Sunteți pe pagina 1din 165

CAPITOLUL 1.

GENERALIT I

1.1. Obiect

Prezentul ghid se utilizeaz la proiectarea geotehnic a funda iilor de suprafa , funda iilor pe pilo i, ancorajelor, lucr rilor de sus inere, lucr rilor supuse riscului ced rii de natur hidraulic , taluzurilor i rambleelor.

Prezentul ghid are drept obiect prezentarea principalelor etape ale proiect rii geotehnice pe baza sistemului de reglement ri tehnice din care fac parte:

- NP 074 Normativ privind documenta iile geotehnice pentru construc ii

- NP 112 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare direct (Partea I: Proiectarea geotehnic a funda iilor de suprafa )

- NP 114 Normativ privind proiectarea geotehnic a ancorajelor în teren

- NP 120 Normativ privind cerin ele de proiectare, execu ie i monitorizare a excava iilor adânci în zone urbane

- NP 122 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice i de calcul ale parametrilor geotehnici

- NP 123 Normativ privind proiectarea geotehnic a funda iilor pe pilo i

- NP 124 Normativ privind proiectarea geotehnic a lucr rilor de sus inere

- NP 125 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la umezire colapsibile

- NP 126 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi cu umfl ri i contrac ii mari

- NP 134 Normativ privind proiectarea geotehnic a lucr rilor de epuizmente

Capitolele ghidului parcurg principalele etape ale proiect rii geotehnice, dup cum urmeaz :

-

Capitolul 2 se refer la evaluarea riscului geotehnic, cu utilizarea conceptului de categorie geotehnic .

-

Capitolul 3 are drept obiect investigarea terenului.

-

Capitolul 4 este consacrat elabor rii i verific rii Studiului geotehnic.

-

Capitolul 5 cuprinde elemente ale proiect rii geotehnice aplicate în reglement rile tehnice din ara noastr armonizate cu standardul SR EN 1997-1.

-

Capitolele 6

11 sunt consacrate proiect rii geotehnice a principalelor tipuri de structuri

geotehnice: funda ii de suprafa , funda ii pe pilo i, ancoraje, lucr ri de sus inere, lucr ri

supuse riscului ced rii de natur hidraulic , taluzuri i ramblee.

1.2.

Domeniu de aplicare

Prezentul ghid se adreseaz proiectan ilor, verificatorilor de proiecte i exper ilor tehnici în scopul facilit rii aplic rii prevederilor reglement rilor tehnice enumerate la pct. 1.1, cât i ale standardelor SR EN 1997-1 i SR EN 1997-2, împreun cu anexele lor na ionale, cu care acestea au fost armonizate.

1.3. List de simboluri

În prezentul ghid se utilizeaz urm toarele simboluri:

Litere LATINE

A

A

A

A

A

a

a

b

s;i

c

d

nom

a

aria total a bazei funda iei de suprafa aria efectiv (redus )a bazei funda iei de suprafa suprafa a bazei unui pilot suprafa a lateral a pilotului în stratul i aria comprimat a bazei funda iei de suprafa valoarea de calcul a datelor geometrice valoarea nominal a datelor geometrice modificarea adus valorii nominale a datelor geometrice

B l imea (latura mic ) a bazei funda iei rectangulare sau diametrul bazei funda iei circulare (cap.6)

b

B

b

l imea unei funda ii (cap.9) l imea efectiv (redus ) a funda iei (cap.6) l imea efectiv a unei funda ii (cap.9) valoarea de calcul limit a efectului unei ac iuni

C d

c coeziunea p mântului

c'

c u;d

coeziunea efectiv (în termeni de eforturi efective) valoarea de calcul a coeziunii drenate coeziunea nedrenat valoarea de calcul a coeziunii nedrenate adâncimea de fundare frac iunea din amortizarea critic (cap.3) adâncimea echivalent de încastrare

c

c

D

D

D e

d distan a dintre marginea funda iei i marginea taluzului (cap.6)

d diametrul sau latura maxim a sec iunii pilotului (cap.7)

valoarea efectului ac iunilor valoarea de calcul a efectului ac iunilor modulul edometric modulul de deforma ie liniar valoarea de calcul a efectului ac iunilor stabilizatoare valoarea de calcul a efectului ac iunilor destabilizatoare

E

E

u

u;d

E

E d

E oed

s

stb;d

E dst;d

excentricitatea componentei verticale a unei ac iuni totale fa de centrul de greutate al bazei funda iei de suprafa excentricitatea prin raport cu axa longitudinal a bazei funda iei de suprafa excentricitatea prin raport cu axa transversal a bazei funda iei de suprafa valoarea de calcul a înc rc rii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de pilo i valoarea de calcul a unei ac iuni valoarea caracteristic a unei ac iuni valoarea reprezentativ a unei ac iuni

F t;d valoarea de calcul a înc rc rii de smulgere axial asupra unui pilot sau a unui

F rep

F k

F d

F c;d

e

e

e

B

L

grup de pilo i supu i la smulgere F tr;d valoarea de calcul a înc rc rii transversale asupra unui pilot sau a unei funda ii pe pilo i

G ac iunea vertical permanent

modulul dinamic de deforma ie transversal (cap.3) valoarea de calcul a ac iunilor permanente destabilizatoare pentru verificarea la subpresiune valoarea de calcul a ac iunilor verticale permanente stabilizatoare pentru verificarea la subpresiune valoarea de calcul a ac iunilor verticale permanente stabilizatoare pentru verificarea la cedare hidraulic a fundului s p turii (cu greutatea submersat ) ac iunea orizontal sau componenta orizontal a unei ac iuni totale aplicat paralel cu baza funda iei (cap.6) valoarea de calcul a lui H adâncimea de înghe

