Siha;triiMitii Egee

Doar teoretic poli vedea,

ca pelerin poposit acolo cu
maqina.Cdci, de fapt, trebuie
sdvii tiptil numai pe mare,pe
16ngdstdnca abrupt[, spectaculoasd.alb6. indiferenti. La
ooalele ei. acolo unde cerneala Egeei se preschimbd
in stropi gi spumd, sfredelul
rndrii a sdpatcAtevaalveole,

cAtevacuiburi de piatrd locuite de pdsdriqi de...sihagtri.

Neqtiuli, nevdzuti, aceqtia
vieluiescintre stihii. Pe cei
cAliva metri pdtra{i, av6nd
torugila picioarenem[rginirea apelpr gi necuprinderea
cerului. In fala lor, prinzdpuqealamediteraneand,seintrezdrestesilueta Athosului - o
adevdratdsteapolard a celor
care navigheazd pe apele tumultoase ale rugdciunii. Cocoaqade animal strdvechi a
Muntelui Sffint pare cd se tAr6gte undeva, spre amurgul
istoriei, spre linigtea absolut6; sau, dimpotrivd, cAteodatd dd senza{iacd se cabreazd
din apele mdrii spre a ardta
lumii, infricog[tor aproape,
azimutul ei spiritual, faptul
cd e noul Sinai al legdmAntului etem.Acolo sus,in vArful
Atonului, staualli asceli care
se lupt[ cu soareledogoritor
sau cu frigul muqcltor al iernii, la peste 2000 de metri.
Aici, jos, sihaqtriide la Sffintul Arhanghel Mihail se nevoiesc intre nelinigteamdrii,

furia ei gdldgioasi 9i peretele de stdncS.Acest perete de

stdncd este aidoma peretelui la care sunt puqi cei adugi
in fa{a plutonului de execu!ie, 9i inddrStul cdruia nu se
mai pot ascunde.Acela este
punctul terminus al vie,tii lor,
acel zid la poalelecdruiase
prdbugescpentru totdeauna.
Tot aEaEicdlugdriinevoitori:
stau cu spatele la perete, de
aici nu au unde pleca. Plutonul de execulie este.marea,
gloanfelesunt stropii necontenili, iar vina lor este aceea
de a-L iubi pe Domnul. Dar qi
Domnul ii iubeqtepe ei gi le
trimite pe funiile carecoboari de sub mAndstiresauprin
diferi{i creqtini,pe poteci abrupte, periculoase,cdtevamerinde 9i o ploscd de ap6.
Trebuie sd mai spun cd
am alut gansade a vedeatoate acestelucruri de pe mare
prin bun[voinla prietenului
meu, Cristian Tivig, gi a so!iei lui, Alina, care ne-au propus o cdldtorie cu ambarca{iunea lor in jurul Insulei

201s
LUMEACREDINTEI/ septembrie

3l

REPORTAJ
Thasos.Aga am putut vedea
spectaculosul
peisaj,j ocul de
lumind dinhe st6nc[riasdlbaticd qi mareade cleqtar,dar qi
distan{aantropologicddintre
noi, turigtii, qi ei, nevoitorii
stihiilor!

0 unghie...
sfinti

tl
il

t1
:l
!l

tl

l!
I:

lstoriamdndstiri
i inchinatd Arhanghelului Mihail este
lungd,complicatdgi dureroasd. De fapt.cred cd nu existd mAndstirerbsbriteandcare
sd nu fi avut Darte de sufer int d.de jaf uii. d e p u s ri i re .
Cdci ce estemdndstireadacd
nu o crucificare in vdzul lumii? Or, dac[ nici pe Mdntuitorul, pe Crucefiind, nu L-au
crulat cu batjocura, cu mbscdrile gi cu migtocdreala,dar[mite pe monahii urmdtori
ai Lui? I-au schingiuit sau
chiar omorAt,i-au brutalizat,
i-au jecmdnit, i-au alungat,
i-au luat in ras.Tot agagi pe
c alugar iic ar es - a us ta to m i c i t
pe acestpisc, deasupramdr ii. N- au av ulp a rted e l i n i g te, deqibogdlii nu aveau,nu
st[teau in calea nimdnui (ba
din c ont r al)nu
. l b c e a umi s i uneprintrecei de altdreligie.

Racla
continind
unghia
silemn
gisitede
dinSf6nta
Cruce,
impdrdteasa
Elena
la lerusalim

.' .r

g
Dar Hristos deranjeazdoriunde ar fi. ii irita pe ceilalli. ii
scoatedin min(i. Aga se face
cd din 1287(cAndaparepentru prima oard in cronici) gi
p a n aa z i . mu l te au fost sui q u ri l eg i c o b o raguri lacestui
e
aqezdmint.Mai exact:apar{inAndde lavra athonitdFilotheu, laolalti cu numeroase
propriet6!i din Insula Thasos,a avuttotugiun destindiferit fa!6 de aparfinitorul de
drept. Pentru cd aici a poposit o relicvdsfAnta.
mai precis
o unghie.Impdrdteasa
Elena,

septembrie 20l5 / LUI\4E^,CREDINTIii

mama Sf6ntului Constantir

c6nd a pornit in cdutareaur
melorgi evidentelor
legatec
crucificareaVanruitorului.
descoperitin timpul sdpbfL
rilor din Ierusalim,aldturid
Cruceqi piroane,o bucatdc
unghie.Aceastaa fost cons
deratdsl?nrd,gSsitdfiind lac
laltd cu celelalterelicveexat
in acelagiloc Ei, dupd ce
statsecoleintregi in Constar
ti nopol l a l oc de mare ci r
ste, a luat drumul Munteli
A thos.fi i nd un dar i mperr:
pentru MAndstireaFilotheL

Dupd cddereasub turci a Imoeriului Bizantin. valoarea

loarte mare a taxelor imouse de galvaragiii-a llcui pe
c6lugdrii aghiori{i sd incerce induplecarealSrilor ortodoxe spre un grabnic ajutor.
In acestsensau trimis doi c5lugbri cu odorul sffint in cdl6torie de strdngerede fonduri
spre R usi a. S erbi aE i . evi dent, Jdrile Romdne.Cdlugdrii insd au fost surprinqide
o fuitund chiar la plecare,in
aqafel incdt au equatin Insula Thasos,chiar pe locul unde
era capelaridicatd in cinstea
Sfdntului Arhanghel Mihail.
$i, de la acel naufragiu, unghia consideratdsfdnta nu a
mai pdrisit locul, chiar dacd
au fost nenumdrateincercdri
ale monahilor de la Filotheu
Dar si ne
de a o recupera...
intoarcem la c[lugdrii naufragia{i: aceqtia au fost atacali la scurtdvreme de pirafi

www.lumeacredintei.com

LUMEA CRED{NTEI / septembrie 2015

qi uciqi, bie{ii de ei. Inainte

insd au apucatsd ascunddracla de argintcu unghiagi cu
o buc6licd din lemnul Sfintei Cruci in peretelede piatrd al vechii capele.Acolo a
stat neqtiutl de nimeni, dar
nu mult[ vreme, pdnd cdnd
un creqtin pe nume Iovan
s-a timdduit de o boald srea
in chip miraculos la izv6ru1
Sfrntului Arhanghel.Acesta,
in chip de mullumire, a hot[rdt si rezideascddin temelii
capela,insd muncitorii au gdsit racla cu odoarelede pre!.
Bucuria a fost mare.insd monahii de la Filotheuau prins
de vesteqi au trimis imediat
o delegafiesd recuperezeracla. Deqiau fost avertizaliin
vis sdnu treacdla fapte,acegtia - fiind sub ascultarea starefului - au luat unghiaqi au
dus-o in Sfhntul Munte. Dupd
cAtevaavertismenteqi aparilii
in vis ale arhanghelului, acesta p6nd la urm[ a luat in chip

tainic odorul gi l-a aqezatinapoi in Insula Thasos,spreveselia duhovniceascda cregtinilor de aici. Momentul este
slrbdtorit printr-un mare pelerinaj anual fhcut in prima
marti de dupd Pagti (atunci
s-apehecutminunea),pelerinaj intre localitateaTeologos
(un foarte frumos qi vechi sat

T
.
,t,:. -J:

septembrie 2015 / LUMEA CREDINTEI

de munte, fostd capital5a insulej) qi mdndstire.

In 1835 au alut loc reparalii substanliale,insdin 192i
locagula fost deposedatabuziv de terenurileagricole,astfel incdt 72 de tdrani au fosr
improprietdri!icu fostemogij
mAndstireqtigi imperiale...Cu
toateacestea.in 1974,aici a
descinsun desanthotirdt: era
vorba desprecatevamaici gi
un duhovnic, tot de la Filotheu.Aceqtiaau pus mAnbstirea pe picioare la propriu, au
statornicit rugdciunea continud laolaltd cu ospitalitateafireascdgi sfarulduhovnicesc prompt.Aga se face ca
acum, in sudul Insulei Thasos,seridicd o mare gi impunltoare lavrd care balizeazd
vizual fie cdrbrile mdrii, fie concret- potecile mirelei faleze, afinAndcaleanavigato
rilor, pelerinilor ori simplilor
turiqti. Dacd ajungeli in Thasos.e musaisd mergelisd va
inchinali gi in aceasti mdndstire atdt de greceascdl

RizvanBUCUROI

TU $TII CAREESTEVARSTA REATA

ALNGNDRU
63ani

ATIXANDRU
35ani

ffiRrr|vJ

icat fortificat.

u FCRTIFIKAT'r,,/ut
mfikal
(sentiale

SC TerapiaSA
i SUN PffARMA company
$1I' Fabricli ff. 124, Cluj-Napoca

lor!r,

cu cea nrxi rsarr' ronrcilrralje

din Rominia,

, ont,ibuic

la

celslei hepatice pedtr! {a fi.at fsrtiiicat.

400 632, Romania

de forfoljpidr

'r r r D ( i n e r e a

\ A n a r J{i i

REPORIAJ

Biserica
SfantuluiNicolae

din Beit JaIa

Sfinteun lucru
Pentrutoli ceicareau vizitatde maimulteori Locurile
estecert:de fiecaredatasimlifiecarepasintr-unfel anume,de fiecare
in primdvara
acestui
datddescoperi
altegialtelocuribinecuv6ntate.
an,pe cdndo marede floriinvadase
Pdmdntul
Sfdnt,in decorulacela
De;i
de paceqilinigte,
am ajunspentrua nu ;tiu cdtaoardin Betleem.
imi creionasem
mentalun traseuanume,am ficut popasla un ldcag
pelerinilor:
maipulincunoscut
biserica
ortodoxiSfAntul
de inchinare
deasupra
cdreiaacesta
Nicolae.
AgezdmAntulin
sine,dargipegtera
a fost
prin
PSgind galein5l1at,
totulsecontureazd
intr-onoti spirituald'aparte.
riilede subsfdntullicag,ai senzalia
ci in sfdrgitili poli striganevoinlain
fiecarerug6ciune
estebinecutaini,doartu ;i Dumnezeu.
in loculacela,
Nicolae,
mareficitor de minuni.
vintati de har,dar9ide duhulSf6ntului
Biserica Sfdntul Nicolae se
deasupraunei pegteri.Aici
MarNicola,
mare
afld destul de aproapede biNicolae
s-a
nevoit
Sf6ntul
ficitordeminuni
Fiecare dimineald trditd in Palestina are o lumin[
distinctd. Ne-am trezit devreme, pentru cd aveam in
fald o zi de pustie, urmdnd
si plecdm la Hozeva. Pirintele David, care ne-a rdsfrlat cu tot felul de bucurii duhovniceqti,ne uimegteqi de
aceastddat6:
,,M-am gdndit cd inainte
de a infrunta drumul prin degert, ar fi bine sd primim binecuvdntarea Sfdntului Nicolae. Aceastd bisericd nu
este inclusd in programele de pelerinaj gi nici nu se
deschide decdt foarte rar.
Ea es t e des t in a tdc u p re cidere creqtinilor din Beit
Jala, pentru care Mar Nicola a devenit patron spiritual qi totodatd sfdntul protector al localitdfii. Biserica in
care ne afldm se afl5 de fapt
36

gi s-a rugat mult[ vreme, intr-o perioadd a tinerelii sale,

c6nd, venit aici intr-un pelerinaj, nu a mai plecat din
Beit Jalatimp de patruani.
C u m s d p o p osegti i n
acest l6cas binecuv6ntat
fbr[ a simti duhul sfintului?!

septembrie2ol5/LUMEACREDINTEI

serica Naqterii Domnului.

ceea ce le conferd localnicilor un sentiment de aleas[ binecuvdntare,dar gi de
proteclie. Pe lAngd minunile din viald ale sfdntului.
pe care noi toli le cunoagtem, locuitorii din Beit Jala

www.lumeacredintei,con

povestescdespremulte alte aisenzaliacdin orice clipb ai

minuni De care Mar Nicola puteardmAneprins intre ele,
le-ar fi isvArgit dupd trece- fhrd posibilitateade a mai iegi
rea sa la Domnul, incepdnd de acolo.Noi insi am merspe
cu vindecdri ale unor boli jos 9i din dorinlade a admira
foarte grave qi pind la aju- specificul locului, dar gi pentorarea celor aflali in grele tru a respira aerul proaspdt
cd o
incercdri existenliale.B6tr6- al diminefii.Crede{i-md
nii locului povestesccum pe astfel de olimbare la ora 6 dioarcursul celor doud rdzboa- mineala, prin labirintul strdie mondiale, Sfdntul Nicolae du{elor inguste din Beit Jala,
ar fi flnut departemullime de i1i da energie,dar gi bucuria
bombe care se indreptau c6- unui altfel de inceputde zi.
t re ce l e d o ud bis er ic i.c a gi inedit! De departe,cupolaaucum ar fi stat cu bralele in- rie qi turnul careparcd !6qneqtinse intru apdrareaacestor te dintre zidurile vechi, totul
emandcdldurd qi binecuvdnlocuri sfinte".
tare.Ajungdnd ins[ la intraBiserica
ortodoxi
rea in bisericb,in desdvdrqit
dinlabirintularab contrast,te trezeqtiinconjurat de clddiri extrem
Dacd parcurgi cu maqina drumul cu strddude solide ca structu16,cu uqi gi ferestre
!e extrem de inguste ce
duc la biserica ortoi,*, ferecate de grilaje grele, iar pentru
dox[ SfbntulNicolae,
un moment poli 16mdne ugor derutat.
f'ff
Totul revine insd Ia
* normal odatd cu

in incinta bisericii Sfbntul Nicolae. O mare de lumind coboarbdintr-o cupold imensd

qi simfi mdngdiereasfhntului,
ale c6rui icoane sunt a$ezate
cu grijd in mai multe locuri
de rugdciune.Cea mai veneratd este icoana ftcdtoare de
minuni a Sfbntului Nicolae,
icoand din care, incepdndcu
anul201I. peri odi ci zvordqte mir. Peleriniicareau mai
fost aici spun cd toate aceste icoane
o
au

prlmll pa$ll pe care

ii faci

www.lumeacrdintei.com

2015
LUMEACREDINTEI/ septembrie

REPORIA'
putere timdduitoare rar intdlnit5. Am vdzut chiar qi cdteva verighete ldsatela una dintre icoane,in semnde ofiandd
adusi SfbntuluiNicolae,pentru cregtinide nu se gtieunde,
care in urma rugdciunilor la
aceastdicoanS au dob6ndit
copii.

