BIOMARKERII APOPLEXIEI: PROGRESE I

PROBLEME DE DIAGNOSTIC, PROGNOSTIC,

DIAGNOSTIC DIFERENCIAT I MONITORIZAREA
EFICIENEI TRATAMENTULUI APLICAT

Ana Veselovskaia, catedra Diagnostic de Laborator Clinic,

USMF Nicolae Testemianu

Accidentul vascular cerebral sau AVC este

denumirea generica data oricarei dereglari persistente a
functiei cerebrale care are la baza o cauza vasculara.
Accidentul vascular cerebral este una din cele mai frecvente
cauze a decesului, situandu-se pe locul trei dupa maladiile
cardiovasculare si cancer ca mortalitate.
Ictus sau apoplexia (lat. ictus lovitur)
tulburare acuta a circulaiei sangvine din creier sau
mduva spinrii, care duce la distrugerea esutului lor.

Dup datele OMS n anul 2005 au fost nregistrate

62 mln de cazuri de accidentele vasculare cerebrale.
Anual se nregistreaz aproape 15 mln de cazuri
ictusilor primare. Din care 5 mln de persoane rmn
invalizi i 5 mln cazuri sunt letale.
Ziua Mondial a Inimii se desfoar anual n
ultima duminic a lunii septembrie ncepnd cu a. 2000.
n Republica Moldova conform datelor statistice ale
CNSP, prevalena general n populaie a bolilor aparatului
circulant a constituit n 2007 - 1100,9 cazuri la 10 mii (n a.
2006 986,7 cazuri la 10 mii locuitori).

In linii generale accidentele vasculare cerebrale se divid in

doua grupe majore:
1. accidente vasculare ischemice
2. hemoragice.
n grupul accidentelor vasculare cerebrale ischemice intra:
1. ictusul ischemic propriu-zis
2. atacul ischemic tranzitor (AIT).
La randul sau accidentele vasculare cerebrale
hemoragice sunt reprezentate de hemoragia
subarahnoidiana si hematomul intracerebral.

Accidentul vascular cerebral ischemic este datorat

proceselor patologice care determina o intrerupere partiala
sau totala a fluxului sanguin printr-un vas cerebral.
Cauzele ictusului ischemic sunt:
1. Ateroscleroza vaselor cerebrale.
2. Aritmiile cardiace cu formare de emboli intracavitari
(fibrilatia atriala).
3. Persistenta foramenului oval.
4. Disectia arteriala, posttraumatica sau din cadrul
angiopatiei amiloide.
5. Infarctul miocardic.
6. Endocardita bacteriana (marantica).

Factorii predispozanti in accidentele vasculare

cerebrale ischemice necesita o atentie aparte, dat fiind ca
profilaxia AVC ischemic se va face anume prin actiunea
tintita asupra acestor factori.
Necesita a fi mentionat ca factorii predispozanti se
divid in doua categorii in dependenta de caracterul
modificabil al acestora.
Din factorii predispozanti modificabili fac parte:
1. Hipertensiunea arteriala
2. Fumatul
3. Obezitatea
4. Sedentarismul
5. Hipercolesterolemia
6. Diabetul zaharat s.a
Actiunile de prevenire a accidentelor vasculare vor fi
indreptate spre eliminarea sau mentinerea la un nivel normal
a acestor factori.

Din grupul factorilor predispozanti nemodificabili fac

parte:
1. Varsta - AVC survine mai frecvent la persoanele in varsta.
2. Sexul - frecventa mai mare la persoanele de sex masculin.
3. Rasa - incidenta AVC este mai mare la persoanele de rasa
neagra.

La randul lor accidentele vasculare cerebrale

hemoragice sunt datorate unei leziuni a vaselor cerebrale care
determina iesirea sangelui din spatiul vascular in spatiul
subarahnoidian sau intercelular.
Situatiile in care apar asemenea leziuni sunt:
1. Traumatismele cranio-cerebrale.
2. Ruperea anevrismului arterial.
3. Fistulele arterio-venoase.
4. Transformarea hemoragica a ictusului ischemic.

DIRECII GENERALE PENTRU DIAGNOSTICUL

PRECOCE A ACCIDENTELOR VASCULARE
CEREBRALE:
1. Determinarea persoanelor din grupul de risc pacieni cu
HA, ateroscleroza, diabetul zaharat, patologia sistemului
cardiovascular.
2. Introducere marcherilor biochimici n diagnosticul
accidentelor vasculare cerebrale n serviciul de urgenta la
etapa prespitaliceasca.
3. Monitoringul pacientului naite i dup intervenii
chirurgicale.

METODE DE DIAGNOSTIC A ACCEDENTELOR

VASCULARE CEREBRALE
Diagnosticul accidentelor vasculare cerebrale se face in
baza tabloului clinic si investigatiilor imagistice, pe primul loc
fiind tomografia computerizata si rezonanta magnetica
nucleara.
Cu toate ca RMN se considera a fi o metoda mai
performanta, tomografia computerizata ramane a fi o metoda
rapida de diferentiere dintre un accident cerebral hemoragic si
unul ischemic chiar din primele minute de la debut.
La randul sau RMN este metoda de electie de vizualizare
a accidentelor vasculare cerebrale ischemice, modificarile
ischemice observandu-se deja dupa prima ora de la instalarea
simptomelor.

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

n prezent sunt mai multe de 50 biomarkerilor specifici

pentru diagnosticul accidentelor vasculare cerebrale.
Cele principale:
Proteina S-100
Gamma-enolase -Enolase neuron specific
Glial fibrillary acidic protein
Atrial natriuretic peptide
Testul D-dimer
Matrix metalloproteinases
Fosfolipaza A2
Peptida NR2
Neurotropina -3 i neurotropina-4/5

MARKERII ACCIDENTELOR VASCULARE

CEREBRALE MAI PUIN SPECIFICI

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Factorului XI de coagularea
Cistatina C
Homocisteina
Sindromul antifosflipidic
Proteina C-reactiv
Fibrinogen

PROFILAXIA PREVEDE:
1. tratamentul afeciunilor de baz care pot provoca apoplexia
sau ictusul spinal;
2. clirea organismului,
3. alternarea raional a muncii cu odihna,
4. evitarea supraeforturilor, a abuzului de alcool, de mncruri
picante . a.

SFATURI UTILE PENTRU PREVENIREA

BOLILOR CARDIOVASCULARE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Fii sigur c TA e sub 140/90 mmHg.

Practic sportul.
ncearc s ai o greutate normal.
Reduce aportului alimentar de grsimi.
Consumai din belug fructe i legume.
Reducei comsumul de sare.
Efectai sistematic controale medicale: trebuie cel puin 1
dat pe an se viziteze medicul.
8. Abondanai fumatul.
9. Reducei consumul de alcool.

V MULTUMIM
PENTRU ATENIE