H d

H î

H nivelul apei pentru verificarea la cedare hidraulic a fundului s p turii (cap.10)

h în l imea unui zid

în l imea unei prisme de p mânt pentru verificarea la cedare hidraulic a fundului s p turii valoarea caracteristic a în l imii coloanei de ap fa de talpa unei prisme de p mânt pentru verificarea la cedare hidraulic a fundului s p turii

gradientul hidraulic coeficient al presiunii în stare de repaus a p mântului coeficient al presiunii în stare de repaus într-un masiv de p mânt a c rui suprafa este înclinat cu unghiul fa de orizontal

raportul d / cv;d coeficientul presiunii active coeficientul presiunii pasive

L lungimea (latura mare) a bazei funda iei rectangulare sau a sistemului de fundare

k p

k a

h'

H

G

G

G

dst;d

stb;d

Gstb;d

h w;k

i

K 0

K 0;

k

(cap.6)

l lungimea funda iei (cap.9)

L’ lungimea efectiv (redus )a funda iei (cap.6)

l’

Q

Q dst;d

lungimea efectiv a funda iei (cap.9) ac iune variabil , vertical sau înclinat valoarea de calcul a ac iunilor verticale destabilizatoare la verificarea la subpresiune

presiunea din greutatea p mântului la nivelul bazei funda iei valoarea caracteristic a presiunii pe baz valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i

înc rcarea asupra unui ancoraj valoarea de calcul a lui P rezisten a la smulgere a unui ancoraj valoarea de calcul a lui R a valoarea caracteristic a lui R a valoarea de calcul a rezisten ei fa de o ac iune rezisten a la baza unui pilot, la starea limit ultim , dedus pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului valoarea de calcul a rezisten ei pe baz a pilotului valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului rezisten a la compresiune a terenului în contact cu pilotul, la starea limit ultim valoarea calculat a lui R c pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului

q

q

q

P

P

R

R

R

R

R

b;k

s;i;k

d

a

a;d

a;k

d

b;cal

R

R

R

R

b;d

b;k

c

c;cal

(R

c;cal ) med c;cal ) min c;d c;k

(R

R

R

R

c;m (R c;m ) med

(R c;m ) min

R

R

R

p;d

s;d

s;cal

R

R

R

(R

s;k t t;cal t;cal ) med t;cal ) min t;d

(R

R

R

R

R

t;m (R t;m ) med

(R t;m ) min R tr;d S dst;d

t;d

t;k

S dst;k

s

s

s

s

T d

0

1

2

u

u dst;d

valoarea medie a lui R c;cal valoarea minim a lui R c;cal valoarea de calcul a lui R c valoarea caracteristic a lui R c valoarea m surat a lui R c în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i valoarea medie a lui R c;m valoarea minim a lui R c;m valoarea de calcul a for ei datorat presiunii p mântului asupra fe ei unei funda ii valoarea de calcul a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului valoarea ultim a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului, calculat cu utilizarea parametrilor p mântului stabili i pe baza rezultatelor încerc rilor valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot rezisten a la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i valoarea calculat a lui R t pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului valoarea medie a lui R c;cal valoarea minim a lui R c;cal valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i

(cap.7)

valoarea de calcul a rezisten ei la smulgere a structurii unui ancoraj (cap.8) valoarea caracteristic a rezisten ei la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i valoarea m surat a lui R t în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i valoarea medie a lui R t,m valoarea minim a lui R t,m valoarea de calcul a rezisten ei pilotului înc rcat transversal valoarea de calcul a for ei curentului destabilizatoare în teren valoarea caracteristic a for ei curentului destabilizatoare în teren

tasarea total tasarea instantanee (imediat ) tasarea de consolidare tasarea prin curgere lent (tasare secundar ) valoarea de calcul a rezisten ei la forfecare dezvoltat asupra p r ii unei structuri în contact cu terenul

presiunea apei din pori valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori

U

perimetrul sec iunii transversale a pilotului

V

ac iunea vertical sau componenta vertical a unei ac iuni totale aplicat la baza

V d

funda iei de suprafa valoarea de calcul a lui V

Vd

valoarea de calcul a ac iunii verticale efective sau componenta normal a

V dst;d

rezultantei ac iunilor efective aplicate asupra bazei funda iei de suprafa valoarea de calcul a ac iunii verticale destabilizatoare

V dst;k

valoarea caracteristic a ac iunii verticale destabilizatoare

X d

valoarea de calcul a propriet ii unui material

X k

valoarea caracteristic a propriet ii unui material

z distan a vertical

Litere GRECE TI

înclinarea fa de orizontal a bazei funda iei de suprafa unghiul taluzului fa de orizontal (cap 6) unghiul pantei terenului în spatele unui zid (se consider pozitiv când este în sus) (cap 9) unghiul de înclinare a lui Q fa de vertical (cap 6)

unui zid (se consider pozitiv când este în sus) (cap 9) unghiul de înclinare a lui
unui zid (se consider pozitiv când este în sus) (cap 9) unghiul de înclinare a lui
unui zid (se consider pozitiv când este în sus) (cap 9) unghiul de înclinare a lui

unghi de frecare la interfa a structur -teren (cap 9) d valoarea de calcul a lui a unghiul de frecare la interfa a funda ie – teren, în planul bazei greutatea volumic a p mântului ' greutatea volumic submersat a coeficient par ial pentru ancoraje b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a unui pilot c' coeficient par ial pentru coeziunea efectiv cu coeficient par ial pentru coeziunea nedrenat E coeficient par ial pentru efectul unei ac iuni

f

coeficient par ial pentru ac iuni, care ine cont de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor ac iunilor prin raport cu valorile lor reprezentative

