Igiona alimentatiel este un compartiment al igienei care elaboreazi bazele normative: lor alimentatiei rationale si sanatoase a popu- latie. Alimentalia este necesitatea biologie de bazd a omului. 1. P. Pavlov spunea, cd cea mai veche si mai esenfiala Iegaturd In: tre organismal viu si natura inconjuratoare ‘este cea prin alimentatie. Alimentatia rational, corespunzatoare calitativ si cantitativ, de rind eu alte conditii sociale, asigur’ organismulul uman dezyol tarea optima, capacitates de munca fizica 51 intelectuala, rezistenta si mari posibilitati adaptive. Se stie, ci alimentatia rationala, eu 0 components optima a nutrientelor, are 0 influent pozitiva asupra sanatatii si starit imunobiologice a organismului, sporeste re istenta lui fata de agentii patogeni sau to- xii Pe baza acestui principiu (de alimentatic rational) la Institutul de alimentatie al Aca dlemiei de Stinle Medicale a U.RS.S. au fost elaborate ratii alimentare curative — profilactice pentts oamenit care sint in con- {act cu togmne sau alte noxe profesionale, Fo: Iosnd deri rai alimentare, se poste in. flventa substantial asupra Tunetiet diferitor forgane si sisteme fiziologice. De aici reaul- ti, alimentajia dietetics este unul din fac tori importan{i ai sistemului curativ si de proiilaxie. Pe cale experimentala sa demon- strat, ci alimentatia rationala contribute la sporirea longevitalit active. Pe de alta parte alimentatia incorecta, nerajionala si insulicienta se reflecta nega- tiv asupra eresterii si dezvoltarii organismu lui, asupra capacitatii de munca, reaistentet organismului fata de agent toxiei, patogent silata de alti factori nocivi, deregleaza meta Dolismul, duce la imbatrinirea precoce, hipo- si avitaminoze, boli ale singelui, ticatului, pancreasului, glandei tiroide s. a. Deregl’- rile metabolismului au o anumita importan 1a in patogeneza bolilor nervoase si psi hniee. Alimentatia nerationala timp indelungat Compartimentul 111 IGIENA ALIMENTATIEL poate fi una din cauzcle bolilor gastrice 3i inlestinale. Alimentafia ineorecta agraveaza bolile si incetineste insanatoyirea. Nerespectarea condifillor igienice in tim- pul prelucrarii, pastrarii si transportarii pro- duselor alimentare la inireprinderile de ali- mentatie publica sau acasa poate fi cauza intoxicatillor alimentare, bolilor contagioase sat a helmintozelor. Poluarea produselor agricole cu pesticide poate provaca intoxicalii cronice, iar uneort acute la oamenii, care folosesc aceste pro- fuse Tn ultimul timp igienistit si toxicologit acorda o atenfie deosebita fundamentanii stiintifice diferitor suplimente alimentare (conservanti, coloranti, aromatizanti, emul: gant, etc.), interzicind folosirea celor, care hhimerese cu alimentatia in organism (in ean- titati mici, dar timp de lunga durata) si pot provoca intoxicatii cronice, pot avea actiune alergena, iar uneori mutagena sau chiar cancerigend. Dupa parerea renumitulul sa- vant din RF.G. Horn citea 30—40% din toate holile direct sau indirect sint legate de Gelicientele alimentare faracteristica calitativa si cantitativa: alimentatiei populatiei e determinata in pri ‘mul rind de conditiile sociale. In fara noastra problema alimentatiei are un caracter de stat, se elaboreaza nor- mative de alimentatie bazate stintific, nece- sare pentru dezvoltarea multilaterala armo- niioasa, pentru menfinerea sanatati Igienistii A. P. Dobrostavin, F. F. Eris man, V. V. Pasutin, A. la, Danilevski $i N. 1 Lunin ¢. a. au elaborat igiena alimen- tara pe baze stiinlifice. Continuatori ai lor au fost si sint P. V. Ellopin, M.N. Sater- nikov, B.A. Lavrov, O. P. Molcianova, A.A. Pokrovski ya Stiinta sovietica contemporana despre ali- mentatie se bazeaz’ pe fiziologia alimenia- tel, elaborata de I. P. Pavlov. Aceasta sti ina a fundamentat teoria igienei alimentare, logCapitolul 9. BAZELE FIZIOLOGO-IGIENICE ALE ALIMENTATIEL Valoarea energeticd si calitativa a ratiei alimentare diurne necesare depinde de ca- racterul si intensitatea muncit prestate, de virsta, Indltimea si greutatea corporala, de starea fiziologiea (de exemplu, graviditate, alaptare, starea sanatatii, conditille lima tive si alti factori. In diferite perioade istorice componenta hhranei gi modul de alimentatie se sehimba in dependenta de dezyoltarea fortelor de produc {ie, orientarea activitatii economice a oameni lor, conditiile geogralice si de dezvoltarea cunostintelor igienice. In acelasi timp, datorita principiului de in terrelatii ale fenomenelor, alimentatia influ enfa asupra dezvoltarii omului. F. Enghels a mentionat, e4 trecerea de la alimentatia pur vegetala la cea mixta a contribuit in mod substantial la formarea omului. Modifie: rea alintentafie’ ave luc yi iu zilele de az, iat problema stiineifici const in dirljarea, ar ‘gumentarea acestor modificari pentru amelio- area alimentatiel si stnatatii populatiel Studierea legitatilor obiective existente dintre sanatate, dezvoltarea fiziea, capack tatea de munca si alimentatie a permis Si se argumenteze stiincifie exigentele i ziologo-igienice fata de alimentatie si de normativele ei. Alimentatia sinatoast poate ii asigurata, respectindu-se urmatoarele con iti GE sino, tai oe enon in punct de vedere cantitatiy — adica sa asigure cantitatea necesard de energie (in calorii) 2. $a aiba o calitate adecvata — si con- Jina toate nutrientele: proteine, grasimi glucide, vitamine, saruri minerale in canti {ati bine echilibrate si suficiente. 3. Sa se respecte regimul alimentar ra ional, care consta din Iuarea meset de mai malte ori gi la anumite intervaluri de timp, care trebuie strict respectate. 4, Sa se asigure folosirea maxima a nut rientelor prin prepararea culinara buna a ali mentelor, care trebuie si aibé aspectul, mic rosul, gustul plicut, prin varietatea bucate lor, deplina lor digestie, 5. Respectarea conditiilor sanitare in limpul transportari, pastrarii si prepararii culinare a produselot alimentare eu seopul de 2 preintimpina eventualitatea intoxicatiilor alimentare, 2 infectitlor si helmintozelor. 110 VALOAREA ENERGETICA, (CALORICA) A RATIEL ALIMENTARE! Aprecierea igienicd a ratiei alimentare incepe, de regula, cu aprecierea valorii ei energetice, exprimata in keilojoult (1k =0,2388 Keal, | Keal=4,186 ki). Valoarea energetica « ratiel alunentare diurne aproape In toate cazurile trebuie sa corespunda consumului de energie, Pentru copii, iemeile gravide sicare alapteaza, oame nii slabiti, convalescenti ratia alimentar: buie sa fie ceva mai mare, denarece o parte din nutriente se consuma pentru procesele plastice Consumul de energie al organismului de pinde de activitatea profesionals, intensitatea muneii gi mena, inaltime, greutatea corpora: 1a, sex, starea fiziologiea, actiunea factorilor extrriori. Consumul de energie al unui cole: tiv omogen se determina in felul urmétor |, Se ealeuleaz metabolismmul bazal, el fi ind egal la adulti aproximativ cu 4,18 kl (1 Keal) la un kilogram de masa a corpulut pe ora 2. La cifra obtinuta se mai adauga 10% de energie, care se consuma pentru digera- rea alimentelor 3, La cele obtinute se adauga consumul de energie in timpul activitatii profesionale sau de menaj. Pentru a determina acest com sum de energie se face eronometrajul acti Vitatii coleetivulut, apor se caleuleaza con- sumul de energie, folosind coeficiemi respec: tivi din tabelul 17. Acesti cocficienti au fost fob{inuti prin studierea schimbului de gaze in organism. In legatura cu modificarea conditilor de munca si de locuit, de asemenea conform noilor date biochimice, fiziologice si igieni- ce in anul 1982 in fara nostra au fost revi- ule $i aprobate de catre Ministerul ocrotirii siinatiyir unional valorile energetice si nut- ritive ale alimentatiet pentru diverse grupuri Ue populajte. Acesie normative oficiale se considera drept baza stintificd pentru plan ficarea, producerea si consumul produselor alimentare, servese drept criteriu ta aprecie ® Dupa sistemul international de masuri (SL) erga fe exprima in jonull {in toc de calor Cu acest scop valoarea calorica trebule inloculs cu valoarea energeticsConsumul de enerale umani In procesul diverselor activitai ne | Dacttgraterca car Gittin woe, torbies,scrisl smanaat 6 Mer 5837 Ureat mun ao icra ae mena) me Spittal ratelor (manual) 45 Luerul fesstoralul Lucrul metal gu Se darulut <2 timplarutut 2 chimistulut Naltatia Alergatat i93—aa04 Cictismut 755-1255, ‘ea alimentatiet reale a populatiel, drept baz pentru alimentatia rationals. Normativele alimentatiei sint diferentiate in dependenta de aclivitatea profesionala, virsta, sex, starea fiziologica, conditile climatice. In tabelul 18. sint prezentate norma- tivele de alimentatie pentru barbatii apti de ‘munca, care traiesc in zona eu clima tempera 1a, Pentru barba(il peusionari de 60—T4 de ani necesitatea in energie scade in medie pina la 9644 kJ (2300 keal), iar de la 75 de ani in sus — pind Ta 8360 KI (2000 keal) Gonsumul de energie la femei e mai redus decit la barbati inmedie cw 15%. Aceasta se cexplied prin specificul metabolismului gi grew: fatea lor corporalé mai mica. Dar valoarea energetic’ alimentatiei femeilor gravide (in termenii de 5—9 luni) trebuie $4 fie in medie "de 13808 kJ (2900 keal), iar a femeilor care alapteaza — 13998 kJ (3200 keal). Nect fatea in energie a locuitorilor din regiunile de Nord este cu 10-15% mai mare decit a eelor din zona temperats, iar a celor de la sud — eu 5% mai mica De reguli, oamenii isi regleazd singuri cantitatea de alimente consumate, conducin: use dupa senzatia de foame sau saturatie La oamenit sanatosi, care depun in timpul luerului elorturi fiziee, eantitatea de alimente ‘consummate depinde in mod direct de energia consumata, Alimentatia insuficienta, cit si cea abun- dentd, influenteazd negativ asupra sana. “ati