Pe;tera
nevoinlelor
Sfintului
Nicolae
B is er ic a ce a m a re a
Sfbntului Nicolae a fost construitdchiardeasuprapegterii in care sfdntul s-a nevoit in t im pul c el o r p a tru a n i
de rugdciune trditd aici. V5zdnd un basorelief cu iooana SfdntuluiNicolae, m-am
apropiatsdmi inchin, pentru
ca imediat sd imi dau seama
cd scara din spatele acestuia cobora chiar in peqtera despre care tocmai aflasem. Pdrintele David ne-a

explicat cd actualul ldcaqde

c u l t a fo s t ri d i c a t ne rui nele unei alte biserici dedicate Sfd n tu l u iMa re Muceni c
Gheorghe.Aga se explic[
gi existenla altarului care
s e a ffAc u u n n i vel mai j os.
un altar pe a cdrui catapeteasmdsunt expusepe l6ngd icoanele impdrdtegti gi
icoane reprezentAndmomente din via{a Purt[torului
de Biruinli. Fald in fald cu
acest altar, dar qi in partea
din dreaptaacestuiase afl6
cdtevatunelurisubteranegi
pe$terapropriu-zisd in care
Sfdntul Nicolae s-a nevoit.
Dupb inc6ntareape care am
simlit-o admirAnd specificul
bazilicii subterane,am sim{it
fiorul rece al unui gAnd care
m-a tulburat: Cdt de iertdtor
este Bunul Dumnezeu, dacd
e mi ne i se
u n e ip h c d to a sca
ingdduie sd atingd locuri de

septembrie 2015 / LUl,4F;ACREDiNTEI

rugdciuneunice, urme ne$tiute ale sfin(ilor?!Trdirile

absolut personalerdmdn doar
ale mele, dar ceeace a$vrea
sd transmit tuturor celor care
ajung in Palestinaestefaptul
c5, pe l6ngi locurile cuprinse in programele de pelerinaj, este minunat s5 descoperiji gi Peqtera Sfdntului
Nicolae. La capdtul fiecdrui
tunel se desdvdrqegteo rugdciune.iar mirul carepicurd din icoanele aflate acolo
estemir de duh, aducdtorde
alinare a suferinfelor,a nedreptd{ilor, a bolilor. Dupd
ce m-am strecurat in eenunchi(al tfel nu se poai e).
printr-un mic tunel, la locul
de rugdciune al sfdntului.
am rdmasldngdicoanacare
ddinuie in locul acela sacru.
ldcrimAnd in semn de mulfumire pentru o atAt de profundd binecuvdntare.

www.lumeacredintei.rotr

Apiritoral0rtodoxiei,
l-apilmuitpeArie
lecumenic
laSinodul
Despre SfAntul Nicolae
se qtie cd s-a ndscut in Patar a , o l o calit at e din A s ia
Micd (Turcia zilelor noastre) . i n tr-o f am ilie de buni
cregtini.Dupd moarteapdrinfilor, care fuseserdfoarte bogali, sfrintul.fiind singurul mogtenitoral acestora,
imparte averea oriunde era
nevoie, devenind cunoscut
in intreaga lume pentru nenumdratelesale milostenii.
Viitorul episcop al Mirelor Lichiei a fost atrasincd
de t6n5r de studiul Sfintei
Scripturi, fiind un apdrdtor
consecvent al dreptei credin{e. Astfel , in anul 325,
fiind prezent la Sinodul I
ecumenic de la Niceea, in
apdrarea convingerilor sale
religioase, l-a infruntat pe
ereticulArie, pe care se pare
cd l-ar fi 9i pdlmuit. De aici
s-a imodmdntenit obiceiul
ca de iiua sfdntului copiilor
s5 li se ddruiasc[ legendarele jordile de ,,MoqNiculae".
Cdt desorenumele Sf6ntului
N ico l a e (ri k e. , , v ic t or iei'+
lads,,,popor"), acestaa fost
tdlcuit ca,,biruitorul poporului", pe considerentul cd
el a fost cel care a induplecat mintea poporului spre a
imbr[liga adevdrul despre
Hristos sau cel care a covdrgit lumea prin bundtatea
sa. Sffintul Nicolae amarcat
qi influenlat pozilia Bisericii
in cele dintdi secolede dupd
Hristos, ajutdnd la formarea
spirituald a cregtinilor din
intreaga lume. Reprezentarea iconograficd a sfAntului

este de asemenearelevantd,
in sensul cd acesta este de
obicei reprezental in ipostazede apdrdtorfie al marinarilor, fie al copiiloq fie al
tinerelor fete, fie al condamna{ilorpe nedrept.lmaginea
pe care am su{prlns-o $r ln
a c e s t[a c a $s fd n t d i n i n i m a
Palestineiesteinsd cea care
ii contureaz[ portretul de
apdrdtoral Ortodoxiei, aceea in care strdnge la piePt
Sfdnta Evanghelie.
Dup[ aceast[ m6ngdiere duhovniceascd trditd in
inima Palestinei, cred c[
cel mai nimerit ar fi sd ne

reamintim Condacul 1 al
Acatistului Sf6ntului Ierarh
Nicolae, intru desc[tugarea
sufletelor impovlrate:
,,Cel ce vergi mir de mult
pre! la toatd lumea, gi mie,
celui nevrednic qi mai mult
decAttoEipdcdtos,ddruieqte-mi ca s6-!i aduc lie cAntare, Pdrinte Nicolae! Tu, ca
acela ce ai indrdznire cdtre
Dumnezeu, slobozeqte-mI
din toate necazurile, ca sd
cdnt {ie: <BucurS-te,Sfinte
Ierarhe Nicolae, mare frcdtor de minuni!>".
MarianaBORLOVEANU

Lt \4EA ( - R ED IN T [l / s eptem br i e20l 5

H H#

ffi****H
f f if f if fi # @

#f fi f f i f f i f f i

ffiw wf f i
wF

ffi*
ffi @

fwf
f i f ffii

&#*
.9effi @ ffi ffi ffi

# ffiBr e # Hffi

eq

w ffi ffi % ' % ffi ffi

CeesteVenelia?
Pentrumajoritatea
miilordeturigtiesteCIplinnbare
romantic
pentruuniieste
cugondola,
iarpentrualliieste
carnavalul
cumdgtimulticolore,
patriacristalului
deMurano.
Euarnperceput-o
capeo alti versiune
a pegterii
lui
pdnalarefuzcubijuterii
gigiuvaieru
AliBaba,
incircatd
cuodoare
arhitecturale,
scumpe
giadunate
detoatefelurile
eucordbiile
cdrate
in
;i dintoatevremurile,
acestostrovsutede ani"Strdlucirea
at6torfrumuselim-acople;it;i osteneal
meaa fostsdbatin lung9iin lat,orein ;ir,labirintul
de canalegistrddulegisa
riscolesc
intreat6teabogaliicdut6nd
smeritele
racleeu sfintemoa;te,icoanel
jefuitecAndva
fdcdtoare
de minuni;i prelioasele
odoare
dinBizant"
a pornit de la o oferta..lastminuflotul
t""
de
..city-break"ce pdreade nereI
L
fuzal.Am plecatdeci din tardin mare
grabb cu o cursdiow-cost. Lucrurile s-auderulat cu asemenearepeziciune cd ag putea
spune ci am ,,aterizat" la Venelia qi la propriu qi la figurat.
De la aeroportul Treviso p6nd in lagund
am cbldtorit vreo 30 de kilometri cu un autobuz, iar cAndacestane-a ldsat in fala unui
canal cu zecr de ambarcatiuni am avut un
b loc ajt ot al.A bi a i n c l i p a a c e e am i -a m d a t
seamacd nu avusesemtimo sdmd document ez deloc . Nu er a p ri m a d a tdc d n dp 5 l e a m
40

septembrie 2015 / LUMI r\ URFIDIN1-Ij]

aqa...Ce te faci insd intr-o metropol6ciudati

aicdtuitddin peste 100 de insulile despbrlite
de canale cu apd, {br[ metrou gi ldrd strdzii
Solutia salvatoarer[m6nea gi de data asta

www.lumeacredintei.coP

f,

ffi

telefonul mobil cu GPS gi Google maps...

Am introdus localia hotelului gi am descooerit cd acestaera la numai 1500 de metri
distanldin linie dreapt6,dar la o ord $i ceva
de mers pe jos pe un traseu extrem de intortochiat. Dupd o experienld tra.umalizan'
td de acum c61ivaani in carepela2 noaptea
am pierdut semnalulGPS prin spateleunor
blocuri inalte din Sofia qi m-am r6tdcit, am
hotdrAtsd nu mai imi asumastfel de riscuri.
Am luat deci varianta 1oca16de ,,autobuz" numit[... vaporettope ,,bulveradul"
principal cunoscut drept Grand Canal. In
jurul nostru o forfotd continud de bdrci de
toate felurile de la gondolede lux la barjele
care cdraugunoi. De-o parte qi de alta a canalului, construcfiivechi, rafinate,cu cite 2
sau 3 etaje.fiecarecu povesleaei gi aproape fiecareavdnd ceva de spusca qi arhitecturd. Aflat la fala locului, pdreaincredibil ce
citisem cd sutelede construc{iiale Venefiei,
atdteapalateqi biserici sunt toate ridicate pe
funda{ii din trunchiuri de zaddbdtute addnc
in solul nisioos.
Vaporetio mergeaincet qi oprea des in
s ta l i i a pr opiat e.P r int r ea c o p e ri g u rii e q e a u
ici- colo uriage cupole de biserici. Soarele
strbluceacu putere qi lumina lui se reflectain
scdnteierica de blitz pe suprafaiaapei. Am
mers aproapeun kilometru qi am fost atAtde
entuziasmatde ce vedeam in jur incAt pur gi
simplu am uitat sd fac fotografii. Am coborAt din vaporetto ldngd podul Rialto qi, intocmai ca orice turist ignorant nu i-am dat
nicio atentie,neqtiindcdt erade celebru.Grija mea era sd imi gdsescdrumul sprehotel.

-h
w

Am parcurs oarece distanld cu ochii in

harta de pe ecranul telefonului gi, dupS ce
am traversat un mic canal, am ridicat privirea qi pdreacd drumul se termin6 brusc in fatadaternd de cdrdmidda unei biserici de seiol 18. S-adovedita fl biserica,,SantaMaria
della Consolazione", adicda Maicii Domnului MAngdietoarea,cum am spunenoi. lmpulsul a fost s[ intru qi am avut de-a face cu
prima surprizd. Intr-un mic altar lateral din
preapu!incunosdreapta.se pdstraascunsd.
cutd qi parcd strivitd de arhitecturadin jur
o micd icoan[ bizantind, numitd Mdngdiedeosebitde fiumoatoarea.Reprezentarea.
s5, frapa prin aceeac6 qi Maica Domnului
gi Pruncul purlau amdndoi veqmintede culoarerogie.M-am inchinatbucuros9i mi-am
reluat drumul spre hotel printr-un gang ingust pe ldngd bisericd.
Numai 3 zile in Venelia insemna foarte pulin. M-am cazat qi am pornit imediat
in explorare.Inbaza unor informaJii culese superficial de pe internet, am pornit cu
GPS-u1sd gisesc bisericula San Giuliano.
I t \l r - \ ( l {H l ) l \ I LIl s eptem br i e2015

.q

REPORTAJ

&1
'r

r"-&--'1i

-'-

9anGiulianb
AharulBisericii
.rr+qf4r&r!r{j

1,
I'

Pe un site ap[rea infbrma{ia cd acolo s-ar

fi.pdstratracla cu moaEteleSfAntului Mare
Mucenic Teodor Stratiiat.Dupd citeva minute prin labirintul de trotuare 9i canale,
am ajuns.Am intrat qi pe peretelede rdsdrit al altarului am zdril imediat o racld cu
c apac ulaur it . D e u n d ep u te a ms tac e l ma i
aproapenu am deslugit vreun detaliu. Am
incercat sd primesc confirmareacd aceea
esteracla Siantului. Am intrebat in stAnga
42

l)i\ -l i:i
septembrie 2Ol5 i l.l illl i::! {111t:

qi in dreapta.Nimeni nu gtianimic.Am g5sit oAndla urmd o doamndin vdrstd care se

i n qri i ea e bi seri cS .Mi -a spus:--N tr.N u e
SfA ni ulTeocl orS trati l at.Moagtel el ui sunt
aldturi, la Biserica San Salvador.Aici avem
moagteleSfAntuluiPavelTebeul!".Am r5mas blocat. Habar nu aveam cd pe la inceputttisecoh.rlui12, moaqteleCuviosului
Pavel Tebeul fuseser[adusela Constantinopol din poruncaimpdratuluiManuel I q

aqezatein Mdndstirea Maicii Domnului Peribleptos, iar de acolo le luaserdvene{ienii

in1204. Era a doua surprizd.O,,intAlnire"
pe cAtde neaqteptatipe atAtde fericitd.Am
luat-o ca pe o m6ngdieredin parteaCuviosului Pavel oentru cd imi dorisem mult sd
ajung la mdndstirealui din pustiul Egiptului, dar nu am reuqit.
Dupd cAtevaminute petrecutecu Sfdntul
Pavel Tebeul, am fugit, desigur,la biserica
www.lumeacredintei.com

San Salvador.Am gdsit imediat racla cu

moagteleSfdntului Teodor Stratilat intr-un
altar lateral, tot pe peretelede rdsdrit 9i la fel
de inaccesibild.M-am inchinatde la distanld
cu mare bucurie qi am petrecut qi cu SfAntul
TeodorcAtevaminute. De aici am pornit cdtre Basilica San Marco.
(va urma)
V LA D A R E A N U
A ndrei
S i Ivi uf,Ui\'{EA CRFIDINTEI / septembrie 2015

43

de cdsdtorienefeceastemiculd icoa- amuzattl,nu este nicidecum Duod 3 ani

fi murit gi s-ar fi
ar
fata
riciti,
ireveadresare
de
formd
weo
Domnua
Maicii
nd
sbu iubit, Grefostului
ardtat
nului a fost dintotdea- rentioas[.Cel mai Probabil,
pich anurciaceasti
care
sorio,
la
o
de
trage
i
se
meie
veneJieni
Prdvdlie
una consideratdde
Ca
de minuni. situatdcAndvain preajmabise- icoanda MaiciiDomnului.
o icoani lhcStoare
Dumnezeu.
lui
multumire
PicDuP[
fasole.
vindea
care
ricii
Picsi
Nu qtim exactorigineaei.
fi daruiticoanabisericii
twa esteevident de factur6bi- o altaopinie,pravdliasesPeci- torular
cdreiaerainmormAnin
curtea
prajinreleproduclia
in
zanlind, iar icoana este foarte alizase
iubitd.
veche.Poatefi din cele aduse lor din fiind de migdalePecare tatdfostasa
bisericii consemIstoricul
la
folosesc
le
Pomedin ConstantinopolduPdCru- venetienii
cd,la sf[rqitul secolului
neazd
iturele
rbposafilor,
nirea
Pe
fi
originard
poate
Prdj
a
4-a,
ciada
mor- 15,s-aconstruitun mic Paraclis
din insula Creta,caremai bine careei le numesc,,fasolea
icoac6 penhua addpostiaceasl5
considerd
unii
in
fine,
a
fost
de 400 de ani
Posesiune tilor".
ca
f[atunci
de
nd
consideratd
a
qi
numeleicoanei al bisericii
venef;an6.
stdtea
care
minuni
de
cdtoare
origiFava,
familia
de
dat
fost
a
Oficial, aceastdicoand
pe un zid din aProPieagaLata
Maicii Domnului se nume$te narddin Fenara,carelocuia in
secolului18,
incepurul
rJ.
La
14.
in
secolul
zon[
aceastd
..SantaMaria della Consolaziactuald,
biserica
constnrlt
s-a
Dupd o legenddlocal[, un
one" cares-artraduce,,MdngAinfr-un
aqezatd
a
fost
iar
icoana
nu
s-a
pe
Gregorio
nume
ietoarea",darin lirnbaj PoPular iconar
ridicat Pe latura
special
altar
o
care
Fata
cu
CasAtori
Dutut
Pe
numesc,,Madono
vene{ienii
unde se Plstreana della Fava", adic[ ,,Maica iubeaoentrucAtatalacesteia, din dreapta,
acum.
zd
a
lo(at-o
$i
bogat.
negustor
un
Acest
Domnului a fasolelor".
VLADAREANU
SiIviu-Andrei
nume, chiar dac6 Poatesuna sa se irarite cu un alt barbat.

ORTODOXIA
BAT(ANICA

allibertatii
adipost
li sfinlenie

pe lajurnipe drurnulE85de la Rusec5treVelikoTirnovo,

MergAnd
e
Cu
dr um ulE772sprPleven.
t a t e ad i s t a n!edi ,u p i B ya l ase
, d e sch i de
doareAlivakilornetriinainte
de Flevensefacela st6ngaspreLovech,
Nudupi
or igelTr oian.
i a rd e a e o l osel i n ed n u mupl A n di n fru mosul
nrulttimp de cind arnintratln el,am rnaificut de douSori la stinga,
pevalearAuluiCherniOsamvreol0
goseaua
eegerpuie;te
urn"rAnd
gicu bucurie,
am ajunsla blagoslovikilornetni.
eu voialui Dumnezeu
ministiri
rnonahalS
Troian,
unadintrecelemaiimportante
ta a$ezare
eainsdgiadipostind
virgina,
aleBulgariei,
incon.!urati
de o pSdr"rre
duh 9imultdistorie.
lueruride nrarepre!pentrlrLinneanl:credin!5,
septembrie 2015 / LUNIEA CltEDlfi f Itl

inceputuri

I
I

tt

Conform unei cronici

ce se afl6 inc6 la Mdndstirea
Troian, ldsatdaici de cdtre un
autor anonim, pe la sfArqitul
secolului 16 sauincePutulseco l u l u i 1 7, la m ai m ult i a n i
dupd ce statul bulgar a cdzut
din nou subdomina{iaturceasc6, un monah refugiat a venit
in aceastdzond,construindu-gi
o chilie in care sd viefuiascd.
i u
Du o d o v r em e,loc alnic i a
inceput sdJ vi ziteze Pentrua fr'
cdffeBuajutalicu rugdciunile
nul Dumnezeusi astfelmonahul le-a cAqligatincrederea9i
milostenia.Incetul cu incetul,
in iurul lui s-a strdnso obqte
si ihiar dacdvremurilein care
iraiau erau pline de Primejdii
(nu de putineori monahiifiind pringi de turci. torturati
si ucisi, nevrdnd sd se lePede
de Hristos),au reuqits6ridice
impreund o bisericd sub hramul Adormirii Maicii Domnului. La scurt timP, intregul
agez6mdnta fost
revendicat

www.lumeacredintei.com

de cdtre mitropolitul grec al care veneauin numdr tot mat

e o a rh i e iL o v e c hd e l a a cea mare.
in anul 1830,duPdo lungd
ui.t., confiscandu-limPreund cu toateterenurile,Pddurile perioadddejurisdictieoPreside
si bunurile,cu scoPulimbogS- va din partea EpiscoPiei
iirii oersonale.MAndstireadis- Lovech, Mindstirea Troian
bunea.din mila lui Dumnezeu reuqestesd-gicAgtigeautonoqi a credinciogilor,de vastete- mia. O delegaliede monahi a
ienuri qi pbduri. O altEProble- fost trimisl la Patriarhia din
md era aceeacd, sub ocuPa- ConstantinoPolPentu a cere
insistentaceastiaulia turceascd,PentrurePararea in mod
sfintelor ldcageorlodoxe tre- tonomie, atat administrativd,
buia oblinuiun permissPecial cit si economic5,mult necedin parteaautoritililor ImPe- sarl dezvoltdrii durabile a ldriului Otoman.Vremurile erau casului. Ei cereauPatriarhiei
unele extrem de dure qi Penhu statut stavroPegic,adic6 de a
c6, nu de puline ori, ldcaqula iegide subjurisdictiaePiscodevenit tinta tAlharilor.Astfel, puluilocalqi de a trecesubautot greulpentruinffelinerea.qi ioritateaPatriarhieiEcumenisupiaviehrireasfinteim6nbstiri ce de ConstantinoPol.Astfel,
hrisov sPecialal Pareveneain totalitate monahi- printr-un
-triarhatului
de Constantinolor din obgte,localnicilor crepol.
de
detaliat9i moexffem
contribuiau
ce
dincioqi
iivat, datat4 decembrie1830
cu donalii qi ajutor.
:
si semnatde cdtre Patriarhul
dar gi peleriq
!
',
imPre-.
EcumenicConstandios
nr t or
und cu toli mitroPolilii, se dd

t.UMF-A CREDINTFTI/ septembrie 2015

ORTODOXIA
BAT(ANICA

M6ndstirii Troian statutulmult

dorit de cdluglrii locului. Prin
ac es thr is ov s e g a ra n te a z d
unanim autonomia, datoritd serviciilor aduseqi virtulilor monahilor de la MAndstirea Troian qi totodatEdatoriti
justificatei cerinfe a 1or,cici
fralia monahaldduceaatunci
o viafi de mizeriegi suferinf5, existAndpericolul ca insdqi
m6n[stirea sd fie abandonat5.
SubprotectoratuIstavropegic.
M6ndstirea Troian trebuia in
schirnbsdol[teascdPatriarhiei
o taxd de f00 de piaqtripe an.
Aceastl suml r eprezenlao favoare, cdci in aceaweme alte
mdndstiri pldteau sume mult
mai mari. cum ar fi Mdndstirea Rila, care pl[tea o taxl de
4000 de piaqtri anual.