F coeficient par ial pentru o ac iune G coeficient par ial pentru o ac iune permanent

G;dst

G;stb

coeficient par ial pentru o ac iune permanent destabilizatoare coeficient par ial pentru o ac iune permanent stabilizatoare

l coeficient de importan în func ie de durata de existen a lucr rii de sus inere m coeficient par ial pentru un parametru al p mântului (o proprietate a materialului) m;i coeficient par ial pentru un parametrul al p mântului în stratul i M coeficient par ial pentru un parametru al p mântului care ine cont de incertitudinile asupra modelului Q coeficient par ial pentru o ac iune variabil

qu coeficient par ial pentru rezisten a la compresiune monoaxial R coeficient par ial pentru o rezisten

R;d

R;e

R;h

R;v

s

S;d

Q;dst

Q;stb

coeficient par ial care ine cont de incertitudinile asupra modelului de rezisten

coeficient par ial pentru rezisten a p mântului coeficient par ial pentru rezisten a la alunecare coeficient par ial pentru capacitate portant coeficient par ial pentru rezisten a prin frecare pe suprafa a lateral a unui pilot coeficient par ial pentru incertitudinile în modelarea efectelor ac iunilor coeficient par ial pentru o ac iune destabilizatoare care provoac o cedare hidraulic coeficient par ial pentru o ac iune stabilizatoare care se opune ced rii hidraulice

t coeficient par ial pentru rezisten a total a unui pilot

w greutatea volumic a apei

stb;d ' h;0

(z)

(z)

'

d

cv

cv;d

coeficient par ial pentru unghiul de frecare intern (se aplic la tg ) coeficient par ial pentru greutatea volumic a p mântului unghiul de rotire a bazei funda iei fa de orizontal sau înclinarea paramentului zidului de sprijin factor pentru convertirea de la valoarea caracteristic la valoarea reprezentativ valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator componenta orizontal a presiunii efective a p mântului în stare de repaus efortul normal asupra unei lucr ri de sus inere la adâncimea z efort tangen ial în lungul unei lucr ri de sus inere la adâncimea z unghiul de frecare intern unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective valoarea de calcul a lui ' unghiul de frecare intern la starea critic valoarea de calcul a lui cv coeficient de corelare în func ie de num rul de pilo i încerca i sau profilelor de stratifica ie coeficient de frecare

1.4 Documente normative de referin

Standarde

1. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiect rii structurilor

2. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiect rii structurilor. Anexa na ional

3. SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac iuni generale. Greut i specifice, greut i proprii, înc rc ri utile pentru cl diri

4. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor. Partea 1-1:

Ac iuni generale. Greut i specifice, greut i proprii, înc rc ri utile pentru cl diri. Anexa Na ional

5. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli generale

6. SR EN 1997-1:2004/NB:2008 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli generale. Anexa Na ional

7. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale

8. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2: Investigarea i încercarea terenului.

9. SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2: Investigarea i încercarea terenului. Anexa Na ional

10.

SR EN 1997-2:2007/AC:2010 Eurocod 7: Proiectare geotehnic . Partea 2: Investigarea i încercarea terenului

11. SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8. Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur. Partea 1. Reguli generale, ac iuni seismice i reguli pentru cl diri

12. SR EN 1998-1:2004/NA: 2008 Eurocod 8. Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur. Partea 1. Reguli generale, ac iuni seismice i reguli pentru cl diri. Anexa Na ional

13. SR EN 1998-1:2004/AC:2010 Eurocod 8. Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur. Partea 1. Reguli generale, ac iuni seismice i reguli pentru cl diri

14. SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8. Proiectarea structurilor pentru rezistena a la cutremur. Partea 5. Funda ii, structuri de sus inere i aspecte geotehnice.

15. SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8. Proiectarea structurilor pentru rezistena a la cutremur. Partea 5. Funda ii, structuri de sus inere i aspecte geotehnice. Anexa Na ional

16. SR EN 1537:2004 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Ancoraje în teren

17. SR EN ISO 14688-1:2004. Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere

18. SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere.

19. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare

20. SR EN ISO 14688-2:2005/AC:2007 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare

Reglement ri tehnice

Nr.

Reglementare tehnic

Act normativ prin care se aprob reglementarea tehnic /publica ia

crt.

 

Normativ privind documenta iile geotehnice

Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i administra iei publice nr. 1330/2014, publicat în Monitorul Oficial al României.

1

pentru construc ii, indicativ NP 074-2014

2

Normativ privind proiectarea structurilor de fundare direct , indicativ NP 112-2005

Ordinul ministrului transpoturilor, construc iilor i turismului nr.275/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.451 i nr. 451 bis din 27 mai

2005

 

Normativ privind proiectarea geotehnic a

Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i administra iei publice nr…./2014, publicat în Monitorul Oficial al României

3

ancorajelor în teren, indicativ NP 114-2014

 

Normativ privind cerin ele de proiectare, execu ie i monitorizare a excava iilor adânci

Ordinul transpoturilor, construc iilor i turismului nr. 1730/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.