omulu. Alimentatia insuficienta din punet de ve- lerecantitativ (foametea partiala) provoaca mite patologil, care se manifesta prin sea- lees greutatil corporale, slabiciune gener: . oboseal prococe, scadere a capacil de munea si a rezistenje) organismului Cu cit alimentatia este mai incorecta cali- tativ, eu atit cele enumerate mai sus sint mai pronuntate. Alimentatia excesiva duce la obezitate (la categoria de oament obezi se refer’ acei, a caror greutate corporala depaseste greula tea normal eu 20%). In tarile dezvoltate economic mecanizarea si automatizarea pro- ceselor de produetie coniribute la hipouina mie. Aceasta, Impreun’ cu nerespeciarea re comandarilor igienice referitoare la alimen tatia si odihna activa, sporeste numarul obe- zilor. La noi in tard greulate excesiva au 20-30% din populatie, in R.E.G. de obe- zitate suleri 40% de femei, 20% de barbati si 15% de copii (Horn). Supraalimentatia Sistematica cauzeaza bolile tubului digestiv, obezitatea, slabirea functiel miocardului, dia betul Dereglarea metabolismului lipidic si colesterinie In obezi predispune 1a dezvol tarea aterosclerozei, bolii hipertonice, iar dupa unele date si spre tumori maligne In lucrarile stiintfice referitoare la prob- lemele longevitali se subliniaza, c4 alimenta tia moderata, corespunzatoare consumulyi de energie, este umul din factorii importanti ai Tongevitati, Acest fapt a fost dovedit in expe- riente pe animale : la cele suprasaturate si obeze durata viefii era mull mai scurti Statistica din RPG, araté, ca longevi tatea oamenilor eu surplus de greutate © ap roape cu 5 ani mai mica decit cea medie (Re: cenberger). In tabelul 19 sint prezentate date despre mortalitatea cauzata de diferite boli, in dependenta de greutatea corpului Oamenti, care se ocupa cu luerul intelee tual si duc 'o viata sedentard, indeosebi cei in virsta, aut predilectia spre ingrasare. Spre oberitate duce in special limitarea mised m1Tabelut Valorile energetice si de nutriente recomandate pentru populatia din U.R.S.S. (Aprobate de coleghal Ministerulut cerotirt sanstatit qh U.R.S.S. 2203.82) wpe Era veut Taek bape, Vets may TE, ert atc cs ao 7 z z a) el T. Lucratori intelectoali, inginer v—20 | 117042800) | av | 50 | 103 | 37a a earor lucru necesita elorturl si—a9 | 1128512700) | 88 | 48 | 99 | a6 fiaies directorl de ntreprindert 4050 | 16659(2550) | 83 | 45 | 99 | 34 stint pedagou edi j Gameniiy al edtorlucru cere o neordare intelectuala sprit (dispeceri panourlor de dirijares 8) {ML Lucratorit ccupati cu luerul fixie usor ‘254013000; | go | 49 | 110 | 412 inerial_caror. Iueru necesita anumite ¥2192,2900) | sF | 48 | 106 | 300 fortur! ieee, ucratorl la aparatura der 1149542750) | 82 | 45 | 101 | 978 ‘lo, ceasornicaril, Iueratoritradiotelecomu: hicailor, de deserve social, Tucratort pro ceselor automatizate, agronoml, zootehn | enti, surorile medieale, infermierele ML, Lucratorit ocupaty eu Iueral fiz de in fensitate medi sie ehimighl, tex ti, strungari, gteri, feroviail, poligrall medieitchirurgl, masiigtt macaralelor, br: kndiert brigssilor de cimp 91 de mecanieate, Fincatorit din magacinele alimentare 5. 8. | ‘3a99;3300) | 96 | 53 | 117 | 440 Waesai3i00) | 93 | si | iia | 435 2331/2950) | 88 | 48 | 108 | 406 IV. Lucratorii, activ, carora cere eforturi | 18-29 ] 15466(3700) | 102 | 56 | 136 | 519 fizice mari canstruciori, majoritatea Iucra- | 30-39 | 18048 (900) | 99 | 54 | 32 | ot torilor agricol si mecanizatort, iweratortiin- | 40-50 | s4g2t(sisay | 95 | 52 | 190 | as dlusttieh petroliere de gaze si celuloza, mela- | gq—39 | lurgit si turnatorit de'metal, miner Care hi: | creaza la supratata V"Oamenii ‘al caror iueru solicits eforturi | i829 | 17974 (4300) | 118 | 05 | 158 | 602 Tide deosehit de mari: miner tm mine. ote 35 | i7iagyatooy | 113 | 62 | 150 | Sr tant — Tuertort oreser la at copacy | 40—30 | reane(so00) | 107 | 58 | 48 | 5h mecaninat Copii 13 | sasrcisioy | 33 | a7 | 53 | 22 4-6 | azasi7) | 68 | 44 | 68 | an 10 | soastzan0) | 73 | a7 | 79 | Sis baie HSI | staasya700) | 93. | 56 | 99 | 370 fetcle 113 | toga (assoy | aa | 31 | as | a0 adolescent MIT | 1213242900) | 100 | 60 | 100 | 00 adolescentele wear | soaencaomy | 80 | 64 | 90 | eo ilar si alimentatia abundenta. limitarea cantitatii de alimente consumat ‘Copiii grasi, comparativ cu ceicu greutate respectarea regimului alimentar ration hormala, mai des sufer’ de boli ale cdilor activitatea fizica, acesta sporind consu Fespiratorit si dereglari ale metabolismului. de energie si normalizind metabolismul. Em Obecitatea la femei gravide duce la nayteri cesar. de asemenea, controlul sistematic grele, cn aslixii ale fatului. ‘reutitit corporate Pentru a preveni obezitatea se recomanda —-Valoarea energetiea a alimentelor depi 12Tabelut 19 Mortatitatea (La 100.000 de oameni) in dependent ide greutatea corporala (Sandermann. 1961), Bolile organice ale init wo) iat Stenocaia 16 36 Glomeruianefrita acuta si eroniea a] ut Insultul {apoptexiad 7 | tt Diabetul 4 | 36 Cancer 6 6s Be de de continutul de glucide, lipide si proteine. Conform ultimelor date valoarea energetica medie a 1 g de proteine © egala cu I7 ki, (kcal), a tg de glucide — 17 (4), a lipi delor — 38 ky (9 keal).Din tabelul 20 se ve- de, ca cea mai mate valoare energetics © au grisimile si produsele cerealiere, Cu mult miai mica este yalonren cnergeticé a carnii si pestelui, cea mai mica —a frue- telor si legumelor. COMPOZITIA CALITATIVA A RATIEL ‘ALIMENTARE Inca in secolul trecut M. Rubner a deter ‘minat regula izodinamica, care permitea locuirea unor produse alimentare cu altel, valoatea enetgetica a lor raminind accea: Astiel, 200 g de peste sint jzodinamice (adica chivalente dupa valoarea energetica) cu 1) g de pline. Ulterior s-a constatat. ca la inlocuirea produselor alimentare nu e suli- cient sa se fina cont numai de valoarea Yor ‘energetica, Trebuie sa se ia in consideratie si compozitia lor chimici, deoarece organis- mul are nevoie de anumite cantitati de sub stanfe nutritive. Proteinele Proteinele se considera drept cei mai im- porlanti componenti ai alimentelor. Organis- ‘mul are nevoie de proteine alimentare pen- tru functiile lui plastice : formarea tesuturi lor noi, reproducerea si reinnoitea lor, pen: tra sintcza hormonilor, fermentilor, corpuri- lor imune. Ca material plastic proteinele sint de neinlocuit. In caz de eforturi fizice mari $i indelungate proteinele pot fi consumate pen: tru a se restabili consumul de energie, sur- sele principale energetice réminind totust glucidele si lipidele. Normarea igienici a cantitatilor necesare de proteine in rafia alimentara a fost 0 prob lema complicata. Prin anii 70. ai secolului trecut fiziologul german C. Foit, studiind componenja proteicd a rafiel alimentare, a facut concluzia, c& un adult foloseste zil: nic 118 g de proteine. Anume aceasta can: titate era recomandaté ca fiind potrivita din punet de vedere fiziologie. La inceputul seco- hului XX s-a constatat, e normativul proteie stabilit de C. Poit este marit considerabil, ca ‘omenirea consums prea multe proteine. In ex- perimentele facute asupra studentilor s-a sta- bilit, ca cantitatea minima de proteine, care menjine echilibrul azotic in organism, © de 40-60 g, astfel a aparut un nermativ fizio logic nou (S. Cittenden) 0 obiectie serioasa asupra acestui norma- tiv ay adus-o Savantil sovietel M. N, Saler- nikov, P. N. Diatroptov,B. A. Lavrov 5. a Ej airageau atentia asupra faptului, cd nor mativului minim de proteine stabilit de S. Cittenden ii este necesar un coelicient sub- Tabetul 20 Valoarea energetics (bruta) a unor produse alimentare (kG Ia 100 g) egetal 3768 Grasime topita de vits a8 Slaaina de pore 590 Unt 300 Gris 13401465 Brinza 15481675 Pine 795-1089 Carne de vita este de riu Cartol apte de vaca Mere Morcovi Varea Castravet fe ee 13Stanfial de seouritate. Acest cocficient tre bule sé prevadd marirea necesitatii de protec: tie in legatura cu actiunea nefavorabild a fac- torilor mediului ambiant. Tn afara de aceasta, supra echilibrulut azotie minimal iniluentea: 24 si componentii aminoacizi, care nu erau Iuati in consideratie la recomandarile rat lor alimentare, S-a constatat. de asemenea, ef valoarea biologic’ a proteinelor poate fi seazuta, in dependenté de prelucrarea cu: inaea a alimentelor. Astiel, valoarea bioto- gica a cazcinei 1a incalzirea pina 1a 100°C seade cu 15—25%, la incalzirea pind la 200%C — en 50%. Otice situatie de stres — boala contagios: sa, traumatism, neplacere, insomnie, supra- Incalzire mareste necesitatea organismulul in proteine In cez de eforturi fizice mati canlitatea de proteine de 70g (1,5 g la | KR) rajia alimentara s-a dovedit a fi insuficien ta: Sa micsorat cantitates de proteine si hemaglobina in singe. Tn continuare s-a constatat, e& alimenta- tia ce confine o cantitate minima de proteine, care asigura balanfa azotica, se reflecta ne- gativ asupra functiei ficatului al carui meta holism proteic decurge foarte intens , tnrdu- lefeste hematopoeza, deregleazasistemul endocrin, cresterea st dezvoltarea sexual, lleregleaza sinteza iermentilor si anticorpi- lor. S-a constatat, de asemenea, c& insufici enfa proteica se reflecta in mod substantial supra activitatil sistemului nerves central, atenuind procesul de iritare si slabind proce: sele de inhibitie interna a scoartei cerebrale. Consecin{ele insulicien{ei proteice pot aparea “abia peste eltiva ani si se pot reflecta ‘nu numai asupra oamenilor in cauzd, ci $i ‘aoupra generatiilor viitoare. Pe de alta parte, excesul de proteine In alimentatie de asemenea este binevenit. In organism proteinele dezintegreaza pina la NH, CO: si H.O. Amoniacul o substanta toxicd, care se neutralizeaza in ficat (sinteza ureei)’ Cantitatile sporite de proteine contri- huie