Tema I.

Teoria generala a patrimoniului

1.
2.
3.
4.
5.
1.

Notiunea de patrimoniu
Bunurile parti componente ale patrimoniului
Caracterele juridice ale patrimoniului
Functiile patrimoniale
Continutul patrimoniului drepturile patrimoniale
Notiunea de patrimoniu
Patrimoniul cuprinde in sine numai dr-le si obl-le cu continut economic, adica cele care
pot fi evaluate in bani. Astfel nu vor face parte din patrimoniu dr-le si obl-le care nu au continut
economic, cum ar fi dr si obl publice sau politice, dr personal-nepatrimoniale. Intrucat in
continutul patrimoniului intra atat dr cit si obl inseamna ca e format din activ si pasiv, dr-le
reprezentind activul, iar obligatiile reprezintind pasivul.
Conform art 284 alin 1 CC, patrimoniul reprezinta totalitatea dr-lor si obl-lor
patrimoniale care pot fi evaluate in bani privite ca o suma de valori active si pasive strans legate
intre ele ce apartinind unor pers fiz si jur determinate. Toate bunurile pers fiz sau jur fac parte din
patrimoniul ei. Din definitia data se pot desprinde urmatoarele idei:

patrimoniul este mai intai un activ, dr-le avand acelasi titular iar bunurile reunite acelasi
proprietar,
- dr-le care il compun sunt patrimoniale, adica evaluate in bani,
- patrimoniul este distinct de bunurile care il compun la un anumit moment dat, el exista indiferent
de schimbarile si de modificarile care se produc cu dr-le si obl-le care alcatuiesc continutul sau.
2. Bunurile parti componente ale patrimoniului
Bunurile pot fi definite in 2 sensuri si anume:
In sens rastrans bunul e definit lucrul cu valoare economica prezentind unitate adica
putand sadisface trebuintele materiale ori patrimoniale, iar in sens larg bunul priveste nu numai
lucrurile ci si dr-le patrimoniale care au ca obiect acele lucruri.
Potrivit art 285 CC bunurile sunt toate lucrurile susceptibile, apropierii individuale sau
colective, precum si dr-le patrimoniale, iar lucrurile conform alin 2 art 285 sunt obiectele
corporale in raport cu care exista drepturi si obligatii civile. Toate bunurile pers fiz sau pers jur
fac parte componenta a patrimoniului ei.
Clasificarea bunurior:
Bunurile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
1) n functie de natura lor si de calificarea data de lege, bunurile se mpart n bunuri
imobile (nemiscatoare) si bunuri mobile (miscatoare);
2) n raport de regimul juridic al circulatiei lor bunurile se mpart n bunuri care se afla
n circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil;
3) Dupa cum au o ntrebuintare independenta sau sunt utile numai prin intermediul altor
bunuri de care sunt strns legate, deosebim bunuri principale si bunuri accesorii;
4) Dupa cum pot fi sau nu mpartite fara sa-si schimbe destinatia, distingem bunuri
divizibile si bunuri indivizibile;
5) Dupa cum sunt ori nu producatoare de fructe, bunurile se clasifica n bunuri frugifere
si bunuri nefrugifere;

6) Dupa modul cum sunt determinate, bunurile se clasifica n bunuri individual

determinate (res certa) si bunuri determinate generic (res genera);
7) Dupa cum pot fi nlocuite unele cu altele n executarea unei obligatii, deosebim
bunuri fungibile si bunuri nefungibile;
8) Dupa cum ntrebuintarea lor implica ori nu consumarea sau nstrainarea lor, bunurile
se mpart n bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile;
9) Dupa modul cum sunt percepute, bunurile se mpart n bunuri corporale si bunuri
incorporale;
10) Dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi si executarii silite, distingem bunuri
sesizabile si bunuri insesizabile.
3. Caracterele juridice ale patrimoniului
Din definitia data la art 284 CC rezulta urmatoarele caractere juridice ale patrimoniului:
-patrimoniul este o universalitate juridica ce reprezinta totalitatea dr si obl patrimoniale
ce apartin unei pers. Ca universalitate juridica patrimoniul se infatiseaza pe de o parte ca o masa
de dr si obl legate intre ele sau ca o grupare de astfel de mase avand fiecare in parte un regim
determinat, iar pe de alta parte dr si obl privite fiecare in parte, fiind destincte de universalitate
astfel incat orice schimbare ce se produce cu aceste dr si obl nu alterneaza identitatea
universalitatii deoarece ele sunt avute in vedere sub aspectul valorilor banesti.
-orice persoana are un patrimoniu. O persoana este de neconceput fara de aceasta. La pers
jur patrimoniul constituie o conditie esentiala pentru existenta sa ca subiect de dr.civil. cum este
de neconceput faptul ca pers nu poate exista fara patrimoniu, tot asa nu poate fi neconceputa
existenta patrimoniului inafara pers.
-unicitatea patr presupune ca o pers fiz sau pers jur nu poate avea decit un singur
patrimoniu. Unicitatea patrimoniului deriva din unicitatea subiectului care este titular al
patrimoniului dat.
-divizibilitatea patrimoniului desi patrimoniu e unic el poate fi divizat in mai multe
mase de bunuri, fiecare avand un regim juridic determinat. Pentru pers.fizice divizibilitatea
patrim este prevazuta de lege,astfel in cazul sotilor potrivit dispozitiei art 19-22 Codul Familiei
se disting 2 grupuri de bunuri:
1. bunuri dobindite de catre soti in timpul casatoriei care sunt supuse regimului
proprietatii in devalmasie,bunurile comune art 19 CF
2. bunurile personale ale fiecarui dintre soti obtinute pina la incheierea casatoriei art 22
CF.
Aceasta inseamna ca in patrimoniul fiecaruia dintre soti exista 2 grupuri de bunuri: cea a
bunurilor comune si cea a bunurilor proprii, fiecare dintre ale avind o destinatie economica
concreta si un regim juridic adecvat acestei destinatii.
Potrivit art 24 CF intreg patrimoniul sotilor poate fi urmarit p/u obligatiile care au fost
asumate in interiorul familiei fie si numai de unul dintre ei, precum si pentru separarea
prejudiciului cuazat de unul dintre ei precum si pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a
savirsirii de catre ei a unei infractiuni.
-inalienabilitatea caracterul personal al patr impiedica detasarea sa de titular si
transmiterea catre o alta pers atata timp cat exista. Aceasta inseamna ca pers nu pot transmite
prin acte intre vii intregul lor patrimoniu. Transmiterea unui intreg patrimoniul se poate face doar
prin succesiune in momentul incetarii din viata a titularului.