4

în zone urbane, indicativ NP 120-2006

911

i nr. 911 bis din 9 noiembrie 2006

5

Normativ privind determinarea valorilor caracteristice i de calcul ale parametrilor geotehnici, indicativ NP 122-2010

Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i turismului nr. 2690/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.

158

i nr.158 bis din 4 martie 2011

6

Normativ privind proiectarea geotehnic a funda iilor pe pilo i, indicativ NP 123-2010

Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i turismului nr. 2691/2010, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 158 i 158 bis din 4 martie 2011

7

Normativ privind proiectarea geotehnic a lucr rilor de sus inere, indicativ NP 124-2010

Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i turismului nr. 2689/2010, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 158 i 158 bis din 4 martie 2011

8

Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la umezire colapsibile, indicativ NP 125-2010

Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i turismului nr. 2688/2010, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 158 i 158 bis din 4 martie 2011

 

Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi cu umfl ri i contrac ii mari,

Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i turismului nr. 115/2012, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 397 i 397 bis din 13 iunie 2012

9

indicativ NP 126-2010

 

Normativ privind proiectarea geotehnic a

Ordinul ministrului dezvolt rii regionale i administra iei publice nr. 995/2014, publicat în Monitorul Oficial al României.

lucr rilor de epuizmente, indicativ NP 134-

10

2014

CAPITOLUL 2.

EVALUAREA RISCULUI GEOTEHNIC

În proiectarea geotehnic , înainte de a se stabili programul de investiga ii geotehnice, este necesar o evaluare a riscului pe care le prezint lucrarea care urmeaz a se proiecta.

În acest sens, NP 074 introduce trei Categorii geotehnice asociate cu riscul geotehnic, considerat ca fiind redus în cazul Categoriei geotehnice 1, moderat în cazul Categoriei geotehnice 2 i mare în cazul Categoriei geotehnice 3. În normativ este recomdandat o metodologie care faciliteaz încadrarea lucr rii în una din cele trei Categorii geotehice.

În aceast metodologie, pentru definirea riscului geotehnic sunt lua i în considerare cinci factori: condi iile de teren, apa subteran , clasa de importan a construc iei, vecin t ile i zona seismic .

Condi iile de teren sunt grupate în trei categorii, dup cum urmeaz :

(a) Terenuri bune, conform tabelului 2.1

Tabelul 2.1. Terenuri bune

Nr.

 

crt.

Tipul de teren

 

Blocuri, bolov ni uri i pietri uri, con inând mai pu in de 40% nisip i mai pu in de

1

30% argil , în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale (având înclinarea mai mic de 10%)

2

P mânturi nisipoase, inclusiv nisipuri pr foase, îndesate, în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale

 

P mânturi fine cu plasticitate redus (I P <10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase

3

i prafuri, având e<0.7 i I C 0.75, în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale

 

P mânturi fine cu plasticitate medie (10%<I P <20%): nisipuri argiloase, prafuri

4

nisipoase-argiloase, având e<1.0 i I C 0.75, în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale

 

P mânturi fine cu plasticitate mare (I P >20%): argile nisipoase, argile pr foase i

5

argile, având e<1.1 i I C 0.75, în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale

6

Roci stâncoase i semistâncoase în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale

7

Umpluturi compactate realizate conform unor documenta ii de execu ie (caiete de sarcini) controlate calitativ de unit i autorizate

8

Orice combina ie între stratifica iile precizate la Nr. crt. 1÷6

NOT : Se excepteaz de la încadrarea la pct. 4 i 5 p mânturile sensibile la umezire, identificate conform normativului NP 125, iar la pct. 5 p mânturile argiloase cu umfl ri i contrac ii mari, identificate conform normativului NP 126.

(b) Terenuri medii, conform tabelului 2.2

Tabelul 2.2. Terenuri medii

Nr.

 

crt.

Tipul de teren

1

P mânturi nisipoase, inclusiv nisipuri pr foase, de îndesare medie, în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale (având înclinarea mai mic de 10%)

 

P mânturi fine cu plasticitate redus : nisipuri argiloase, prafuri nisipoase i prafuri,

2

având e<0.7 i 0.5<I C <0.75, în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale

 

P mânturi fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase,

3

având e<1.0 i 0.5<I C <0.75, în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale

 

P mânturi fine cu plasticitate mare(I p 20%): argile nisipoase, argile pr foase i

4

argile, având e<1.1 i 0.5<I C <0.75, în condi iile unei stratifica ii practic uniforme i orizontale

5

P mânturi loessoide apar inând grupei A de p mânturi sensibile la umezire definite conform normativului NP 125

6

Umpluturi de provenien cunoscut , con inând materii organice sub 6 %, realizate organizat, sau având o vechime mai mare de 10-12 ani i necompactate ini ial.

(c) Terenuri dificile, conform tabelului 2.3

Tabelul 2.3. Terenuri dificile

Nr.

 

crt.

Tipul de teren

1

P mânturi nisipoase, inclusiv nisipuri pr foase, în stare afânat

2

P mânturi nisipoase saturate susceptibile de lichefiere sub ac iuni seismice

3

P mânturi fine având I c <0.5

4

P mânturi loessoide apar inând grupei B de p mânturi sensibile la umezire definite conform normativului NP 125

5

P mânturi argiloase cu umfl ri i contrac ii mari, identificate conform normativului NP 126

6

P mânturi cu con inut ridicat de materii organice (peste 6 %),

7

Terenuri în pant cu poten ial de alunecare

8

Umpluturi din p mânt executate necontrolat cu o vechime sub 10 ani

9

Umpluturi din resturi menajere, indiferent de vechime

Apa subteran . Pentru definirea categoriei geotehnice se disting 3 situa ii:

a) excava ia nu coboar sub nivelul apei subterane, nu sunt necesare epuismente;

b) excava ia coboar sub nivelul apei subterane, se prev d lucr ri normale de epuizmente directe sau de drenaj, f r riscul de a influen a nefavorabil structuri al turate;

c) excava ia coboar sub nivelul apei subterane, în condi ii hidrogeologice excep ionale, impunând lucr ri de epuismente cu caracter excep ional.