Maica
Domnului
cutreimiini
Am descoperitaici, in rnteriorul bisericii, o frumoasi
icoand fbcdtoare de minuni a
Maicii Domnului, copie dupd
cea de la MdndstireaHilandar
4a

nu le dddeauvoie in mdn6stire, dw vdzdnd c5 numdrul lor

pecreqtela po(ile mandstirii.
rintele egumena hotirdt sdfie
ldsali sI intre la icoan6. Mare
minune s-a sSvArqitcdnd nu
numai c[ to]i au fost vindecali pe loc, dar nici cei carese
aflau in mdndstirenu s-aumolipsit. Oricare om careseinfiflqa inaintea icoanei primea in
dar rezolvareaproblemelorgi
apdslrilor pentru carevenea.
Cdlugdrii de la M6ndstirea
Troian, aldturi de mulli credincioqi, l-au rugat pe monahul cdldtor slrdmdnd definitiv
la ei la mdndstire,intrucdt era
nevoie de intdrirea obqtii, dar
mai ales de astfel de minuni
din Sf6ntul Munte Athos, su- sdvArqitede sfinta icoand.
pr anumitdP anag hi a TVihero Degi drumurile erau pe
usa. Aceastdicoanb are mare atunci preslrate cu numeroacdutareprintre credinciogii se primejdii, monahul, dupd
bulgari, dar nu numai, pen- mai bine de o luni de greacugetarc,a hotdrdt sd igi contitru ajutorul pe care-l dd ftrd
intdrziere celor ce se roagd nue drumul spre Jara RomAcu evlavie Maicii Preacura- neasc6,la cei care l-au lrimis
te. Icoana a fost adusdin se- in acestlung drum 9i dificild
colul al l7-lea de un monah misiune, vr6nd sd-gitinb cucare fusesetrimis special de vAntul dat. A doua zi, gi-a incitre membrii unei comunitSli hdmat caii la ciru!5 dis-de-dibulgare de la nord de Dundre mineafd.a suitgi sfrntaicoand
(!ara Rom6neascd),pentru a invelitd intr-o pdturd qi, dupd
aduceaceastdicoandin bise- ce [e-amultumit fralilor penrica din mijlocul lor. Pe dru- tru gdzduire,apurces la drum.
mul de intoarcere, monahul a A ieqitpe porfile mdndstirii,iar
popositla MdndstireaTroian. dupd trei-patru sute de metri
gdsindca viequitorinumaidoi caii s-au oprit, s-au ldsatpe
cdlugSri.De cum a fost adusd genunchi qi nu au mai rznrtsd
la Troian, icoanaMaicii Dom- inainteze.Vreme de trei ore
nului a inceoutsdfacdminuni s-arugat monahul de cai in zacu cel cafe vengausa I se m- dar, ca acegtiasI seridice gi si
chine, minun6ndu-sede fru- meargd.Vdzi.;ld,acestea,biemuse{eaei. Icoana,in aceape- tul monah, cu intristare, a inrioadd, a redat vedereaorbilor leles cd voia Maicii Domnucares-aurugat la ea gi a vinde- lui era de a r5mAneicoana la
cat mulli bolnavi de ciuml qi M6ndstirea Troian. De atunci
ologi. Celor careeraubolnavi incd multe alte minuni a sdv6rde cium5, lainceput, cdlugArii git, iar in zilele noastrevin fbrl

septembrie 2o15 / LUMEA CREDINTEI

www.lumeacfedintei.con

1.
iq

E
*

contenirepelerini din intreaga Bulgarie qi din toatecolfunle lumii pentrua cereajutor

Miicu{ei Domnului Grabnic
Ajut[toare.

(artierGeneral
alComitetului
Revolulionar
MAndstireaTroian a fost
strins legatd de miqcarearevolufionar6 de eliberarede sub
dominafiaotoman6,Pentrucd
aici, pentru o perioadd,a fost
locuinfa de refugiu a marelui
www,lumeacredintei.com

Arhimandritul Makari, ce era

considerato persoandde mare
incredere.inperioada Rdzboiului de Eliberare Ruso-Turc
din anii 1877-1878,Pdrintele
Makan a transloffnatmAndstirea in spital de rdzboi pentru trupeleruseqti,ajutAndu-le
cu oricemijloaceposibile.Un
alt apropiatcolaboratoral lui
Levski a fost diaconul Maxim. in toamnaanului 1871,
diaconul mergea la qcoal5sd
predeain localitateaKlissoura, dar sub aceastdfafadd,ca
membru al comitetului revolulionar local, aveadeseintAlniri secretecu Vassil Levski.
in acele zlle zbuciumate, cdlugdrii erau preocupaii chiar
$r cu procurareaafinelof, care
erau numeroase:pu$ti . s6bii, pistoale qi ranile pline cu
muni l i e.Totodatd.l a C apela Sfdntul Nicolae Fdcdtorul
de Mi nuniexi stao i coandce
aveao tamd falsi in parteade
jos, in caresetransportacoresponden{acu scrisorilesecrete
aleComiteruluiRevolulionar.
La MAndstireaTroian se afld
p6stratl intr-o stareimPecabil[
cameraoe careLevski o foloPelerinii
seaca ascuntdtoare.
pot vedeaaiciqi un minunat9i
luptdtor bulgar pentru libetate VassilLevski. In ultima Pe- bosat in relicve muzeual mAobiecte
rioadda vielii sale,acestaa vt- naltirii, ce addposteqte
zitat frecventmAndstirea,unde
a gi format un comitetrevolutionar. atdtin micul orbselTroiun, .At qi in incintaMdndstirii
Troian. Din acestcomitet fbceauoarteinclusiv monahi ca
PdrinteleMaximus, Pdrintele
Parleniusgi PdrinteleKirillus,
impreund cu a$ aproximativ
80 de tineri neinfricaii. Comitetul a fost legat prin jur6mdnt de insuqiVassilLevski,
iar ca pre$edintea fost numit
t.UL4LA Clll:llif.ll'l

/ septembrie 2015

ORTODOXIA
BAt(ANICA

I
I

fr

!\

iiii
.+

aldturi de Preasfinlitul Episcopal AraduluiTeoctist.r ii tor patri arhromdn).B ul garia s-amai trezit cu un pretins

patriarhInochenti.Acestadin
urmb, cu ajutorul unor inalte
felebiserice$ti.
dar qi cu ajutorul instituliilor statului Ei al
Securitilii, a fost propulsatca
IntAistdtdtoral Bisericii Ortodoxe Bulgare.
Cu multe greutdli gi for!e ale rdului a trebuit s[ lupte adevdratulqi mult inldcrimatul PatriarhMaxim. Cdci
s-au folosit tot felul de pdextrem de interesantedin pe- petrecutun lucru neobiqnuitqi cdtoasegi pbguboasepentru
rioada revoluliei, perioaddde nedorit totodata.Aceastdlard suflet arme cum ar fi: anaa devenit pestenoapte o fard tema, presiunea,ameninlazbuciumatdistoriebulgard.
cu doi patriarhi. Pe lAng[ cel rea"apel ull a B i seri caR usa
Locde
odihni
careerade dreot.Preafericitul o hot[rAre CEDO, amestepentruunpatriarh
Maxim. oatriarhalesde S{bn- cul politicului, al procuratuDupd terminarea
regimu- tul Sinod Bulgar la data de 4 rii, al poliliei gi al serviciilo:
lui comunist din Bulgaria, in iulie 1971(la carea participat secrete.agai ncat totul paanul 1992,chiar in sAnulBi- oatriarhulde aruncial Bisericii realard iegire.Prin aceahosericii OrtodoxeBulsare s-a Orro d o x eR o m AneJusti ni an, tdrdre a Cur{ii Europene .
seDtembrie2015 / i .U h4[:,4 {iltl]Dl1',1'f
hl

www.lumeacredintei,cc-

_t

rt

Dreoturilor Omului de a tnterv-eniin problema religioasd a Bulgariei s-a stabilit cd

statul bulgar a incdlcat dreptul la libertate religioasd, iar
guvemul bulgar qi-a depdqit
atribuliile prin numirea Patriarhului Maxim ca Intdistdtdtoral Bisericii Ortodoxe Bulgare.Aceastddecizie
CEDO. in realitate. nu a frcut decdt sd alimenteze criza
qi sd creasc[ influenla Patriarhiei Rusein zond.Impotriva deciziei CEDO s-a {inut
o gedin!6de lucru la Sofia in
zilele de ll-12 martie 2009,
unde s-au ridicat vocile autoritare arhiereqtiale participanlii Bisericilor Ortodoxe
autocefale.Ei gi-au motivat
poziliaplecandde la premisa
cb Bisericase conducedupd

dreptul canonic, iar statul nu

are voie sd se amestecein
viata ei internS.Astfel, acuzalr1lede incdlcare a dreptului de libertatereligioasdnu
se sus{ineau.Biserica Ortodoxd Bulgard a lui Hristos,
condus[ de Patriarhul Maxim, a rdmas neclintitd incd
o datd qi poate mai intdritd
ca inainte.mergandpe princioiul Ceeace nu te omoard
teface mai puternic.
Dupd multe lupte,umilin1eqi ispite indelung indurate,
bl6.ndul gi smeritul patriarh
alesal Bulgariei.PreaFericitul Maxim, sprijinit nu de puline ori de bunul sdu prieten
de la nord de Dundre,Palriarhul Teoctist, dar gi de actualul PatriarhDaniel, a reuqitsd
taie acestcap al himerei, care

*:-t
;
*

ir

indbuqeade preamulli ani BisericaOftodoxd Bulgar[.

In anul 2010,Preafericitul
Maxim a trecutla celevegnice
impdcat, dar gi cu dorinla de
a avea loc de odihnd pAndla
Marea Judecatda Mdntuitorului Hristos la Mdndstirea Troian. Patriarhula fost mult legat
de acestloc, mai ales pentru
cd s-a ndscut nu departede
porlile m6ndstirii,in localitatea Oreshak,la datade 29 octombrie 1914. Cu hotdr6rea
Sfdntului Sinod, dar qi cu p6rintii din obqteade la Troian,
in fiunte cu sfinlia sa starelul
Sioni, av6nd mare dragoste
pentru patriarhul mult incercat, au mijlocit ca mormdntul
sdu sd fie chiar in incinta bisericii mari, in parteadreapt[,
in soatele icoanei licdtoare
de minuni a Maicii Domnului
cu trei mdini, ca un vrednic,
dar smerit slujitor al lui Iisus
Ilristos,undeastdzicredinciogii vin cu flori gi sd se roage
Preafericitului Maxim pentru
a fi mijlocitor al rugdciunilor
1orcdtre Domnul.
LaurenliuCOSMOIU

www.lumeacredintei.com

LU \l [,\

( R I D IN i l .l / s eptem br i e2015

51

ORTODOXIA
STAVA

Minuneade la Kiev

a
lasnlerenie"
leoanaMaiciiDornnului,,Cautd
lumeortoastdziinlntreaEa
ajunseunoscutd
ieoanese?nali5bisedoxfr.in nur"nele
acestei
lise,ir"raintea
acestuichipal Maicii
rici9iparae
pentrusAndrurgSciuni
se
sXvdrgesc
Donnnului
e ultul
d e sl a vd;i mu l l u n ri re ...
t a t eg ia c a t i ste
la?nceputul
aeestei
vechiicoanea rendseut
a n i l o r ' 9 0p,n in tr-o
mi n u n ee ea e u tre rnur at
? n t r e a goab ; tea ere d i n ci o g i ldoi rn K i e v...

fauti lasmerenie"

Pedata22noiembrie1995,
laLavra Pecerskade la Kiev a
fost sdrbdtoare...
Printr-o reuniune solemnd a Sfrnhrlui Sinodal Bisericii Orlodoxedin Ucraina,condusdde Mitropolitul Vladimir
Sabodanal Kierului qi al intregii Ucraine, s-a luat act de
raportul Mitropolitului Nicominudim orivitorla semnele
' nate qi vindecdrile ardtatela
icoanaMaicii Domnului ..Cautd la smerenie"de la Mdndstirea lnhdrii in Bisericd a Mai
cii Domnului (Vvedenski)din
Kiev. S-ahotir6t cu acestprilei ca icoanaMaicii Domnului
,,Cautdla smerenie"sdfie cinstitaca lhcdtoarede minuni,
stabilindu-seca zi de prdznuire a acesteiadalade 16129ssltembrie.Tot aturci s-aluat,de
asemenea,decizia ca in fiecare an,pe data19iulie/l august
- in ziua oomenirii SfAntului
Serafim de Sarov- ca m6ndstirea sd marchezesdrbdtore$te
una dintre marile minuni ale
icoanei...

Numele
icoanei
lcoanaiqi tragenumelede
la cAntareade laudda Preasfiltei Ndscdtoarede Dumnezeu,
incununatd de Cel Preainalt
cu mdreapslavd:.....cda c5utat soresmereniaroabeiSale"
(Luia l, 48). Dumnezeua cdutat, a luat aminte la curdlia
Fecioareigi i-a {druit acesteia
mareindurare- IntruoareaCuvAntului lui Dumneieu -, devenind orin aceastaizvor im;r
de milSpentrutoli cei
belqugat
septembrie 2015 / i,UMt,A CI{llDfNTF.l

www.lumeacredintei.con

careautrebuinldde ajutorulei. unde s-apetrecutun semn:de cu osebitd evlavie vreme de

O a doua talcuir-edatd de laicoanaPreasfinteiNAscAtoa-aproapetrei veacuri in aceasteologi acestei icoane reiese re de Dumnezeua curssAnge, td c'etate,icoaneiiqi va pierde
16zile". In- mai apoi urma, nici un cercecompozilia aceste- in lunaseptembrie,
din^in*sdqi
asia. in icoanA,fltisto's cuprinde tr-o a douainsemnaredin ace- tdtor nereuqindsd afle pAn_6
cu
adevdintdmplat
ce
s-a
t[zi
inicoand
despre
letopise!
lagi
cu palma un obraz al Maicii
Domnului, ca qi cum iar spu- talnim o mai deplindldmurire rat cu icoana.
ne: ,,Cautdla smereniaacelo- a celorpetrecute:,*Afost semn
r -^^--i
lcoanamartitului
ra care se roagd !ie. la amin- de la icbanaPt""tfr;t.i N;;;dupdmglteicoanefbCuq
pe
iezerul
te cu dragoste"gi'ddruieqte-1etoarede Dumnezeu
Kamemoe, la mogia lui Vasi- gdtoarede minuni s-auIbcut,in
lor bucurii, liniqte qi timdduire; fie-1imiid 9i idu rug[ciunile lie: a izvorit sAngedin ochiul decursulveacuriloqmai multoi cate Vti"e qi Eu iiioi milui drept,iar pe locul unde stdtea te copii, qi de la icoanaMaicii
qi ii voi mdntuipeei". Iar Mai- picurasAnge;qipe cales-apre- Domnului,,Cautdla smerenie"
luAndicoanaPrea- au rdmas doud reproduceri:
ia Domnului, cu putereasa,ii iins sAngele,
miluieqtepurureape cei careo sfinteiNdscdtoarede Dumne- una de la sfirqitul secoluluial
cinstesipe eacu ad6ncde sme- zeu la Pskov, luna septembrie 17--lea,ce sepdstreazdastlz_ila
renie, dupdcum qi ea s-aardtat zinl6,indatapomenirii Sfin- MAndstireaFlorovski din Kiev,
qi o a douala CatedralaMAn[stei Mari MucenlleEufimia".
odinioardplind de umilinfn...

jJ#h:"i,J.J;"H
tcoanadintetopisele
:11'rt3ffi11iii#i;'XiHl
*"'ti,;',?l
Timpul zugrdvirii celei

Ar6tareaicoanei,dupdcum
citimin cel de-aldoileiletopise! de la Pskov, a avut loc la
aiul6934 (1426) ,jn vechiul
Koleje, pe iezerui (umennoe,

cares-aupetrecutin aceiaii la
Pskov: fo-amete,incendii, ndvdliri gi jafuri ale tdtarilor...
Aqezatdin Catedrala Sfintei
Tieimi din Pskov 9i cinstitd

-de-a
doua icoanenu.poate-fideterminat cu exactitate,in documentelede arhiv6 de pdnd la
Revolulia bolqevicdneputAnd