4. functiile patrimoniului
patrim indeplineste 3 funtii:
1. constituie obiect al gajului general al creditorilor chirografari ai carei creanta nu este asigurata
2. explica si face posibila transmiterea universala si cu titlu universal cu dr si obl
3. explica si permite subrogatia reala cu titlu universal
Prima functie consta in faptul ca creditorii chirografari is acei creditori care nu dispun de
o garantie reala asupra unui bun determinat din patr debitorului prin care sa le fie asigurata
creanta in cazul in care debitorul nu o executa de buna voie. Creditorii chirografai au dr de gaj
general asupra intregului patrimoniu al debitorului.Transmiterea universala cu titlu universal
consta in transmiterea de la o pers la alta a unui patr in intregul sau ori dupa caz a unei cote parti
sau fractiuni. Transmiterea universala si cu titlu universal intervine in cazul succesiunii fie legala
fie testamentara. Poate interveni si in cazul cind pj se reorganizeaza, atat prin absorbtie cat si prin
fuziune.
A doua functie. Subrogatia civila inseamna inlocuire sau subtituire a carorva bunuri sau
persoane. In DC ea este de 2 feluri: persoanala si reala.
1. Subrogatia persoanala consta in faptul ca intr-un rap.jur o pers e inlocuita cu alta.
2. Subrogatia reala reprezinta inlocuirea unui bun cu alt bun sau cu valoarea acestuia.
daca din patrimoniu e vandut un lucru atunci locul lui este luat de pretul incasat care la rindul sau
va pitea fi inlocuit sau achizitionat cu pretul obtinut. Bunurile noi intrate in patrimoniul se
subroga celor inlocuite si vor avea acelasi reg jur ca si acestea din urma. Subrogatia reala poate
fi:
1. Cu titlu universal ce presupune inlocuirea autonoma a unei valori cu alta valoare in
cuprinsul patrimoniului.
2. Cu titlu particular presupune inlocuirea unui bun individual determinat cu un alt bun
tot individual determinat deaceea nefiind vorba de inlocuirea unor valori cu alta valoare in
cuprinsul unui patrimoniu. Ea intervine doar daca e prevazuta expres de lege fara a opera
automat.
A treia functie. Transmisiunea universala cu titlu universal consta in transmiterea de la o
persoana la alta a unui patrimoniu in intregul sau ori dupa caz a unei cote parti sau fractiuni din
patrimoniu.
Transmisiunea universala si cu titlu universla intervine intre persoanele fizice in cazul
succesiunii fie succesiune legala sau testamentara, poate interveni si in cazul persoanei juridice
de ex in situatie de reorganizare persoanei juridice prin absorbtie sau fuziune.
5.Continutul patrimoniului. Drepturile patrimoniale.
Dr-le patrimoniale se clasifica in dr-uri reale si dr-uri de creanta.
Dreptul real este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea caruia titularul sau isi poate
exercita atributele asupra unui bun in mod direct fara interventia oricarei alte persoane.
Dr-le reale se impart in dr-uri reale principale si accesorii.
Dr-le reale principale sunt acelea care au existenta independenta fata de alte dr-uri, ele
nu depind de alte dr-uri. Dr-le reale principale sunt dr-le de proprietate, dr de uz, dr de uzufruct,
dr de abitatie, dr de servitute, dr de superficiu.