Clasificarea construc iilor dup importan . Se utilizeaz clasificarea în patru categorii de importan în conformitate cu Codul de proiectare seismic – partea 1, P100-1:

a) excep ional ,

b) deosebit ,

c)

normal ,

d) redus .

Vecin t ile. Se au în vedere construc iile i re elele subterane aflate în vecin tate, care pot fi afectate de realizarea excava iilor, a epuizmentelor i a lucr rilor de infrastructur aferente construc iei care se proiecteaz . Din punctul de vedere al riscului pentru vecin t i se disting trei situa ii:

a) risc inexistent;

b) risc moderat;

c) risc major.

Zona seismic . În proiectarea geotehnic sunt luate în considerare trei tipuri de zone seismice diferen iate în func ie de valoarea accelere iei terenului pentru proiectare a g , a a cum este definit în codul P 100-1, dup cum urmeaz :

zona cu a g 0,25g

zona cu a g = (0.15 … 0.25)g

zona cu a g < 0,15g

Exemplificarea metodologiei din NP 074 are în vedere cl dirile. Pentru lucr rile inginere ti cum sunt drumurile, podurile, tunelurile, construc iile hidrotehnice .a., încadrarea lucr rii în una din cele trei categorii geotehnice i, ca atare, asocierea acesteia cu riscul geotehnic, trebuie s se bazeze în primul rând pe condi iile de teren i pe cele privind apa subteran , dar i pe experien a lucr rilor similare.

În continuare se dau câteva exemple privind încadrarea unor lucr ri inginere ti în categoriile geotehnice:

un tunel construit într- roc tare, nefracturat , poate fi încadrat în Categoria geotehnic 2, în vreme ce acela i tunel construit într-o argil moale sau într-un teren foarte permeabil poate fi încadrat în Categoria geotehnic 3. excava iile i rambleurile în terenuri bune sau medii, f r poten ial de alunecare, pot fi încadrate în Categoria geotehnic 2, în vreme ce acelea i lucr ri realizate pe amplasamente susceptibile de instabilitate, pot fi încadrate în Categoria geotehnic 3.

NP 074 stipuleaz c încadrarea preliminar a unei lucr ri în una din cele trei Categorii geotehnice, care în mod normal trebuie s se fac înainte de investigarea terenului de fundare, poate fi ulterior schimbat , ca urmare a rezultatelor investig rii terenului. Totodat , nu este necesar s se trateze întreaga lucrare în concordan cu exigen ele categoriei cele mai ridicate. Astfel, la construirea unei piste de avia ie de 2500 m, din care 2200 m în s p tur de adâncime mic iar 300 m într-o umplutur care atinge 28 m, a ezat pe un teren foarte compresibil, zona în s p tur se va încadra în Categoria geotehnic 2 iar zona de umplutur în Categoria geotehnic 3.

CAPITOLUL 3.

INVESTIGAREA TERENULUI

NP 074 arat c investigarea terenului de fundare se efectueaz în conformitate cu prevederile SR EN 1997-2.

Standardul SR EN 1997-2 se refer doar la încerc rile în laborator i pe teren utilizate în mod curent i, de regul , pe p mânturi saturate. De asemenea, prevederile standardului se aplic în principal la proiecte încadrate în Categoria geotehnic 2.

Principalele etape ale investig rii terenului sunt:

a. stabilirea programului lucr rilor de investigare

b. efectuarea de încerc ri pe teren în p mânturi i roci

c. efectuarea de încerc ri în laborator pe p mânturi i roci.

În anexa E din NP 074 sunt preluate, cu titlul de exemplificare, recomand rile din SR EN 1997-2 privind interspa iile i adâncimea investiga iilor. Recomand rile men ionate nu acoper toate situa ile care se pot întâlni în practic , dar pot servi ca baz pentru stabilirea programului de investigare în alte situa ii.

În tabelul 3.1 sunt date recomand rile din NP 074 privind investigarea terenului de fundare prin încerc ri pe teren.

Tabelul 3.1 Recomand ri din NP 074 privind investigarea terenului de fundare prin încerc ri pe teren

7.1.1

Tipul de teren

Categoria geotehnic 2

Categoria geotehnic 3

 

SPT

Încerc rile recomandate pentru Categoria 2, precum i, suplimentar:

DMT

PLT

Nisipuri i nisipuri cu pietri

DP

CPT

   

Încerc rile recomandate pentru Categoria 2, precum i, suplimentar:

P mânturi fine de consisten ridicat (I C >0,5)

SPT

DP

CPT

CPTU

DMT

PMT

PLT

P mânturi fine de consisten sc zut (I C <0,5) i cu con inut de materii organice mai mare de 6%

 

Încerc rile recomandate pentru Categoria 2, precum i, suplimentar:

SPT

DP

CPT

CPTU

DMT

FVT

 

PLT

 

SPT

Încerc rile recomandate pentru Categoria 2, precum, i suplimentar:

P mânturi sensibile la umezire (PSU)

DP

CPT

PLT - în sondaj deschis, cu inundare

LEGEND : SPT - încercare de penetrare standard; DP - încercarea de penetrare dinamic ; CPT - incercare de penetrare cu con; CPTU - incercare de penetrare cu piezocon; PMT - încercare cu presiometrul; DMT - incercare cu dilatometrul plat (Marchetti); FVT - încercare cu scizometrul de antier; PLT - încercarea de înc rcare cu placa

În tabelul 3.2 sunt date cerin ele din NP 074 privind minimul de încerc ri în laborator.