LU\4EA CRF-DlN:f:ll / septembrie2015

sIAVA
ORTODOXIA

L
I

nu era deloc schimbatd,ci pe In acestscoo.la bisericda fost

parteadinspreicoanda sticlei adusd o aparaturdspecialb.
se intipdrise,in chip minunat, Concluzia generalda fost cd
cu nuanle argintii, chipul Mai- qtiinJanu puteaexplicain acel
cii Domnuluigial dumnezeies- moment cum s-au reprodus
imaginiie pe sticlS, amprencului Prunc.
Vesteas-ardspinditcu iu- ta argintie a culorilor icoaner
fime in oraq,sosindaici mql- fiind consideratdo reflectare
lime de pelerini qi curiogi. In miraculoasda chipurilor Mailumeaacademicds-avorbit in cii Domnului qi Pruncului (pe
acel timp de qarlatanie,con- fundalul intunecat apar in nesiderdndu-secd totul esteun gativ.iarpe celdeschisin pozifals ordinar.Cu binecuvdntarea tiv).fiindvorbade unadin midelaKiev
Minunea
PreafericituluiVladimir (Sabo- nunile secolului20.
Sticla cu chipurile pecein anul1993,egumenuldan), Mitropolit al Kierului gi
Damian,intdistititor al mAnls- al intregii Ucraine,s-adeclan- tluite pe aceastaesteaqezatd
astdziinh-un chivot special,in
tirii, a observatcd icoanei,afla- qatatuncio ancheti...
bisericaMAndstirii Vvedenski.
tE sub o vecheram[ de sticld, i
icoani...
Alituride
al6turi de icoan6,cunoscutul
s-auschimbatsubitculorile. Va
Vreme de un an, icoanaa regizor A. Lesovoi reahzdnd
fi luatd atunci hotdrdreachemdrii a trei restauratori,care fost suousdunei analizeaten- chiarun film despre,,minunea
pricinaprelacerii te de cdhe cercetitori de la In- de la Kiev", pehecuti in 1993.
sa constate
de oraznicul Sffintului Serafirn
stratuluide vopsea.Fiind ridi- stitutul Nalional de Expertizi
catdramaicoanei,tofi cei pre- Legald, de la Politehnicd qi de de Sarov.
Gheorqhitd
CIOCIC
zenli auvdzulinsd cd vopseaua la multe alte institute kievene.

fi intAlnite datedesoreaceasta. Se qtiedoarcd ic-oana,,Cauti la smerenie"a fost ddruiti

MAndstiriiIntrdrii in Bisericda
MaiciiDomnuluiin anul1992,
aqezdmdnodat[ cu renaqterea
tului, de cdtreschimonahiaTeodora, aceastaaparlinAnd,in
BorisKvasanii '20.preorului
nitki, ce a slujit la aceastdmdn6stiremai inainte de a-gi sfhrgi vialamuceniceqle
in Siberia.

septembrie 2015 / LtiMEA LIIfEDINTEI

ffirH

ffiffi

(asacunoitn Bisericfr
r(Ducem
!s

gldisericaln casi..,D
_!11l.

4-

MACAN ONACOI
CUEPISCOPUL
INTERVIU
ndscutla9 mai1977,\ncdia(dinbotez:Marius-Dan)Drigois-a
PSMacarie

."1ot-i'ttreilea
jud.Bistrita-N;stuJ,i'i9
nu-Mic,
:"?i:,lijytifff
itl",*l
A urmat
j ud' Bistrila-Nasaud'
spermezeu,

;ffi3;;;;it"
;il; din locaIitatea
(1991-1996)'
din Suceava
Mitropolit Dosoftei"
il;";;Si
ogic
Teol
SeminaruI
upoiFu.rftutuui"r"otgiu"OttoAg"'; qu la Universitatea,,Babe;-Bolyai"din
in
specializare
(19g6-Z00Ol,-pi".r*
;i studiide perfeclionare.sau
Cluj-Napoca
2008a oblinut
(vorbeqte
curentengleza;ifr-anceza)',in
Franla9iMareaBritanie
greco-cato.licifnTransilvania
9i
titlul de Doctorir r.orogl", cu tezaortadocSi
decabinetaliPSBartoloiuitJtut
fost
A
gt
divergenfe.
(t874-t 6).Corurrjir;i;i
;i profesord.ereligiela $coala,,loan
meuAnania,redactorla RadioRenagterea
din cluj-Napoca
Mitropolitane
al catedralei
cluj-Napoia.eclesiarh
Bob,,din
Ardealumetropola
din
Ortodox
ia SeminarulTeoloqlc
5iprofesor-Arf,ovnic
luliei
Alba
al
Andrei
de cdtreiPS
ln monahis-.u numeleMacaiie,
lui.Tuns
la 5
fiindu-iPSVasileSomeganul'
i;;r; tuitropolitIr ii;J);"t de cSlusdrie
ortodoxeRomanepentruEuropa
martie200ga fostalesinirunteaEpiscbpiei
- a fosthirotonitarhiereuin
de Nord,la 2 maizoog- de lzvorulTam5duirii
fostintronizatin
din cluj-Napoca
;i la 6.iulie20^08,?
MitropolitanS
a#;;i"
p6ndin prezent10cirli
iui"JrururpiscopaiiiaiUaainitockholm.A publicat
in limbarom6nd
istorice9ietnologice,
i* rt,iaiip.luru t"otog,ice^,
;;;ilg
givoluspecialitate
de
siin limbide circulafiini"tnulioni5,indiferitereviste
recenzii
articole,
100de
;,.'"';;ilil;;;i;;,
;idin striinitate,precum9ipeste
culturale.
biserice;ti
;i
in diferite'periodice
siinterviuri
Praasfin.tiavoa:tf*.psrtsrilir6sp6nditegeograficpeteri-rdmAneinmarepartedatoOrtodoxestr6atfa$ia toriul DanJmircei, Suediei ria Bisericii
derem&ni
a cor*unitate
de insentimentul
moqegti.
stujta
in
rilnd
qi
N"*"g*i
radji
geagrane*
maredist*n1*
pronunlat
de
atdt
singurar%
qi
a
iurl"1"it5*tui.Hr.istos
H$;ii-ftt.va*m6E'im"
;;i,mici, nu'am pentruoricerom6nplecatin
ilti;tsaj
vasringhwirfutopa*et*aracJnci ittainatate'nu disparetotal'
cum samd siml.iti,ngher,
**n;ic*ndoxt
Legiturile foarte frumoase
perint?o
aflat
prin mila lui Dumneduhov"o
mai
atat
cu
9i fllne de substanld
lucrare.
-irio"ur
manentd
zeu, pastoresctiumoasememintre
stabilite
niceascd
pdsde
mult cu cdt nevoia
f. .",iriiiatl ,tran"ttiain
parohii.-iar.mai
aceleaqi
brii
ia.ntiratii
u
afirmare
trare
aflaredeparte
Ei
Scandinavia,
ani
,"^ti" cutturateqi spirituale nou, am v6zutin ultimii
at6tde lard, darglintrelili
201s
/ septembrie
LUMEACREDINTET

57

I NT E RV I U
ii

:
I

ai misiunii noastre, chiar s d d e v e n i ml u mi ndtoripri n recrprocdpentru bucuriapre.

frumoaselelegdturi stabili- credinld gi viefuire in aceas- zenl eial tor i erarhil a evbnr
te de membrii unor comu- td parle de lume.
mentele din eparhianoastrd
nitdji din diferite oragesau
l.jir*+**tir
nupi*rcieci
*e*si*d+ In tarl am fost prezent la di
--{#t*t s*{ieti*l- E*fur+- ferite evenimenteduhovnr
ldri - ajung s[ compenseze e p*i"t;{6pm
lipsurile inerente indep6rtd- ts. ;:.",:".."i ,",..il :".1, ., ""-. . ceqti qi culturale, atdt la
invi
r ii de c ei apro p i a l ig i d ra g i . +n+a.r*$c
irep+$**t+
*ic *;:{3+s:ei,
?n talia confralilor ierarhi, cAt
-q
Nu ne simlim singuri, at6ta #itiil::i! iJi'*$t*, {&N**e.cfrJsttii+n{**i
a unor comunitdti monahal;
v r em ec at s t r e a q i nBi
a s e ri c i i
Cred cd accentul ar tre- saude enorie,unde.tot cu bi.
ne of,eraodihnasufleteasca, bui pus un pic diferit, nu ci
necuvAntareachiriarhului 1o
pent r unoi c a ro ma n i g i o r- tatez ev vreun eveniment,ci cului, am slujit Dumnezeias.
todocqi. Vorbescla plural, c d , o ri d e c a teori sunti nvi - ca Liturghie. Dintre slujirilr
pentru cd acolo trdiesc toate tat qi pot veni, o fac cu mul- din ultima vreme
amintesi
bucuriile si intristdrile romA- td bucurie. Cu adevdrat,par- cele din zona meanatal6,
dr
nilor qi de aceeanu ne per- ti c i p a re al a e veni mentelde
e
pe V di l e Ti bl egul uiprecur
.
mitem luxul de a simfi altce- suflet 9i zidire duhovniceascd gi cel e i n peni tenci arel e
s
va decAtsimt ei. Ca ierarhsi din {ard reprezintd.un popas agezdmi ntelfiel antropi ce
s
ur m agal A pos to l i l o qtra n s - de incdrcare spirituald apar- de ti neretdi n eparhi a' C l uj u
mit in aceast[parte de lume, te, cu care md intdrescpen- lui. De asemenea,amintes,
domicd de lumind qi cdldurb tru misiunea scandinavb.A{i
gi salba de slujiri din zon;
in per ioadano p l i l o rp o l a re . punctat bine cd acesteeve- Bucovinei,unde, la invitalir
indem nulS F a n ru l uAo
i o s to l nimente nu sunt numai ale Inal t P reasfinl i tul ui pdri n
P av el;. . A c ums u n re l il u m i - unor comunit[{i, ci ale intre- te Arhiepiscop Pimen,
ar
nd intru Domnul; umblafi gii ecclesii(Biserici),pentru slujit in aceastdvard, ince
c a f ii ai lum in i i l " (E fe s e n i c d b u c u ri ap e c areo trai esc p6nd cu fiumoasa sdrbdtoa
5, 8), pentru ca asifbl toti prin prezenla mea in tard e re a S dnzi enel or
di n 24 i uni e

septembrie2015 / l_UMITA CR tjDl r-t'II

www.lumeacredintei.cs

a DraznuiriiAducerii moaqtelor SfdntuluiMare Mucenic

Ioan cel Nou in cetateaSucevei.La toateacesteslujiri
m-am intdrit duhovniceqte,
aldturi de oamenii frumogi
aflali pe cdtateamdntuirii.
F**{r$c*!n ve$itv*rb*derPr*
d+;isun
hinecredineicasi.
lxoidova
v* leag*nenumata'
teti*rdelean,
ie ;u{rilfideatealtatrurnoaiireql{ar*siriite{q$t**?
*** e S*m*niei"
Sunt multe lucruri care
md leae6 de Moldova, ins6
as aminti Pe cele ale formdril meleduhovnicegti9i teolosice.in primulrand.laprul
ca "a mstudiatla S em in a ru l
Teologic,,sfdntul MitroPolit Dosoftei" din Suceavareacestei
prezintdincePururile
iesdturi. Acolo nu am gdsit
doir profesoribine Pregdti{ici ma i a l esoam enila um b ra
cdrora m-am format duhovnicegte. inalt Preasfinlitul
PEri n tePim en,A r hieP i s c o oul Sucevei5i Radaulilor'a
hostoentrumine modelul9i
reoerul statorniciei in lucrarei pastoraldqi a slujirii litureice. Nu se uiti atAt de uqor
cdlugd- vremeeraMitropolital Mol[ramurile de la Mdndstirea sfat qi indemnde la
l-am t"ot- dovei.qiBucovinei'eufiind
Sfdntului Mucenic Ioan cel iiiJ,l "i"i. Astfel
"n
atuncisecretlrulde cabinet
duhovnic,
t""rele
Nou de la Suceava,de SAn""iiip"
lie d6 al inalt PreasfinlituluiPdrinziene.unde simleam cum ro- n iririri',iAiriiJ Cleopa
de la te Bartolomeyll Clujului
Sihasiria,
mAnii din toatd lara vibrau in i""Nie;rtt*;
Tot in Moldova am qi
primescpurusdciune intr-un singur su- ""i" ti-t"utn cb
mulli colegi' care
foarte
.',",tflei. Acolo seadunauqi mara- #;;;ifi;ta.i*qit"u
frumoasepdstoresc
aoftou- acum
mure$enii, ndsdudenii qi alli ir."fi."i"gi.a, dut9l
Ne leagS
satebucovinene'
le
a
F intele'cleopa
-f";;;i
a rd e l e nic u f r alii lor m e g i - ;;;;;
p-rieteniiale gcolii'
aceste
in
incurajit
9i
esi moldoveni. Md simleam
studii"ur" --umonahaie
qia pentruca in perioada
ca acas6,intr-un chiP Plenar' rr.l"ii.. "i.tii
deeieram
primit'
m-au
ei
ior
tulniu'
Nu oot s6nu ammtescalcl 5i;j;li;;;;lioiuLardelean,ca pe unul "de-al
din ma- mormintareasamr-atostrdnde chipurileParinlilor
casei"'Mi leagd'aqadaqoaQatem-a
pe
cel
-Jf"Jiiea
n d sti ri leM oldov ei.[ n Pe rt- d"li "-ii"tarti
episcopald, menii.9i-locurilebinecuvAno a d astudiilorm eles em i n a "ftl-"ti"
p."ui".i"ittl
dani- tate ale Moldovei' cu firele
Parinte
in
riale sucevene.
PoPoseam
""
efu"ti.ii otlo- nevazutealebucurieiqi formdndstirile bucovinene qt rn :i P;i;;ili
la acea mdrii duhovniceqti'
celenemlenePentrua Primi il;;ffi;i
"ut"
www.lumeacredintei.com

LUlvlEA CRllDIl\llEl / septembrie 20l5

INTERVIU
Prineeerede{i
e* seremarcii am fost primit in colegialitaer*dinfamsldsv*nil*r
fa{dde,sS tea sinodalScu toatddrasossSililerlr,
{ee&ard*lenilor?
teade cdtretoli ierarhii.insa
Credintamqldovenilornu estefirescsd se cultive unele
e distinctd de cea a ardeleni- dintre acestea.fie orin natulor, ci esteegalSin intensita- ra proiectelorpe care le-am
te gi. poate.putinnuanlard
in dezvoltat. fie prin sfaturile
specificitate.Dacdprivim is- qi ajutorul de iare am benetoria zbuciumatda ardelenilor ficiat pe parcursul formlrii
in ultimele trei secole,in care mele din partea unora dintre
afirmarea identitdtii gi mdrtu- ierarhi. PreafericitulDaniel
risirea credinlei ortodoxe era reprezintd un model in sluinterzisa.in[elegempoatemai jirea pastoraldcontemporabinefelul lor de a fi. ln Mol- n6. In PdrintelePatriarh redova, prezenlamdndstirilor gdsescingemdnatevirtulile
gi a marilorduhovniciera gi teologice: inteligenla creestecevanatural,firesc.astfel d i n fe i g i b u c u r i amdrruri si inc6t regulile sociale qi cutu- ri i i n tru c h i p a te
i n real i smul
mele satului conduceaucdtre duhovnicesc atentIa semneo atitudine liberi qi deschi- le vremii. Inalt Preasfinfitul
sdpentru afirmareacredin{ei. Pd ri n tePi m e n .Arhi eoi scoA c eas t aar f i di s ti n c ti ai,n s d pul Sucevei Ci Raddutilor,
credinla estela fel de valoroa- estecel carem-a cunoscutgi
sd qi lucrdtoarein ambelere- i n c u ra j a ti n c a di n peri oada
giuni tradilionale.
form[rii mele in Scoalateo(u caredi*tr* aqt*aliiierarhi logicd suceveanS,
iar ulteriavegio lagSta;ri
maisp*dald.d*r& or al{i mulfi ierarhi de acum
fiindgidkt**gafa{ii+l*tr*r$?intreb ai Bisericii noastre.Sentiastadeoare<e
v-amiiltalnit0nmai mente de prefuire am fa{d de
t*ateep*rhiife,
l* csariilentari-{u tofi ierarhii SfAntuluiSinod.
{set*mstee,
trhuiesi aveli** l*r Cu tofii suntem in acelagi
deruflet,mrioprapr*t
delninra... duh al slujirii de Bisericd qi
Nu agvorbi de relatiisau neam, pentru mAntuirea gi
legituri speciale,pentru cA propaqlrea
ui nostru

septembrie 2015 / LUME,A CREDINThi

dreptmdritor, in firescul vie{ii in Hristos.

