Continuare Bizant

In domeniul picturii se trece de la regimul fizioplast al reprezentarii catre regimul ideoplas. Imaginea
sufera o transformare capital desi radacinile ei raman in arta antichitatii clasice , iar ac transformare se
dat presiunilor pe care ideologia crestina le exercita asupra spiritual artei antichitatii. Aceasta
transformare datorata credintei crestine nu ar fi fost posibila daca ar fi lipsit elementul supus
transformarii-arta clasicitatii grecesti si romane- . Un punct sensibil al acestei transformari il constituie
perioada iconoclasta cand absolutizant o porunca a decalogului-aceea care interzice faurirea unui
chip cioplit-imaginea cu caracter sacru este practice alungata din biserica si singura imagine tolerate
este aceea cu functie decorative.Doar in Moscheia Omeiazilor din Damasc.- peisaje realizate in
mosaic-este ilustrata aceasta restricticie din perioada iconoclasta.
De-a lungul intregii perioade iconoclaste cele doua tabere aflate in confruntare au avut cate ceva de
spus: tabara ostila icoanelor era aceea a Iconoclastilor, iar tabara aparatorilor icoanelor era aceea a
Iconodulilor. Ac a doua tabara a avut castig de cauza iar restabilirea cultului icoanelor-a imaginii sacre
in biserica- a devenit posibil prin hotararile celui de-al 7-lea si ultimul conciliu ecumenic de la Niceea.
Se considera ca alcatuirea bisercii ca institutie divino-umana este incheiata.
Sf Teodor Studitul-staret al manastirii sf Ioan Botezatorul- si Ioan Damaschin
Arg aparatorilor icoanelor: ei nu se opuneau precizarii din decalog spunand ca
cinstesc persoana pe care icoana o infatiseaza. Arg cel mai important a fost chair
dogma crestina a dublei naturi a mantuitorului Hristos care a fost pe de-a-ntregul
Dumnezeu sip e de-a-ntregul om :este indreptatit a-l reprezenta prin mijloacele
artelor decorative.

Mozaicul bizantin este o forma a picturii.

Dat faptului ca fizioplastia individualizata este parasite si este imbratisata

ideoplastia se adauga imaginii ceea ce a pierdut .

Biserica San Vitalie din Ravena-biserica inchinata sf Vitalie- edificiu pe plan

central datand din vremea imparatului Iustinian.-inca ne aflam in antichitatea
tarzie- construit central in forma de octagon. Este surmontat de o turla
octogonala. O calota semisferica incoroneaza tamburul/turla.Un spatiu ptr Altarcentru- celelalte doua sunt destinate Proscomidiei(aici se preg de catre preot
materiile ptr impartasanie) si Diaconiconul(sunt pastrate hainele preotesti).
Exista un arc triumphal-ce desparte spatial destinat credinciosilor de sf Altar.
Chipuri ale apostololor sunt plasate in medallion pe intradosul arcului triumphal.
In conica absidei-sfertul de sfera care acopera absida semicirculara- descoperim
de obicei imaginea maicii domnului tronand cu princul Iisus pe genunchi flancata
de arhangheli. In primul registru de sub conica apar frecvent cele 2 impartasanii
cu paine si cu vin officiate de insusi mantuitorul Hristos in calitate de mare preot
iar cei ce se impartasesc sunt insisi apostolii . Urm registru este inchinat sf Parinti
care prin ex lor au alcatuit corpul dogmatic al bisericii crestine.
Cetele Ingeresti inconjoara imaginea pantocratului iar cei 4 pandantivipoarta
imaginea celor 4 evanghelisti cu rostul lor symbolic de a face legatura intre
biserica cereasca si biserica pamanteasca(Biserica Triumfatoare-cereasca- si
Biserica Luptatoare-a oamenilor-.
Turla Naosului poarta imaginea mantuitorului Hristos in chip de PANTOCRATOR
atottiitor, atoate stapanitor-. De jur imprejurul peretilor Naosului sunt distribuite
pe register scenele din viata mantuitorului Hristos si a Maicii Domnului iar
peretele vestic al Naosului este rezervat pentru Portretele Votive.
Cupola centrala-care in vremea imparatului Iustinian nu este decorataIn LUNETA din dreapta este infatisat dublul sacrificiu adresat lui Dumnezeul Tatal,
al lui Abel si sacrificial nesangeros al lui Melkisedec.
Ce de-a doua luneta-Sacrificul lui Abel( LUNETA CEL MAI COMPLEX DECORATAoSArhitrava a fost inclocuita prin siruri de arce. Luneta corespunde Timpanului
Frontonului. Frontonul primeste o decoratie figurative. Friza o puntem cauta in
spatial dintre arce. Scena este extrasa din vechiul testamen . Ospetia lui Avraam,
filosxenia lui Avraam, Avraam iubitorul de straini sau Cina de la Mamvri/de sub
stejarul de la Mamvri;Avraam venise din cetatea Urlui si isi instaleaza aici
cortul( ia o forma ciudata, de mica constructie).Lui Avram si sotiei sale Sara le
vine In vizita 3 fiinte care intreite erau insasi Tatal(Iahve)l avram ii ospateaza si in
ac timp cei 3 oaspeti ii proorocesc ca Sara ii va adduce pe lume un fiu care se va
numi Iisac. Sara care se afla in cort nu crede insa este convinsa si asta se si