Tabelul 3.2 Cerin e din NP 074 privind minimul de încerc ri în laborator

Categoria de

     

p

mânt

 

Categoria geotehnic 1

 

Categoria geotehnic 2

 

Categoria geotehnic 3

(SR EN ISO

14688-2)

     

P mânturi foarte grosiere i grosiere exceptând nisipurile

- granulozitate

-

granulozitate

- granulozitate

-

umiditate

- umiditate

 

- greutate specific

- compozi ie mineralogic i grad de alterare 1)

 

- parametrii rezisten ei la forfecare 1)

Nisipuri

- granulozitate

-

granulozitate

- granulozitate

-

umiditate

- umiditate

-

caracteristici de

- caracteristicile de compactare (Proctor) 1)

compactare

(Proctor) 1)

- greutate specific

-

coeficientul de

- coeficientul de permeabilitate 1)

permeabilitate 1)

- greutatea volumic 1)

 

- grad de îndesare 1)

- parametrii rezisten ei la forfecare pe probe aduse la porozitatea natural 1)

- rezisten a la lichefiere 2)

- modulul dinamic de deforma ie transversal , G i frac iunea din amortizarea critic , D 4)

P mânturi fine

- granulozitate

Acelea i ca la Categoria

Acelea i ca la Categoria geotehnic 2, precum i, suplimentar:

- greutate volumic

geotehnic 1, precum i,

- umiditate

suplimentar:

- limite de plasticitate

- modulul de deforma ie edometric

- greutatea specific

- presiunea de preconsolidare

 

- parametrii rezisten ei la forfecare

- coeficientul de consolidare primar

- caracteristicile de compactare (Proctor) 1)

- parametrii rezisten ei la forfecare exprima i în func ie de eforturile

-

coeficientul de permeabilitate 1)

 

efective i de eforturile totale

- coeficientul presiunii în stare de repaus 3)

 

- modulul dinamic de deforma ie transversal , G i frac iunea din amortizarea critic , D 4)

P mânturi cu con inut în carbonat de calciu (marnoase)

Acelea i ca la p mânturile fine

Acelea i ca la p mânturile fine,

Acelea i ca la p mânturile fine, precum i, suplimentar:

precum i, suplimentar:

- con inutul în CaCO 3

-

con inutul în CaCO 3

- umflarea liber 5)

 

- presiunea de umflare 5)

P mânturi sensibile la umezire (PSU)

Acelea i ca la p mânturile fine i în mod suplimentar:

Acelea i ca la p mânturile fine, precum i, suplimentar:

Acelea i ca la p mânturile fine, precum i, suplimentar:

-

încerc ri în edometru pe probe la

-

încerc ri în edometru pe probe

-

încerc ri în edometru pe probe la umiditatea

umiditatea natural i pe probe inundate

Categoria de

     

p

mânt

Categoria geotehnic 1

 

Categoria geotehnic 2

Categoria geotehnic 3

(SR EN ISO

14688-2)

     
 

la umiditatea natural i pe probe inundate

 

natural i pe probe inundate

- parametrii rezisten ei la forfecare pe probe inundate

-

parametrii rezisten ei la forfecare pe probe inundate

- încerc ri în triaxial cu umezire i drum de efort impus 1)

P mânturi cu umfl ri i contrac ii mari (PUCM)

Acelea i ca la p mânturile fine

Acelea i ca la p mânturile fine, precum i, suplimentar:

Acelea i ca la p mânturile fine, precum i, suplimentar:

- umflarea liber

- umflarea liber

- limita de contrac ie

 

- limita de contrac ie

- presiunea de umflare

- presiunea de umflare

- c ldura maxim de umezire

- curba de contrac ie

P mânturi cu con inut ridicat de materii organice (peste 6%) i consisten sc zut (I C <

 

Acelea i ca la

Acelea i ca la p mânturile fine, precum i, suplimentar:

- con inutul în materii organice

p mânturile fine, precum i, suplimentar:

---

- con inutul în materii

- indicele de compresiune

 

organice

- coeficientul de consolidare

- coeficientul de consolidare primar

secundar

0,5)

Observa ii:

1. Încerc ri care se execut în anumite situa ii, cerute de specificul construc iei.

2. Numai pentru nisipuri fine i nisipuri pr foase saturate pe amplasamente cuprinse în zonele seismice

având a

g

0,15 g (conform codului P 100-1).

3. În cazul lucr rilor de sus inere a s p turilor cu adâncimea D > 6 m.