Undeu-atiforslrat
duhovnices
tei 0arteolcgiei
Dupd cum am amintit
ceva mai devreme, a te forma teologic implicd qi formarea duhovniceascd.Pentru a
te forma duhovnicegtetrebuie
sd invetisd te cunogtipe tine
gi pe D umnezeu.sd te rogi
neincetat. Nu intdmpldtor
spuneaEvagrie: ,,Dacd eqti
teolog.roagd-te;iar dacdte
rogi, egti teolog". Agadar,nu
pot disocia perioadaformdrii
mele duhovnicegtide ceateologic6. Recunoscinsd cd formareameaduhovniceascd
a
inceput la Mdndstirile SihdstriaNeam{ului si Sfintul Ioan
cel Nou de la Suceava,iar cea
teologicd,in stricto sensu,la
SeminarulTeologic de la Suceava gi la Facultateade Teologie Ortodoxd de la Clui.
unde am avut parle de daic51ideosebiJi.
Atii;fttit vresdnta
{avdrsrd
td.
*&rSpecere* *vsii a r*Fr*rentat
unE*sj**s,* Fiitr*dep*tir*ir*in
lurr*reedep**terEi*drilisistret*r?
La momentulhi rotoni ei
mele intru arhiereu, ierarhii

www.lumeacredintei.con

LUilnenlln
tabi16din
MunliiApuseni,
localitatea
Rogo.jel
(12 august

casacu noi in Bisehirotonisitori mi-au rostit tinereleapentrumlne.dlspo- ducem

in cas6,Prtn
Biserica
ric6
a
si
a
d
a
Pta
te
a
d
e
9i
cuvintele Sfintului APostol n i b i l i ta te a
sffintdqi Prin idealucredinla
provocirile
aceslumii
birui
sdu
tdndrului
Paveladresate
sfln{eniei Pe care le imu ce n i cT im ot ei.agez aet p i - teia, fird a te schimonosi in rile
part6$imin lupta cea bund.
l
e
c
a
re
g
re
u
td
l
i
l
o
r
i
u
re
g
u
l
Efesului:
Pe
'cu
scop in metropola
timp 5i Jard timP. Imi do,,Ni menis d nu dis P r e l u i a s - intAmpini.
din tot sufletul ca Dumresc
*
e*s*.
Es
p*s
p*
d*
A{E
(1
Timotei
Pia!**a+.
cd tinerelile tale"
sd binecuvAntezetot
nezeu
i
i
-i
lp
ta
e
n
r
"
c
?
{r*3
4,12).Eu le-ammullumit qi r p a *h r e;n F e *tde f
eu, cu Pulina mea
ce
ceea
pocu!;.aie
lo,ft;hl!
i5
tr
nl6i
rtt
61$trqr
l e mu l lum es cc d m i- au P re dar cu toatd rAvna
pricepere,
&qi
ecrati-*sscrclti$aq*'
l u i t ti ner elile.P ent r um i s i u - *qrltqrhtc+n*
ceeace PreoFl
g*ee
sembnat,
am
vfr
{*
*fosgs{*ie;.
nea mea. tinereteaa fost un ?r*{ilt S*5t*
gi credinimpreund-slujitori
vredntaF
pe#*rtx*s
e*
**a*srt
tloriti
pentru
mi-a
cd
atu,
mare
Percultiv6,
rAvnitori
cioqii
Pen*s**{i:tt?
m*e{
i$
mi s cdldt or iilungi qi o b o s i - eie!c!#+dai*,
cdndDumnezeu
atunci
ca
tru
cd
adevdrat
foarte
E,ste
lo
c
u
ri
in
to a re .s lujir i des e
roadele,acesteasd
i n d e p dr t at e.pr ec um 9 i l u - a m p o rn i t a c e a s tAmi si une va c6ntdri
mullumitoare.
fie
foarte
avea
care
Pala
ore
Puline
crare misionard PAnd
v* ***l!u'
v*nstrai,
Fre*sfi*l{ia
tdrzii din noapte,fbrd a simli rohii, doar in Suedia,iar in
gE*d*r'iX*
i*tpiirtiig!"
p*ntrr:
mirx
am
Danemarca
Norvegia
nisi
oboseala.Nu m-am simlit
ll*ar*euat*t* gefititeg
Fi$;!d*ciodatdprivit altfel doar Pen- infiintit parohii gi misiuni te
sPr*
t**t*'
?x
dath+:v:rie+t*
:p*r
rim
qi
cele
inmultindu-le
Pe
tru cd eram tandr.Pentrucd noi,
p*pa:'
{reb*tir*t*l*r
*
:tt*cmFre
h**a
responsabilitdlile slujirii qi d i n S u e d i a ,c u m u l t e ntuzi eri$fitl*:-sr
deepter*di*eiE:s,
miiiunii erau aceleaqi,indi- a s m s i n d z u i n l ad e a lumi - r*lui
e{l*
E{sstsi
p
ri
n
s
u
fl
e
te
l
e
s
l
u
i
i
re
n
a
P
uinvilat
Am
ferent de virst[.
gi incd invd! permanentde la l i n i i o r ro m i n i i mp ra g ti alPi e
A consemnat
cei care imi oferd sfat qi in- intinsele tdrAmuri scandiBUCUROIU
Rizvan
d e mn.A s t as im tc a ins e a m n d n a v e .i n s l u i i re ami s i onard
wwwlumeacredintei.com

LUMLA {ll{FlDlNTIll / septembrie 2015

HOMOBAI.(ANICUS

Suntem- din fericire- at6tde diferiti

u n i id e a l ! ii ...
C h i a r;i i n tru
d re a p ta
credinla- fie ci e vorbadesprepersoaneoridespreneamuri.
Latoate
acestea
seadiugi insd,adeseori,
o
perceplie
eronatiatdtasupri-ne,
cAt5iin
privinlaaproapelui
nostru...
Cevane une$te,totugi,in chiptainic,fari a neanulafirea.
insugirile
omenegti
celemaiprofunde...

Eu;iaproapele
meu
poate), la aflarea,,veqtii"deOameniisepercepin chip spre apartenenfa confesionadif er it . . .A g po rn i d e i a u n 15,mai cu seam[ pe cel ce a
exemplu personal.La adre- tlnut o vreme carteade imosa ..oddi1ei"
mele ..depe pa- bil: un bdtr6n colonel, iritat
che".din mijloculBucuregti- pumrea de faptul cd in 1990
lor, unde_locuiesc
de aproape am luat parte la protesteledin
un sfertde veac,au venit. pe PialaUniversitdlii.,,Dumnealajumdtatea
anilor'90.cdliva lui m-a trecut la protestanfi",
teologi.trimigi de noul preor mr-amspusahrnci.cat pe ce
paroh,cu un soi de ..recensd- sa-i prind in uqdcertificatul
mdnt de enorie". Dupd vreo de botez.
10 ani, aveamsdconsiatinsd,
Din fericire, noul pacu stupoare,cd in listele de roh, carel-a inlocuit oe vredrecenzarein drepful numelui n i c u l d e p o meni repdri nte
meu era trecutl o confesiune Athanase Negoifd, avea sd
pe caren-am impbrtdgit-oni- uite chiar de-a douazi de..daciodatd:protestant.
tele recenslmdntului"...
Nu- m i dau s e a man i c i
gietnicitate
Evlavie
pAndastdzicu cine au discutat recenzorii( neaff6ndu-md
Iar dacl la nivel de paroin aceazi acasd)...Poatecd hie, intre vecini, lucrurile stau
v ec inilor m ei e v re i . g re c i , astfel,cinear puteasdsepund
bulgari.tbtari ori poatJchiar chezagin privinla unei rapor,,majoritarilor" din imobil li tdri exacte la dreaptacredin{i
se va fi p5rut nefiresc ca du- a romdnilor.bulgarilor,greciminica dimineafasdplec spre lor, rugilor.sdrbilorori georbisericd, salutdirdu-irespec- gienilor?Cinear puteasdjutuos, ori cd nu iucam table dece..filetismul"unora,ori
gi nu participamla ..agape- virtulile cregtine ale altora
le" postdecembriste
cu-mu- a$acum se cuvine?
z ic d ! ipdt oar e ...
Am i n v i n u Despre,,faima" rugilor
it, in sinea mea (pe nedrept, - de mari nevoitori intru ale
septembrie 20l5 / LUMEA CREDINTEI

dreptei credin{e- Dostoievski

relateazl cu sarcasmo int6mplare grditoare din vremea sa
Un tdlhar a fost adus in fata
tribunalului pentru uciderea
unei tinere. SdvAr$iseodioasa crim[ - in timp ce fata ducea un cos de oud laniatdpentru cdfiva grogi. iirtrdUat
pentru ce nu a m6ncat oudle
din cog, acestaa rispuns judecdtorilor:,,Dar nu putearq
clci era zi de post". eazul in
sine reflectd atitudinea supersti{io_asa
fafi de credinti a pG
porul rus,sensulduhovnicesc
al postului fiind trecut cu vederea,cel mai adesea,de slavii rlsiriteni.
O privire mai atenti aruncatd asupraacatistelor,patriotice" de astdziinchinate
icoanelorficdtoarede minuni
ori sfinlilordin Rusia(tipbrite
cu inaltd binecuvdntarq
arhiereascd)ar putea confura totodatd o imagine mult diferiE
asupra a ceea ce cunoastem
p6n5-in
.prezentin privinla
ortodoxiei muscdlesti.Asifel, cdntlri ale icoselor precum: ,,Bucurd-te, cd ai {bcut ca fralii rugi, despdrlili de
www.lumeacredintei.con

ffirysffi

jugul cel strdin amar de vreme, sd fie iarlqi imPreund" ar

puteafi continuatecu ugurin!5, {indnd seamade context,
in acest chip: ,,Bucurd-te,
cd ludnd noi locul mongolilor, de veacuri dezbinim alte
neamuri, mullumindu-li lie
acum pentru aceasta!".Cine
sd bage insd de seamd,chiar
si la traducerilein romdnegie. rdfuielile mesianice ale
ruqilor?
La,,minunile" Petrecute
de rugii cu stearoqie in frunte,
care,avAnd-ochiPurile alIturi
oe Maica Domnului-ce-i secer[, pur gi simplu, cu mitraliera pe nem(i.romdniori italieni -. ne vom referi insd
intr-un viitor articol legat de
propagandataristd,comunisin Biserii5 qi postcomunistd
ca Rus6...

Poate
ci nuttiali(um
nottri...
suntvecinii
Sd revenim insd mai
aproape de granilele (9i de
vremurile) noastre. DesPre
cum percep vecinii nogtri de

www.lumeacredintei'com

la sud de Dunire credinla ca de gradul de inteligbnld al

neam am adus aminte ade- acestui popor. Celdlal1.strdseori in paginile Lumii Cre- inu[,in geheral.e considerat
dintei,ldsdnd insl de fieca- un inamic incurabil al nafire datd la o parte chestiunile ei, fie acestacregtin,fie mustrict legate de caracterul et- sulman. Minoritarul care a
nic. Cum sunt, prin uffnare, convi e{ ui tti mp de veacuri
bulgarii credincioqi, ori bul- aldturi de bulgari rdmdne un
du$man mai de temut decdt
sarii in seneral?...
"
Etno-losiide la Sofiacon- cel din afard, viziunea aces-de
toate o exacer- tuia despre patrie fiind mult
statSintdi
bare a sentimentului nalional diferitd de cea a etnicilor bulsari. gatafiind el nu doar sd
in r6ndul acestui PoPor.Bulinfiupte din bogdliilelarii'
ie
burisine
sarii sesocotescPe
iul-pdmAntului. multot n ina ci sd qi pactizeze,dac[ s-ar
ei ai celeimai teribilecivili- ivi prileiul, cu toti cei care
zalji dn istoria omenirii. . . Pe ar dbri riul natiei. Folclorul
acegtia,in ciudaaPrecierilor bulgat contemporanreline o
mai degrabdnegativeale ve- ,,confruntarePe teme Patriocinilor, studiile americane(?) tice" intre un bulgarqi un minoritarrom Pe tema .,viziuii situeazd- aldturide evreipe primul loc in lume in ceea nii diferite asupra viitorului
ce privegtegradulde inteli- patriei": ,.Ai credetu. Kosto,
mai
eenF (Tomislav Diakov,.Bdl- cd existdpe lume o tarA
noastrd?".
a
decdt
frumoasd
iarskiat harakter.Ed.Acadeiriei Bulgare de $tiin!e, Sofia, ,,Cred cd nu", a rdsPunsminoritarul. ,,Avem aPe ca in
2001,p.217).
nici o altd parte?". ,,Avem.
diferitidesPre Ca nicdieri". ,,Avem P6Viziunea
patrie
aminoritarilor mAnt bun?". ,,Avem Pdmdnt
S u s p i c i u n e a b u l g a ri - bun, bun". ,,Sd ne mdndrim
lor fa!6 de vecini line 9i ea cd suntem bulgari". ,,Sd ne

LUMEA CREDINTEI / sePtembrie 2015

HOMO
BALCAl{ICUS
m6ndrim. Dintr-un p6mAnt
at6fide frumos gi cu ape atAt
de bune o sI iasd o cdrdmidI ca nicdieri altundeva"...

acestea.se sDuneca un om
de afaceri bulgar, constatand cI o bdtrAnici sdracd
+,
..
..ll tot llneaocupatpe uumnezeu cu nimicuri", rugdn(redinla
labulgariin du-se aceastacu glas tare in
postcomunism
bisericd,ii oferd 100 de doAutoironia bulgarilor in lari doar-doarsb fie ldsat..sI
ceeace privegtecredintao in- negocieze" nestAnjenitcu
tdlnim la fiecarepasin aceas- Dumnezeuintrarea in {ard a
td [ar\, vecinii de la sud de mai multor TIR-uri cu marDundre considerAndcd sunt fh de contrabandd(op. cit.^
1
94\
in numdr de 18 de milioane n
Y,
- . '/ ,
(deqiultimul recensdmdntdd
Ilomobalconicus
numdrul de doar 6 milioane
gicredinla
de locuitori): 6 milioane creqtina{i de larul Boris, 6 miliBulgarul, in general,nu
'
oanepro-Hitler, inAl Doilea e s te i u b i to r d e p e l eri naj e.
Rdzboi Mondial, qi 6 milioa- ci mai degrabdde cdldtorii
ne care au intdmpinat cu urale in scop de negof, un vechi
Armata Roqie dupd termina- proverbde Ia sud de Dundre
rea rdzboiului (op. cit., p. 86). amintind pdndin zilele noasDupd ce au aplaudat pe tre oricdrui oravoslavniccd
rdnd.in interbelicpe lar. iar ,.in hagealdimerg 9i mdgain comunism pe Gheorghi rii qi tot mdgari rdm6n". LunDimitrov qi Todor Jivkov, ga perioadi de robie turceasb u lgar ii. lie ac e g ti as d ra c i cd gi scdderileclerului grec
ori bogali, se apropie astdzi, (prin comparafiecu spaliul
dupd cum constatdTomislav latinofon de la nord de
Diakov, in chip mercantil de Dunire, unde veacuri
credin!d.in mediulurbancir- de-a rAndul Liturculdnd nenumifate anecdote g h i a s -a l i n u t i n
legatedg acestsubiect.
Intr-una dintre

septembrie 2015 / LIJMEA CREDINTEI

limba slavonS,in Bulgaria

slujbele s-au linut aproape
jumStatede mileniu in limba
greacd)au niscut, de asemenea,in folclorul literar bulgar
nenumdratemotive antibisericegti, bulgarul de rAnd neconsiderdndu-se
un om credincios, dar nici ateu.
Este Homo balcanicus,
pri n urmare.un credi nci os
mai aparle, prin comparalie
cu pravosl avni cidii n R usi a,
Ceorgia.lerusalimori pur qi
simplu estevorba la mijloc
doar despreo perceplie eronatd asupracredin{ei acestuia? Un rdspuns la acesteintrebdri - intr-un numdr viitor
al revisteinoastre...

GheorghilSClOClOl

ITITUDIT{I

episcopal
S.O.S.
pe Ceahl[ugi la Putna
an,in lipsaaltorteme,,fierbin!i",
a acestui
varSromAneasci
Capricioasa
?njurulLegii
de disputele
publica
mediaticd
pe scena
a fostmarcatd
;i
promulgati
de pre;ediniarin iulie
217/2015 (iniunievotatiin Senat,
antilegionarS'|
numiti de unii,,legea
teleKlauslohannis),
5iin jurul prola Bucuregti,
Ponta- de ridicare
iectului* suslinutde premierulVictor
Europa:
din
moschei
mai
mari
a celei
fosteiCasea Sc6nteii,
in spatele
prealabilS
dezbatere
pripi gifird nicio
oficiale,,bifate"in
doui demersuri
ai socidarpe caremullireprezentanti
publicide clasanoastrdpoliticS,
nouttt"
tradilii16r
pe
lung
termen
diunitoare
le
considerd
etaliicivile
numd(asevedea;i editorialul
cre;tinerom6negti
nalionale;idemnitSlii
pulin
mai
maimultsau
Printreatiteapireriparticulare
ruluide fa15).
sefdceasimiitSnevoiaunor
exprimateuneorivociferant,
autorizate,
iarinainte
ludride poziliemaiechilibrate
9icu greutateinstitulionald,
maivechi
partea
celei
din
clare
de toatesesimleanevoiauneiatitudini
ci
Ortodoxd.
Biserica
gicreditate
instituliidin Rom6nia:
$i iata voceaei
de
Episcopul
Meleacd,
si sefacdauzitdprinPSAmbrozie
n-aintArziat
pe
interrdspinditi
amplu
ce
predanie
mirturisitoare
intr-o
Giurgiu,
in rindurilelargialecredincio;ilor'
netj a ldsato puterniciimpresie
intdi pe Ceahldu (adevdratd
inimd geograficdqi legendard a Rom6niei), apoi la Putgust, cuvAntulPreasfinlitu- na (,.lerusalimuIneamuluirolui Ambrozies-afrcut auzit mAnesc"),in fafa IPS Teofan,
imbo'lic parcd, la cele
mai de seamdpraznice
bisericeqtiale lunii au-

rtt.lumeacredintei.com

Mitropolitul Moldovei gi Buoficiacovinei,a numeroase

litdli romdnegti qi chiar europene, precum $1a unul mare
numdr de credinciogi.Episcopul de Giurgiu a oferit, cum
observaun ziaristnem{ean,,,o
adevdratdleclie de istorie, de
demnitate,de durereqi de speranla pentru acest neam greu
incercat. [...] Cuvintele sale
au fost un dug rece Pentrutoli
cei careau fost atenli la vorbecare, agacum a
le <<ascu!'ite>>,
precaat episcopul, nu au alut
menirea de a st6rni o revolti,
ci, mai degrab6,de a-i face pe
oameni sdfie interesaf,sd afle
in ce fel de Romdnie triim".