la dezvoltarea microilore! putrefiante in intestine, ale ciror metabolite toxiee (ie nolul, ereozolul, indolul-seatolul), nimerind in singele omului, de asemerioa necesita o de toxicare. IM. Mecnicoy atrdgea atentia asup- ra microflorei putrefiante din intestine, care contribuie la accelerarea proceselor de peri- mare. Bazindu-se pe date stiintifice, savanttt sovielici au stabilil, c4 necesitatea reala a ‘omuhui in proteine © aproximativ cu 58% mai 4 mare decit cea teoretich, adic’ cea corespu xitoare balantului azotic minim. Normative: Ie iziologice alimentare in vigoare in. U.R.S.S. recomanda, ca proteinele si consti tuie 11—13% din valoarea energetica diur- na, Aceasta corespunde cantitatii de 1,5— 1.6 g de proteine la kilocorp. Necesitatea diferitor grupuri profesionale de proteine va- riaza intre 80 gi 120 g pe Zi, vezi tab. 18, Aceast’ necesitate creste pe masura sporitii consumului de energie, deoarece 1a oamenil, care depun elorturi fizice mari, {esuturle se consuma mai intens (, P. Moleianova). Necesitatea diurna de proteine a femellor gravide © cu 20 g mai mare, iar la femeile care alapteaza — cu 20-25 g. Copii au ne- voie de 2.5—4 g de proteine 1a kilacorp. Normativele cantitative de proteine depind in mod direct de calitatea lor. Din cei 25— 30 aminoacizi, care intra in component pro- teinelor, 0 parte nu se sintetizeaza In orga: nism (lizin’, triptofanul, lenilalanina, va- lina, leucina, izoleucina, treonina, metionina). iat dltele se sintetizeaza partial (arghinina si histidina). Aminoacizii, care nu se sinteli 2eaza, se mimese esentiali. Lipsa sau caren ja cel putin a unuia din ci in alimente, dereg- leaza echilibrul azotic si anumite procese fi- zivlogiee, spre exemplu hematopoeza, func- lia organelor endocrine, ‘mineralizarea oase- lor, Datele despre cantitatile necesare de ami= hnoaeizi esenfiali sint divergente, deci, pot fi folosite numai conventional (tab. 21) Tn ultimii ani s-a constatat, €& 0 active nenegativa asupra organismului o poate avea my numai insuficienta unut anumit factor alimentar, ei gi surplusul lui Comitetul de experti2s al O.M.S, recoman da urmsterul raport dintre aminoaciat es tiali, care se contin in alimente. Daca lv cantitaten de triptofan drept 1 unitate, treo hing trebuie si ile 4 unitai, izoleuelnd — 4, valina — 6, lizina — 5,5, leueina — 7, amino acizii, in componenta carora intra sulful (me- tionina+tcistina) — 3,5, aminoaciaii aromatic (Cenilanilina-+ tirozina) — 6 unitali S-a constatat, cd produsele alimentare de origine animalieré (oudle, carnea, pestele laplele) contin toti aminoacizii esenfiali in cantititi gi raportul optim pentru organi Proteinele din produsele vegetale conjin me utini aminoacizi esentiali, de aceea din pune de vedere biologie aceste proteine sint mai putin valoroase.Tabetut 2 Necstatn organist in amjnaca esetal in grame) 9 cofinatl Tor in unele produse allmentare (1a 100 @) sitifii organismului In tofi aminoaciaii esen tial, ratia alimentara trebuie sé contina circa 50% (minim 35—40%) de produse animalic- re. In alimentatia pentru copii produsele ani: maliere trebuie si fie in cantitagi mat mari decit cele vegetale. Din tabelul 22 se vede, ci cea mai mare cantitate de proteine © contin legumele cu pastai, carnea 5i pestele, cantitati mult mai nici legumele, iructele si pomusoarele Tabetul 22 Canttatea de proteine (in g) ‘in produsele alimentare (Ga 100 g comestibie oa | Pasat [20 Hrisea | 125 ue ae IS | Beste 140 20 | Brinza (slaba) de vaci et pte 32 |Camede vita | sia perl abe | imimatarca) | $5 | Brinza a—as inedesccara | 6:3 | Marare fas 7% | Fasole 232 | Hip | Sota Carne de vit ozs | 130 Ou de nie. | 08. Lapte ¢ Oit9 | 0:36 Brinza slaba de wack 10 | 145, Pine de secard a2 | 019 rine de griu 013) | 0.28 Hrigea ois | 0163 Carli 0108 | 0.13 Necesitatea (dupis R, Rowz) + ini 14 | 16 maxima 20 | 59 Se considera, c& pentru asigurarea nece- Lpidele Lipidele din alimente sint compusi ai gli- cerinei si acizilor gragi. In componenta gré similor alimentare pot fi atit aciai grasi se turati (stearic, palmitic, arahinic 5. a.), elt si cei nesaturaji (oleinic, arahidonic, linolic, linolenic s. a.). Cy cit igrasimile contin mai ‘multi acizi grasi nesaturati, cu att tempera- ura lor de topire este maj mi Grisimile sint 0 sursé concentrata de energie : in medie 1 g de grasime degaja la oxidare 33 kJ (9,0 keal). Dar importanta fiziologied a grasimilor nu se limiteaza numai Ja valoarea lor energetica. Pe cale expertmen- tala s-a dovedit, ca desi in organism grasimi le se simtetizeaza din glucide si proteine, alimentarea lipsita de grasimi iniluenteazd nnegativ asupra animalelor de laborator, s de longevitatea lor, rezistenfa fata de ac- fiunea factorilor nefavorabili exteriori, pot aparea exeme ale pielii, hemoragil in organele interne. Dar aceste stiri trec destul de re- pede, daca in ratia alimentara a camenilor se adauga lipide eu acizi grast nesaturati— arahidonic sau linolic, din care (linolic), In Prezenta vitaminclor piridoxinei (Bs) gi tocoierolului (E) se sintetizeaza acidul arahi- donie. Se stie, ca 10 g de acid linolic se for meazd din 4—5 g de acid arahidonie, fapt, ce trebuie luat in consideratie in timpul apre- cierit calitative a alimentatiei. Din tabelul 28 se vede, ca grasimile cu temperatura mi- hima de topire contin mult mai multi acizt grasi nesaturati U5,ees Caracterstiea si componenta chimied a unor )risimt Tabelul 25, mes (od | ras ae Gates - mre | ese Te Tmt ake cs 5 2333 | 93-98 | 0.84 0,07 | 0-06 | 0,38 2 10 59 10> 34 | 99-98 82 - = 150.107 | 14,8 10-* de toarea soarelui lichid 598 | 0-02 00,2 | 670 10~* oe Grisime de porc| 9646 oa | or 0,33 ind ta, | 4 10-9 ay Grisime devs | 44-51 | 75-88 | 25 | 06 | or | azs | 1310? | gimly An Grisime de oaie | 44—55 | 74—84 3h 09 OL 1a 5 107% 06 10-* Lipidele din laptele mamar contin pina la 599% de acizi grasi nesaturati. Importania biologics a aciztor grasi nesaturati se exp a prin faptul, ea ei intr in componenta mombranelor celulare, servese drept baza in sinteza_ prostaglandinelor. Aciaii grasi nesaturati fac membrana ce Julara mai clastica, marese permeabilitatea ci. Ele de asemenea regleaza interrelatile proteinelor membranelor celulare cu fost Didele $1 prostaylanndinele. Acialt yragh mes furati Sint necesari pentru normalizarea metabolismului colesterinie si profilaxia ate roselerozei, pentru metabolismul in tegumen te, decurgerea normala a sarcinii si lacta (ici Tn alucd de aceasta, acizii nesaturati marese rezistenta animalelor fata de factor toxic si cancerigeni. E stabilitd corelati di reol® dinire insuficienta aczilor nesaturati din singe si predispozitia fata de exema cute mie Importanta biologicé a grasimilor consta in faptul,c@ ele sint purtatoare de vitamine liposolubile: retinol, tocoferel, caleiferol. lokinoni. Grasimile animaliere (din lapte si de peated confin petino, ealeierol $i flochinone, it ulewrile vegetale — tocofe fol. Lipidele Sint necesare pentru asia rea caroline, pe care o contin produsele alimentare vegetale. Carouna confinua in morcovi se asimileazd fara grasime in cantitatea de 15% iar in prezenta grasimi lor — 80-85%. Grasimile alimentare sint purtatoare de foslatide si sterine. Deosebit de multe fos fatide contine uleiul de floarea-soarelui. O cantitate considerabila Je colesterind contin 116 ierele de peste (414%), galbenusul de ou (1.7%), ereierul si fieatul de vita (0.3%) Fosfatidele pot fi sintetizate in organis mul uman, daed el e asigurat cu o cantitate sulicienta de proteine bogate in metionina, Carenta de fostatide in alimente sau deregle rea sintezei lor in organism provoca tulburd= Fi ale functiei sistemului_netvos central, anemie, depunerea excesiva a lipidelor in fi cat 8 Una din lipidele importante este coleste= rina, pe care o confin uma} produsele de origin animaliera. Multa colesterina con! ne creierul, oudle, fieatul, untul Dar cea mai mare cantitate de coleste- rind se sintetizeaza in organism. Dereglarea metabolismului colesterinie areo mare impor- tanta in geneza aterosclerozei. S-a constatat, 8 continutul exeesiv de colesterina in ali- mente duce la marirea cantitatii ei in singe, acest fapt agravind metaboliemul colester hie, si deci, contribuind la progresarea ate- rosclerozei. Dar se stie, ci in dezvoltarea aterosclerozei o anumita importan{a 0 are nu ‘fumai cantitatea de colesterin’ din alimente, ci gi insulicienta de fosfatide (lecitina), de acizi gragi nesaturali gi de vitaminele grup ui B, toate acestea ‘lind necesare pentru normalizarea metabolismurlut lipidie gi cales: terinie din organism, Casenja de acizi grasi nesaturatiin slimentatie contribu la acumu larea lipidelor pe peretti arterelor. Invest gatille din ultimii ani au elucidat faptul, «3 surplusul de grésimi in alimentatie stimules za lormarea colesterinel, iar limitarea lor nor- malizeaza sinteza endogend a ef Odata cu cresterea temperaturii de tupire a grisimilor digerarea lor e mai defic: 1, iar asimilarea scade de la 98 pina la 74% (veal tab. 23) Grasimile au gio mare importanta cu linard, ele tmbunatatese ealitafile organotep: tice ale alimentetor. Grasimile marese perion da de digestie, dau senzatia de saturatie pe tun timp mai fiwlelungat Cantitaten optima de grisimi din catia alimentar » oamenilor, care nu aint previs: Dusispre oberitate, ede 31,5 ¢ {minima — 1g) la kilocorp, ceea ce constituie aproxi- ‘mativ 25—30% din valoarea energetica a ralici alimentare diurne. Pentra oamenit in Wirsta i pentru cei ce duc un mod de viata Sedentar eantitatea de | gram de grasimi la kilocorp se considera: maxima Circa 60~65% din necesitaiea de lipide se asimileazs consirmind grasimile proper ce unt, margarind, slaning, iar 35-40% — De contal ipidelor, care intra in components produselor alimentare. Continutul de grasim In-carne depinde de Tap, cit de gras a fst animalul, a ekrui carne a Tost consumats, 3 Satara in limitele de la 3 pina la 30%, Can fitatea de lipide cerealire e foarte mica, de regula, nu mai mate de 2% (in ovaz — pina 1ib%), iar in legume, iruete le practic lip sese (0.1% si mai pain) Deoarece grisimile de provenienta dile: rita se completeaza reciproc, se considera ci tatia alimentara divena trebuie sa contina un amestee de grasim, dintre care 70— 80% — de origine animala si 20~30% — de origine vegetala, Cantitaten optima de acti gras nesaturali pentra adulliconstituie 4— 5% din valoarea energetica a ratiet alimen tare 218 y acid tinclic sou 6—9 g acid atahidonie), 5 grame dein} nesaturaty se contin tn 454 g de unt, 140200 y grésime de vita, 125-150 g grasime de oni, 90 g mar- faring, 7 untura de pore, 31g lei de mas Tine, 16. ulei de arahide, 1215. g ule de bumbsc, 810 ule) de floarea-soare Iu Rezuita, ©& principalele surse de aciai gayi nesaturai sint uleiurile vegetale. 15— 20 g de lei se porumb sa de Hloarea-soa- reluh asigura necesitatea diuena in_acesti acizi si aproximatiy 50% din necesitatea de ‘ocolerl (vitamina E) Cele mai pretioase lpide de origine anima 1 se considera untul 51 grasimea de pore de acces ele vor fi folosite in alimentatie in anita ceva. mai mari Pentru a preveni obezitatea,alerosclerora boala hipertonica la persoanele In virsta Se recomanda, ca in ratia alimentara si se miesoreze cantitatea general’ de grasimi si sa Se mireased cea de uleiuri vegetale, Dieta bogata in praduse lactate, legume si pline din fina mageata influenteaz’ pozitiv asupra metabolismulul, inelusiv asupra celut colesterinic, Bolnavilor de obezitate, atero- selerozi, diabet Ii se recomanda 0 cantitate sporita de uleiuri vegetale in ratia alimentara diurna (pind la 25—30 g) Glucidele Cea mai mare parte din alimente o consi tule glucidele, care sint s1 sursa prineipala de energie. Normativele igienice recomanda, ca cantitatea de glucide din ratiaalimenta Sa constitsie aproximatiy 56% din valoarea caloriea necesara — circa 340520 g {vedi tab. 18). Raportul optim dintze nutrient, aadied dintre proteine. glucide si lipide este de Vets sau 1:0.8:5. Cantitatea maxim de glucide din rafie poate fi de 600700 g. Daca aceasta limita se depaseste, alimenta fia devine excesiva, Daca, insa, ele consti- tie mai putin de 100—120 g, se deregleaza procesele-de-oxidare_a_lipidelor, dups eum um cara In focut glucidetor». Cantitatea totala de glucide consumata 4e organism se prezinta astil : amidon (80— 85%), care se digera mai lent si aproxima tiv 15% (adulli), 20% (copii) sub forma de zahar, care se absoarbe repede in tubul digestiv. Zaharul da alimentelor gustul dul- ce, actioneaza binetacator asupra sistemulul nervos, restabileste_repede si spores te Tapacitatea de-suned ‘Unele date confirms, ci excesul de 2ahie rafinat in alimentatia oamenilor de virsta rmedie gi tnaintata provoacé hipereolesterine mnie, favorizeaza obeaitatea. De aceea, persoa nele in virsta si cei ce duc un mod de viata se- dentar trebuie sé limiteze consumal de za- har (pind la 40—60 « pe 2i), deoarece exce sul de zahar duce la dezvoltarea aterosclero- sei. Investigatile efectuate confirma, ea una din cauzele cari dentare este cresterea canti- tatiide zahar si duleiuri foleste Gihicidele care sint lactoza din lapte, feuc- toza din fraete, pomusoare si mierea de albine ‘nu manifesta calitsi eterogene. Alimentele trebuie sa confina conttaiea necesari (20—25 g) de celulozs si pectine Celuloza, iritind mucoasa tubulut digestiv, urbuie ta secretin digest’ si peristaltic “intestinelor, De asemenea fixind apa, ea ma- reste volumulalimentelor Inghifite i asigura Consistentanecesara pent defies fermen filor-asupra.chinalgialimentar. Celuloea Conirbuie la dezvotarea bacterllor bifidum acestea inhibind dervaltarea microorganis: Melor.puttellante gl palogene, producind Unit aminoaciei-necesari st vtarinee din fFupul B. Peclineleleaga surplusul de coles de. grelesi-tnele-substante ahs ret iares or regs Unii savanti, bazindu-se pe datele studit lor epidemiologice, au ajuns la concluzia ca delicienta de glucice vegetale (celuloza) poate duce la patologit (hemoroizi, eonstipa tii cronice, diverticuloze intestinale, ern, pendicite, cancer intestinal, colelitiaze, i pereolesterinemie, oberitate, diabet,disbacte ota intestinala 3. a.) Cantitati mari de céluloza confine mazé tea (5.7%), fasolea (3,995), faina mascata (128%), legumele (0.7 1.5%), pomusoa rele (24%), Iructele (0,8—1%). Pomusoa rele, legumele si fructele contin multe pec tine (0.5—1,2%), Principala surs de glucide o constitu produsele grammee (00-70%). egumete cu pasta (pind 1a 95%). tegumele, fructele si pomusoarele (220%). Produsele graminee confin in fond amidon, legumele — amidon (cartofii) si zahar {morcovul, sfecla s. a.) Fructele si pomusoarele —fructoza i pec tine Sarurile minerale Nutrientale (proteinele, Hipidele 35 gluci- dele} sint aleatuite in fond din carbon, oxi- agen, hidrogen si azot. Dar compozitia minera- Tro constituie mai mult de 60 elemente chimi- ce. Unele — spre exempli Ca, Mg, P, Na, C Ci 5. a. intra in componena fesuturilor Ia ccaniitati relativ mari gi se numese macroele- mentele, aliele — in cantitafi: mai mic. Da ced aceste elemente sint in cantitati mai mici de 001 g/kg, ele se numese microelemente La cle se reera Fe, Cu, Mo, Mn,Co g. a. E do Vedita deja importana ou numai a macroele tentelor, ci si a multor microelemente, care, desi in cantitali neinsemnate, trebuie 3a fie introduse regulat in organism cu alimentele Saturile minerale din orgarism au multi pile funetifiziologice. Unele sint principalele 118. componente ale oaselor gi tré in componenta fermentilor, hormonilor, vitaminelor si altor substante fiziologie acti- vve, au functia de catalizatori ai metabolismu: Jul interstitial sau sint parti componente ale secretiilor. Substantele minerale mentin la ni- velul necesar presiunea osmotica si concen: trajia ionilor_de hidrogen din_organism Carenfa mor substanfe minerale in ali ‘mente provoaca madilicari patologice in orga- nism, Spre exemplu, insuicienta de caleiy sau fosfor deregleaz procesub de minerali- zare a oaselor La copli, provoaca osteoporoza sat. osteuiftalacia la adulfi, carenta de iod duce la dereglarea funetiei glandei tiroide, de fier sau cupru — Ia dereglarea hematopoe- zel si a sintezei de hemoglobina, carenta de fluor — la atenuarea structurii emailului si la sporirea morbiditatii de carie dentars, et Sursa principald de saruti minerale o eon stituie alimentele intr-o masura mai mica — apa potabila, Numai in cazuri aparte can- titatea de microetemente dia apa 0 poste de- pasi pe cea din rajia alimentara diurn, ‘In special aceasta, se refera la fluor, iar Intro masura mai mica — la alte microele- mente Alumentatia mxta, vanvata, care conne ‘mai multe feluri de produse alimentare ani- male si vegetale asigura in intregime nece- sitatea organismului in séruri minerale, in afara de clorura de natriu. Un adult are ne voie de 5—12 g de sare de bucatarie pe zi, In caz de transpiratie abundenta necesitates in sare ereste considerabil (pina la 25— 80 g). Deourece necesitatea organismului In sare de bucdtarie variaz’, oamenit o folosese intr un anumit surplus. din eopilacic obisaw indu-se en gustul Sarat al bucatelor. Caleiul in cantitati mari intra in compo- nenfa oaselor si ligamentelor, influenteaza excitabilitatea neuro-musculara, procesul de coagulare a singelui, de asemenea este nece- sar pentru multe alte procese fiziologiee. Car titatea de calcu In ratia alimentard diurna ¢ de aproximativ 0.8 g pentru adulti si | g— pentru copii de virsta prescolara, pentru co- bii de virstd scolara — 1.11.2 g, pentru ie. meile gravide in perioada a doua a sarci si pentru cele care alapteaza necesitatea calciu e de Ia | pind la 1,5 g (vezi tab. 24) Sarurile de fosior, lipidele si compusi acidului oxalic Influenjeazi negativ asimila: rea stirurilor de calciu, toate aceste substaTabetul 24 Canttatile de saruri minerale (mg) consumate pe 21 et viet cates [ertarbnene} Far 13 tani soo] a0] a | 5 46 unt 500} 00 | 60 | 7 Ftatuns | 800) 500 | | 10 1-3 ani 00 | 00 | 150 | 10 45 ami 1200 | 1450} 200 | 1s Fat ani 110 | 1650 | 250 | H18 thaiety 100 | i800 | gon | N18 (fete) 1110 | 1650 } 300} 8 UIT (adolescent) | 1200 | 1880 | 300 | 18 14-17 (adoteseente) | 1100 | 1650 | 300 | 18 Barbatt ‘800 | 1200 | 400 | 10 Feme! 00 | 1200 | 4o0 | 1s sravide tooo | 1300 | 450 | 20 are alapteaza | 1000 | 1500 | 450 | 25 formind compusi insolubili. Raportul optim de saruri de calein gi fostor din ratia alimen: lard se considera 1: 1.5 sau 1:2. Unele pro duse_alimentare —piinea. grisul. carte cart contin relalis putin calciu si mult {osfor. O canttate mare de siruri de ealciu sor digerabile contin laptcle si produsele lactate. tot ele continind relativ’ putin fosfor De acees, pentru a asigura organismul ew cantilai necesare de saruri de caleiy, ralia alimentara zilnica va confine produse lactate. De fapt © grou de asigurat necesitatea in caleiy, fara a include in ratia diurna 400— 500 mi de lapte. O cantitate relativ mare de ‘alciu contine varza gi spanacul Fosiorul intra. in componenta rucleici si a. proteinelor, are o mare im- portanfa in metabolismul interstitial. Multe Situride fosfor contin oasele,jesutul museu- lar gi cel nervos. Se considera, ci fosforul trebuie 5a fie in ratia alimentars in cantitatea de citea 1.24, pentra femeile gravide si care alaptea- a 15 6 Fierul € 0 parte componenta a femoglo- ‘inei si a lermentilor oxidativi. Necesitatea in lier pentru barbati e de 11.5 mg pe zi, dar, deoarece se asimileaza numai aproxi mai 10% din cantitatea introdusé de fer, faseaste trebute #8 fie de [0-15 mg. Femeile in mersiruatie au 0 necesitate mai mare de ir — 2-28 (20-28) mg pe zi. Cu laptele ‘se climina cirea 0,5 mg de Tier, de aceea ne- -cesitaea femeilor care alapteazii e de 2.5 mg 2i.In perioada a doua a sarcinii necesi tea in fier Ia femel atinge 3(30) mg pe ai De asemenea necesitatea in-fier la copii € mare, pentru eei de la 6 luni pina Ta 12 ani ea constituie 0,7—1,8 (7—18) mg. Investigate eleetuate in, ulti ani in mai multe farivaw constatat, c& deficienta de fier i ilimentate e un fenomen destul de raspindit, mai Sine printer Yomnile de viests.reprndactiva, te imeile"gravide i copii_de_vitsta de 618. lun, Care se alapleor mmai ex lapte: Laptele de mama confine 0 eanitate mica de Hier, dec el nua gurd.necesitatea copilulu in acest element ‘Conform datelor O. M.S. im fare incurs de dezvoltare de anemic. fierodeliitars de origine limentara sufera circa 617 % de Barba, 15 501% de femei de virsta reproductiva 81 20--80 9 din femeiie.gravide. De. anemic lievadeficitard femelle grave suferd mai des t perioada de fara si primavara tmpurie, fat explieabil prin necesitatea lor sporita in fier specticul alimenta- Inte toate aeeslen defeplind sintera hemogobine Contin Tier produsele alimentare de 0 gine animala si vegetala, numai ca cel din Produsele animaliere se asimileaza mai usor. Tncluderea in rafia alimentara a carnit $i altor produse alimentare animaliere contri buie 1a wsimilarea fierului din produsele ve ketale. Relativ complet se asimileaza fierul care il contin merele. Necesitaiea fiziologied @ organismului in aite microslemente ¢ urmatoarea : (in. mili grame pe zi): iod — 0,2, fluor — 2—3, cupru — 2—25, mangan — 5—6, cobalt — 0,1--0.2. niche! — 0.60.8, molibden — 0,2— 0,3, zine 10—12, Cantitatea de microelemente din produ- sele de origine animalé si vegetal’ variaz’ mult in dependenta de specificul geochimic al localitati,caracterul si componenta.chi= imicd @ solului. Carenta de iod in sol, apa si produse ali mentare poate cauza gusa endemici, una din cele mai raspindite endemii_ geochimice. Todul € neeesar pentru sinteza tiroxinei, hormonului glandeitiroide. Asigurarea insu ficienta a organismului eu fod duce Ia de- reglarea functiei glandel tiroide si la apari ia gusei endemice. In conditii obisnuite ne- cesitatea organismului in iod e In limitele de 150—200 meg. Principala sursi de iod pentru organis: mul uman 0 constituie produsele alimentare vegetale. ‘Mai frecvent gusa endemica e raspindita in adincurile continentelor, departe de mari, deoarece aceste regiuni sint sarace in iod De asemenea sirace in iod se considera re- 119giunile muntoase, unde depunerile atmoste- rice spala intens iodul din sol. Investigatiile efectuale in tard au consta: tal, ca sint gi alte raioane cu caren de tod {insule), spre exemplu, regiunile cu sol de turba, In aceste zone gusa endemi ‘mai latent sau sub forma usoard. In URS. S. in zonele endemice se face profilaxia boli si asanarea populatiei, adau- gindw-se iodura de potasiu In sare tn canti: talile necesare pentru asigurarea organis. mului cu 200 meg de iod (in l0—15 g de sare). La pastrare iodul din sare se pierde, de aceea controlul si restabilirea lui in sarea de bueatarie sint necesare Una din mésurile auxiliare este aprovi zionarea regiunilor in cauza cu produse ali- mentare transportate din zonele eit canti- tafi optime de iod sau folosirea produselor alimentare marine, bogate in od Vitaminele Savantit Nv 1 Lunin, V. V. Pagutin, H, Eitman. C. Funk au studiat proprietatile unui gir de substante, pe care le contin pro- dusele alimentare, si le-au numit vitamine. Vitamine sint substantele organice di- verse dupa structura chimica, eu greutate moleculara micé, care manifesta o activitate Tiziologica foarte activa in cantitati micl st au 6 mare importan{a pentru. metabolism, Vitaminele se sintetizeaza in fond in plan- te. Organismul uman le obfine nemijlocit din alimentcle vegetale sau indirect — din produsele alimentare animaliere, acumulate in plantele pe care le manincd animalele. Microflora intestinalé a omului si a anima- Telor erbivore participa la sinteza vitamine- lor grupului B. Calciferolii se sintetizeaza in organism din provitamina 7,8-dehidroco- lesterina, pe care o confine derma, datorita actiunii razelor ultraviolete. Vitaminele indeplinese in organism func tia de catalizatori. Imbinindu-se cu protel hele, ele formeaza fermenti si iau parte la diverse reac{fi fermentative. Anume prin aceasta funclie poate fi explicata importanta mare a acestor cantitati de vitamine, Cantitatile necesare de vitamine sporese procesele de constructie si regenerare a (e- sutufilor, inlesnesc decurgerea normal a proceselar metabolice si le menfin la nivelul optim, chiar gf in eazurile, cind organismul trebuie s opund rezisten{a factorilor externi 120 lecurge, nocivi. De aceea se consider’, e8 © mare im- portanta © are nu numai profilaxia hipovi- taminozelot, dar si asigurarea organismulul cu cantitatile optime de vitamine. Daca pentru profilaxia hipovitaminazelor C trebuie 10-15 mg de vitamina C, pentru asigurarea necesititii optime a organismulu) fe nevoie de 75—100 mg. In tabelul 25 sint Prezentate necesitatile diurne de vitamine, in dependents de lucrul efectuat (energia con- sumati) si de virsti: Necesitalile in vitamine pentru femeile ravide sau care alapteaza sint maj mari ca cele obisnuite : tiamind 2,5—3 mg, riboflavi- 18 — 0,708 mg, avid nicotinic — 20-25, piridoxina — 35-4, acid ascorbic — 100— 120 mg pe zi. Din punct de vedere al alimen- taliei echilibrate ¢ mai rational de a caleula cantitijile necesare de vitamine, reiesind din valoarea energetica a ratiel alimentare diur- no. Ratia alimentara de 4187 kj (1000 keal) trebuie sa fie asigurata cu 25 mg acid ascor- bic, 0,6 mg tiamind, 0,7—0,8 mg riboflavina, 6,6 mg acid nicotinic. Daca ratia alimentara confine indeajuns tiamind, riboflavin si pi- ridoxina, acidul nicotinic 'se sintetizeaza in organism, din acizi aminict (1 mg de vil mine din 60 mg de aminoacizi. pe care ti con- lin 6 g de proteine vegetale sau 4.3 g de pro- {eine animaliere — echivalentul niacinic) Necesitatea diurnd in retinol © de 1— 1,5 mg, din care 0,3 mg trebuie sa fie sub forma de retinol net, iar restul — sub form’ de provitamine A, -carotina. | mg de retinol este echivalent eu 6 mg de carotin (echivar lentul retinolic).. Necesitatea de vitamine creste In car de eforturi fizice sau neuropsihice (tiamina, acizii ascorbic $1 nicotinic}, hipertermie sau boala, urmata de febra (tiamin’, acizii as- ccorbie si nicotinic), 12 luerul in mine (acidul ascorbic, tiamina, ealeiferolii), in caz de ac fiune a Substanjelor toxice (acidul ascorbic hic, tiamina, riboflavina, caleiferoli), in tim pul administririi unor medicamente, spre exemplu, a sulfanilamidetor sau salicilate lor. Antibioticele, inhibind microflora intesti- nala, de asemenea influenjeaza negativ asupra metabolismului vitaminic. Necesitatea in vitamine creste in caz de boli infectioase (tubereuloza, dizenterie, Jifterie, bruceloza), dereglari endocrine, boli ale tubului digestiv (e posibila dereglares absorbtiel vitaminclor si dupa interventii chirurgicale)Tabetul 25 Consumnul diuen de vitamine pentru diverse grupuri de populatie eS, Tage he Pra “Niggas Aone Birbali api de munca Tis-19.ani ‘i 2 1 30 8 io as 080 3 is 3 Wis 29 8 2a % 0-39 "7 2 2 40-50 ur 19 o M1 18-29 to 22 80 2-8 Le 22 8 50 rg Pa 4 W i839, 22 20 2 019 22 25 90 0-30 Pa 24 36 Vv 18-29 26 3 108 038 28 29 toe W059 23 27 98 Barbatii de virstainaintata 74 an i 16 8 TB ete ie a 80 Copii 13 huni 03 5 0 a o4 6 35 m2 0, 7 0 128 ani us 0 5 $58 ani foe 12 50 70 La i oO 113 (aie) Us 8 7 17 adolescenti) tu io 5 Insuficienta unor vitamine provoacé de- teglarea functiei sistemelor fermentative, in componenta cirora intr’ aceste vitamine. Carenfa neinsemnata de vitamine se mani festa prin oboseala precoce, scatlerea capa- tat de munca si a rezistenjei organismu: lui, jar in perioada de erestere — prin ine tirsierea dezvoltarii_organismului. Diag: ‘nosticul precoce al starilor de hipovitami- haze este dificil din cauza simptomelor ne- clfice si uneori necesita investigatii spe- le, Insulicienta evident ce vitamine se ianifesta prin simptome specifice pentru ‘igeare hipo- sau avitaminoza aparte. Unii autori atrag_atenfia asupra echi- librului de vitamine. Surplusul uneia dintre cle si insuficienta alteia se poate rasiringe negativ asupra intregului metabolism 3i pina la urma nu poate atinge efectul aglep- tat. Desi necesitatea organismului in vitamnine we a fi modesta (in miligrame), totu: asigurarea cu ele nu e dintre problemele ugoare. In caz de alimentalie variaté organismul uman se asigurd deplin cu toate vitaminele niecesare, pe cind alimentatia omogend sau limitata din cauza bolii poate provoca 0 ca- ren{i de vitamine aparte sau a mai multora {(polihipovitaminoze) Cantitatile de vitamine variaza in orga: fnism, in dependent de anotimpuri. Limi- tarea cantitajilor de iructe, legume si pomu yoare iarna si primavara, pastrarea inde- lungata a produselor alimentare duce Ja hi povitaminoze. Spre exemplu, cantitatea de acid ascorbic iarna seade in cartofi de la 0,25 pina la 0,07—0,1 g/kg, Cantitatea ‘de vitamine scade considera: bil la pastrarea si prepararea culinara nera- tional a produselor alimentare. Cea mai inconstanté este vitamina C, mai stabili sint relinolu! s1 amina, aproape ca uu se distiuy riboflavina, piridoxina, calciferolii, tocofero lul, filochinonele. Cantitatea de vitamine din alimente este variabilé permanent. In produsele vegetale ea depinde de soiul de plante si de con«de cultivare, in cele animale — de conditiile de intretinere @ animalelor si de anotimp, Spre exemplu, cantitatea de acid ascorbic In diferite soiuri de mere variaza de la 0,01— 0,02 pina la 0,16—0.18 g/kg, Spre deosebire de avitaminoze, hipovt taminozele sint mai frecvente. Prin cerceti rile ficute in Suedia si Norvegia asupre unui numar mare de copii s-a constatat, ¢& in lu- nile de iarna si primavara de hipovitaminoza € suferd pind la 80-90 % din copii. Fara indoiala, ci de hipovitaminoze sufera in aceasta perioads sf adultit In U.R, S. S, problema asigurarii popu: Jatiei cu vitamine se rezolva prin depistarea i raspindirea cit mai larga a plantelor bo- gate in vitamin, prin crearea unet industri Solide de productie » vitaminelor, prin im hogatirea alimentelor atit cu vitamine nati rale, cit si cu preparate de vitamine. Astiel, putem spune, ca in fara noastra exista condifii nu numai pentru proiilaxia hipovitaminozelor, dar si pentru asigurarea necesitatilor optime ale populatiel in vitami- ne. Organele ocrotirii siniitatii, indeplinind fuunetile de control (inspectia sanitara asupra alimentatiei) si educative (educatia sari tara), realizeazd si respect aceste posibi itati'si condi Din cele clteva zeci de vitamine cunoseu- te, in manual, in fond sint descrise numai cele expuse in tabelul 25. De regula, orga nnismul uman, fiind asigurat eu aceste vita mine, obtine $i cantitatile necesare ale celor lalte. Vitaminele se impart in hidrosolubile — acidul ascorbie, vitaminele grupului B (tis mina, riboflavina, pitidoxina, cobalaniuele, acidul nicotinic §. a.) si liposolubile — re- tinolul, ealeiferolul, tocoferoli, filobinonit ‘Acidul ascorbie (vitamina C). Importanja fiziologica a acidului ascorbic e determinata de participarea lui la procesele de oxidare si reducere. Necesitatea organismului in aceasta vitamina e de la 70 pind la 100 mg pe 2i (vezi tab, 25), Conlinutul inalt de vita- mina C in produsele alimentare sporeste ca- pacitaten de munca, rezistenta organiemulul fala de bolile contagioase si agentii toxici, contribuie Ia regenerarea {esuturilor. Insuficienta parfiald a vitaminei C pro- voacd in organism C-hipovitaminoza latenta, care se manifesta prin scaderea eapacitatti de muncd, oboseala precoce, apatie si somno- 122 lenta. Ulterior (hipovitaminoza C. dezvol- tindu-se), apar hemoragit ginginale, cuta: nate. Hemoragii vaste subcutanate, intraar= ticulare, abdominale sau intrapleurale pot apirea in eaz de caren{i evidenta de vita: mina C, sau poate surveni o maladie grea — scorbutul, care se manifesta prin diatexa hemoragiea, Ia organiemele in ereptere — prin modificéri In oase. Hipovitaminoza € latent poate {i detetminata mumat eu aju- torul cercetarilor speciale — determinarea vitaminei C in singe, determinarea rezisten: {ei capilarelor ¢. a Principalele surse de acid ascorbic sint aarzavaturile, legumele, fructele si poma- soarele. Din toate acestea iarna drept cele mai importante surse se considera cartofi si varza. Comparativ cu alte vitamine. aci dul ascorbic e mai putin stabil. Una din cauzele destructiet vitaminel C este oxidarea ei. Destructia vitaminei C se accelerewza Ja inealzire, in mediul alcalin, in prezenta catalizatorilor — sarurile de cupru si de fier. Prezenta fermentului ascorbinaza de asemenea contribuie la oxidarea acidulul ascorbic. Din eele expuse reiese, c& 1 chiar in timpul prepararii culinare eorecte a prov duselor alimentare acidul ascorbie se pierde in cantitati considerabile, fapt, care mu tree hbuie neglijat Ia _aprecierea alimentatiet (tabl. 26) Tiamina (vitaming B). Tismina este 0 parte component activi a fermentului eo carboxilaza ; are o mare importan{i in me tabolismul glucidie al acetileoline! — mes Tabelal 26 Pastearea vitamine C in timpul prepariril cculinare a produselor alimentare (in procente fat ‘de coatinutul Initial din produscle erude) (éatirca tear be rosea Bors cu vared murata (fet tora) | 30 Borg pastrat pe pita Ferbinte 3 ore | 20, ‘ore io SupAtcu cartofi(imediat dupa pregatie)| 50 Sup cu carioll pastcald pe plits tier inte 6 ore urine Varza finets (1 oti) eu fierturs Fi Varas senzuta (inabusita) 3 Piceu de eartoli (zeama 2 Cartofi prajii taiatt man 55 Cartofi cursati fier (25 0 Cartofi tier in eoa}a. (dupa 6 ofe de pasirare) 30 Moreo' fierti 0hoidele) Piridoxing (vita mina Be) Biotina (vite nel) Acidul_parsamino- Deuce [vitaming Bi Acidul pantotenic (oitarna Bs) Inst By (oitamina Holina (vitemina Hotina Acidul foie {vitamina Bs) vitamina 8) 10, Filochinonele {witamina K) Vitamina P (flavor Caracterizarea unor vitamine La vitamina P ae releré Importams,fesiogea. a itamine!'B consis tn eng feapilorelot. Sursele de vitamina P sint accleay et Combinares acestor silamine intensities sctanea. lor itamina Prede cite 30 mg Tabetut 26 a. onli gi catehinele din produsele alimentare vegetale merea.Tunctiet normals $L pentru vitaming C Netesitatea divena in Intra. in componenta cofermentlor, care participa la metabolismul protec, ena de pirdoxina provoaca dertiatite neurotratc nervos. Se confine in aceleasi produse ca yi aeidul nicotii firea 2 mg. pentru femeile gravide gi mamele, care alipteaza ‘dereglari ale sistemului Necesitatea aiurna t me. Intré in componenta colermentlor. In lipsa else dezvolta dermatitele si alte Jealunt cutanate. In eanttatl mari 0 conlie Tieatul eh tu, drojdille. produsele vegelale, se_sintetizeaza_ in Iicroflorel. Cantitaten mare de oud mincate provoacd to faminose. acestea ‘apar’ in reaultatul compusulul sta (proteins de ou} 1 bioting. Necesitatea “Oiurnd In lipsa 6 se depigmenteaza pirul, animalele se ext nici, yalbenusurile de intestine sub influent mienze cauzate de Heat bil format din avidins Matpou 2 mg. remeaza. Se contine in multe produse alimentare de Origine animala.s) vepetala. (in drojdih cat, raminee, ete) tea in eomponenta cofermentilor, care reactioneas in procesul de transformare a holinel in aeetiholing. Lipsa acidulul pantotente provoaca neurite periferice In cax de insulicienta, se deregleaza funclia glandel tirade si 4 suprarenalelor. ml i Se confine in multe produse alimentare, ‘night, ua, serumbie, carne. Necesitatea dlurna Iniea in components’ fosiolipidelor ipsa inoaite te goareci ea in drojdl, tarite, feat, ‘ren 10 mg. normalizeaga metabotismul, lipid. ral in jurul ochilor, se lezeara globul oculat toting tn ule fone aliments vega animate ih fut. rich reier). Necesitates, diurna —- LO 1500 mi Prineipala functie fiziologiea — lpotropa Intra tn component fosiolipidelor, participa la: metab “revine dst Sintezata din metioning, dar uneori aceasta sinters se deregleara. Se contine Sin praduse slimentare de origite voxel albenusuri de ou, in reie, leat, produse graminee, carne. Necesitatea diurna 50-500 mg, E necesar pentru hematopoezs tn lips ui apae ane Se contine In drojdil, cal, rinichi, verdesta, mai pul Inetate, Se sintelizesra in intestine in cantitatile hes trofia grasi a ficatulul. olism lpidic, Poate fi a, in eantitati mari, in mia. Mult vitaming Bs ina in peste st produse vesare. pentru ‘organism. Insuficienta proteica, administrarea. sullanilamidelor provoaca hipofoliemie si aneinie. Necestatea diurna 0,209 mg. in lipsa et ce deregieass hemaiopocze sh se deavolts contin in feat, care, oud. lapte, Insuvienta de vi azul excluderit absolute din’ alimentatie a produsel Necesitatea diurna — 0008 mg. anemia pernicoass. Se ind Biz poate surveni im lor de oigite animal Partieipa la sinteza protrombines, necesare pentru coagularea singel. In exz de insuticienta a acestel vilamine In singe scade numaeul-de trombocite, se mareste predispocitia la hemoragit, feat, Tato eantitate mice poate fn ond st lapte. Se imierotiore intestate, Necesitatea diurad Sursele de vitamina C zarzavaturile sintetizeaza eu ajutorul 02-03 mg. iatorului excitafiei nervoase. Insulicienta de jamina provoaca in organism o oxidare in: complet a acidului piruvie gi lactic — pro- duselor de dezintegrare partiala a glucidelor. Carenta mare de tiamina provoaca boala beri-beri — polineurita alimentara, care se manifesta prin polineurits, extenuare gene ald, senzatia de slabiciune in picioare 3i mersul nesigur, ulterior — paralizi Hipovitaminoza B, se manifesta prin 123, reSSS ent oboseald precace, tahicardie, lips de potta de mincare, constipati, dureri in_-muschii gambelor 1s palpatie. Necesitatea in iamina creste in caz de incordare mare neuropsi- hied, de actiune a 2gomotului st vibratillor Jn timpul tuerului in sect termice, in eon ditile de clima torids sau rece Prineipalele surse de flaming sint produ sele gramince si legumele cu pasta. Deose- bit de multa tlamina contine membrana si germenele gramineelor. Surse suplimentare de tiamina sint ficatul, rinichi, galbenugu- File de ou, carnea de pore. Multa tiamina contin drojdille uscate si cele de bere Tiamina e rezistenta la ac{iunea acizilor si la caldura. La coptul piinii se distruge irea 10-30% de tiamina, iar adaugarea substantelor bazice inlesneste destruciia i Tnsuficienga de tiamina In ofganism poate {i constatata numai in caz de alimentatie nerafionala, daca timp indelungat se con- Suma piine din Taina de ealitate superioara, paste Tainoase, erupa de gris, zahar, orez decorticat 5. a Necesitatea diurna de tiamina e de 1.5— 26 mg Riboflavina (vitamina By) de asemenea este 6 parte componenti a fermentilor parti ‘pant la metabolisi, este necesar’ pentru sinteza proteinelor si lipidelor, pentru per- ceptia vizuala Insuficienta de vitamins B; provoacd hic poribotlavinoza Pentru hiporibotlavinoza ¢ caracteristies heiloza.— care se manifesta prin modificari ale mucoasei din eolfurile gurit si portiunile alaturate de picle, aparitia exeme: seboree e nas, dupa urechi. Ultertor survin modi Tieari ale aparatulsi vizual — fototobie, lactimare, cheratita. Uneori se observa alo. petia intensi, dereglari ale -hematopnezes Surse de rihatlavind int ficatul, ri nichi, inima, galbenasul de ov, pastavoasele, ccarnea, gramineele, laptele; deosebit Je multa riboflavin contine drojdia de bere Necesitatea diurna de riboflavina e de 20-30 mg. Acidul nicotinic (vitamina PP). Dupa actiunes sa biologicd aceasta vitamina e Strins. legata de tiamina si aminoacidul iptofan. Tnsuticienja masivs de acid nico- nic provoaca pelagra. Simptomele speciti- ce, relativ impurii ale pelagrei sin: glossita, stomatita si diareea istovitoare. Ulterior pe Dortiunile de piele expuse soarelui apar pete 128 de un bronz Inchis — dermatoze, mai tirzia se dezvoltipsihoza. Deci, pentru pelagra sint caracteristice simptomele a trei D — diateea, dermatoza si dementa Ratiile alimentare obigmuite ale popul tet contin cantita({ sulicrente de acid nico- tinie, care se confine in graminee, legumete cu pastai, carne, ova gi legume, Multa vita mina PP conjin drojdiile, fieatul, rinichiul Tn caz de administrare a unei doze mari de acid nicotinic apare o reactie vasculara — inrosire a piel, fejel, senzatie de arsurd, neliniste. Aceasti reactie trece destul de re: pede, fara a pricinui organismului vrewn ri. Necesitatea diurna in acid nicotinic e de 1725 mg. Retinolut (vitamin A). Aceasta vitamin’ contribuie la cresterea organismului. In ala rd de aceasta, retinolul e mecesar_peniry menfinerea tegumentelor in stare normali i pentru sinteza rodopsiei. Vitamina Ao confi numai produsele de origine animal, lar provitamina A (carotina) — produsele vegetale ‘Unul din simptomele timpurit speciiice pentru hipovitaminoza A este sedderea ca- pacitatii de adaptare vizuala, mat ales Ja Intunerie si in amurg — hemelorapia. Parar lel cu aceasta se observa o uscdciune a pie lif, cheratizarea folieulelor_piloase, hipes- cheratoza. Mat tirziu, in stadiul mai avansat de avitouninozd A se lezeaza corneea, se dez- volta xeroitalmul si cheratomalatia. Alteor, fin cavza supradozarii retinolului se dex volti hipervitaminoza Ay aceasta maniles- Uindu-se prin pruris cutanat, dureri in oase, marirea ficatului 3. a Pradusele bogate in retinol sint. untuca ide peste, iicatul de animale si de peste, lap- tele $1 produsele tactate, gaibenusurile de ou Plantele de un verde intens sau de =~ loare portocalie contin caratina, eare se trans: forma in organism in retinol, Mulia caro- tind contin morcovit rosii, ardelt grasi. spa nacul, mazarea verde, Salata, bostanl, cai- sele, curmalele, rosiile. Daca din aceste pro- duse se pregatesc bucate cu ulei, asimilarea carotinel si a retinolului se inlesneste Desi intr-o masuri mai mied decit ac dul ascorbic, retinolul se distruge, fiind dat la aer i sub actiunea luminit solare. El de asemenea e supus destructiel la in- vechirea grisimilor. Carotina se pastreazi bine in fructele si legumele useate in condifit de vacuum, in muratusi si fructele con- servate in boreane, Necesitatea diurnd in retinol pentru fe- eile gravide $i care alapteazi este de 2 mg Tocoferolii_ (vilamina E) sint necesari pentru mentinerea integritatii si tunctiei memhranelor eelnlare, mitecondriilar 5: iz0- somelor, Vitamina E contribuie la funcjia de reproducere, normalizarea si stimularea functiei musculare, au o actiune de antiox: dan{i. Tocoterolii protejeaza lipidele celulare de oxidare si se formeazi radicali activi, acestea la rindul siu inactivind fermentit, vitaminele gi acizii grasi nesaturafi. Conform ipotezei Iui Harman, procesele de imbatri hire sint in dependenta directa de radicalii activi, Vitamina E este termostabilé, Necesitatea diurné a maturilor in toco- feroli ¢ de 15—20 mg, a copiilor — 0,5 mg la kilogram. In caz de solicitatit fizice (in special la sportivi) cantitatea de vitamin E trebuie sporita pina la 100—200 mg. Sursele principale de tocoferoli sint : uleiul de floa- rea-soarelui (60 mg la 100 g), uleiul de po- rumb (148), de bumbac (90). Cu. mult mai putina vitamind E contine ficatul (6), carnea de vité (2), untul (3), laptele (0,15), sla tina de pore (2), pastaloasele (4), legu- mele (1,5—2 mg) Calciferolii (vitamina D). Importante sint proprietatile ci antirahitice. Vitamina D se confine in cantitati mal mari tn untura de peste si in galbenusul de ou, in cantitati ‘mai mici — in lapte gi unt. Organismul se sigur cu aceasté vitamin’ pe contul sinte- 2¢] In tegumente sub actiunea radiate ultra- viglete solare Tn 2onele polare si in cele en clima temperata omul umbla imbracat timp Indelungat, astiel 90% din supraiata cuta- anata fiind acoperita. In astiel de conditit e nnecesar de facut bai cu raze ultraviolete, folosind eu acest scop surse artiticiale, sau administrindu-se holicalciferol (vitamina Ds) in eantitate de 500 U. I. pe zi. Deasebit de niecesari sint caleiferolii pentru copii si pentru dull, care se alla in condifiilipsite de ra diatie ultravioleta naturals (mineril, Iuera torii metrourilor g. a). Informatia’ despre “alte vitamine este prezentata in tab. 26 a In afara de cele descrise, aproximativ 10 vitamine astézi se aflé inca in studiu Alimentatia mixta Alimentatia mixta se considers drept cea mai rafionala pentru organismul uman, deoa rece il asiguraé cu toate substantele nutritive necesare. Alimentatia mixta permite sé se varieve mai mult hrana, sé se imbunata eased proprietatile ei organoleptice. In acest caz alimentele sint mai usor digerabile, se asimileaza mai bine, au un volum nu prea mare, nu provoaca fermentarea intensa in intestine. Organismul uman (structura din {ilor, a tubului digestiv) este deplin acomo- dat la asimilarea alimentelor mixte. Din toata cantitatea de alimente 25—30 % din valoa tea lor energetica revin pe contul alimente- lor de origine animala, iar 7075 % — pe contul alimentelor vegetale. REGIMUL ALIMENTAR Prin regim alimentar infelegem luarea imesei la anumite ore si repartizarea rajionala a ratiel alimentare diuene conform meselor La recomandares unui oarecare regim ali mentar, trebuie si Iudm in consideratie spe cilieu! activitati de munea, regimului zile, Virsta, deprinderile si partiularitatile indie viduale ale omulul* Se ca ack ‘masa se ja permanent in acelasi timp, apare um reflex alimentar conditionat, care contr bie la sporirea poftei de mineare si a di gerarit alimentelor consumate, $i, invers, daed omul maninc& neregulat, functia tu Dului digestiv se deregleaza, intautafindu-se si incetinindu-se astfel digerarea alimentelor Si devenind una din -cauzele gastrtei ronice, a colitei gi altor boli ale tubului di: esti Intervalurile tire mese nu trebuie si depigeasca 45 ore, deoarece, daca ele sint tmai mari, funetiairtativa a scoartei cerebra Je seade, se deregleaz funclia coordonata a glandelor tubului digestiv. S-a constatat, cao asimilare mai bund a alimentelor si deci, 0 capacitate mai bund de munca 0 au Persoanele, care maninca de 4 ori pe zi eu Intervalul intre mese de 4 ore. Asttel de in- fervaluri sint strict necesare pentru copii Pentru persoanele, care electueazs Iuerul fi ic greu, pentru mamele eare alipteaza st Pentru bolnavi. In celelalte caauri aceste Intervaluri pot fi de 48 ore. Deei, mai re comandabild © masa de 4 ori pe zi. Mai p {in rational e regimul alimentar din 3 mese 125,pe zi, deoarece In intervalurile relativ lungi poate aparea senzafia de foame bruset, care Ta unele persoane este insolita de dureri de cap, senzatie de oboseala si alte simptome ale hipoglicemiel (micyorarea cantitajii de glucoza in singe). Repartizares canitatil gi Yolumului de alimente dupa mese trebuie SH se facd fininduese cont de urmatoarele considerente. Dejunul trebuie s4 asigure organismul cu toate substanfele nutriente ca rezerva pentru activitatea de muncé eventuala si tr buie s4 constituie aproximatiy 20—30 % di valoarea energetics a ratiei diurne. Deoarece este necesara excitarea centrului alimentar din scoarja cerebral, la dejun se recomanda bucate cu calitsti gustative bune si-obliga toriu bauturi fierbinti — ceai, cafea, cacao, Tn dependents de munca efectuata, mi- cul dejun (In caz de alimentatie de 4 oi pe i) poate constitui de 1a 10 pina la 25 % din ratia diurna Prinzul constituie cam 30—40 % din ca- lorajul diutn si e recomandabil sa fie luat dupa ziua de munea. O micé odihnd pina la masd creeaza condiii mai favorabile pentru tigerarea ulterioara a alimentelor. Produsele alimentare, care contin multe proteine, excita sistemul nervos, de aceea aga alimente cum sint pestele, carnea, pastdioasele trebuie sa fie incluse anume la prinz, Maj potrivita din punct de vedere fiziolo- gle se considera urmatoarea succesiune a bueatelor la prinz: aperitivul rece, supa calda, felul al doilea de bucate (eald) si de- sertul. Aperitivul, mai ales cel picant, pro: voacd eliminarea sucului gastric. Felui intti de bucate confine substanie extractive (su- pa de carne, pepte, oase, legume, eluperct), mateste secrejia sucului gastric, pregatind astiel tubul digestiv pentru bucate noi Felul al doilea, aledtuit de obicei din ali- mente mai concentrate, semiconsistente, himereste in stomacul deja ,pregatit”, adica cu o cantitate sufieienta de Sucuri digestive. Felul al doilea de bucate dio senzatie de satisfactie, dar, dupa cum mentiona I. P. Pav- lov, masa trebuie 58 sitrseasca cu o senzatie de Satisfactic, accasta obtinindu. sc pe contul desertului, Cina va fi ugoari, va confine nu mai mult de 15—20% din valoarea calorica a raliel alimentare. Ea trebute sd fle aleutuita din bucate usor digersbile, care nu excita sistemul nervos. Aceast proprietate 0 au bu 126 catele din glucide gi lapte. Cina trebuie sd fie uata cu 1,5—2 ore pina la somn, deoarece masa mai Urzie poate influenta negativ supra somnului, fScindu-l superficial, ne- linistit. Dac se Iuereazd in schimbul de hnoapte — e recomandabil urmatorul regim alimentar : cina — 25—80 % din rajia diur- 1nd, micul dojun noaptea — 20—18.%, de- junul dupa Iucru — 20%, prinzul — 35— 40% Regimal alimentar depinde de simul