4. Numai pe amplasamente situate în zonele seismice având a g 0,15 g (conform codului P 100-1).

5. Când apare posibil decopertarea straturilor cu con inut în carbonat de calciu.

Exigen ele asupra investiga iilor exprimate în func ie de Categoria geotehnic sunt date în Tabelul 3.3

Tabelul 3.3 Exigen ele asupra investiga iilor exprimate în func ie de Categoria geotehnic

   

Categoria Geotehnic 1

Categoria Geotehnic 2

Categoria Geotehnic 3

Investiga ii

geotehnice

Sondaje deschise i/sau foraje de recunoa tere a terenului cu prelevare de e antioane în vederea identific rii în laborator a naturii i st rii

Investiga ii de rutin cuprinzând sondaje deschise, foraje cu prelevarea de e antioane i m surarea nivelului apei subterane, încerc ri în

Investiga iile men ionate la Categoria geotehnic 2 i, în plus, încerc ri cu caracter special în laborator i pe teren.

 

p

mântului.

laborator i, eventual, încerc ri pe teren.

În standardul SR EN 1997-2/NB este dat o list a standardelor i documentelor normative române ti con inând informa ii complementare care pot fi utilizate la aplicarea standardului SR EN 1997-2.

CAPITOLUL 4.

ELABORAREA STUDIULUI GEOTEHNIC

Studiul geotehnic reprezint documenta ia geotehnic de baz utilizat în practica de proiectare geotehnic în conformitate cu prevederile NP 074.

Un studiu geotehnic trebuie s cuprind dou capitole principale:

a) prezentarea informa iilor geotehnice

b) evaluarea informa iilor geotehice

Evaluarea informa iilor geotehnice include recomand ri asupra sistemului de fundare.

Documenta iile geotehnice se clasific , în func ie de etapele de proiectare, dup cum urmeaz :

- Studiu geotehnic preliminar pentru Studiul de prefezabilitate (S.PF.) al lucr rii

- Studiu geotehnic (SG) pentru studiul de fezabilitate (S.F.) al lucr rii sau pentru proiectul tehnic (P.Th.), parte a D.T.A.C. sau pentru proiect în faza unic (SG-U)

- Studiu geotehnic de detaliu (SG-D) pentru proiectarea la faza de detalii de execu ie (D.E.)

- Raport de monitorizare geotehnic a execu iei

- Expetiz geotehnic

Conform NP 074 este obligatoriu ca studiile geotehnice de tip SG, SG-U i SG-D s fie verificate de c tre un verificator de proiecte atestat în domeniul A f .

CAPITOLUL 5.

ELEMENTE ALE PROIECT RII GEOTEHNICE

Normativele de proiectare în domeniul ingineriei geotehnice au la baz metoda semi- probalistic a st rilor limit .

În conformitate cu standardul SR EN 1990:2002, se utilizeaz dou tipuri de st ri limit :

st ri limit ultime (SLU) st ri limit de exploatare (serviciu) (SLE)

st ri limit ultime (SLU) st ri limit de exploatare (serviciu) (SLE)

St rile limit ultime sunt cele care au în vedere siguran a oamenilor i a construc iilor i sunt asociate cu pr bu irea sau alte forme similare de cedare structural .

S rile limt de exploatare (serviciu) sunt cele care au în vedere exploatarea normal i confortul oamenilor, corespunzând stadiilor dincolo de care înceteaz a mai fi îndeplinite cerin ele puse de exploatarea construc iei în ansamblu sau a unei p r i din construc ie.

În cele ce urmeaz se dau trei exemple în care st rile limit sunt induse de comportarea terenului de fundare.

În fig. 5.1 starea limit ultim a unei structuri în cadre fundat pe radier este atins prin cedarea terenului de fundare.

În fig. 5.2 starea limit ultim a aceleia i structuri, având îns funda ii izolate sub stâlpi, se produce pe seama unor tas ri diferen iale excesive, produse, de pild , prin prezen a unei pungi de p mânt foarte compresibil sub unul din stâlpi, neindentificat la investigarea terenului de fundare.

neindentificat la investigarea terenului de fundare. Figura 5.1 – Structuri de beton armat în cadre, cu

Figura 5.1 – Structuri de beton armat în cadre, cu funda ie pe radier general

Figura 5.2 – Structur de beton armat în cadre, cu funda ii izolate sub stâlpi

Figura 5.2 – Structur de beton armat în cadre, cu funda ii izolate sub stâlpi

În fig. 5.3 starea limit de exploatare (serviciu) a halei industriale cu o deschidere este atins în situa ia în care tasarea diferen ial mare împiedic func ionarea podurilor rulante cu care este echipat hala. Întrucât hala reprezint un sistem static determinat, având fermele articulate în stâlpi, tasarea diferen ial nu este de natur s induc o stare limit ultim în structur , dup cum se întâmpla în exemplul 5.2.

în structur , dup cum se întâmpla în exemplul 5.2. Figura 5.3 – Hal industrial cu

Figura 5.3 – Hal industrial cu structur static determinat

5.1 Situa ii de proiectare

SR EN 1997-1 impune luarea în considerare în proiectarea geotehnic a a a numitelor situa ii de proiectare, care trebuie astfel alese încât s acopere toate condi iile care pot ap rea pe parcursul execu iei i exploat rii construc iilor. În SR EN 1990, situa ia de proiectare este definit drept un set de condi ii fizice reprezentând condi iile reale întâlnite într-un anumit interval de timp, pentru care proiectarea demonstreaz c st rile limit relevante nu sunt dep ite. Sunt, de asemenea, definite diferitele situa ii de proiectare care corespund st rilor limit ultime i de exploatare.

Trebuie avute în vedere situa iile de proiectare pe termen scurt i pe termen lung.