201s
LUMEA CREDINTSI/ septembrie

65

ATITUDINI
Ierarhul dundrean a schi!at, cu accentecritice foarte
dure pe alocuri, dar qi cu dragostepdrinteasc5,,oradiografie generalda lumii romAnegti
de azi gi acizei noasffeidentitare, generatede o propagandd
inhelinuti de cercuri interesate
din lard sau din afara ei. S-au
atins aspecte foarte variate
ale realiti{ilor noastre curente (politice, sociale, culturale. morale).dar accentula cd2t, qi in Ceahl6u,qi la Putna,
pe cele doub probleme ,,1aordinea zilei": Legea 217/2015
gi megamoscheea
de la Bucureqti. Reproducem aici cAteva
fragmente:
,uA.msdvd spun cdtevalucruri foarte simple, pentru c6,
pdni laurmS, adevirul de cre.
din!6 esteunul simplu. gi sd
nu ne apucdm acum sd teologhisim qi sd facem o filosofie inaltd, pentru cd bundoard PdrintelePaisieAghioritul,
cunosc6torcu duhul, vorbea
foarte, foarte simplu. $i-l cAutau oamenii incd din timpul
vielii. qi- l c ons id e ra iun a i n te-vdzdtor.Tot ceeace a sDus
Sfdntul PaisieAghiorirul se
implineqte astdzi,tot ceeace
a spusPdrinteleJustin PAnu
se implinegteastdzi.Tot ceea
ce au profelit Pdrintele Proclu
qi ceila(i mari duhovnici, P5rintele Teofil Pdrdian,cu mult
discerndmdnt, la Sdmbita de
Sus, PdrinteleArsenie Papacioc...Pdrinli careau frcut^ani
gi zeci de ani de temni!5 grea
pentru convingerile religioase
carei-au animatgi carele-au
dat putere lor, sfin{ilorinchisorilor, cei care sunt persecuta[i asIlni de cdtre autorit5.tile
igtorante...".
,,Noplile trecute au fost

PSAmbrazie:
,.1{use
poatesd condamniintelectualitatea
romdne1scdceapdtimit
atdt denxult$i despre
carePetre{ulea spuneacd nupoatedescrieatrocitdlilepetrecutefn tnchisorile
romfine$ti
pentlu reeducare.
[...Jl{u putemsd repetdwistoria ,
pentruniqteepigoni!"
condamnati din nou cei care
au pdtimit prin inchisorile qi
temnitelecomuniste.qi noi nu
mai avem voie sd vorbim despre ei, desprejertfa lor, despre <<sfAntulinchisorilor>
[Valeriu Gafencu], despre
Mircea Vulcdnescu,despre
cei care au pdtimit la Aiud, la
Gherla, la tdiat de stuf in Balta Brdileil Nu mai avem voie
sdne pomenim intelectualii,cd
suntempasibilide pedeapsd
conlorm legilor in vigoaregi
hotirdrilor de Guvem, care se
scotpestenoapte.$i tot la Fanar.unde,pe wemwi, domnitorii nogtri- careerauspaima
Inaltei gi Sublimei Porfi, cum
era numitii in epocd- pliteau
biruri qi dljdii ca in Jara RomAneascdsd nu existe moschei qi sd nu se islamizeze
lar4tatacolo au semnatnoapteahotirdri [...]. Seriscolesc
in mormdnt voievozii noqtri,
Bogdan I, $tefan cel Mare,
Brdncoveanu- a cdruibaladd
am cdntat-o,NeagoeBasarab,
ei, cei careerauprimifl ca nigte

septembrie 2015 / LUMEA CREDINTEI

imperatori bizantini. [...] Au

semnatnoaptea hertii, pe care
nu le-au acceptatalfli in Europa, qi auhotdrAtpentrunoi,in
.!aravoievozilor... Seconstruiegteceamai mare moscheein
{aravoievozilor!".
,,Estebine sd gtiti ast?izici
avefl o Bisericd pe care o formali dumneavoastrd,cu preo$
care-gipun via{a pentru pdstorifli 1or.Ne-am siturat de cuvinte din asteacorectepolitic,
cum se spunein limba englezd! Ne-am sdturatsdtot facem
obedienp! Trebuie sd spunem
lucrurilor pe nume! [...] gi noi
nu avem curaj sd spunem lucrurilor pe nume! Noi nu v[
indemndm niciodatd la revolt5, dar hebuie sI gtili in ce
lume trAi|! t...1SAaveti atitudine, sd avefi demnitate, si
vd cregteli copiii in fricd de
Dumnezeu!".
,,Iubi1icredincioqi,Nicolae Steinhardt,dupd ce a devenit ortodox, a vorbit, printre
altele,despreprimejdia mdr-'
turisirii. Da, e o primejdie. Si
mori din culpd medicald, sI
mori din negrija medicilor, si
te duci sd te operezi in shdindtatelarotula de jos sau de
sus, sI vinzi {ara, sd faci moschee ldngi CatedralaMdntuiriiNeamului,sdfaci Universitateislamicd...qi ce sdmai faci
din lara astafrumoasd qi pito
reasc5?!Cd au vAndut-o,rdndi

au respectatcredin{apopc$
rului! Pofi sI fii strXin def
neamodar nu pofi snfii stri-$
in de {ar5! Pofi sI fii de alti$
wwulumeacredintei.com l

irffi;iri
religie,dar nu poti si promovezi o lege ficuti noaptea,
necititi. nestudiati. nedati
la comisii de specialitateogi
sI nu consulti o Biserici ce
secheami prin sintagmaBisericdnationald.$i daci suntem Bisericd nu{ionuld, trebuie si fim consulta{i! Ci
niciodati Biserica n-a mers
impotriva neamului".
LdsAndla o parte problema moscheii(cdreiai s-adonat terenul,dar nu i s-a pus
piatra de temelie),vom observa, in continuitateacelor de mai sus,cd asa-numita
,,legeantilegionar6",prevaldndu-sede anumite excese
conjuncturale- ;i desigurreprobabile- ale defunchrluilegionarism,creeazdcadrul inchizitorialpentrudiscreditarea
publicd ,,1apachet"a unor valori intelectualeqi duhovnrcegticare legitimeazdculturai-artisticsi moral-spiritual

secolul20 romAnesc(dincolo ca in lara nimdnui, orice prode orice asociere- realSsau fitor abil.
in fine, nici vorbd aici de
inchipuitd cu o ideologie
politicd sau alta). Or, un se- pretinsa,,negare
a holocaustucol 20 romAnesc,.epurat" de lui" (pe caretoatdlumeail demiqcareag6.ndirist[a lui Ni- pldnge)saude pretinsa,,apo"
chifor Crainic,de ,,gcoala"lui l ogi ea l egi onari smul ui1de
Nae Ionescu,de guparea Ru- care ale cdr-uiexcesecu togului Aprins animatd de Da- 1ii ne delimitdm principial),
niil SanduTudor, de literatu- ci doar de exerciliul demn al
ra inchisorilor comuniste(de unei liberld{i critice care nu
la RaduG1r la N. Steinhardt), noate eluda.in numele unor
de figuri culturale de talia lui dogmei deol ogi cede ti p i nel euneireLucianBlaga,Ion Barbu,Mir- chi zi tori alnuanl
.
c e aEl i a d eC, o n s ta n tiNno i ca, alitdli complexe,ce se impuEmil Cioranetc.,saude figuri ne judecatdcorect,de la caz
duhovnicegtide talia lui Ar- lacaz,nucu teamddeoameni,
senie Boca, Dumitru Stini- ci cu teamdde Dumnezeu.Leloae,ArseniePapacioc,Justin geanu esterea in sine,ci este
PArl-r.GheorgheCalciuetc.. reain iipsa ei de precizie,care
saude figuri eroico-martirice permitegeneralizdridiscrefiode talia lui Valeriu Gafencu, nare,ca 5i in absenta
uneiinMircea Vulc6nescu,George criminiri legale echivalente
Manu,AurelState,lon Gavri- a ororilor deloc mai mici ale
ld-Ogoranuetc.,rdmdneun se- comunismului
ateu(cu urmdri
mideqerlistoric qi identitar,in infinit mai grave in prezentul
careigi poatefacemendrele. lumii romdneqii). (Reductiu)

C redintei

l=@,

Acum,
inlibririigipangare!
Aceastd carte unici in felul ei, scrisS.de autor la
numai 18 ani qi publicatd la 2O a ar,rrtsansa de a
apdreamai intAi laEditura Humanitas (Bucuresti,
1992).O a doua edilie a vizut lumina tiparului sub
egida Editurii Deisis (Sibiu, 2002). Editia atrei4
asumati de Editura Lumea Credinlei, aduce, pe
Iangi o seami de mici indreptdri si adaosuri tacite, un interviu la zi cu autorul (,Posteritatea lui
Petre Ttrtea"), realizat de directorul editurii,jurnalistul Rdzvan Bucuroiu, si, in loc de postfafd, o
scurti introducere general5in g6ndirea lui Petre
Tutea (Rdzvan Codrescu,,,Esecul <omului autonom>"). Ea ndzuieEtesi reinvie in conqtiinla cititorilormaitineri de azifigura legendari a lui Petre
Tutea, de la a cdrui plecare dintre noi seva implini
in cur6nd un sfert de veac.

RAilDUIEI.I
oRToDoxE

Scurteldmuriri despre
SfinteleTaine(i\
7

t:

it

Ir
t:

l'

in limbaromdnd,folosirncuvintelesecret
sauenigmamaialescu referirela
universul
laigcuvintulrnistermaiales
cureferire
launiversul
pdg6n,iar
religios
cuv6ntultainamaialescu referire
launiversul
religios
cregtin.
in inleleslarg,tainaesteunadevdr
sauo realitate
ascuns;,
carescapitotalsauparlialinlelege
giseasumirnaialesprincredin!d,
plionah curente
in virtutearevelaliei
divine
Intr-uninlelesmaiprecis,
(grafiatd
in cadrulslujiriibiserice;ti,Taina
cu majuscu
15)esteo lucrare
sf6ntdprincarecredinciosul
esterelalionat
cu Dumnezeu
prin
harulDuhuluiSfAnt.
Nuexisticre;tinism
autentic
in absenta
impdrtdgirii
celor
(Boiezu!,lMirungerea,
aleBisericii
impirtd;ania,spove;apteSfinteTaine
dania,Maslul,Preofia,cununia),dreptcarene-ampropussi letrecemaici
incdo datdin revistd,
lSmurindu-le
pe scurtoriginea,
inlelesulsi importanta
pecareuneoricredinciogii
nu lecunoscsaunL,lecon;tientizeazit
pedeplin.
Taina
Nunfii
ritualului incununirii gi scenainaintea nunlii se oficiazd
logodna.cdnd mirelui qi miresei li se pun inele in degete, ca semn al leglturii de dragosteqi al fidelitdfii reciproce.
Uzanla esteastizi ca slujba de
logodndsi sefacddeodatS,ca
preludiu al Thinei propriu-zise
a Nunfii. Din picate, cel mai
adesealogodnicii suntneatenf;
la rugdciuneaprin carepreotul
Ticerelui Dumnezeusd le dea
un inger caresd-i ajute s[ ducd
o viald sfhnt[ impreund. Pentru a primi Taina dupd toatd
cuviinfa, mirii ar hebui in prealabilsdfie mai atenrinstruili.
dacdnu de preot.ahrncimacarde pdrinlisaude nagilcare
au rdspunderea
de pdrin(i spirituali, de aceearecomanddndu-sesdfie mai vdrstrricidec6t
cei pe care-i cunund gi apropia{i de celebisericegti).Naqii
nu trebuiealeqiIa intdmplare
qi dupdcriteriimondene,ci cu
68

bund cumpdnire qi dupd criterii duhovniceqti.

TainasesdvArgegte
in mijlocul bisericii,dinaintea
unei
mese (tetrapo@ pe care sunt
a$ezatecruceagi Evanghelia.
Prin TainaNunlii lCununiei,
Cdsatoriei)se sfintegtelegdtura solilor in fa,talui Dumnezeu qi secerede la El har qi binecuvdntarepentru naqtereaqi
cre$tereade prunci. Momentul esenlialal Tainei estecel in
careDuhul Sfint lucreazdunireamirilor pe ale cdrorcreqtete s-aupuscununilekununiile). Iatd rugdciuneacentral6 a

se p te mb ri e 2 0 15/LUM EACREDINTEI

riul sacru care o insofegte:

Dumnezeule cel sfdnt.
Care din trdrdnd ai Jdcut pe
om Si din coasts lui ai Jdcut
JemeieSi ai insolit-o lui spre
ajutorl penfru cd aqa a pldcut
slavei Thle,sd nufie omul singur pe pdmdnt, Insuli Ei acum,
Stdpdne,intinde mdna Th din
sJiintul Tdu locas Si uneqtepe
robul Tdu (cutqre) cu roaba
Ta (cutare).pentru cd de cdtre Tine se insoleEtebdrbatul
cufemeia. UneSte-ipe ddnSii
in! r-un gand: incununeazd-i
intr-un trup; ddruieSte-le lor
roadd pdntecelui, dobdndire
de prunci buni. Cd a Ta este
sldpanirea Si a Ta este Impdrdlia Siputerea Si slava, a Thtdlui Si a Fiului Si a Sftntului
Duh, acum Sipururea Si in vecii vecilor Amin.
Cdnd preotul zice: UneSte pe robul Tdu (cutare) cu
roaba Ta (cutare), el apucd
dreaptamirelui gi o unegte
www.l u meacredintei.col

cu dreaptamiresei. Iar dupd

terminarea rugdciunii, preotul ia cununia mirelui qi face
cu ea semnul crucii pe fnrntea lui, rostind de trei ori: Se
cunund robul lui Dumnezeu
(cutard cu roaba lui Dumnezett (cutare), in numele Tatdlui qi al Fiului qi al Sfdntului
Duh. Amin. $i s[rutAndmirele cununia, preoful, asistat de
naq,i-o pune pe cregtet.La fel
qi in cazul miresei, asistat de
nag5"iardgirostind de trei ori:
Se cunund roaba lui Dumnezeu (catare)anrobul lui Dumnezeu (cutare), in numele Thtdlui Si al Fiului Ei al Sfantului
Duh. Amin. $i-i binecuv6nteazd pe am6ndoi tot de trei ori,
cintAnd:D oamne,DumnezeuI
nostru, cu mdrire Ei cu cinste
incununecud-i p e ddn4ii.
Dupd incununare,urmeazd
ritualul numit Paharul mdntuinl, cdnd preotul le di mirilor
de tei ori pdine qi vin, semnal
unirii lor pe caleabucurieigi
ajerffei, cdci cdsdtoriaesteo
cruce pe care o vor purta impreun6, la bine qi la rdu. Imediat dupdacee4preotul cidegte imprejuml mesei,dind ocol
acesteiacu cei cununali qi cu
naEii,cu frcliile de nuntdaprinse,cdntindu-se,Jsaiadlnluieqte..." $i,,Sfinfilor mucenici..."
(deci amintindu-seinc[ o dat?i
cI unirea conjugaldestecale a
veseliei,dar gi a muceniciei,
rdnduitii gi binecuvintati de
fkistos, Mirele suprem).
Binecuvdntarea finald se
cdre de cdte preot de la llristos (Cel ce-a ardtat nunta cinstit^dla Cana Galileii), pentru rugiciunile Preasfintei
SaleMaici, ale mdrifilor qi intu-tot-l6gdaf lor Apostoli, ale
Sfinlilor Impnraf Constantin

gi Elena, cei deopotrivd cu

Apostolii, ale Sfhntului Mare
Mucenic Procopie (tradilional
ocrotitor al cununiilor) gi ale
tuturor Sfinflor. Asumatd aslfel, in dimensiuneaei sacr6,
familia este o micd bisericd
vie (,,bisericade acasd").Ea
nu este,cum se spunein mod
curent, doar ,pelula debazd a
societitii", ci estpceluld misticd aBiseiciicelei mari, ce-L
are drept cap pe lkistos Domnul (cf. Efesini 5, 32). Dupd
Cununie, cei doi vor fi doud
persoane, dar qn singur trup
(cf. Facerea2,24, darSiMatei 19,5. sauMarca 10, 7-8).
Eventualul adulter alungd harul unificator gi de aceeasinguml motiv de despirlire admis de Lkistos qi de Bisericl
este acesta.Altrninteri; ,,ce a
impreunat Durnnezeu, omul
sdnu despartS"(Matei 19,6).
Taina Nunlii este unic[,
irepetabild. Dar, pentru sldbiciunea dovedit[ de oameni,
Biserica Ortodoxd (nu qi cea

Catolicd) se roagdlui Hristos

sd ?ngdduiebinecuv6ntareain
Bisericl qi a perechilor constituitedupdunulsaudouddivor!uri. Slujbapentru a douasaua
treia cdsdtorie(apata nu mai
esteingdduitd cu nici un chip)
nu mai e insd o Sfrnti Taind,
ci doar o ierurgie (despre ierurgii vom scrieintr-un numdr
viitor), mai degrabdcu caracter de ,pogordmdnt'," Situaliile umane sult extrem de felurite qi de complexe,iar de dorit
arfi ca, pentruo noud cdsdtorie a unor penoaneviduve^saq
divorfate,sd se ceari 9i sfatul
preotului-duhovnic,
dacdcelor
ce seunescle pasdcu adevdrat
de Dumnezeu9i de BisericS.
Dupi vechea rdnduia16, nunfile se fac duminica.
Nu se fac nunli in zilele rdnduite penku post^nici in ajunul Praznicelor Impdr[teqti,
nici in Sdptimdna Luminate, nici sdmbdta (zi destinata
parastaselor).
RizvanoDRESCU

LUMEA CREDINTEI / septembrie 2015

69

Ne-aparvenitcu intArzere
- gi o semnalam
ca atare- Irumoasaeditiein limba germand
acelor$aptecuvintecitre tineri
alepdrinteluiGheorgheCalciu
(1925 -2006), r ealizatb,anul trecut sub tutela gi cu binecuvintareaI.P.S.Dr. SerafimJoantb.
M itropolirul
romdnilor
oflodocsi
din Germania,
EuropaCentrald
qi de Nord: SiebenWortean die
Jugend,Edition Hagia Sophia,
Wachtendonk,
2014.
Este vorba de o altd tradu-

p
q":.{8
Ed{{,{,

{.1#

ceredec6tceadin 1984a lui Jo

hannesZultner (Sieben Worte
an diejungen Freunde). noul
traducdtorfiind NicolaeRobert Geisler.Texteleodrintelui suntprecedate
de iuvintele inaintesemnate
de prreotdr.
Mihai Valicasi de ieromonahul Seraphimi{ose,precu* gr
de portretulbiografic-,,Vater
porCalciu:einbiographisches
trait" (pp. 23-58) - preluatde
pe blogullui RdzvanCodrescu (cu mici adaosurisaumodifi cariconjuncturale
). Figureazd
in volumcele$apte cuvinredn
1978(darnu, din pdcate,qi cuvAntul suplimentarclhe tinerii
teologi, la carepdrintele{inea
atatde mult gi careseregdsegte in edilia germanbain 1=SS+)
precum gi noul cuvant di n
1998:,,Hristosa inviat in inima tat,' (solicitatpdrinteluide
tinerii dinA. S.C.O.R.).Textele
suntinsolite de note de subsol
carevin mai alesin spriiinulcititoruluigerrnannelamiliarizar
cu realitd{ileromAnesti.
Ilustra1ialotogaficaestebogatigi de
bundcalitate,incluzand
si cAtevafotografiiinediteleditorii
n-augdsitde cuviinli s6indice
surseleacestora,dar multe sunt
realizatede Lucian D. Popescu
sauprovin din arhivafamiliei si
di n arhi velC
e .N .S .A .S .).
Este imbucurbtor c6 un
inalt ierarh bisericesca oatronat acestdemerseditorial, aqacum tot un vlddicd din
diaspora,I.P.S.Iosif Pop,patronasemai demult, la Paris.
evocareafestira a pdrintelui
la St. Jeande Beauvais(unde
au mai fost evocati,in anii din
urm[, 9i alti,,sfinti ai inchisorilor": Mircea Vulcdnescu.
ValeriuGafencu,loanlanolide 9i N. Steinhardt).(R.C.)