intampla. Aici principiul mateopei este combinat cu cel al frizei prin repetarea ac
personaj in imagine. In dreapta este infatisat Avram tot invesmantat fiind gata sa
isi jertfeasca fiul, pe Iisac, Dumnezeu punandu-l sa isi arate credinta.Sacrificiul
este oprit de catre Dumnezeu Tatal in ultimul moment prin mana ce se coboara
din cer. Prin prezenta aceluias personaj de 2 ori, ac LUNETA povesteste asemenea
unei FRIZE.
In ev icoanelor iconografie crestine la un moment dat intervine interdictia de a-l
reprezenta pe Hristos in chip de miel ca si imaginea in chip de pastor.

Cheia de bolta-situata in partea rasariteana.

Imparatul Iustinian cu Suita(fond de aur cadru atemporal)-tablou votiv- dar
sip e Imparateasa Teodora cu Suita( pe un fond de aur ce sugereaza lumina
necreata a divinitatii, spatial si timpul devin una in ac fundal de aur. Imparateasa
Teodora este vazuta intr-un cadru lumesc. Textilele poarta numele de Velum(uri).
Chipurile doamnelor sunt stereotipe-toate arata la fel- .Doar imparatul si
imparateasa au dreptul la o cercetare fizionomica oarecare. Anatomia este
inexistenta iar faldurile sunt aplatizate-corporalitatea nu mai este prezinta- si
urmaresc un simplu effect decorative.

Lista de monumente: Sfanta Sofia-Salonic- ridicata aprox sec 9 . Edificiul este

de plan central.
Pe cupola se abordeaza tipul Sirian. In axul cupolei este infatisata Maica
Domnului in chip de oranta(se roaga) . Arhangheli in dreapta si stanga acesteia;
In restul cupolei sunt reprezentati apostolii separati fiecare prin elemente de
peisaj.
Biserica Sf Lucas din tinutul Focida/nordul Pelonopezului-la
sud de canalul din Corint. edificiu pe plan CENTRAL cu cupola PE TAMBUR in
cruce greaca inscrisa. Cele doua nave transversal sunt suprainaltate si totul
este inchis intr-un patrat.Ac tip de biserica apare si in tarile romane in sec 14Biserica Sf Nicolae Domnesc-plan central in cruce greaca inscrisa , de tip
ConstantinopolitanHosios Loukas din Focida mozaic. Conca altarului este
decorate cu imaginea maicii Domnului tronannd cu pruncul Iisus pe genunchi.
Pandantivii nu mai poarta imaginea evanghelistilor ; Emisfera cupolei este
decorata cu imagini ale apostolilor asa cum se intampla si la Salonic. Aici este
infatisata scena COBORARII SF DUH . In cheia de bolta apare imaginea
porumbelului inclestat de evanghelie .
-Evolueaza mai degraba in registru
graphic in sensul ca desenul de contur ocupa un loc insemnat insa vesmantul si