Dr-le reale accesorii sunt acele dr-uri care depind de existenta altor drepturi, adica
insotesc un drept de creanta. Conform CC dr-le reale accesorii sunt: dr-ul de gaj, ipoteca.
Dr-le de creanta (sau personale) sunt dr-uri subiective patrimoniale in temeiul carora
titularul lor sau subiectul activnumit c4reditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor ca
acesta sa-i dea sa faca sau sa nu faca ceva adica sa indeplineasca o obkigatie corelativa prin
executarea careia se realizeaza dr-ul creditorului sub sanctiunea constringeriii de stat.
Dr-ul real da nastere la 2 efecte specifice si anume dr-ul de urmarire sau dr-ul de
preferinta (preferential).
Dr-ul de urmarire este prerogativa conferita titularului dr-ului real de a urmari bunul
sxau la care se refera dr-ul real in miinele oricarei persoane s-ar afla.
Dr-ul de preferinta este prerogativa conferita tituularului dr-ului real de a avea prioritate
fata de orice alt drept, acesta putind sa si-l valorifice inaintea titularilor altor dr-uri.
Dr-ul de creanta confera titularului sau numai posibilitatea de a pretinde debitorului sau
succesorilor acestuia executarea obligatiei asumate.

Tema II. Teoria generala a posesiei

1.
2.
3.
4.
1.

Notiunea si elementele Posesisiei

Dobindirea si pierderea posesiei
Calitatile si viciile posesiei
Efectele posesiei
Notiunea si elementele Posesisiei
Etimologia cuvintului posesie deriva din latinescul possidere ceea ce inseamna a fi
instalat sau a stapini un bun conform art 303 C posesiunea se dobindeste prin exercitareaa voita a
stapiniriii de fapt a bunului, astfel rezulta ca CC nu ne da o definitie a posesiei ca numai arata in
ce conditii ea poate fi dobindita. Posesia este o stare de fapt generatoare de efecte juridice care
const in stapinirea materiala sau u exercitarea unei puteri de fapt de ctre o persoana asupra unui
bun cu intentia si vointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al acestui
drept real. Posesia este o stare de fapt care consta in stapinirea materiala asupra unui bun care
permite posesorului sa se comporte ca si cum ar fi adevaratul titular al dr-ului real.
Orice proprietar poate fi si posesor dar nu orice posesor poate fi proprietar.
Caracterele posesiei:

Posesia se bazeaza pe intentia de a poseda p/u sine adica cu intentia de a poseda lucrul de unul
singur. Daca acest elementt lipseste, posesia nu mai exista si deci va fi voorba despre o detinere
sau detentie precara.
Posesia se refera numai la dr-le reale nicidecum si la cele de creanta.
Posesia nu poate sa se exercite asupra unei universalitati de bunuri.
Posesia duce la nasterea unui drept probabil de proprietate sau unui alt drept real.
Elementele posesisiei. Posesia presupune 2 elemente:

a) Elementul material (corpus) consta in totalitatea faptelor materiale de stapinire, transpunere si

folosinta exercitate direct asupra lucrului.
Conform prevederilor art 304 CC posesia poate fi exercitata de catre posesor personal sau
prin intermediul unei alte persoane. De aici rezulta ca posesia poate fi:
posesie nemijlocita cind posesorul stapineste bunul in mod direct prin putere proprie.
posesie mijlocita cind persoana poseda un bun in calitate de creditor gajist, arendas,
chirias sau in termenul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata de o
alta persoana sa posede temporar un anumit bun.
b) elementul intentional sau psihologic (animis) consta in intentia sau vointa celui care posedade a
exercita stapinirea lucrului pentru sine, adica sub nume de proprietar sau in calitate de titular al
altui drept real.
2. Dobindirea si pierderea posesiei
Conform art 303 CC posesiunea se dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a
bunului.
Dobindirea elementului material rezulta fie din faptul unilateral al posesorului de a
exercita vizibil acte de folosinta dar cu conditia de a nu fi savirsit fapte penale impotriva