{e,*#,g#.#"ffi,f'

Parihtele
Calciu
in limba

germana

Adusecu

l
3,ifi

www.lumeacredintei.com

LUMEA {lRFllliNTI]1 i septembrie 20'l 4

Tabiradevari gidepicturi,,sf6ntulSavaBrancovic
dela MdnistireaMoiseila a gasea
edilie

acestan sd organizezeaceastdtabdrdde varidovedind incd o datd grija pe care aceastao

are pentru generatiatdnbrdde crestini. acest
gestconstituindu-se
gi intr-unindemnpentru
tofi cei responsabili
de aceasta
de a seineriii
mai mult de sufleteleinocenteale tinerioi.
mai ales in acestevremuri care,prin diferite
mijloace, incearci sd le fulbure curdlia sufleteasca.
Astfe[.organizatorii
acesteitabereau
ldcuttot posibilulca pe parcursulei participanliisd beneficieze
de celemai bunecondi_
lii de cazareqi masd,dar qi de o gamdvariati
de activit5li educativegi mai ale-srecreative.
aqaincdt copiii si se simti c6t mai bine. sd
qaseaedilie a Tabereide vard si de se recreeze.dar sd qi
rdmdndin sufletcu ceva
picturd,,SfdntuI SavaBrancovici,,. folositor in urma acestei
experiente.
organizatila M6ndstirea
Adormirea
Activitateaprincipalaa iabereia fost in_
Maicii Domnului Moisei, judeful Maramureg, vdtareatehnicii pictdrii
unei icoanepe sticld_
s-a desfdguratqi in acest aninperioada20_2'5 aceastA
activitatedorindu-sea fi si'un Iianr
preasfinlitului
iulie.cu binecuvantarea
parin_ pestetimp intre micii picl.ori
de astdzisi cei
te Iustin Sigheteanul,Arhiereu-vic ar al Eoi_ care,cu peste400
de ani in urmd, deprindeau
scopiei Maramureqului qi Sdtmarului gi cu tainele zugrdvirii
icoanelor in scoala de zu_
purtareade grijd gi sprijinul preacuviosului gravi care
a functionato perioaddin cadrul
PdrinteArhimandritTeofil pop, sraretulma_ acesteimdndstiri.
lcoanelepe careparticipan_
nds t ir ii.dim pr e u n ic u o b s te ab e a i c i .'
tii le.aupictatpe parcursulacesteitabereavem
Aceastdtabdrdse vrea a fi o smeritards_ nidejdea cdvor fi^pentru
aceqtiaun semnspre
platd a,dragosteipe care tinerii qi copiii din amintireazilelor
frumoasepetrecutein aceas_
zona Viqeu-Bor$ao au fatd de bumnezeu. titabdrd ahfuri de
ceilalli c-olegi,dar mai ales
Maic a Dom nulu i ,Bi s e ri c aq i c re d i n tas tra _ un semn spreintdrirea
credinfei in Dumnezeu
mogeascd.
dar gi fatd de disciplinaRelisie. cdci cu siguranldcd ori de
cdteori acestia0
precumEi fa(dde celelalteaciivitali exira_ vor privi, gdndul
se va indltain rugdciunesore
gcolare.cu
specificreligios,pe carele indrd_ Cel zugravitchiar de cdtre
ei.
gescgi la careparticipade fiecaredatdbene_
Alte activit5li dedicatevietii lor spiritua_
vol. mAnafidoarde imboldulsufletesc
de a fi le - la careelevii au parricipatcu drag.chiar
mai aproapede Dumnezeusi de a-sicunoaste dacdacesteaau fost
oplionlte - au fdit par_
gi practicamai bine credintaortodoxdin care trclpareala programul
liturgical mdnAstirii
s-au ndscutgi au crescutin sAnulfamiliei lor (SfdntaL iturghie. Vecernia,
Maiezonontica)
gi al neamului romdnescdin care fac oarte.
gi primireaSfintelorTaineale Maslutui.Soo_
Pentruacegtiminunatielevi.aceasiAstre_ vedanieigi Impirtdganiei.
Acesteaau avut si
vec hem dnds t ired i n fa ra Ma ra mu re g u l u i , rolul de a-i pregdti pe
copii pentruperioada
care a fost qi estein cohtinuareun far iata,rj deosebitd
a PosruluiAdormiriiMaiiii Dom_
zitor spre mdntuire pentru cei care locuiesc nului, post
linut cu mare evlavie de mara_
tn aceastdqarte
{9 !ari, qi nu numai pentru muregeni,tineri saubatreni,prin particinarea
acegtia,dgli se afld inh-un amplu proies de acestorain fiecare
seardla paraclisulMai_
innoire gi sistematizare,s-a itt^gri.litca qi in cii Domnului, dar
mai ales prin organizarea
72

septembde2ot5/LUMEACREDINTEI

www.lumea(redintei.cotr

procesiunii de Sfrnta Maria, prin care fiecare sat qi parohieiqi trimite mesageriiruglciunii, coconii cei cu sufletul.curatgi cu glasuri
pure, cristaline,in Grddina Maicii Domnului
carepentru acestcolf de tpr\, de peste400 de
ani, esteM6ndstireaMoisei.
De asemenea,pe parcursul taberei, tinerii prezenli au al'ut ocazia de a purta diferite disculii in care au fost abordateteme actuale carevizeazdvia{a 1orsufleteascd,precum
qi alte subiectedin sferaspiritual5.S-aremarcat dezbalereainiliati de cStrePdrinteleVasile
Tomoiagl de la Parohianr. 1 ,,Sfrnta Cuvioasd Parascheva"din Moisei, carea lansattinerilor provocareade a descoperiefectelebenefi.ce,dar qi negativeale tehnologiei modeme,
intemetul cu re{elelede socializareqi diferitele site-uri, televizorul care prezinld o gamd
vaiatd de emisiuni, dependenla de telefonul
mobil, tabletdqijocurile pe calculator,ardtdndu-le acestoracum ar trebui sd seraoortezeun
pentruca utilizarealor
t6ndrcregtinla acestea.
sd le fie sprefolos qi nu sprepierzare.
Activitdlile recreative au fost dintre cele
mai diverse, de la jocuri de interior gi in aer
liber, drume{ii, filme, foc de tabdrd,plimbdri
cu hidrobicicleta p6nd la participareala ateliere de impletituri, de picturd pe piatrd qi de
gastronomie,cu tolii inv[!6nd cum pot sd-gi
foloseascdtimpul intr-un mod util qi pldcut
totodatd, fbrd a-l pierde comunicdnd virfual
ore nesfhrgitein fa{a calculatorului sau al telefonului, ci cdgtig6ndu-lalSturi de prietenii

www.lumea(redintei.com

adevdrati,reali, impreun[ cu care sAse poate

bucura din plin de anii copildriei qi de zilele
minunate ale vacan{ei de var6. Coordonatorii acestor activitlfi au fost Pdrintele diacon Emilian Moldovan, profesor de Religie
la $coala Gimnaziald nr. 1 Moisei, doamna
profesoardRalucaMoldovan, profesor de Informaticd la Clubul Copiilor Vigeu de Sus qi
doamna educatoareClaudia Grec de la Grddinila nr. 2 Borga,un aport deosebitaducdndu-l qi doamna Ioana Tomoiagd, bibliotecar
la Biblioteca Comunald Moisei.
DAnd slavdBunului qi Milostirului DumnezeucI ne-a ajutatca gi in acestan sAputem
oferi tinerilor noqtri minunali cdteva zlle mai
deosebitedin perioada vacanlei lor de vard
in care sd se simtd birre qi sd gi dobdndeascd
anumite cunogtinle qi deprinderi folositoare vie{ii lor, mu[umim PreacuviosulPdrinte
StarelArhimandritul Teofil Pop gi tuturor celor implicali in aceastSactivitatepentru efortul depus,rugAndu-L pe Milostivul Dumnezeu sd le rdsplSteascdjertfaqi s[le ajute sd
organizeze in continuare astfel de activitdli
beneficepentru formareagi educareatinerilor
noqtri ca buni cregtini, dar mai ales ca buni
qi de nddejde oameni ai societd{ii 9i ai ldrii
noastreromdneqti.
Moldovan,
DiaconProf.Emilian
$coala
nr.1 Moisei,
Maramureg
Gimnaziali

n,.':::i::fi:i:,J:t:
Prof.
RaIucaMoIdova

LUI\4EA CREDINTEI / septembrie 2015

Mesaje apoi?Shdngi,sfiAngi,iarintr-o clipd seincheie

timpul va
prine-mail totul qi tot ce-aiagonisitpierzdndu-gi
rdmdnepraddfi.rilor gi ruginii. Ia gdnditi-vd un
$iscrisori pic
la bogatulcdruiai-a rbdit larinat t...1,,t t _
primite
laieda(ie bunel
In
(einseamni
si fiifericit?
Ce este fericirea? Cum o putem dob6ndi?
^
Incercdnd
sddau un rispuns potrivit acestorintrebdriaparentsimple.inniviir in minte vorbele
soacreiluiGhild,din Moara cu noroc alui Ioan
Slavici: ,,Omul sd fie multumit cu s[rdcia sa.
9Fgi,lacd e vorba, nu bogllia, ci linigteacolibei tale te facefericit". t....lDaca ar fls6 inhebam printreoameniizileloi noastrece inseamnd pentru dAngii fericirea, cum ar descrie-o si
de ce ar aveanevoiesdfie fericigi,ne-amcruci
de rdspunsulce l-am primi. Conform unor statistici, nu foartevechi, nou6 din zecerom6nila intrebarea,,Ce v-ar trebui ca sI fili fericiti?,;
au rdspuns:,,Bani".Da, da,bani! O vechevor_
bd romAneascdspunecd ,,baniin-aduc fericirea!". Cine gregegteatunci:inlelepciuneashdmo{lo.r ori romdnii de astnzi?![...]
Balzacspuneacd,,banule zeul la careseinchind toli". Avem nevoie qi de bani, mai alesin
zilele noastre,c6ndtrlim intr-o societatede consum.Avem facturi de achitat,cheltuieli de aco_
perit cuimbr[c[minte, transport, hran6 gi cAte
qi mai cdte.Dar de aici p6nd1aane pierdeorice urmi de luciditate gi de a ne lega viala qi sufletul de ei, in aqamdsurbincdt sl-i fa6em indi:pe.nsabili_lisdfacemdin inar,ufireun scop,e
cale_lung6.Cdnd nu-i ai e foarte greu, mai iles
in zilele noashe,le duci dorul, te iba1i, ilipierzi
linigtea,t6deqti
4lpa"l. C6ndai prei muigi,iar
nu e bine,rot neliniqtitegti.le po4i de grijd, se
nu se tmpufineze,
sEnu ti-i rdpeascd
oarecine.
Oricum o dai, tot nu e bine! De aceeanu e bine
in nici o parte, ci hebuie sd existe o mdsurdde
qijlg", aqacum trebuie s6fie in toate aspectele
vielii noashe.Nici si nu le duci doruL dar nici
sd nu le duci grija! Nici intr-o extreml, nici in
cealalE,ci undevape mijloc.cu mdsurd.Cu c6t
vei aveamai mulli bani.cu atdti1ivei dori mai
multi.niciodatanu ifi vor fi de ajuns.$i ce faci
septembrie
201s/LUMEA CREDINTET

aceastdnoaptevor cerede li tine sufletul tau.$i celece ai pregdtitale cui vor fi?"
(^Luca12.20).Ve spuneu:ile furilorgi ruginiii
De aceeasti scrisin SfhntaEvanghelie:,,Nu va
aduna[icomoripepdmdnt,undemolia si rusina
le stricdgi undefurii le sapd9i le fura.'Ci idu_
nali-vd comori in cer, unde nici molia, nici ru_
gina n_u[e stricd.undefurii nu le sapdgi nu le
fur5. Cdci unde estecomoarata, acolo va fi si
inima ta" (Matei 6, 19-21).
Banii pot cumpdraunpat,darnu--tipot cum_
pira gi somnul:pot cumpdrao casd,dar nu por
Iacedtneaun clmrnl pot cumpdracamea(e deia
o practicedin ce in ce mai rdspdnditisi incuraii_
ti. iar multedintreromanceaiego asifelde cile
facil5 de a-qi cdqtigatraiul, fhr61 fne cont cd-L
mdniepe Dumnezeucdlcdndu-lporuncilegi v6n
zdndu-qitrupul doritorilor de pldceri), dar nu-!
po1aduceiubrea.giexemplele
pot continua
muL
gi bine.Potcumpdraaproapeoricebanii,dar fencreaNUI $i arunci,dacdnu cu aiutorulbanilu
ajungemIa fericire,cum o putemface?
Simplu. vd voi rdspunde.O bdtrdnicd,la
o vdrsti venerabil[, mi-a deschisgi mie ochii
Vnzand-omereumulgumitd,
zdmbitoare.
nici_
odat^d
tristi ori ingrindurati,mereucu fatastrdlr.rcindde fericire,am inffebat-oqi eu,ca'unnegtiutor, caree secretul.M-a privit bl6nd gi mi-a
spuszdmbind:.*Fiipe pacecu Dumnezeusi pacealui Dumnezeuva fi cu tine". Dragilor.aqa-i
cum zice bdtrdnica! Ce exemplu mai bun pu_
tem aveadec6t al ei? Doar a respectatace-asti releti in pesteopt deceniide viaF 5i a cdstigat fericireape careinci ;i-o trdieste.Sa-i cjea
Dumnezeusdndtatemulte gi zile indeluneate.
Cum putemfi pepacecu Dumnezeu?implinin
du-I poruncile!,.Cduta(imai int6i impdritialui
Dumnezeuqi dreptateaLui gi toateicesiea se
vor addugavoud" (Matei 6. 33). Aceastaestc
caleasprefericire,dragii mei! Simplu,nu?l $
afunci, daci e agade u$or... de ce nu suntem
fericifi?! (Nicolae Matei, prin e-mail)
www.lumeacredintei.col

devari
Scoala
ilelaFloresti
in Ardeal.
inceputdeaugust
marele
sat
Lamarginea
Clujului,
nu vreasddoarmd,chit
Floresti
cd este etichetatdormitorde
ces-ainchemetropol6.Tocmai
carei-a
iat un festivalde nespus,
petinerisi faci aledeterminat
gigazon,intre
geriintreparaclis
Acuzatdeobbr5larigimetanie.
tuzism,nu dezvoltacestaspect.
Mi intorcpe stradamea,la oile
noaStre.
a fostBiseriLocalia
aleasd
caSoborulMaiciiDomnuluide
pe StradaFlorilor.
Neadresim
copiilorde 8-15 ani.Lainceput,
ne-amficut grijicdnu vorveni
,
bunic
i,c onc e co p i i (ca
i n ic ulS
probledii).Defapt,adevdrata
mi a fostcerereamaimaredec6 t o fe rtainit iald.A m m dri t

gi
aflatmultelucruriinteresante
s-ausudatcao echipdde tineri
Ultimasearia fostdedicregtini.
cu decatetradiliilorrom6negti,
gustdridem6nciruritradilionale
de post.Aufostmultejocuri,s-au
Lafinal,in fiecare
legatprietenii.
copiiiau dat rispunsurile
seard,
Au
Domnului.
Maicii
laParaclisul
primittricouri,
diplome,premii5i
multedulciuri.Singurulregreta
oferta.Am incercatsi nu rimd- fostcds-aterminatprearepede,
Au venit caoricelucrufrumos.
ni nimenipe dinafard.
a fostun sucCusiguranld,
35 de copii,dornicisdsocializeAc- ces.Acumne pregitimde noi
zein mediucuratsufletegte.
atelierede picturi gi
tivitSlileau fost multiple,astfel provocdri,
giintdlniri
incAtfiecares-areg;sitin mun- modelaj,pelerinaje
pe
categorii
dev6rtrei
pictupe
speciale,
ateliere:
cadesfi;uratd
quil- stddiferite.lnceamaimarecobreleri,
modelaj,
ri pesticlS,
copiiise
munddin !ard,Flore;ti,
lingsauprim-ajutor.
cu dragsubstreagina
de int6lnesc
Copiiiau fostinteresali
(PreotMariusMatei)
lumii,prezentate Bisericii.
continentele
Au
pe r6nd,geografic;ireligios.

