Vitamina B7 (*8, H)

Cunoscuta ca vitamina B7, B8 sau vitamina H, biotina este una dintre cele mai putin cunoscute din
complexul de vitamine B. Biotina ajuta sa avem pielea sanatoasa, prin productia corespunzatoare de
grasime. In plus, biotina mentine aprovizionarea cu energie in celulele nervoase. Biotina este
implicata in metabolizarea zaharului si a grasimilor. In metabolismul zaharului biotina ajuta la
transformarea si conversia acestuia in energie utilizabila. Din acest motiv, crampele muscularele si
durerile legate de efortul fizic (care pot fi rezultatul incapacitatii organismului de a utiliza eficient
zaharul precum combustibil) pot semnala o deficienta de biotina.
Cand trebuie sa suplimentam alimentatia cu biotina?

Cand avem probleme legate de piele

In caz de cadere a parului
Daca avem crampe musculare
In lipsa de tonus muscular bun sau de coordonare

Galbenusul de ou este una dintre cele mai dense surse de biotina din alimentatie. O cantitate
mult mai mare de biotina decat cea introdusa din exterior, prin hrana, este fabricata chiar de
corpul nostru, cu ajutorul bacteriilor existente in intestin. Ca atare, trebuie sa avem grija sa nu
dereglam aceasta mica lume a bacteriilor intestinale. Spre exemplu, cei care mananca des carne
grasa, mancare de la conserve, carnati cu cartofi prajiti, burgeri, prajituri sau fursecuri isi pot
distruge flora intestinala in aproximativ o luna si jumatate.

Sinteza grasimilor (acizii grasi)

Multe dintre simptomele de deficit de biotina sunt legate de probleme ale pielii. Biotina este
necesara pentru functionarea unei enzime din organism numita Co acetil-A carboxilaza. Aceasta
enzima ajuta la productia de grasime din organism. Productia de grasimi este critica pentru toate
celulele din organism deoarece membranele tuturor celulelor trebuie sa contina componente corecte
de grasime pentru a functiona corespunzator. Productia de grasimi este deosebit de critica si pentru
celulele pielii deoarece acestea mor si trebuie sa fie inlocuite foarte rapid si pentru ca sunt in contact
cu mediul exterior si trebuie sa serveasca drept o bariera selectiva. Cand componentele celulelor de
grasime nu pot fi produse in mod corespunzator din cauza deficientei de biotina, celulele pielii sunt
printre primele celule care dezvolta probleme.
La sugari cele mai frecvente simptome de deficit de biotina sunt cojitele o dermatita in care pete
galbui/albicioase iritabile apar in jurul scalpului copilului, pe cap, sprancene si pe pielea din spatele
urechilor.
La adulti echivalentul acestei probleme de piele este numit dermatita seboreica, dar poate aparea in
mai multe locatii diferite pe piele.

Biotina sprijina sistemul nervos

Deoarece glucoza si grasimea sunt utilizate pentru producerea energiei in cadrul sistemului nervos,
biotina este prin urmare o vitamina ce ajuta la optimizarea nivelul de energie al organismului.
Numeroase probleme ale sistemului nervos au fost legate de deficienta de biotina. Aceste simptome
includ convulsii, lipsa de coordonare musculara (ataxie) precum si lipsa de tonus muscular bun
(hipotonie).

Care sunt simptomele deficitului de biotina?

Afectiunile pielii (inclusiv cojite la sugari si dermatita seboreica la adulti) sunt cele mai
frecvente simptome legate de deficitul de biotina. Si pierderea parului poate fi simptomatica
pentru deficitul de biotina. Simptome des intalnite ale deficitului de biotina sunt si probleme ale
sistemului precum convulsii, lipsa de coordonare musculara (ataxie) precum si lipsa de tonus
muscular bun (hipotonie). Crampele musculare si durerile asociate cu efortul fizic pot fi si ele
simptomatice pentru deficitul de biotina, care reflecta
incapacitatea organismului de a folosi in mod eficient zaharul ca pe un combustibil.

Cum este afectata biotina prin gatire sau depozitare?

Biotina este relativ stabila atunci cand este expusa la caldura, lumina, si oxigen. Intr-adevar, mediul
acid poate altera aceasta vitamina. In ouale crude, spre exemplu, biotina este de obicei legata de o
molecula de proteina-zahar (glicoproteina numit avidina) si nu poate fi absorbita in organism decat
adaca oul este gatit, permitand biotinei sa se desparta de proteina avidina.

Ce factori ar putea contribui la o deficienta de biotina?

Deficientele de acid pantotenic vitamina B5 pot contribui la deficiente functionale de biotina
deoarece acesea doua functioneaza impreuna in multe situatii metabolice. Problemele intestinale pot
fi asociate cu deficitul de biotina. Conexiunea dintre biotina si bolile intestinale sunt axate pe rolul
bacteriilor intestinale. In conditii adecvate, bacteriile din intestinul gros pot produce biotina.
Problemele intestinale pot crea un dezechilibru bacterian, iar organismul este lipsit in acest caz de
sursa alternativa de biotina.
In plus, circa 50% dintre femeile gravide se confrunta cu deficitul de biotina, o deficienta care
poate creste riscul de malformatii congenitale. Cercetarile preliminare de laborator arata ca
deficitul de biotina apare atat in primul trimestru cat si in al treilea trimestru.
Biotina poate juca un rol in prevenirea si / sau tratarea anumitor probleme de sanatate precum:
Caderea parului (alopecie)
Dezechilibre intestinale, inclusiv sindrom inflamatoriu intestinal, sindrom de colon iritabil,
boala Crohn, colita ulcerativa si diaree cronica
Afectiuni neuromusculare, inclusiv convulsii, ataxias (miscari caracterizate prin lipsa de
coordonare musculara) si hipotonias ( lipsa de tonus muscular),
Afectiuni cutanate, inclusiv cojite la sugari si dermatita seboreica la adulti
Biotina este gasita in suplimentele alimentare in forma sa chimica cea mai simpla, D-biotina.
Aceasta forma de vitamina este singura forma metabolic activa cunoscuta pana astazi.

In ce alimente gasim biotina?

Biotina poate fi asimilata in organism din suplimente alimentare sau direct din
alimentatie daca avem grija sa consumam constant: morcovi, rosii, migdale, oua,
ceapa, varza, castraveti, conopida, lapte de capra, lapte de vaca, zmeura, capsuni,
negru, ovaz si nuci.

Un aport adecvat de biotina a fost stabilit in 1998 de catre Institutul de Medicina de la Academia
Nationala de Stiinte SUA, dupa cum urmeaza:

0-6 luni: 5 micrograme

6-12 luni: 6 micrograme
1-3 ani: 8 micrograme
4-8 ani: 12 micrograme
Baietii 9-13 ani: 20 micrograme
Baietii 14-18 ani: 25 micrograme
Barbatii 19 ani si mai in varsta: 30 micrograme
Fete 9-13 ani: 20 micrograme
Fete 14-18 ani: 25 micrograme
Femei 19 ani si mai in varsta: 30 micrograme
Femei gravide de orice varsta: 30 micrograme
Femeile care alapteaza de orice varsta: 35 micrograme