proprietatii fie din faptul ca vechiul posesor a renuntat sau a parasit posesia pe care o exercita
pina atunci pe care incepe s-o exercite noul posesor.\
Nu se cere ca posesorul sa exercite efectiv actele de posesie, de ex sa locuiasca in imobil,
este suficient sa existe posibilitatea actuala si exclusiva de a face acte materiale asupra lucrului.
Dobindirea celui de al II-lea element al posesiei adica a celui intentional are loc in
momentul in care cel ce detine materialmente bunul manifesta intentionat de a pastra pentru sine
acel bun. Aceasta intentie se deduce de cele mai multe ori din insasi actele materiale pe care
numai proprietarul le poate face de ex ridicarea unei constructii pe un teren.
Posesia poate fi pierduta prin urmatoarele modalitati:
a) prin pierderea simultana a ambelor elemente ale posesiei sau atunci cind are loc o abandonare
voita a bunului.
b) Prin pierderea puterii materiale asupra lucrului, adica atunci cind are loc pierderea elementului
material
c) Prin pierderea elementului intentional, acest caz e rar in practica deoarece presupune ca o
persoana continua sa detina materialmente un bun insa fara intentia de al poseda
3. calitatile si viciile posesiei
pentru a produce efecte juridice posesia trebuie sa fie utila adica sa aiba unele calitati si
sa fie lipsita de vicii. Reiesind din prevederile art 305-309 CC putem determina urmatoarele
calitati ale poseisiei:
1. poseia trebuie sa fie neitrerupta deoarece persoana a posedat bunul la inceputul si la
sfirsitul unei perioade se prezuma ca a posedat bunul neintrerup pe parcursul intregii perioade art
306 CC.
2. posesia netulburata in cazul in care nu a fost lipsit de bun dar este tulburat in orice alt
mod in exercitarea posesiunii posesorul de buna-credinta poate cere ca un proprietar incetarea
tulburarii precum si despagubirii pentru prejudicierea posesiunii. Pot fi cerute despagubiri si in
cazul in care nu se cere incetarea tulburarii sau incetarea este imposibila art 309 CC.
3. poisesia prezuma dr de proprietate posesorul este prezumat proprietar al bunul de nu
este dovedit ca a inceput a poseda pentru o alta persoana. Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul
in care dr de proprietate este inscris in RegistrulPublic si nici fata de un posesor al carui bun a
fost furat, pierdut sau iesit din posesiune in alt mod fara voia lui cu exceptia banilor si a titlurilor
de valoare la purtator.
4. posesia trebuie sa fie publica este atunci cind se exercita in conditiile in care orice
perscointeresata poate lua cunostinta de existenta ei, adica nu trebuie sa fie exercitata pe ascuns.
Viciile poseisiei
Potreivit CC nu este utila posesiunea discontinua tulburata, clandestina sau precara
reieisind din prevederile date rezulta ca viciile poseisie sunt discontinuitatea, violenta,
clandestinitatea si precaritatea.
Posesiunea este discontinua atita timp cit posesorul o exercita cu pauze in raport cu
natura bunului.
Posesiunea este tulburata atita timp cit este dobindita sau conservata prin acte de violenta
fizica sau morala care nu sunt provocate de o alta persoana.
Violenta poate fi activa sau pasiva din partea agresorului.
Clandestinitatea este opusul acelei calitati a posesiei care este publicitatea.

4. efectele posesiei
1. Posesia creaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului
2. posesorul de buna credinta al unui bun frugifer dobindeste in proprietate fructele
bunului posedat.
3. posesia imobilelor poate fi aparata prin actiunile posesorii
4. posesia poate atrage dupa sine dobindirea dr de proprietate prin uzucapiune.
Tema III. Dreptul de proprietate
1.
2.
3.
4.
5.

Notiunea dr. de prorietate

Continutul dr-lui de proprietate
Caracterele juridice ale dr de proprietate
Proprietatea publica
Dreptul de proprietate privata

1 Notiunea dreptului de Proprietate.

Proprietatea poate fi determinata sub 2 aspecte:
- ca categorie economica
- ca categorie juridica.
Ca categorie economica, proprietatea exprima raportul de insusire de catre individ a
bunurilor materiale, adica raporturile sociale, in cadrul carora se realizeaza aciasta insusire.
Proprietatea ca categorie economica serveste drept substrat pt dezvaluirea continutului juridic al
proprietatii.
Ca categorie juridica proprietatea reprezinta ansamblul de norme juridice, care mai inti
de toate stabilesc insasi posibilitatea sau imposibilitatea aparentei bunurilor materiale, intarind
juridic starea economica de insusire a lor.
Conform art 9 din Cons RM:
- proprietatea este publica si privata. Ea se constitue din bunuri materiale si spirituale.
- proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul dr-lor, libertatilor si demnitatii omului.
Notiunea dr de proprietate are 2 intelesuri si anume:
1.
dr de proprietate in sens obiectiv- ca institutie juridica reprezinta totalitatea normelor
juridice care reglementeaza raporturile de proprietate.
2.
dr de propr in sens subiectiv- ca un dr subiectiv, ca un drept al unei persoane concrete
asupra unui bun concret, drept ocrotit de normele dreptului obiectiv.
Legislatia in vigoare a RM nu contine o definitie concreta a dr de propr. Atit in art 315
din CC, cit si art 1 din Legea cu privire la proprietate, enumera doar imputernicirile
proprietarului, fara a defini termenul de proprietate.
Astfel art 315 din CCal RM dispune: 'proprietarul are drept de posesiune, de folosinta si
de dispozitie asupra bunului'. Iar art 1 al 2 din Legea cu privire la proprietate dispune:
'proprietarului ii apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a le administra''
Pornind de la cele expuse mai sus am putea defini dr de proprietate ca fiind acel drept
subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere proprie si in interes propriu a atributelor de
posesie, folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale inm limitele determinate de lege.
2 Continutul dreptului de proprietate.
Conform art 315 din CC a RM continutul dr de proprietate este format din 3 atribute si
anume:

-posesia, - folosinta, - dispozitia.

