurarii actiunii , realizata prin tehnica detaliului , care constituie
incipitul romanului.
Naratorul face un portret detaliat tanarului cu fata juvenila , cu obrazul de
culoare maslinie , imbracat intr-o uniforma neagra.
Naratorul omniscient descrie intr-o maniera balzaciana strada Antim ,oferind
detalii ce au rol caracterizator pentru locuitorii din aceasta zona. Casa lui Costache
Giurgiuveanu sugereaza avaritia, proprietarului. Acesta este personajul central al
romanului , fiind prezentat cititorului prin intermediul naratorului homodiegetic.
Un alt plan epic este reprezentat de iubirea adolescentina a lui Felix pentru
Otilia. Tanara crede despre acesta ca este prea nerabdator si il sfatuieste sa nu se
gandeasca la iubire inainte de a-ti face o cariera stralucita.
Conflictul dintre Otilia si familia Tulea evolueaza treptat, Aglae temandu-se ca
fata sa nu fie infiata de Costache si ea sa piarda astfel mostenirea fratelui sau.
Un plan narativ secundar urmareste familia lui Stanica Ratiu , unde lucrurile
pareau ca sea aseaza pana in momentul in care ,copilul de doua luni , Relisor este
lasat singur in casa ,cade din pat si moare.
Alt plan epic si alt episod se refera la familia Tulea , unde se intampla un
eveniment ce-i consterneaza pe toti, Titi este fortat de imprejurari sa se
casatoreasca cu Ana, sora unui coleg de la belle-arte, insa reuseste in final sa
divorteze .
Evenimentele se precipita , secventele narative se inlantuie alternativ,
ilustrand diferitele planuri ale actiunii. Otilia pleaca la Paris cu Pascalopol , fapt care
straneste reactii controversate in randul celorlalte personaje, iar Costache
Giurgiuveanu este abandonat intr-un sanatoriu , isi revina dupa boala , insa nu
clarifica problema unui eventual testament , se imbolnaveste din nou si moare,
Stanica reusind astfel sa ii fure banii.
Finalul romanului contureaza destinele personajelor. Otilia se casatorise cu
Pascalopol in strainatate, apoi divortase si devenise nevasta unui conte, asa ceva.
Felix ajunsese profesor universitar , medic de prestigiu. Acesta se intalneste cu
Pascalopol, in tren , care marturiseste depre Otilia : A fost o fata delicioasa, dar
ciudata. Pentru mine e o enigma., finalul romanului ramanand deschis in privinta
destinului Otiliei.