S-ar putea să vă placă și

• Prezentare Teza Licenta..

  

  Document12 pagini

  Prezentare Teza Licenta..

  Inas Al Kafajy

  Încă nu există evaluări
• Prima Parte - Ce Trebuie Sa Stim Despre Implantul Dentar

  

  Document12 pagini

  Prima Parte - Ce Trebuie Sa Stim Despre Implantul Dentar

  Inas Al Kafajy

  100% (1)
• Grile Si Raspuns Corect La Ginecologie

  

  Document1 pagină

  Grile Si Raspuns Corect La Ginecologie

  Melorine Psyhadelic

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Reabilitarea Orala Imediata A Pacientului Edentat - GR 29

  

  Document11 pagini

  Reabilitarea Orala Imediata A Pacientului Edentat - GR 29

  Inas Al Kafajy

  Încă nu există evaluări
• Orto V-Curs 4

  

  Document24 pagini

  Orto V-Curs 4

  Inas Al Kafajy

  Încă nu există evaluări
• Examenul Clinic Si Manevre PT Anul III

  

  Document30 pagini

  Examenul Clinic Si Manevre PT Anul III

  Inas Al Kafajy

  Încă nu există evaluări
• Dermatologie Curs

  

  Document5 pagini

  Dermatologie Curs

  Inas Al Kafajy

  Încă nu există evaluări
• Insuficienta Hipofizara

  

  Document4 pagini

  Insuficienta Hipofizara

  Inas Al Kafajy

  Încă nu există evaluări
• Exam in Area Clinica in Orl

  

  Document49 pagini

  Exam in Area Clinica in Orl

  amarutza

  100% (2)
• Genetică - Cursuri

  

  Document113 pagini

  Genetică - Cursuri

  Inas Al Kafajy

  Încă nu există evaluări
• Curs 7 Alergice

  

  Document9 pagini

  Curs 7 Alergice

  Inas Al Kafajy

  Încă nu există evaluări