1. Posesia- consta in prerogativele proprietarului dreptului de proprietate de a stapini in
fapt bunul, cei apartine in materialitatea sa fata de toti ceilalti ca fiind titularul dreptului de
proprietate. Acest atribut poate apartine fie proprietarului bunului care il exercita in putere
proprie si in interes propriu, fie unei alte persoane carte il exercita cu acordul proprietarului in
numele si in inmteresul acestuia. Posesia este pt proprietar contactul direct cu obiectul apropriat,
puterea de a servi persoana de lucrul sau dupa destinatia acestuia.
2. Folosinta confera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau, culegind sau
percepind in proprietate toate fructele pe cae acets ale produce. Conform art 315 al 4 din CC al
RM '' dreptul de folosinnta include si libertatea persoanei de a nu folosi bunul''. Dar in cazul cind
nefolosirea bunului contravine interesului public, poate fi instituita prin lege obligatia de folosire
a bunului de catre proprietar ori sal dea in folosinta unor terti in schimbul unei prestatii
corespunzatoare.
3. Dispozitia confera proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sau.
Din cele 3 atribute ce alcatuesc continutul juridic al dr de proprietate, dispozitia este
atributul vital, fiind esenta proprietatii, fara de care nu poate sa existe dr de proprietate.
Dispozitia mai poate fi definita ca fiind prerogativa proprietarului de a instraina bunul
prin acte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit sau de a constitui asupra lui drepturi reale in favoarea
altor persoane, precum si de al consuma ori de ai distruge substanta sau de ai modifica
functionalitatea. Singur proprietarul are atributul dispozitiei, toti ceilalti titulari de drepturi reale
asupra bunurilor unei alte persoane au numai atributele de folosinta si posesie.
3 Caracterele juridice ale dreptului de proprietate.
La fel ca alte drepturi subiective, dreptul de proprietate prezinta mai multe caractere
proprii care il deosebesc de celelalte drepturi reale. Astfel dr d epropr este: absolut si inviolabil,
deplin si exclusiv, perpetuu si transmisibil.
1.
Caracterul absolut si inviolabil. Dr de proprietate este un drept in sensul ca toate
atributele cei alcatueste continutul juridic sunt recunoscute de titularul sau si apartin in
plenitudinea lor titularului acestui drept fara a avea nevoie de alte persoane. De aceia dr de
proprietate este singurul carei permite titularului sa exerciet toate prerogativele pe care le
confera, in putere proprie si in interes propriu. Termenul '' absolut'' poate fi inteles si ca fiind
opozabil tuturor. Dr de propr este absolut deoarece este recunoscut titularului sau in raporturile
cu toti ceilalti care sunt obligati sa nu faca nimic de natura ce lar incalca. Dr de propr este si
inviolabil art 316 CC al RM. Aciasta decurge din caracterul absolut. Dr de propr nu poate fi
incalcat de nimeni. Aciasta interdictie se impune cu aceiasi forta a statului. Ea cunoaste 2
exceptii: a) bunurile aflate in proprietate privata pot fi expropriate in conditiile legii, pt cauza de
utilitate publica. B) subsolul oricarei proprietati imobiliare poate fi folosit si exploatat pt lucrari
de interes general.
2.
Caracterul deplin si exclusiv. Dr de propr este exclusiv propriu, in sensul ca proprietarul
singur poate exercita asupra lucrului cele 3 atribute ale proprietatii, servindu-se, folosindu-se si
dispunind de lucrul cei apartine, in exercitiul dreptului sau.
3.
Caracterul perpetuu. Conform art 315 al 2 din CC al RM '' dr de proprietate este
perpetuu''. Perpetuitatea este un caracter exclusiv al dr de proprietate, toate celelalte drepturi
avind o existenta temporara. Caracterul perpetuu presupune, ca dreptul de proprietate dureaza atit
timp cit exista bunul si nu se stinge prin neuz.

4.

Caracterul transmisibil. Dr de prop, continind in el atributul dispozitiei, rezulta ca este

transmisibil prin acte intre vii si in mod obligatoriu se va transmite proprietatea pt cauza de
moarte.
4 Proprietatea publica.
Const RM, prin dispozitia art 9, face doar o precizare de ordin general cu privire la
existenat celor 2 forme de proprietate: publica si privata, fara a se referi si la caracterele care stau
la baza determinarii lor.
In conformitate cu prevederile art 127 al 3 din Const, proprietatea publica apartine
statului sau unitatilor administrativ teritoriale.
Bunurile ce fac obiectul dreptului de proprietate publica sunt prevazute in Const, legi
organice si legi ordinare. Astfel in Const se prevede ca: bogatiile de orice natura ale subsolului,
caile de comunictie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi
folosite in interes public, plajele, marea teritorialaprecum si alte bunuri stabilite de lege fac
obiectul exclusiv al propruietatii publice.
Conform art 296 al 4 din CC al RM, dr de propr publica ce se exercita asupra bunurilor
are urmatoarele caractere juridice: imprescriptibil; insesizabil; inalienabil.
Dr de propr publica este imprescriptibil, adica nu se stinge prin neuz si nu poate fi
dobindit de tert prin uzucapiune, neputind fi opuse proprietarului nici termenelor de prescriptie.
Dr de propr publica este insesizabil, in sensul ca bunurile ce alcatuesc obiectul acestui
drept nu pot fi urmarite de catre creditori pe cale de executare silita. Daca aceste bunuri ar putea
fi urmarite de catre ctreditori sar crea posibilitatea ca in mod indirect sa se poata dobindi si un
drept de proprietate asupra lor, ceia ce ar contraveni caracterului inalienabil al acestui drept.
Caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica este reglementat in Const RM,
CC si in alte acte normative pt anumite categorii de bunuri. CC al RM prin art 296 al 4 prevede
ca , bunurile proprietate publica sunt inalienabile.
5 Dreptul de proprietate privata.
Dreptul de proprietate privata este reglementat si garantat de constitutie. Dr de propr priv
poate fi definit ca fiind un drept subiectiv ce apartine persoanelor fizice, persoanelor juridice,
statului sau unitatilor administariv teritoriale asupra bunurilor mobile si imobile, drept ce confera
titularilor sai dreptul de folosinta, posesie si dispozitie, atribute ce se exercita in mod exclusiv si
perpetuu, prin putere si in interes propriu, in conditiile stabilite de lege.
Deci subiecte ale dr de propr priv si titulari ai acustui drept sunt pers fiz, pers jur, staul si
unitatile administr-terit. Bunurile ce alcatuiesc obiectul dr de propr priv, pe cale de consecinta,
ele pot fi transmise de la o persoana la alta prin acte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, intre vii
ori opt cauza de moarte.
Dr de propr priv este:
-real; perpetuu; absolut; exclusiv; sesizabil; alienabil; prescriptibil.
Caracterul real al dr de propr priv este determinata de lege is presupune existenta unui
subiect activ determinat de la inceput, care isi poate realiza dreptul independent de subiectul
pasiv care este nedetermiat.
Caracterul perpetuu al dr de propr priv consta in aceea ca acest drept dureaza atita timp
cit exista bunul si ca acest dreptu nu se stinge prin neuz, adica prin folosinta lui.
Caracterul absolut al dr de propr priv apare in raport cu celelalte drepturi reale si nu in
raport de exercitiul atributelor sale, adica el nu este absolut in sine ci in esenta, proprietarul are