anatomia sumara poarta sugestii de modelaj/modeleu. Trecerile fine de la

intuneric la lumina sugereaza volumul.

Cahrie Djami/Korra/Biserica din Gradina de la Constantinopol-se afla

un ansamblu de picture parte mosaic parte fresco datand din vremea Imparatilor
Paleologi iar ac ansamblu de picture a influentat in mod hotarat ansamblul
iconografic de la Biserica de la Curtea de Arges
-

Scena primirii Maicii Domnului la

Templu(arhitecturi fanteziste, elemente de
vegetatie stilizate. Aspect pitoresti pe care la hosios
Lukas nu s-au intalnit- ac elemente apropie de
privitor imaginea sacra si sunt specific stilului
paleolog.
Recensamantul din vremea imparatului
Quirinius-pictata si la Curtea de ArgesIlustrarea mantuitorului Iisus- sunt prezente
sugestiile volumetrice(ceea ce ptr de ex teodora si
iustinian nu era valabil). Este interesant detaliul
ctitorului Logofatul Theodor Metokites ce prezinta
mantuitorului chivotul.

VEACURILE 8 SI 9
Arta Ottoniana
Arta Carolingiana
Arta Ottoniana debuteaza cu inceputul veacului al noualea-810 cand pe
scaunul imparatesc se suie Carol cel Mare(Charlemagne). In vreme ce In
rasaritul continentului intre arta antichitatii si aceea a evului mediu se
poate constata fenomenul unei desavarsite continuitati in cursul careia se
trece de la imaginea fizioplasta la aceea ideoplasta, in apusul
continentului devenim martori a ceea ce s-ar putea numi HIATUS
STILSTIC.Lipsa preocuparilor artistice trebuie pusa pe seama destructurarii
societatii antice care vine sa fie inlocuita ptrintr-o noua organizare statala

abia la inceputul sec 9. IImparatul Carlol cel Mare incununat de catre papa
este cel care isi asuma responsabilitatea reorganizarii vietii sociale si
imperial. Cat de diferit este imperiul lui carol de acela al antichitatii putem
estima atunci cand meditam asupra sintagmeiCurte imperiala itineranta
adica curtea lui caron nu avea o capital, ci central imperiului se afla acolo
unde se afla imparatul, dar imparatul se misca pe tot intinsul imparatiei
sale.
In plan artistic epoca este cunoscuta sub numele de Renastere
Carolingiana ptr ca mestesugurile si artele devin o preocupare a persoanei
imparatului insusi. Renasterea carolingiana nu se inscribe in acea
dezvoltare organic a vietii formelor . Asadar marturiile artistice lasate de
epoca lui Carol cel Mare sunt dovada mecenatului , a interesului direct al
imparatului pentru diferite forme artistice: arhitiectura, ilustratie de
manuscris, sculptura.

Capela palatina- de la Achen- este o copie fidela a Bisericii San Vitale din
Ravena.Pe langa arhitectura marcam evolutia sculptirii printr- mica statuie
a lui Xarol cel Mare. .7Un demomeniu plin de originalitate il marcheaza
ilustrarea manuscriselor ex Evangheliarul din Lorsch
Renasterii Carolingiene ii succede Renasterea Ottoniana sau cea
din vremea celor 3 imparati de natiune germane care au purtat
numel de Otto. Otto al doilea este reprezentat intr-un fildes
sculpltat.