printreruine
Speranli
Oraqul sirian Homs, muit timp controlat
de rebeli, inainte de a reveni, in mai 2014,
sub controlul regimului de la Damasc,este
unul dintre locurile in cares-audat cele mai
grele lupte dintre forlele sirieneqi rebeli,fiind distrusemai multe biserici cregtinestrdvechi, intre careqi Biserica,,SfAntulGheorghe" din carlierul Al-Hamidiyah.
In ruineleacesteibiserici,sub cerulliber,
iatd cd doi tineri creqtinidin Homs, pe nume
Fadi si Rana. au luat hotdrdreade a se uni in
fala lui Dumnezeu, gestul lor reprezentAnd
un simbol al speranleicregtinegtetrium{Etoare intr-o lard rdvdqitdde url qi rdzboi. C6sdtoriaa tbst oficiatd de insugi Mitropolitul
George.\buZakhm.
Fadi ilS de ani), dupd ce gi-a terminat
studiil: rn ltl 10.a lucrat la o mic6 uzindfarmaceul:.-rde lAngdHoms, dar in2012,fi'in d u -i crst : : s A c as a,s - a v d z u t n e v o i t s d
www.lur:r:

*:

rie.<om

p a rd s e a s ca
oragul .E l a urmatcursuri l eorg a n i z a te
al ON U pend e Inal tulC omi sari at
iru Refugiali gi acolo a intdlnit-o pe Rana.
Iar mai nou, intre zidurlle ndruite ale bisericii cu hramul Purtdtorului de biruin!6, au
intdlnit impreund SPERANTA, miri qi nuntaqi, sub semnul sfintei cruci (In hoc signo
vinces\.U. V)

i .lJM EA tIREDINTII / septembrie 2015

lr

pdrintele
Tudor,
Andrei
arhimandrit
starelul
manestirii,
;i AliceDinculescu,criticdeartd.
intr-unmomentaniversar,
,,Aflat
Iabiridecrealie
proiectul
Deral Mandstirii
cultural
Dervent vent,cearelocanualcubinecuvintalaMindstirea
judelul reaiPSTeodosle,
Arhiepiscopul
TomiLaMAndstirea
Dervent,
10anideexistenle.
in perloa- sului,
implinegte
Constanla,
s-adesfd;urat,
da 13-23iulie2015,o noudeditiea Edilia2015estededicatiromdnilor
cdtrecareseindreapdeCrealie,,Du-depretutindeni
Taberei
Interna!ionale
generate EfremBinddricd,
MirGeluCostea,
glDobrogea
caliilecomplexe
ndrea
Crettin;':
Edilia
din td semnifi
gi ceaCostea,
Elena
Dinu,Nlcoleta
Drdevenimentului,
acestana reprezentat
unproiectcul- chiardetitulatura
Frigioiu,
SorlnlenulesCrel gan,Eugenia
turaldesfi5urat
in parteneriat
deci- anume<Dun6rea
;l Dobrogea
MartinovVictorRddulescu
cu,Elena
aniversar,,semtre artigtirom6nide peambelema- tiner'iEvenimentul
Spinu,
loanaLavinia
Streinu,
Dervent Eusebio
decdtre nificd,pentruMdndstirea
lurialePrutului
slcoordonat
(picturd)
gilon BArTurcanu
;i pentrusferaculturalia contem- Daniela
(9raficd),
iardin Republica
poraneitdlii
din lard;i zona lddeanu
artistice
Valentina
lachim,
llieLupu,
suslinerea
unuiparte- Moldova:
est-europeani,
Tatiana
Novac,
MiMihaiMireanu,
romAno-moldovenesc'j
neriatcreator
haiPrisicaru,
AnaTarasiuc;i
DumiAliceDinculescu.
a specificat
care,lafinalulta- tru Lungu.
Artigtiiplasticl
Expozilia
va puteafi vizitatd.la
Mendstiberei,auimbogdlitcoleclia
l u z e u l udi i n c a d r u M
l 6riiDervent
suntin numdrde22,dupi p a r t e r um
Ghe- n d s t i r i iD e r v e n t (. M o n a hE f r e m
Daniel
Divrician,
cumurmeazd:
monah Binddrici)
orgheMure;an(sculpturd),

fin*heaBrtncovenilor
laMinistirea
Caraiman

celormereugreSili.
sdne-oaratenou5,
nucontenegte
faptelede curaj;i credinliale
Totodate
a reamintit
pentrua-iaveacamodeMartiriB16ncoveni,
marealai Sfinlilor
zileide 16auqust
2015,
in dimineata
maibine
lam6ndstirea
de lein vialadezicuzi,dargipentruainlelege
arhieresc;i
Duh5f6ntr-upogo-rat
noastrd
strimogeasca.
G,C')
vredniculuide ceinseamnicredinta
lapoalele
Muntelui
Caraiman,
ctitoria
pomenire
pdrinte
Gherontie
Puiu,pentrua sesdvdrgi
pomenigiDumnezeiasca
Sfdnta
Liturghie,
cuocazia
(Constantin
voievodul,
riiSfln!ilor
MartiriB16ncoveni
RadugiMatei,
impreund
cufiiiluiConstantin,
$tefan,
A slulanacheVicdrescu).
siu,sfetnicul
;i cuginerele
jit insu;iPreafericitul
iaraldturi
Perinte
Patriarh
Daniel,
i-austatinaltPreasfintitul
PSrinteTimotei
Prahoveapreoliti diaconi.
nulgiunsoborimportant
destareli,
auasistat
cuinimile
suslamiMullime
decredinciosi
Patriarh
Daniel
a!inunata
Preafericitul
Pdrinte
slujbS.
predicd
pildaEvangheliei
din
nutf i o frumoasd
despre
a DadupdRusalii,
aceastiduminicd,
a unsprezecea
tornicului
nemilostlv,
explicdnd
cublindelecredinciopecaretrebuie
si
esteiertarea
;ilorcAtdeimportante
o aritdmnecontenit
semenilor
nostri.
asacumHristos
septembrie 2015 / Ll,lvt[A (]l{EDlNl!:l

in acestnumlr pute{iciti:
. CristianCurte- 40
de anifdrd Pdrintele
Dometiede la Rdmel
. MariusVasileanu
- Povestea
Sfantuluiloan cel Strain
. GeorgeCrasne
anMandstireade la
,,mareavlahilor"
. PreotAlexandrMazirinCums-a ajunsla
Revoluliabolsevicd?

inpremieri
deRai"ruor.4-DVDI
,,Miresme
Spectacollive,
poezie
gimuzicibizantini,
cuManuela
Golescu
giDimitrie
Voicescu
In memoriam:
Sf.Pr.ArsenieBoca
DVDrealizat
de Fundatia
GOLESCU
- Sf.MunteATHOS
in parteneriat
PRODROMU
cuAsociblia

CubinecuvAntarea
lesmunfru1u,
Mitropolitul
Ardealului

in

;
I
i
I

CwxxWpeffiWaMm
PldtiJi
abonamentul
directpesite-ulrevistei:
www,lumeacredintei.com

L\4ultmaisimplu:trimiteli
unsimplu
smsgivdabonali,
lanumdrul
7575valabil
inretelele
Voda,
rone'orangegiretekom,
cutextulLCinsolitdenume,
prenume
giadresa
completd.

Beneficiar:5C
Lumea
Credinlei
SRL
careediteazd
revista],
[societatea
CUI30151757,
ContIBAN:
RO95INGB
0000999902997374
deschis
latNGBank
pldliiprin
efectuarea
ordindeplati/mandat
pogtal,
o copieadocumentuluide
platdtrebuie
- , , , fupa
trlmlsa
lmpreuna
cudatele,personale
giadresa
delivrare
prenume,
numdrdetelefon,
[nume,
e-mail,
adresa
completdl
prine-mail(redactia@iumeacredintei.com),
prinfix (oo+)oj
postdi
I izs .zl.lt sauprin
firmadecurierat:
peadresa
OficiulpoStal
20,Bucuregti,
pogtala
cdsula
08,cuprecizarea,nbonimbnt
Lumea
Credinlei'1

greaca,
protec- Monahal
Patras,
loanina(5fGheorghe
Meteora,
Manastirea
5f.Efremdin
torulevzonilor).
ParaliaKaterini- o frumoa- NeaMakry,orasul
Atenasibineinteles
sadespoalele
la
Munteluiolimp. coperiti
sastatiune
estivala
insula
indeaproape
Eghina(turul
insulei,templul
Afea,satepes(aresti
etc),Pedrujiir ir Ilii,i,titilil,ii :jltjiiiil ijlr r,,,ri
r
:
r
:,:
':
trecempela Sfantulloan
mulde intoarcere
Perioada:25
201t
- 29ortombrie
Rusudin Evia,
gpers
include:Transportcu
Prefl245
Pretul
autocar
3*,2caziricu
perioada
luniioctombrieesteo
demare micde.lun
Sfarsitul
lahotel3*inParalia
Katerini,
1cazare
precadere
bucurie
inGrecia,cu
inSalonic,
undela laHotelinAtena,3
caziricumicdejunlahotel
moas- Danae
Biserica
Sfantul
Dumitru,
careadaposteste
: I irlt
i : ,rr:..i, : ,:rr::i:ri.ii:ir:,iilil::i:,ii
3*+,celmaibunhoteldepeinsula
Eghide26areoinsemnatate
apar- na,2travesari
feribotPireu-Eghina,
Eghina-Pireu,
Pedoadar
l8septembde
2015 teleSfantului,ziua
- 07octombde
grecii insotitor
Zileilui"0Hl"(28
te.Cuocazia
octombrie),
greaca.
degrupcunoscator
dellmba
Pnt4&X+150runlpenoani depretutindeni
serbeaza
cufa$sicomemoreaza
KRETAN
T0URorqanizeaza.
cumv-aobisnuitin
prilej,
adouazinationala
a Greciei.
Cuacest
am
itrliiii.i,ii,"1ii
, Suntem
ir: i:i: i, i'ii il:j
fiecare
an,acest
in semndemultumi- pregatit
felerinaj
o excufsie
de5zile,bogata
inobiective
resirecunostinta
laprincipalele
licagurisfin- turistice
singura
agenliedinlari carenu
religioase
sinunumai:VelikoTarnovo
in
te dinGrecia.
Manastirea
AgiosDionisios,
LitoBulgaria,
satele
programate.
anuleaziexcursiile
Pelerinajul
vacuprinde
vizitarea
urmatorelor chorosiPalio
Panteleimonas.
Monacomolexul
De
asemenea
nu
se
ciHtoreste
obiective
religioase
gianume:
SfantulDumitru hall\,1eteora,
orasul
Metsovq
Cascada
Edessa,
siMeteora
- Salonic,
iManastirile
Marele
Meteor tularheologic
noaptea
cuautocarul,
delaVergina.
Deasemenea,
vom
sauMetamorfosis,Varlaam,
SfantulStefansi
luapartelaslujba
inCatedrala
Sfantului
Dumitru Nestau
marturie
sutele
decredinciosi
(cuvizitarea
Roussanou),
Kalambaka
atelierului siladefilarea
dincentrul
orasului.
care
auparticipat
lapelerinajele
deicoane
ZINDR0S).
Manastirea
Katoxenia
cu
BnulMaiciiDomnului,ManastireaCuviosului
iiiiiiiiiti, ,iiiiiir i tr il,i:ii!ii iti jllI,iil i i
orqanizate
denoi.
Davidcumormantul
Fericitului
lacob,Sfantul
i'!ii:fil
l:
loanRusu- Insula
Evia,
SfantulEfremcelNou,
Pedoada:
612noiembde
2015
- lnsulaEohina.
SfantulNectafie
SfantaTheodoradinVasta Peloponez,
SfantulAndreiPret195
R(}N
+350
)atras,
pe9 noSfantulSpiridonsi SfantaTheodora
Cuocazia
sabatorii
Sfantului
Nectarie
'sulaCorfu.
iembrie,
Kretan
Tourvapropune
o excursie
de
' irmpulpelerinajului,
gi 7zilel6noptiinGrecia,
peinsulaEghina,
nuvorfi uitatecultura
unde
(Mitropo- seaflaManastirea
:ad:tiiletr sevorvizita
siorasele
Atena
siBiserica
Sfantului
Necta: cuAcropole
sivestigii
antice,
Salonic
cuobiec- rie.lncele7zilealeexcursiei
vetiaveaocazia
sa
(Biserica
: .: r: igiose
5f.Sofia),
Canalul
deCo- vizitatiBiserica
SfantulDumitrudin Salonic,
rin! Nafplio(biserica
SfSpiridon)-fosta
capitala

TRAI/FL,
Giurgiului
nr 334,secior
Inscrieri
siinformatii
iaSAHA
$os,
I\/obil:
072i.134,i20;
0766,409.1
4,Bucuresti:
Tel/fax:
021
,450.90,26.
86;
Siie:
www,peleririajieftin.ro,
E-mail:
office@saratfavel.rc

t*, f r'*difir, .vgllrilil{{r!

#sFi/rJfrf#

Fe'mgrffiffi*ft#HS
&

programele
pesite-ul
Toate
sunt
afisate
detaliat
agenliei:
www.pelednajieftin.ro

Pelerinaj
ltalia- Grecia
03-12 o(t.2015,685euro. Cacumicdejun295
noiembrie
2015;6 noptiCazare
zarecumicdejun+pranzpeferryboat,'10zile.Bari:5f
euro/pers,
taxeferryincluse.Saloni<: CatedraNicolae;Pompei;Roma:Muzeele
Vaticanului
la 5f. Dimitrie-SfParaschevi,Trikala-Complexu- CapelaSixtina- SanPietro- Colloseum
lui Meteora-Atelierul
de lcoane-Egina
-Biserica
di
- Fontana
(procesiune
Trevi- PiataSpania
- PiataNavona;
Monopelo:
deziuaSfantului)-Sf
Sfanta
Sf.Nectarie
Efrem
(Voalul
Mahrama
Veronicai)care
esteprimalconaa
CefNou-lnsulaEv:a:Sfantului loan Rusul- Sf
peMareaAdriatica,
Mantuitorului,
minicroaziera
KatoXenia- Briului Maicii
PaPartenie;Manastirea
trasGreciaBiserica
5fAndreiocrotitorul
Romaniei, Domnului;Paralia;Manastirii
Sf EfremSirul-MaCanalul
CorintMegaSpilaeq
Lutraki,Atena,Mete5f Spiridon-Biserica
nastireaSf Dionisie;Corfu
orele,Salonic,
Manastirea
RilaBulgaria.
Vlaherne.
: : :' jnajTurcia
Patmos
17-28oct2015:12 zile . Peferinaj
silnsula
complet
lsrael
:16-22noiembrie
2A15,710
: ' a . - i1.Cazare
cumicdejun: lstanbul
- Insula
PateuroCazare
biletavion,
cudemipensiune,
taxeaero-'x - Cappadocia
portincluse.Se
- MiraLyciei,Troia-Pergam-5mirViziteaza
toateobiectivele
religioase
-,a-fus-Pa
mukkale-Mira
Lyciei-CappadociaHebron,
lerihon,
Ancyra
dinlerusalim,
Betleem,
Marea
Moar- lcnslantinopolKoniaAnicra.
Cana,
ta,Carantania,
MunteleTabor,
Nazateth,
Marea
:: 6rririj Grecia
5f,Nectarie
siCorfu
SfSpiridon
04-12
Galileii,Tel
Aviv.

-S-#l{ffiL

Ghidul
tiu terapeutic
=ffiI

(auti noul
numir
lachiogcurile
depresi
dinlari !
Ceamaicompleti,
gi
serioasi
documentati
publicalie
deprofil
Pelingd,Ieacuri,Iecu
cdreu-arnobignait,
relatdminacest
mtmdrpwestea
deosebi,td,aunui
preotcare,fiind
diagnosticatcuo
tumord,malignd,,
a reugit sd,-gi reca,pete
sdndtateausoeiind,
tratamentuluialopat
unregimstrictde
ui,atd,gi,diaerse
tratamentenahffiste.

llijtpggU-,{t;
O Scoicile
neajutisi linemdeparte
radicalii
liberio Sunitoarea
celmaibunantidotalafecliunilor
I Jintaura
nervoase
invinge
hepatitele
virale
gidetoxifici
b Salcemul,
organismul
inmiresmat
$ tamiduitoro Mirarul,
ajutorde
marepretindezechilibrele
O Dincuhnia
hormonale
MinistiriiArnot
o Savuroasele
mincirurialemaiciifipriana
delaMinistireaSfintaAnaO Prof.Univ.Dr.Mircea
0rgova
Penescu:
pistrareasinititii
Sfaturipentru
o Diaconila
rinichilor
lrina,medkul
O Minunila
caseiMarkovs-ki
icoana
n|aici
Domnului
o (osmetice
delaNicula
preparate
naturale
rhiardetine