dreptul sa exercite fata de bunurile sale orice actiuni care nu ocntravin legilor si nu dauneaza
sanatatii oamneilor si medioului inconjurator.
Caracterul exclusiv al dr de propr priv implica in sine atit posibilitatea executarii tuturor
atributelor de catre titulari cit si posibilitatea dezmembrarii acestora.
Caracterul sesizabil presupune faptul, ca bunurile care formeaza proprietatea privata pot
fi urmariet in scopul realizarii creantei creditorului.
Caracterul alienabil al dr de propr priv consta in aceia ca bunurile ce formeaza obiectul
acestei proprietati se gasesc in ciruitul civil.
Caracterul prescriptibil consta in aceia ca toate drepturile de proprietate privata pot fi
aparte doar in limitele termenelor de prescriptie. Termenele de prescriptie pot fi extinctive si
achizitive.

Tema 4. Modurile de dobindire a dr de proprietate

1.
2.
3.
4.
1.

Notiuni genrale
Clasificarea modurilor de dobindire a dr de proprietate
Modurile originare a dr de proprietate
Modurile derivate de dobindire a dr de proprietate
Notiuni generale
Prin modalitati de dobindire a dr de proprietate se subintelege toate faptele si actele
juridice in a caror baza se dobindeste dr de proprietate (art 320 337).
2. Clasificarea modurilor de dobindire a dr de proprietate
Cunoastem urmatoarele clasificari a modului de dobindire a dr de proprietate:

1. Modurile originare, acestuia fiind caracteristic faptul ca dobinditorul e primul proprietar al

bunului,adica bunul nu a apartinut anterior nimanui. Exista 2 opinii, prima ca doar ocupatiunea
este un mod originar de dobindire a dr de proprietate, a doua evidentiaza ca moduri originare de
dobindire a dr de proprietate prelucrarea, producerea, uzucapinea.
2. Modurile derivate, acestea sunt obtinute in baza actelor juridice sau conventiile.
O alta clasificare:
1. Moduri gratuite ce reprezinta un mod de dobindire a dr de proprietate fara existenta unei
contraprestatii unui contraechivalent (ex. Donatia).
2. Moduri oneroase ce reprezinta prin expunerea unui contraechivalent ( ex. Vinzare cumparare).
Alta clasificare:
1. Moduri de dobindire a dr de proprietate intre vii adica persoane existente (ex toate categoriile
fara succesiune).
2. Moduri de dobindire a dr de proprietate intre morti
3. Modurile originare a dr de proprietate
Ocupatiunea (art 323 CC) posesorul unui bun mobil fara stapin poate deveni proprietate
al bunului prin ocupatiune de la data intrarii in posesie, astfel ocupatiunea este un mod originar
de dobindire a dr de proprietate prin intermediul caruia o persoana luind in posesiune un bun
poate deveni proprietarul acestuia. Pentru existenta ocupatiunii sunt necesare intrunirea a citorva
conditii prevazute de CC:
1. Ocupatiunea se exercita doar asupra bunurilor mobile
2. Este necesar ca bunul sa fie fara stapin.
E necesar sa nu confundam bunurile fara stapin cu bunurile pierdute, la fel nu pot fi
considerate fara stapin bunul furat si abandonat de hot, astfel se considera fara stapin bunurile
mobile al carui proprietar a renuntat expres la dr de proprietate, bunurile abandonate precum si
bunurile care prin natura lor nu au proprietate.

Prin renuntare expresa la dr de proprietate se subintelege situatia prin care proprietarul

anunta expres persoanele terte despre faptul ca renunta la dr de proprietate.
Accesiunea. Prin accesiune intelegem incorporarea unui bun in alt bun, unirea unui
lucru cu alt lucru. Sunt 2 tipuri de accesiuni: imobiliara si mobiliara. Accesiunea imobiliara
poate fi naturala sau artificiala.
Accesiunea imobiliara naturala e situatia in care pamintul se uneste cu alte bunuri,
regula in acest sens este ca pamintul e bun principal iar lucrurile ce se incorporeaza in el este un
bun accesoriu. Accesiunea paminturilor depuse sau create poate fi de citeva tipuri:
1. Aluviuni
2. Avulsiuni
3. Insule si albii parasite
Aluviunile sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor
curgatoare. Potrivit art 328 alin 1 aceste adaosuri revin proprietarului de teren riveran. Prin
aceste adaugiri de teren intelegem toate lucrurile pe care solul le poarta la suprafata sa si pe care
apele curgatoare le aduc si le lasa pe tarm.
Avulsiune proprietarul fondului din care apa a rupt o portiune de teren pastreaza asupra
acestei portiuni dr de proprietate (ART 328 alin 3).
Insulele (art 328 alin 4) formarea insulelor se refera la situatiile cind apele curgatoare isi
schimba in mod natural cursul si formeaza un brat nou inconjurind terenul unui proprietar riveran
iar acel din urma ramine proprietarul insulei astfel create.
Accesiunea imobiliara artificiala ( art 329)
Lucrarile facute de proprietarul terenului cu materiale straine
1. Proprietarul terenului care a construit cu materiale straine devine prin accesiune proprietarul
acestor lucrari. Proprietarul materialelor nu le poate revendica chiar de lucrarile au fost efectuate
cu rea credinta, in schimb acesta are dr la o despagubire in valoarea materialelor.,
2. Are loc efectuarea lucrarilor cu materiale proprii pe un teren strain ( art 329 alin 3) in cazul dat
proprietarul fondului are dr sa ceara ridicarea constructiei adica demolarea ei , fie sa pastreze
constructia. Daca pastreqza constructia sau lucrarile facute de un tert proprietarul e obligat sa
plateasca la alegere: fie valoarea materiala si costul muncii, fie o suma de bani egala cu cresterea
valorei terenului.
3. Consta in faptul ca contructia e facuta pe 2 terenuri apart8nind unor proprietari diferiti, in zaul in
care constructia este ridicata in parte pe terenul al carui pers detine dr de proprietate si imparte pe
un teren invecinat proprietarul vecin poate dobindi proprietatea asupra intregii constructii platind
constrcutorului o despagubire de cel putin din suprafata construita se afla pe terenul sau,
despagubire trebuie sa acopere valoarea materialelor, costul muncii si contrvaalorea folosintei
terenului aferent.
Accesiunea mobiliara.

Este in cazul in cre se unesc 2 bunuri mobile avind proprietri diferiti. Exista 3 categorii
de accesiune mobiliara: adjunctiunea, specificatiunea, confuziunea.
Adjunctiunea reprezinta unirea a 2 sau mai multe bunuri ce apartin unor proprietari
diferiti si care formin un tot intreg pot fi despartite si utilizate separat. La fel aceasta e de 2 tipuri:
1. In cazul in care bunurile pot fi separate
2. In cazul cind bunurile nu pot fi separate (art 330 alin 2), astfel de 2 bunuri care apartin diferitor
proprietari sau unit astfel incit acestea neputind fi separate fara a fi deteriorate sau fara cheltuieli
excesive. Noul proprietar care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca si alte
cheltuieli detine un dr de proprietate asupra acestuia fiind obligat sa plateasca pretul bunului unit
cu bunul principal. Ex. Bun simplu cu gravura, daca valoarea gravului e mare atunci proprietarul
gravurii poate sa achite ca suma a bunului individual si a proprietarului bunului.
Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie straina ( art 330
alin 4). In cazul acesteia se unesc un bun corporal, adica material si unul abstract. Prin prelucrare
prevazut la art 330 alin 4 intelegem desemnarea, pictarea, imprimarea.
Confuziunea ( art 330 alin 7-8) prin aceasta intelegem amestecul a 2 sau mai multe
materii care apartin diferitor proprietari. Aici depistam 3 situatii:
1. Dintre materiile amestecate ce formeaza un nou bun una poate fi considerata princiopala
2. Niciuna din materiile aplicate nu poate fi considerata principala insa nu e posibila separarea lor.
3. Materiile amesticate nu pot fi separate fara paguba.
Conform primului caz dr de proprietate apartine proprietarului materiei principale, daca
insa nu este posibila separarea lor sau nici un bun nu poate fi considerat principal proprietarul
care nu a stiut de confuziune poate cere separarea materiilor
Uzucapiunea reprezinta mod de dob a dr de proprietate prin care posedind in anumite
conditii un bun legea permite posesorulului dobindirea dr-ului de proprietate asupra bunului.
Uzucapiunea poate fi de 2 tipuri: mobiliara si imobiliara.
Diferenta dintre cele doua tipuri de uzucapiuni rezida in termenul necesar si bun, astfel
in cazul uzucapiunii imobiliare termenul necear este de 15 pentru dob dr de proprietate, iar
pentru uzucapiunea mobiliara 5 ani. In ansamblu uzucapiunea este un fapt juridic complex
rezultat din unirea unor actiuni ale posesorului si a unui fapt natural si anume trecerea timpului
prevazute expres de lege si care da nastere unui drept real.
Pentru realizarea uzucapiunii sunt necesare citeva conditii:
1. Cel care poseda trebuie sa fie de buna credinta
2. Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani in cazul uzucapiunii mobiliare, si 15
in cazul celei imobiliare. Art 332 CC.
3. Posesiunea trebuie sa fie utila. Pentru ca posesiunea sa fie utila aceasta trebuie sa fie
continua, netulburata, publica, si sa fie exercitata cu titlul de proprietar (sau sa nu fie
precara).
1. Posesiunea trebuie sa fie continua- continuitatea presupune succesiunea actelor
de posesiune la anumite intervale regulate de timp. Daca posesorul a posedat la

2.
3.

4.

5.

inceputul si la sfirsitul unei persioade se prezuma ca a posedat neintrerupt pe

parcursul intregii perioade. Posesiunea nu pierde caracterul continuu atunci cind a
survenit un obstacol fizic obiectiv de natura sa intrerupa posesiunea spre exemplu
daca ploile torentiale, inundatiile in cazul terenului agricol nu permite ca bunul sa
fie posedat.
Posesiunea este discontinua atit timp cit posesorul poseda acest bun cu
interminente , intreruperi anormale. Deci posesorul trebuie sa posede cu dirigenta
unui bun proprietar.
Posesiunea trebuie sa fie pasnica. Prin posesiune pasnica se intelege situatia cind
posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Antonimul caracterului pasnic este
viciul violentei, viciul creat prin violenta este temporar imediat ce violenta a
incetat posesiunea utila reincepe desi codul civil nu prevede viciul violentei este
aplicat atit in cazul bunurilor mobile cit si in cazul bunurilor imobile.
Posesiunea trebuie sa fie publica adica sa fie exercitata in vazul tuturor si sa fie
cunoscuta de catre toti. Posesorul trebuie sa exercite posesiunea nu intr-un mod
ascuns astfel cum ar face si un proprietar. Ca viciul a publicitatii este viciul
clandestinitatii.
Posesiunea nu trebuie sa fie precara adica sa nu fie exercitata fara un titlu de
proprietate.

Alte modalitati de dobindire a dr de proprietate.

Dobindirea dr de proprietate prin producere reglementata la art 320 alin 1, astfel dr de
proprietate asupra unui bun nou realizat de o persoana pentru sine se dobindeste de catre aceasta
daca legea sau contractul nu prevede altfel.
Dobindirea dr de proprietate asupra bunului gasit . Bunul gasit este bunul mobil pe
care proprietarul l-a pierdut iar o alta persoana l-a gasit, reglementarea legala este la art 324, cel
care a gasit bunul este obligat sa-l restituie proprietarului ori fostului posesor sau daca nu poate fi
identificat sa-l predea autoritatii administratiei publice locale sau organelor de politie din
localitatea in care a fost gasit. De asemenea avem situatii cind bunul a fost gasit intr-o incapere
sau transport el trebuie sa predeie bunul administratiei incaperii sau soferului.
Comoara. Comoara este un bun mobil ascuns sau ingropat chiar involuntar al carui
proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut in conditiile legii dreptul de proprietate. Regula
generala in cazul gasirii comorii este ca ea apartine jumatate proprietarului bunului imobil in care
a fost descoperita si pe jumatatea descoperitorului daca ei nu convin altfel. Descoperitorul nu
poate pretinde la nici o parte din comoara daca a patruns in bunul imobil ori a cautat in el fara
consimtamintul proprietarului sau a posesorului. Dreptul asupra comorii il are doar proprietarul
nu si uzufructualul, chiriasul sau depozitarul, sau alte persoane care detin bunul fara drept de
proprietate. Pentru comoara este specifica gasirea acesteia printr-o intimplare astfel dreptul
asupra comorii nu il au persoanele care au efectuat cercetari arheologice cautari in urma carora a
fost descoperita comoara.
Momentul dobindirii dreptului de proprietate.
Exista 2 sisteme privind momentul dobindirii dr de proprietate:

1. Traditiunea transmiterea sau predarea materiala a lucrului.

2. Momentul semnarii sau incheierii contractului.
In cazul bunurilor mobile momentul dobindirii dr de proprietate este momentul predarii
bunului in cazul bunurilor imobile momentul dobindirii dr de proprietate este cel al inregistrarii
inscrierii in registrul bunurilor imobile.
Riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a bunului il suporta proprietarul daca legea sau
contractul nu prevede altfel. Art 318 mentionat este o norma dispozitiva nfapt ce confera partilor
dreptul de a stabili momentul pieirii si deteriorarii bunului; de ex momentul semnarii
contractului.

Tema V. Incetarea dreptului de proprietate

1. Modurile de incetare a dr de proprietate, clasificarea,
2. Exproprierea pentru cazuele de utilitate publica
Legea cu privire la expropriere pentru cazuele de utilitate publica.