Un criteriu principal pentru luarea în considerare a factorului timp în definirea situa iei de proiectare îl reprezint permeabilitatea p mântului. Astfel, în cazul în care permeabilitatea

p mântului saturat este redus , iar timpul necesar pentru disiparea presiunilor apei din pori induse de realizarea construc iei este mare în compara ie cu durata execu iei, pentru verificarea la starea limit ultim situa iile de proiectare trebuie s se refere atât la condi iile nedrenate cât i la cele drenate.

La situa iile de proiectare pe termen scurt, condi iile nedrenate vor fi hot râtoare în cazul p mânturilor argiloase, de consisten redus sau medie, deoarece disiparea în timp a presiunii apei din pori este înso it de o cre tere a rezisten ei la forfecare a p mântului.

Condi iile drenate pot fi hot râtoare în cazul excava iilor în p mânturi argiloase de consisten ridicat , când disiparea în timp a presiunii negative a apei din pori generat de excava ie este înso it de o reducere a rezisten ei la forfecare a p mântului.

5.2 Proiectarea geotehnic prin calcul

Potrivit cu SR EN 1997-1, este indicat s se evite apara ia st rilor limit prin verific ri cu una din urm toarele metode sau printr-o combina ie între acestea:

utilizarea calculelor

adoptarea unor m suri prescriptive

încerc ri pe modele experimentale sau înc rc ri de prob la scara 1:1 (ca de

exemplu înc rc rile pilo ilor sau ancorajelor) o metod observa ional

În cuprinsul prezentului ghid va fi abordat doar proiectarea geotehnic prin calcul.

Factorii care intervin în proiectarea geotehnic prin calcul sunt:

- ac iunile, care pot fi înc rc ri impuse sau deplas ri impuse;

- propriet ile p mânturilor i rocilor care alc tuiesc terenul de fundare, precum i propriet ile materialelor de construc ie;

- valorile limit ale deforma iilor, deschiderii fisurilor, vibra iilor etc;

- modelele de calcul asociate cu st rile limit ultime i de exploatare, în m sur s anticipeze efectul ac iunilor asupra rezisten ei i deforma iei terenului, corespunzând cu diferitele situa ii de proiectare.

Valorile de calcul ale ac iunilor i rezisten elor materialelor precum i ale ac iunilor difer în func ie de st rile limit la care se aplic : st ri limit ultime (sub ac iuni permanente sau tranzitorii) i st ri limit de exploatare.

Proiectarea geotehnic prin calcul reprezint metoda de proiectare curent utilizat . Totu i, SR EN 1997-1 atrage aten ia proiectantului asupra faptului c recunoa terea condi iilor de teren depinde de volumul i de calitatea investig rii terenului de fundare. Aceast recunoa tere, precum i controlul calit ii execu iei lucr rilor, sunt mai importante pentru satifacerea cerin elor fundamentale decât precizia în modelele de calcul i în coeficien ii par iali.

Modelul de calcul poate fi un model analitic, un model bazat pe o rela ie semi-empiric sau un model numeric. În SR EN 1997-1 nu sunt prescrise modelele de calcul de asociat diferitelor st ri limit , dar în anexele informative se întâlnesc modele de calcul analitice sau bazate pe

rela ii empirice. Modelele numerice de calcul, bazate pe elemente finite, diferen e finite .a., sunt recunoscute ca atare în SR EN 1997-1, f r a fi îns detaliate sau ilustrate în vreun fel.

Atunci când, pentru o anumit stare limit , nu exist un model de calcul demn de încredere, SR EN 1997-1 permite s se efectueze calculul pentru o alt stare limit , folosind coeficien i par iali care s asigure c dep irea st rii limit considerate este suficient de improbabil .

Un principiu enun at în SR EN 1997-1 arat c orice model trebuie fie s fie exact, fie s

conduc la rezultate de partea siguran ei. Se poate întâmpla ca un model de calcul s prezinte

o anumit încertitudine sau s induc o eroare sistematic . În acest caz, pentru cre terea

siguran ei, rezultatele ob inute prin utilizarea modelului pot fi modificate prin aplicarea unui coeficient de model. Ace ti coeficien i de model pot fi aplica i asupra efectelor ac iunilor sau asupra rezisten elor. Un alt principiu enun at în SR EN 1997-1 este acela c dac în calcul se

utilizeaz o rela ie empiric , trebuie stabilit cu claritate c aceasta este relevant pentru condi iile de teren prevalente pe amplasament.

5.2.1. Ac iuni

Ac iunile datorate structurilor se iau din CR 0. Ac iunile pot fi înc rc ri aplicate asupra terenului sau deplas ri sau accelera ii impuse de teren asupra structurii sau de structur asupra terenului. Dup natura lor, înc rc rile pot fi permanente, variabile sau accidentale.

5.2.2. Propriet ile terenului

Propriet ile maselor de p mânt i de roc , utilizate în calcule drept parametri geotehnici, trebuie ob inute pe baza rezultatelor încerc rilor (fie pe cale direct , fie prin corelare), pe cale teoretic , pe cale empiric sau pe baza altor date pertinente.

Exemple privind utilizarea unor asemenea date pertinente le constituie ob inerea parametrilor geotehnici de deformabilitate prin calcul invers, pornind de la tas ri m surate, sau ai parametrilor de rezisten , pornind de la suprafe e de cedare reconstituite la funda ii de suprafa sau la taluzuri.

În paragraful 5.3 al prezentului capitol se abordeaz problema stabilirii valorilor caracteristice

i de calcul ale parametrilor geotehnici

5.2.3. St ri limite ultime

SR EN 1997-1 deosebe te cinci tipuri diferite de st ri limit ultime pentru care se folosesc denumirile prescurtate date în SR EN 1990: