Pedagogia Adultilor

PEDAGOGIA ADULILOR
- Suport de curs pentru IDD -
Propuntor: lect. univ. dr. Ramona RDU-TACIU

Cluj-Napoca, 2010
Modulul I ADULII SI EDUCAIA. SPECIFICUL EDUCAIEI

ADULILOR
Concepte de baz i cuvinte cheie: educaia adulilor, formare continu, lifelong
learning, educaia permanent
Bibliografie:
Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici
educative, Ed. Polirom, Iai
Boeru, I., (coord.), (1995), Introducere n educaia adulilor, Ed. Fiat Lux, Bucureti
Schifirne, C., (1997), Educaia adulilor n schimbare, Ed. Fiat Lux, Bucureti
Urbansky, Fr., (1975), (trad.), Didactica pentru aduli, EDP, Bucureti
Coninutul informaional detaliat
ADULII SI EDUCAIA. SPECIFICUL EDUCAIEI ADULILOR
Sintagma educaia adulilor este de dat relativ recent, dei, din punct de
vedere istoric, nc din 1919, n Marea Britanie se nfiina Comitetul pentru Educaia
Adultilor.
n spaiul cultural romnesc, ASTRA, ca Asociaie pentru cultura poporului
romn, nfiinat cu mult nainte, poate fi considerat o instituie de educaie a adulilor.
n limbajul tiinelor educaiei, sintagma a intrat mai ales dup 1960, cnd se
amplifica mult rolul instituiile de profil, precum i cercetrile despre o astfel de
problematic. Se vorbea tot mai des despre nvmntul pentru aduli, despre
perfecionare, reciclare i chiar despre universiti pentru vrsta a treia.
Treptat, educaia adulilor cunoate modificari majore, iar pe unele dintre ele le
parcurge i n prezent.
Secole de-a rndul a struit credina c educaia omului este cea care se realizeaz
n prima perioad a vieii omului, adic n copilrie. De altfel, se considera c ar exista
trei mari secvene ale vieii omului: copilria, dominat de educaie; maturitatea, cnd
predomin munca i btrneea, ce se credea a fi o pregtire pentru prsirea acestei lumi.
Treptat, munca industrial a schimbat puternic ntregul coninut al vieii omului,
educatia fiind nevoit s se prelungeasc peste vrsta copilriei. Chiar dezvoltarea
puternic a nvmntului universitar la sfritul secolului trecut i nceputului secolului
al XX-lea, arat c e necesar continuarea instruirii i a educaiei n perioada adult.
Definirea educatiei azi se face in mai multe: transformare a constiintei
psihologice a individului (J. Piaget); a finaliza si promova schimbari in organizarea
comportamentala a omului (P. A. Osterrieth); a schimba sensul sensul experientei
umane (A. Quellet); modificarea valorii pozitive in comportarea rationala umana (I.
Cerghit); proces de asimilare si practicare a informatiilor, valorilor si actiunilor specifice
omului (N. Vintanu) etc. In fapt, educatia este constructia si reconstructia continua a
unui model interior de cunoastere, apreciere si actiune in raport cu lumea in care traim.
Ea este totodata un proces de umanizare prin care indivizii dobindesc noi calitati
umane cu ajutorul carora pot stabili un echilibru relativ stabil cu mediul social, cultural,
profesional, natural etc.
Cauzele educatiei adultilor deriva din marile dezechilibre ce s-au produs in a doua
jumatate a secolului al XX-lea, mai ales intre om si lume. Introducind schimbarea ca
mijloc de adaptare, omul se vede nevoit sa se schimbe si el. astfel intre ceea ce gindeste,
apreciaza si face practic si rezultatele acestora se instituie grave dereglari,grave conflicte.
Depasirea nu se poate face decit modificindu-se propria cunoastere, sistemul judecatilor
de apreciere si capacitatile de actiune.
Dificultatea conceptului educatiei adultilor deriva atit din ruptura epistomologica
produsa in zilele noastre, cit si din relativ slaba cunoastere a adultului si am spune chiar a
copilului si tinarului. Adesea, intemeierea educatiei s-a facut doar pe bazele fiziologiei,
anatomiei si psihologiei si nu pe cele ale antropologiei. Teoria educatiei, se pare ca nu a
incorporat in sine inca ideea ca in fiecare individ exista o istorie a speciei.
Din punctul nostru de vedere, educatia este forma de adaptare esentiala a omului
la lume si a lumii la om. Adaptarea se face insa primtr-un model interior tridimensional
de cunoastere, de apreciere, de actiune. Intreaga noastra activitate de la nastere pina la
18-20 de ani consta in constructia unui astfel de model interior al lumii, cu ajutorul caruia
gindim, actionam, apreciem. Cum acest model este al unui timp dat, schimbarea
cunoasterii, a valorilor si a modurilor de actiune din jur ne obliga la revizuire lui
aproximativ din 15 in 15 ani. Educatia adultilor credem ca ar consta tocmai in acele
schimbari majore din modelul interior al lumii noastre, sub presiunea evolutiei
evenimentelor din afara si din launtrul nostru.
Specific adultilor, ceea ce contine chiar definitia lor, este angajarea variata intr-o
multitudine de roluri in munca, familie, activitati politice sau obstesti. Contrar parerilor
de pina acum, s-a constatat ca aceasta angajare in multiple roluri sociale nu faciliteaza
schimbarea, ci duce la o inertie in raport cu schimbarea. Adultul deci, nu accepta usor
schimbarea, deoarece aceasta implica modificarea structurala a intregului model
explicativ, valoric si actional. Ca atare, sa nu ne inchipuim ca schimbarea, modificarea
unei asimilari culturale anterioare, o putem realiza facil si rapid. Schimbarea este posibila
numai plecind de la cimpul de aplicatie al cunoasterii, aprecierii si actiunii de la ceea ce e
util si accesibil.
Deosebit de importanta este luarea in considerare a caracterului de participare in
intelegerea educatiei adultilor. Adica nu o educatie ce se face unor mase caracterizate
prin absenta totala a acesteia, ci una care se naste prin participarea maselor de indivizi,
aflate pe diferite trepte de dezvoltare sociala, profesionala etc. operand cu anumite
simboluri si semnificatii culturale. Acceptia de mai sus reliefeaza un inteles mai profund
al insusi actului de educatie, sensul major al acestuia constind in expansiunea mediului
uman valoros, a activitatii umane valoroase in raport cu omul. Exista aici una din
paradigmele fundamentale ale epocii noastre: nevoia de mediu uman, de activitate
valoroasa se poate realiza numai prin crearea si receptarea si receptaea noii civilizatii la
nivelul maselor; dar ceea ce ne cere practica, munca, viata cotidiana, nu este inteles
deodata, spontan, in mod clar si distinct, insasi intelegerea fiind si avind sensuri multiple;
convergenta intelegerilor este data de progresul de invatare, de nivelul de rezolvare si
contradictiei dintre ceea ce ne cere practica si nivelul aptitudinilor noastre de intelegere si
participare la creatie si receptarea civilizatiei noi. De aici, imperativul major al epocii

noastre: sa invatam, sa gindim, sa simtim si sa lucram intr-un mod nou, creator.
Dificultatile teoretice si practice sunt mari. De obicei este mult mai facil sa
gindesti o realitate noua cu instrumentele vechi. Dar nu si productiv. Faptul reiese si din
incercarea de a se gindi procesul de invatare la adulti prin instrumentele utilizate in cazul
copilului. Este adevarat ca atit copilul cit si adultul au o caracteristica fundamentala
comuna invatarea. Dar diferentierile si deosebirile sunt esentiale: la primul, procesul de
invatare este similar cu acumularea si structurarea; la cel de-al doilea, invatarea e
adincire, restructurare, creatie.
Noul principiu al educatiei scolare- invat azi, produc azi care inlocuieste pe cel
vechi invat azai, produc in viitor tinde sa se apropie de cel al educatiei adultilor, dar
diferentele ramin de ordinul esential, al statutului si rolului celor care invata. In acest
context subliniem doar principiul diferit ce sta la baza organizarii si functionarii educatiei
adultilor in raport cu cel al copiilor. Pentru adulti notiunea de educator nu are in mod
hotaritor acceptia de o persoana anume ca in cazul copiilor, cind un educator (invatator,
profesor etc.) face educatie. La un adult, educatorul semnifica in primul rind activitatea
de munca pe care o desfasoara, deopotriva cu grupul uman, cu colectivul din care face
parte (profesional, de prieteni, familie etc.)
Educatia adultilor, invatarea in acest caz este participare. Pasivitatea, metodele
scolaresti nu pot da rezultate tocmai datorita conditiilor modificate in care se produce
invatarea.
Pentru intelegerea mai ampla a ceea ce poate face si ceea ce nu poate face educatia
adultilor, consideram necesar sa ne oprim asupra citorva caracteristici esentiale ale
acestora. Etimologic cuvintul adult (adultus) vine de la participiul trecut al lui
adolesco (ceea ce s-a intarit, dezvoltat, a crescut). Adult semnifica deci ceea ce a
crescut, este format; adica sinonim cu matur. Sub raport socio-psihologic stadiul de adult
cuprinde simultan maturizarea dezvoltarii fizice, intelectuale, morale, sociale, emotionale
si afective. Maturizarea insa, la rindul ei, presupune acceptare unui nivel satisfacator in
dezvoltarea unei aptitudini. Spre exemplu, in societatea romaneasca rurala (traditionala),
pentru o tinara se considera satisfacator nivelul de dezvoltare de 16 ani, data la care se
incheiau numeroase casatorii.
Maturizarea cere ea insasi o raportare la ceva la nivelul cerintelor muncii si

vietii. Munca si viata sunt, deci, termenul de referinta in raport cu care masuram educatia,
stadiul de adult sau maturizare. Munca si viata noastra fiind sisteme deschise, din
perspectiva sociala si chiar individual, inseamna ca nu ramine decit o invatare, o educare
si deci motivare intr-un proces de adecvare permanenta.
Intr-un context mai larg, efortul educatiei, al invatarii la adult, corelat cu celelalte
eforturi ale sale, vizeaza construirea de catre acesta a drumului propriu in viata, gasirea
fericirii in activitatea pe care o desfasoara. Dintr-o astfel de perspectiva, judecata de
cunoastere si apreciere, sentimentele si vointa de actiune sociala joaca un rol important,
deoarece asigura atit insusirea noilor cunostinte despre munca si viata, modelul nou de
functionare a relatiilor umane si totodata, interiorizarea a ceea ce este de pret in relatiile
dintre om-natura si societate, in munca,in viata cotidiana.
Un rol important in educatia adultilor il joaca, de asemenea, atasamentul la
mijloacele institutionale de participare culturala relevind apartenenta la comunitatea data
si perceperea conflictului dintre valorile grupului si opusul acestora.
Educatia adultilor se identifica si cu efortul de socializare, de dezvoltare a unei
lumi culturale, plecind de la experientele specifice in situatii date. Ea reprezinta si un
mod de comunicare cu membrii grupului caruia ii apartin. Ca atare, regulile formale si
neformale ce guverneaza aceste relatii ale grupului vor duce la dezvoltari diferite in
functie de coeziunea, organizarea si orientarea grupului. Prin regulile de organizare a
acestuia, adultul dobindeste determinarea noilor optiuni. Familia, in acest context, este
chemata sa indeplineasca o functie de modelator, atit in conturarea noilor atitudini, cit si a
criteriilor de optiune, de insusire practica a noului discurs profesional, social si cultural.
Din acest punct de vedere, orice strategia educatiei adultilor se cere sa includa in punctele
ei de plecare si de actiune un astfel de deziderat.
Daca experienta adultului exercita o influenta puternica asupra limbajului
intelegerii, a atitudunii, aceastanu poate fi transferata aidoma atunci cind e vorba de
relatiile sale sociale. Adultul, prin experienta sa cu alti membri ai societatii, cu alte
colectivitati sociale, dobindeste o viziune pluralista despre munca si viata, un sprijin in
distantarea de atitudinile sale anterioare. Experienta altor moduri de relatii sociale-umane
va contibui in felul acesta la insusirea valorilor noi din societate, configurind mai
profund, mai puternic, rolul experientei culturale cu care el intra in legatura in viata de zi
cu zi.
Astfel de constatare ridica problema identificarii acelor situatii educative care
ofera necesitatea si certitudinea, invatarea adultilor insasi putindu-se desfasura ca
unproces controlat si nu spontan, supus intimplarii. Din aceasta perspectiva, determinarea
relatiilor existente intre reprezentarile dobindite si noile modele de actiune sociala releva
pregnant intrepatrunderea reciproca a lor, gasindu-si unitatea interna.
Observatiile facute sunt menite sa sublinieze faptul ca dimensiunea stiintifica,
informationala, singura nu este suficienta pentru o dezvoltare a reprezentarilor culturale si
acceptarea sau refuzul unui anumit sistem de valori sociale. Acesta depinde si de factori
de mediu social, de dezvoltare bio-psihologica, de gradul de elevatie al relatiilor sociale
din colectivitatile in care adultul intra in legatura sau in care este integrat.
Ori din ce punct am analiza educatia adultilor, ea se raporteaza mereu la capacitatile de
invatare ale acestora. De aici si unul din preceptele fundamentale ale educatiei
permanente: a invata sa fii capabil sa inveti; sa-ti dezvolti la maximum aceste posibilitati.
Aptitudinile globale joaca un rol esential in invatare. Cercetarile reliefeaza insa o
dependenta certa a lor la nivelul anterior de instruire, studiile universitare asigurind o cota
mai inalta de activare in acest sens.
Cercetarile contemporane de psihologie infirma ideea ca intrarea in virsta adulta
ar duce la stagnarea si invechirea capacitatilor de instruire si educare. Dimpotriva,
investigatiile atesta chiar prezenta unei legitati in dezvoltare, ce poate fi astfel formulata:
invatarea continua duce la dezvoltarea continua pina la virsta inaintata. Aceasta
subliniaza ca rolul esential in educatia adultilor il au capacitatile de invatare realizate
anterior, tipul si motivele invatarii si nu virsta ca atare. Abia dupa 70-75 de ani virsta
incepe sa-si puna o pecete hotaritoare. Dar si aici sunt mari varietati de la un individ la
altul.
Modulul II
Tendine i modele n educaia adulilor
Concepte de baz i cuvinte cheie: centrul de cercetare pentru educaia adulilor
Bibliografie:
Centrul de Cercetare pentru Educaia Adulilor
Prezentare generala
str. Armatei Romane nr. 5, 410087 Oradea, ROMANIA
Centrul de Cercetare pentru Educaia Adulilor (CCEA) a fost creat in pentru a
rspunde provocrilor complexe datorate extinderii educaiei continue prin forma de
nvmnt la distanta in nvmntul superior romanesc.
C.C.E.A. este o unitate de cercetare in cadrul creia activeaz cadre didactice si
cercettori din diferite catedre, departamente ale Universitii din Oradea, cum ar fi:
Educaie, Sociologie, tiine Economice, Calculatoare, Inginerie Manageriala si
Tehnologica etc. Aria principala de studiu este orientata spre analiza activitilor,
metodelor, strategiilor si interveniilor care pot contribui la mbuntirea educaiei
adulilor.
Consiliul director al C.C.E.A. este alctuit din: - preedinte - director responsabil de relaii internaionale - administrator - referent.
Obiectivele propuse: - Evaluarea sistemelor existente de educaie a adulilor; Analiza nevoilor societii romneti care pot fi satisfcute prin sisteme, forme si module
de educaie a adulilor; - Crearea de noi module de educaie a adulilor ce pot contribui la
dezvoltarea sistemului educaional, la creterea ocuprii pe piaa muncii si reducerea
omajului; - Dezvoltarea si diseminarea de metode noi si inovatoare de predare-nvareevaluare pentru aduli; - Promovarea relaiilor de colaborare, parteneriat pe proiecte
legate de educaia adulilor intre Universitatea din Oradea si universiti, centre, instituii,
uniti de cercetare similare din tara si strintate.
Proiecte derulate
ROMANIAN-EUROPEAN eUNIVERSITY - RE2U
REVIEWING EDUCATION AND TRAINING FOR GOVERNANCE AND ACTIVE
CITIZENSHIP
IN
EUROPE
RE-ETGAGE
ROMANIAN-EUROPEAN
eUNIVERSITY - RE2U
Proiect SOCRATES - MINERVA coordonat de Universitatea Politehnica" din
Bucuresti, aprobat in 2002. Parteneri: Universitat Oberta de Catalunya, Lambrakis
Research Foundation, FIM - Psychologie Universitat, Abo Akademi, Universitatea
Transilvania din Brasov, Universitatea de Vest din Timisoara, Romanian Learning
Network etc.
Programul RE2U are ca scop promovarea utilizarii critice si responsabile a tehnologiei
internetului si a computerului in vederea sprijinirii procesului de dezvoltare a
invatamantului universitar romanesc datorat schimbarilor economice si sociale din
Romania. Obiectivele concrete se refera la: sprijinirea institutiilor de invatamant
universitar romanesti in procesele de inovare institutionala, organizationala, pedagogica
si economica; crearea si implementarea unei platforme care va oferi cadrul colaborarii la

nivel national si international; sa stabileasca capacitatea de producere a calitatii
continutului si a serviciilor oferite in contextul parteneriatelor nationale si internationale;
dezvoltarea unui sistem de formare pentru profesorii din invatamantul universitar si
pregatirea unor formatori specializati pe utilizarea ICT in procesul de invatare; crearea
unui sistem de calitate pentru institutiile de invatamant universitar, competente, resurse
pentru invatare, si servicii bazate pe transferul de experienta si cunostinte din Europa. In
urma acestui proiect se va realiza un sistem virtual de predare - invatare care se va putea
dezvolta ca o structura stabila, capabila de autosustinere prin oferirea de continuturi si
servicii de calitate pentru invatamantul universitar atat la nivele romanesc, regional, sau
european.
Obiective: Scopul proiectului este de a promova utilizarea critica si responsabila a
tehnicilor oferite de internet si computer (ICT) in vederea sprijinirii procesului de inovare
a sistemului universitar romanesc din perspective: - Integrarea europeana; Responsabilitate fata de cerintele economice si sociale; - Accesibilitate pentru studentilor,
profesorilor si a cercetatorilor la educatia si resursele virtuale europeana; - Accesibilitate
pentru categorii defavorizate la un sistem de educatie universitara flexibila; Imbunatatirea serviciilor educationale prin teorii pedagogice moderne, tehnologii
innovative de educatie virtuala si noi infrastructure logistice.
Activitati in cadrul RE2U: Activitatile din cadrul programului au fost structurate in
urmatoarele pachete de lucru: WP 1: Crearea unui cadru pentru procesul de inovare
Seminarii pe probleme de politici (politicieni si manageri din sistem universitar)
dezvoltarea unui sistem de autoevaluare. WP 2: Implementarea colaborarii interinstitutionae 2.1 dezvoltarea unor sisteme de management si consultanta 2.2 dezvoltarea
unui cadru de comunicare si colaborare pentru producerea calitatii continutului si
serviciilor. WP 3: dezvoltarea unei infrastructuri tehnice, producerea calitatii
continututlui si a serviciilor 3.1 Crearea infrastructurii tehnice si a sistemului de
management al invatarii. 3.2 Stabilirea canalelor de comunicare. 3.3 Crearea centrului
national. 3.4 Crearea centrelor de coordonare regionale. 3.5 Dezvoltarea sistemului de
calitate. 3.6 Furnizarea serviciilor de e-learning. 3.7 construirea site-ului. WP 4: formarea
profesorilor. 4.1 instruirea tehnica a personalului care utilizeaza sistemul ICT in educatie.
4.2 instruirea personalului referitor la modelele pedagogice si organizationale ale
sistemului e-learning. WP 5: Elaborarea sistemului comprehensive de calitate. 5.1
Imbunatatirea competentelor personalului in directia standardelor europene. 5.2
Elaborarea sistemului de calitate necesar serviciilor, proceselor si resurselor e-learning.
5.3 Dezvoltarea unui sistem de acreditare furnizorilor de e-learning. WP 6:
Monitorizarea proiectului, Evaluare, Diseminare 6.1 Intalniri ale partenerilor pentru
evaluare si monitorizare. 6.2 Dezvoltarea planului calitativ si planul de evaluare al
proiectului. 6.3 Scrierea rapoartelor. 6.4 Diseminarea rezultatelor prin diferite canale de
comunicare.
Parteneri: Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB) Universitat Oberta de
Catalunya (UOC) Lambrakis Research Foundation (LRF) FIM-Psychologie Universitat
(FIM) Abo Akademi (ABO) Universitatea Transilvania din Brasov (UTB) Universitatea
de Vest din Timisoara (UVT) Universitatea din Oradea (UO) Romanian Learning
Network (ROLNET) SRL Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS)
RARTEL SRL
REVIEWING EDUCATION AND TRAINING FOR GOVERNANCE AND

ACTIVE CITIZENSHIP IN EUROPE - A CENTRAL AND EASTERN
EUROPEAN PERSPECTIVE
Proiect FP5 coordonat de Katholieke Universiteit Nijmegen - Olanda, aprobat in 2002.
Parteneri: Katholieke Universiteit Leuven-Belgium, University of Pecs-Hungary,
Slovenian Institute for Adult Education etc.
RE-ETGACE este o replic a proiectului ETGAGE (Education and Training for
Governance and Active Citizenship in Europe), care s-a desfsurat ntre martie 2000 si
octombrie 2002. ETGAGE a avut ca scop mbunatatirea educatiei referitor la abordari
integrative si unitare ale guvernarii si cetateniei active.
In programul ETGAGE au luat parte reprezentanti a sase tari: Finlanda, Olanda, Belgia,
Slovenia, Spania si Marea Britanie. Rezultatele programului au fost relevante pentru
intelegerea problematicii studiate, fiind apreciat de comunitatea stiintifica. De aceea
partenerii au decis continuarea si extinderea acestui studiu pe contexte socio-culturale
diferite. Astfel a fost elaborat programul RE-ETGAGE.
Proiectul RE-ETGAGE, ca o masura complementara proiectului ETGAGE (2000-2002),
are implicatii majore pentru doua tari din centrul si estul Europei: Ungaria si Romania.
Reprezinta o oportunitate pentru cercetatorii din aceste tari sa urmareasca problema
guvernarii si a cetateniei active ca fiind o provocare importanta pentru tarile aflate in
tranzitie, facand parte dintr-un consortiu international existent. In contextul integrarii si
dezvoltarii europene, rolul statelor in curs de aderare trebuie sa fie unul activ.
Proiectul se va desfasura intre 1 ianuarie 2003 - 1 ianuarie 2004, avand ca parteneri: Olanda: Universitatea Catolica Nijmegen, Sectiunea de Educatie pentru Adulti
(coordonator proiect) Belgia: Universitatea Catolica Leuven, Sectiune de Educatie pentru
Adulti Slovenia: Institutul Sloven de Educatie pentru Adulti, Ljubljana Ungaria:
Universitatea Pecs, Institutul de Educatie pentru Adulti Romania: Universitatea din
Oradea, Centrul de Cercetare pentru Educatia Adultilor. Bugetul total al acestui proiect
pentru Romania este de 60.000 euro.
Scopul proiectului RE-ETGAGE este de a investiga similaritatile si diferentele dintre est
si vest, dintre tarile membre UE si cele n curs de aderare. Implicatiile noilor democratii
asupra cetateniei active si guvernare necesita investigatii. Unul din obiectivele acestui
program este de a dezvolta si sprijini educatia si instruirea adultilor pentru toleranta,
abordarea unitara si activa a educatiei pentru guvernare si cetatenie activa in Europa
centrala si de est.
Premiza acestui proiect, in contextul european de astazi, este de a integra retele si
consortii de cercetare cu parteneri din tari membre ale Uniunii Europene si parteneri din
tari in curs de aderare. In vederea realizarii unui studiu comparativ, diseminarea
rezultatelor si pregatirea urmatoarelor activitati ale consortiului este necesara pregatirea si
implicarea de noi parteneri potentiali intr-un studiu profesional, cu un nivel de
competitivitate inalt.
Obiectivele generale ale proiectului RE-ETGAGE sunt urmatoarele: - verificarea si
validarea rezultatelor cercetarii din cadrul programului ETGAGE in contextul Europei
centrale si de est; - stimularea dialogului intre cercetatori, politicieni, intre societatile
Europei de vest, respectiv est, referitor la concluziile studiului, in vederea integrarii
europene; - transpunerea noilor rezultate in masuri politice relevante. Activitatile
principale din cadrul acestui proiect sunt cele de cercetare si diseminare a rezultatelor.
Astfel programul este structurat pe cinci dimensiuni principale, dupa cum urmeaza: 1.
Explorare, planificare, retele de experti, formarea echipei de consultanti. 2. Analiza
documentelor 3. Metoda biografica. 4. Focus grupuri 5. Interpretare stiintifica si dialog cu
comunitatea politica Metodele utilizate in cadrul fiecarei activitati de cercetare sunt la fel
in cadrul fiecarui grup national, datele obtinute astfel fiind comparabile international.
Rezultatele acestui studiu sunt astfel relevante pentru imbunatatirea strategiilor
educationale europene in domeniul cetateniei active si pentru guvernare.
Rezultatele generale ale cercetarii le puteti vedea accesand site-ul
http://www.socsci.kun.nl/re-etgace
Pentru informatii suplimentare nu ezitati s ne contactati la tel 0259-408426, sau la
adresa de e-mail tsaveanu@uoradea.ro
Parteneri
Universitat Oberta de Catalunya
Lambrakis Research Foundation
FIM - Psychologie Universitat
Abo Akademi
Universitatea "Transilvania" din Brasov
Universitatea de Vest din Timisoara
Romanian Learning Network
Katholieke Universiteit Leuven - Belgia
Katholieke Universiteit Nijmegen - Olanda
University of Pecs - Hungary
Slovenian Institute for Adult Education
Universitatea "Politehnica" din Bucuresti
Contact
Director: prof. univ. dr. Anca Dodescu - adodescu@uoradea.ro
Director stiintific: lect. univ. dr. Adrian Hatos - ahatos@uoradea.ro
Responsabil relatii internationale: lect. drd. - N.Chioncel@ped.kun.nl
Administrator: Anca Drugas - adrugas@uoradea.ro
Asistenti cercetare: Roxana Titieni - rtitieni@uoradea.ro
Tomina Saveanu - tsavenu@uoradea.ro
Modulul III
EDUCAIA ADULILOR N SISTEMUL PREUNIVERSITAR
Concepte de baz i cuvinte cheie: educaia adulilor, formare continu, lifelong
learning
Bibliografie:
10
Parteneriatul social n nvamantul profesional i tehnic reprezint ansamblul

relaiilor de colaborare dintre furnizorii de pregtire i actorii sociali.
Scopul principal al parteneriatului social este corelarea ofertei de formare cu
cerinele mediului economic i social i optimizarea procesului de formare n raport cu
nevoile societii i ale beneficiarilor instruirii.
Se are n vedere dezvoltarea personal i profesional a beneficiarilor de pregtire
din perspectiva nvrii de-a lungul ntregii viei.
A nva s nvei este cheia succesului ntr-o lume dinamic, n continu
schimbare, n care individul este obligat s nvee de-a lungul intregii viei.
Programele de formare adresate adulilor trebuie s vizeze formarea echilibrat
a competenelor cheie din acest domeniu prin insuirea de ctre elevi a cunotinelor
necesare, respectiv formarea deprinderilor i atitudinilor corespunzatoare. n acest
mod, competenele formate pe parcursul educaiei de baz rspund condiiei de a fi
necesare i benefice pentru individ i pentru societate n acelai timp.
Programele de formare trebuie s asigure creterea anselor de ocupare a forei de
munc. Aceasta se realizeaz prin adecvarea coninuturilor pregtirii profesionale la
cererea pieei forei de munc, formulat de angajatori pe baza standardelor de pregtire
profesional .
Programele de formare trebuie s fie atractive. Structurarea procesului de formare
profesional pe baza rezultatelor nvrii s fie derivate din performanele asteptate de
angajatori.
Prin creterea transparenei procesului de formare, a ncrederii c aceste programe
ofer anse reale de insertie socio profesional se va ajunge la recunoaterea colilor i
acreditarea lor ca furnizori de formare profesional.
n conformitate cu Legea privind parteneriatul social n formarea profesional
iniial i continu prin instituia colar, se desprind urmatoarele obligaii:
stabilirea unor politici de dezvoltare partenerial (ntre coal i agenii economici)
dezvoltarea de structuri parteneriale specifice
implementarea de practici flexibile de formare profesional.
Formele de parteneriat social se vor concretiza prin: protocol de colaborare i/ sau
convenii de practic
Activitile n cadrul parteneriatului social n formarea profesional iniial i
continua prin instituia colar constau n:
dezvoltarea bazei de cunoastere i a capacitilor de inovare/schimbare
dezvoltarea resurselor umane
dezvoltarea capacitii instituionale
consilierea si orientarea profesionala
dezvoltarea componentelor opionale ale curriculumului national
stabilirea calificrilor profesionale pentru care formarea se realizeaz prin sistemul
educaional i elaborarea standardelor de pregatire profesional
formarea si certificarea profesional
asigurarea coerenei formrii profesionale iniiale cu formarea profesional continu
protecia i susinerea educaional
a colectivitii vulnerabile copii
instituionalizati , copiii strzii , persoanele cu deficiene , copii sau tineri
11
necuprini ntr-o form de nvmnt sau n piaa muncii, grupurile minoritare

vulnerabile
finanarea formrii profesionale continue de ctre partenerii sociali sau din alte
resurse
diversificarea si creterea surselor de venituri ale unitilor de nvmnt
diversificarea ofertei de servicii dezvoltate de coala pentru comunitate
promovarea unor msuri, programe, reglementri i legi necesare formrii
profesionale continue
asigurarea unor instrumente i practici de asistare a unitilor de nvmnt n
dezvoltarea programelor specifice
asigurarea implementarii programelor europene i internaionale care determin
msuri de inovare i de dezvoltare la nivel local, judeean i regional
alte aciuni de interes comun.
Din Programul de Guvernare, strategia formrii si reformrii resurselor umane
constituie punctual de pornire al politicilor de modernizare economico-social a
Romniei.
n consens cu Cartea alb asupra educaiei i formrii elaborat de
Uniunea European, programul guvernamental situeaz pe un loc important realizarea
societatii educaionale care valorific eficient resursele umane prin educaie
permanent. Acest tip de societate presupune noi demersuri de politic educaional educaia pentru toi i educaia pentru fiecare.
n acest sens se vor iniia i dezvolta:
accesul larg la servicii de educaie i formare
educaie pe toata durata vieii
extinderea funciei educative a societii la un ansamblu de instituii
formative (scoala, familia, comuniti locale, societi comerciale etc.)
Una din direciile de aciune pentru asigurarea educaiei permanente i construirea
societii educaionale este: definirea cadrului legislativ pentru educaia permanent i
educaia adulilor.
Prin Ordonana Guvernului Romniei nr. 129/31 august 2000 privind formarea
profesionala a adultilor, aprobata prin Legea nr. 375 din iunie 2002 , respectiv H.G. 522
din 8 mai 2003 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.G.
nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor, se urmrete alinierea sistemului
de formare profesional a adulilor din Romnia la tendinele europene, sub aspectul:
implementrii parteneriatului social ;
descentralizrii deciziei;
facilitrii accesului;
asigurarea calitii.
Noul Cod al Muncii (Legea nr. 53/2003) acord o atenie deosebit formrii
profesionale n cadrul ntreprinderilor. Unul dintre articolele acestui document prevede
obligativitatea tuturor angajailor de a asigura accesul periodic al angajailor la formarea
profesional.
Angajatorii au obligaia de a negocia planurile de formare profesional cu
reprezentanii angajailor sau ai sindicatelor.
n acest sens este necesar realizarea unor parteneriate strategice n formarea
profesional.
12
De asemenea a aprut Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesional a

adulilor, aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Muncii Solidaritii Sociale si
Familiei
501/08.10.2003 si al Ministrului Educaiei, Cercetrii si Tineretului
5253/16.10.2003
Participarea actorilor/partenerilor multipli creeaz premisele unei viziuni
strategice comune asupra formrii profesionale neleas ca investiie n dezvoltarea
profesional i personal a cetenilor.
Parteneriatul social trebuie neles, analizat i dezvoltat ca un sistem deschis.
Parteneriatele strategice n formarea profesional au ca obiective :
1. Identificarea calificrilor profesionale, a nevoilor de formare i planificare a
ofertei de formare profesional.
2. Acreditarea furnizorilor de formare.
O atenie deosebit trebuie acordat de coli n selectarea acelor meserii ce absorb fora
de munc, dar pentru care au dezvoltate foarte bine resursele materiale i umane. Agenii
economici nu au resurse suficiente pentru a investi n formare. Dac realizeaz acest
lucru, totul se reduce la formare asigurat pe plan intern.
Cooperarea cu agenii economici reprezint nc un punct slab, fiind limitat la
convenii de formare practic. De obicei, angajatorii se implic foarte puin n procesul de
formare.
Este necesar, n consecin, ca grupurile colare s se dezvolte ca furnizori de
formare profesional i s se acrediteze n acest sens.
Implicarea partenerilor sociali n procesul de autorizare a furnizorilor de formare are cas
cop apropierea coninutului formrii de cerinele pieei muncii i reprezint, totodat un
mijloc de asigurare a calitii formrii profesionale continue.
3. Elaborarea curriculum-ului, structura modular
Curriculum-ul este definit n baza competenelor din standardele de Pregtire
Profesional. Se trece, astfel, la introducerea unui sistem de alocare de credite
transferabile pentru formarea profesional continu. Creditele nu nlocuiesc evaluarea
calitativ prin note sau calificative.
Acest mod de evaluare va face posibil construcia individualizat a aciunilor de
instruire n cadrul planului de formare profesional i las loc iniiativei personale pentru
dezvoltarea propriilor capaciti.
4. Orientarea i consilierea privind cariera
Se impune identificarea i dezvoltarea unor msuri active i eficiente aplicate la formarea
grupurilor int :
omogenitatea n formarea iniial
aplicarea unor teste iniiale de recunoatere a competenelor iniiale.

Furnizorul de formare profesional acreditat trebuie s dezvolte aciuni, precum :
parteneriate strategice cu agenii economici de profil, cu scopul organizrii conversiei
profesionale i a perfecionrii personalului angajat ;
s aplice metode de iniiere de nvare centrate pe cursant ;
s dezvolte metode de evaluare, att a formatorilor ct i a formabililor ;
s decopere surse de finanare interne i externe.
13
n decembrie 2003 s-a lansat Monografia privind educaia i formarea

profesional i serviciile de ocupare n Romnia de ctre Fundaia European de
Formare Profesional de la Torino (ETF).
Au participat reprezentani ai Ministerului Educaiei i Cercetrii, ai Ministerului
Muncii Sociale, Solidaritii i Familiei, Ministerului Integrrii Europene, ai Ageniei
Naionale pentru ocuparea Forei de Munc.
Concluzia care s-a desprins : Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de
Munc, respectiv Agenia Judeean de Ocupare a Forei de Munc reprezint, n
teritoriu, veriga de echilibru ntre furnizorul de formare i piaa muncii.
Conform Legii nr. 76/2002, Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc aloc,
n prezent, mai multe resurse pentru msuri active pe piaa forei de munc.
n condiiile n care resursele pentru msurile active au crescut, rata de participare
la cursurile de formare profesional a rmas la nivel sczut.
Cerinele rigide viznd reintegrarea pe piaa forei de munc a absolvenilor
cursurilor de formare profesional au condus la o ofert redus de servicii de formare
profesional pentru omeri. n aceste condiii, un procent de peste 75% dintre activitile
de formare este rezervat pentru omerii cu plasament sigur.
Uniunea European este cel mai important finanator n domeniul msurilor active
de ocupare. n ultimii ani au fost lansate i finanate programe Leonardo, Socrates, Phare
etc.
Educatia adultilor - repere conceptuale
Cine este adultul in contextul programului GRUNDTVIG?
Proiectele de cooperarea europeana vizate de actiunea GRUNDTVIG 1 sunt
destinate educatiei adultilor. Definirea clara a grupului-tinta si a beneficiarilor ulteriori
este foarte importanta pentru determinarea eligibilitatii proiectului, decizie care se ia
inainte de orice alta apreciere privind continutul acestuia.
Cine este, prin urmare, adultul beneficiar al rezultatelor unui proiect
GRUNDTVIG 1, care sunt principalele criterii de delimitare a acestuia de alte categorii
de persoane?
Aceste criterii sunt:
criteriul varstei: adultul trebuie sa aiba, de obicei, cel putin varsta la care o persoana
ar fi trebuit sa absolve invatamamntul obligatoriu sau varsta la care reglementarile
internationale recunosc dreptul de a fi angajat si de a ocupa un loc de munca (cel putin 16
ani);
situatia in care o persona se afla pe parcursul vietii sale profesionale, intre momentul
absolvirii invatamantului obligatoriu pana dupa iesirea sa de pe piata fortei de munca
active. Pentru programele GRUNDTVIG adult este acela care a abandonat scoala intr-un
anumit stadiu al educatiei (formarii) initiale si care doreste sa reia intr-un anumit moment
activitatile educative. Ruptura cu invatamantul initial apare, deci, ca fiind importanta.
Este importanta, de asemenea, situatia de defavorizare in care se afla adultul, din diverse
motive (economice, sociale, culturale).
Pentru proiectele GRUNDTVIG populatiile de "risc", care au dificultati in
ceea ce priveste accesul la educatie sunt prioritare.
Prin urmare, adultul caruia i se adreseaza un proiect GRUNDTVIG este orice
persoana de peste 16 ani care:
14
din diverse motive, nu a absolvit nici o scoala sau nu a incheiat invatamantul

obligatoriu si doreste sa isi continue studiile si pregatirea prin forme alternative de
educatie, sau intentioneaza sa reintre in sistemul formal de pregatire;
a iesit din sistemul initial de formare, are sau nu o ocupatie, dar doreste sa isi
perfectioneze competentele, sa isi valorifice talentele personale, sa isi schimbe domeniul
profesional sau sa dea o destinatie educativa timpului liber.
Din aceasta perspectiva se pot distinge mai multe categorii de adulti carora un
proiect de cooperare europeana GRUNDTVIG 1 se poate adresa, fara ca acestea sa fie
epuizate in enumerarea care urmeaza:
tineri adulti, care nu au incheiat invatamantul obligatoriu sau au abandonat traseele
formarii initiale la un moment dat, care doresc sa se pregateasca pentru reluarea
procesului de educatie intr-un cadru formal, institutionalizat, sau care doresc sa participe
la forme alternative de educatie;
persoane care au o ocupatie, care decid sa continue procesul de educatie in mod
individual, pentru imbunatatirea sau valorificarea competentelor personale, pentru
petrecerea timpului liber si care doresc sa participe la cursuri si programe in afara
timpului de lucru;
someri, persoane care ocupa un loc de munca temporar, care se afla in cautarea unui loc
de munca sau care nu au intrat niciodata pe piata fortei de munca si care doresc sa urmeze
diverse forme de educatie;
persoane de "varsta a treia", care au incheiat viata profesionala activa.
La nivelul fiecareia dintre aceste categorii, sunt considerate prioritare persoanele
dezavantajate, defavorizate, persoanele cu nevoi speciale.
Orientarea tematica a proiectelor: ce reprezinta domeniul educatiei
adultilor?
Orientarea tematica (delimitarea continutului proiectului, a tipurilor de activitati
specifice) este, de asemenea, foarte importanta pentru selectionarea unei candidaturi.
Proiectele trebuie sa se refere la domeniul educatiei adultilor, la abordari, metodologii,
metode, tehnici, instrumente specifice acesteia si sa fie adecvate proritatilor Actiunii
GRUNDTVIG 1.
Vom incerca sa prezentam cateva concepte care sunt utilizate in educatia
adultilor.
Educatia adultilor este conceptul care desemneaza un domeniul global cel al
tuturor activitatilor educative desfasurate in beneficiul populatiei adulte, acoperind o arie
vasta de practici si metode. Conceptul nu este insa uniform utilizat de catre specialisti.
Exista tari in care, practic, nu mai exista ca atare, fiind inlocuit de alte concepte (Franta),
dar, de cele mai multe ori, termenul educatia adultilor este utilizat pentru desemnarea
unui domeniu general, "convietuind" cu o serie de alte concepte specifice (educatie
populara, educatie de baza, formare profesionala etc.) pe care vom incerca sa le
prezentam pe scurt, in continuare.
Educatia populara este un termen utilizat pentru toate formele de educatie a adultilor
care se realizeaza prin intermediul asociatiilor, fundatiilor, organizatiilor etc. Aceasta
cuprinde forme de educatie nonformala, desemneaza fenomenul care mai este denumit si
"animatie/educatie socio-culturala", avand uneori structura sa institutionala proprie
(universitati populare, case/cluburi de tineret sau de cultura, cluburile de cartier etc.),
15
activitatile fiind legate de petrecerea timpului liber (dans, muzica, teatru, yoga, pictura,
sport etc.) sau privesc orice tip de activitate educativa destinata adutilor care doresc sa-si
valorifice talentele sau competentele personale. Acest tip de activitati se incadreaza cel
mai bine in contextul proiectelor GRUNDTVIG.
Educatia permanenta este conceptul adecvat scopurilor si obiectivelor unui
proiect de cooperare europeana GRUNDTVIG 1 la nivel de principiu. Acesta nu se leaga
nici de aspectul calitativ al informatiei si nici de nivelul varstei. Principiul educatiei
permanente ofera posibilitatea realizarii unei educatii profund individualizate pe trasee
proprii de educatie, pregatire sau formare, care sunt definite si alese nu in raport cu un
nivel de cunostinte pre-determinat, ci mai ales in raport cu ritmul, necesitatile, aspiratiile
proprii fiecarui individ. Principiul educatiei permanente ar trebui sa faca posibila
articularea educatiei adultilor cu educatia copiilor, intr-un sistem coerent si coordonat.
Educatia de-a lungul intregii vieti (life long learning, education tout au long
de la vie) a inceput sa fie utilizat dupa anul 1972, cand presedintele Comisiei
internationale privind dezvoltarea educatiei, Edgar Faure, a inmanat directorului general
al UNESCO raportul "A invata sa fii". Ideea fundamentala a raportului o constituia
obiectivul general enuntat de Faure, si anume cerinta ca orice individ sa aiba posibilitatea
sa invete de-a lungul intregii sale vieti, educatia astfel inteleasa reprezentand cheia de
bolta a ceea ce autorul numeste Cetatea educativa. Educatia de-a lungul intregii vieti
trebuia sa permita fiecaruia sa faca functionale informatiile si cunostintele, sa stie sa
identifice sursele, sa le selectioneze, sa le ordoneze, sa le gestioneze si sa le utilizeze.
Educatia trebuia sa se adapteze constant la mutatiile societatii, fara sa neglijeze
transmiterea cunostintelor achizitionate, a bazelor experientei umane.
Conferinta Internationala privind Educatia adultilor CONFINTEA V (Hamburg,
1997) a promovat si relansat conceptul de educatie de-a lungul intregii vieti, subliniind
faptul ca pregatirea si educatia adultilor nu mai trebuie sa fie un raspuns la insuficientele
pregatirii initiale, ci trebuie sa asigure tuturor posibilitatea de a invata si crea de-a lungul
intregii vieti.
Faza a doua a programului SOCRATES II se bazeaza pe conceptul de educatie
de-a lungul intregii vieti, dar termenul este promovat in mod deosebit in cadrul actiunii
GRUNDTVIG.
Educatia de baza reprezinta o componenta centrala in educatia adultilor si un
domeniu prioritar pentru proiectele GRUNDTVIG. Aceasta se refera la Instrumentele de
invatare esentiale (lectura, scriere, exprimare orala, calcul, rezolvarea de probleme) care
constituie mijloacele indispensabile ale comunicarii si cerintele obligatorii pentru
dobandirea continuturilor educative fundamentale, pentru asimilarea cunostintelor,
aptitudinilor, pentru determinarea valorilor si atitudinilor de care fiinta umana are nevoie
pentru a-si dezvolta propriile capacitati, pentru a participa la ameliorarea calitatii
existentei sale, pentru a lua decizii clare si pentru a continua sa invete.
Domeniul educatiei de baza include mai ales programe de alfabetizare si de
alfabetizare functionala, programe care presupun invatarea unei limbi straine ca a doua
limba, programe privind initierea in vederea angajarii.
Formarea profesionala continua sau permanenta desemneaza componenta cea
mai "tehnica" a educatiei adultilor si cea care se adreseaza formarii profesionale a
acestora, implicand mecanisme si structuri care apelaza la resurse materiale importante
(statul este unul dintre partenerii cei mai importanti in finantare) si la resurse umane
16
calificate special pentru acest domeniu, urmarind diverse forme de pregatire profesionala
a adultilor (calificare/ recalificare profesionala, perfectionare profesionala, reorientare,
reconversie profesionala etc.). Sunt concepute strategii specifice si sunt delimitate
continuturi sistematic organizate si planificate, institutiile care ofera programe de acest
tip fiind extrem de diverse (centre specializate de formare profesionala independente, ca
si centre/ structuri afiliate sau aflate in parteneriat cu organisme guvernamentale
responsabile pentru activitatea profesionala sau pentru educatie si agenti economici,
departamente specializate ale universitatilor etc.).
Programele de formare profesionala NU fac obiectul proiectelor GRUNDTVIG,
acestora fiindu-le destinate programul LEONARDO da Vinci. Proiectele care se
centreaza pe formare profesionala (oricat de bine ar fi concepute candidaturile din
punctul de vedere al continutului), sunt refuzate in cadrul actiunii GRUNDTVIG.
Ce tipuri de proiecte sunt finantate de actiunea GRUNDTVIG 1?
Proiecte care isi propun noi abordari, metode si tehnici flexibile destinate adultilor,
care conduc la motivarea acestuia de a participa la procesul de educatie;
Proiecte care pregatesc adultul sa isi asume responsabilitatea educatiei sale, care
contribuie la dezvoltarea sa personala, care recunosc si respecta adultul in calitatea
sa de actor activ in procesul de educatie;
Proiecte care dezvolta capacitatile individuale si care conduc la cresterea sanselor
adultului de a se integra in mediul profesional, oferindu-i acestuia posibilitati de a-si
valorifica aceste capacitati in functie de talentele personale, valorificand si explorand,
in acelasi timp, mediul sau social si cultural;
Proiecte care vizeaza capacitatile de comunicare, care permit cercetarea si analiza,
care diversifica oportunitatile oferite adultului in a-si dezvolta creativitatea si
posibilitatile de rezolvare a problemelor si care contribuie la accesul real al adultilor
la noile tehnologii si mijloace noi de educatie;
Proiecte care utilizeaza mijloacele de invatamant deschis si la distanta, adultii fiind
incurajati sa lucreze in echipa si in medii interdisciplinare sau, dimpotriva, autonom,
in functie de ritmul propriu de invatare;
Proiecte care urmaresc evaluarea si certificarea rezultatelor, care pornesc de la
acceptarea diversitatii experientelor si capacitatilor celor educati, incurajand
dezvoltarea si recunoasterea acestora;
Proiecte care implica institutiile care mizeaza pe inovatie si creativitate, "organizatiile
pentru educatie/invatare, in care atat cei care invata cat si cei care sustin
dezvoltarea individuala a primilor prin educatie actioneaza potrivit unui plan focalizat
pe principiul educatiei permanente; aceste institutii sunt structuri de pregatire
deschise comunitatii si mijloacelor de educatie la distanta, care promoveaza
cooperarea la nivel national, dar mai ales la nivel european.
Modulul IV
LEGISLAIE, POLITICI, DEZVOLTRI INSTITUIONALE PRIVIND
EDUCAIA ADULILOR
Concepte de baz i cuvinte cheie: instituii care ofer programe de formare a
adulilor, legislaie specific domeniului
Bibliografie:
17
LEGEA EDUCAIEI PERMANENTE

- proiect Art.1 (1) Prezenta lege reglementeaz cadrul general al educaiei permanente n
Romnia.
Art.2 (1) Educaia permanent reprezint totalitatea activitilor de nvare realizate dea lungul vieii, de la educaia timpurie, pn la educaia dup pensionare, n scopul
dezvoltrii cunotinelor, abilitilor i competenelor dintr-o multipl perspectiv:
personal, civic, social sau ocupaional.
(2) Educaia permanent se realizeaz n contexte formale, informale i nonformale.
nvarea formal se desfoar dup obiective educaionale i curriculum explicit
formulate, este intenional i presupune nmatricularea cursanilor i certificarea
rezultatelor nvrii.
nvarea informal se refer la acele cunotine, abiliti i competene dobndite
n contextul activitilor cotidiene, neinstituionalizate, legate de munc, mediul social
sau de timpul liber, dobndite fr un obiectiv educaional sau un curriculum explicit
formulate.
nvarea non-formal se refer la acele cunotine, abiliti i competene
integrate n contextul unor activiti planificate, instituionalizate, dar fr obiective
educaionale sau curriculum explicit formulate.
(3) Educaia permanent este o responsabilitate a persoanelor, grupurilor,
organizaiilor i instituiilor i este stimulat de ctre stat.
Art.3 (1) Finalitile principale ale educaiei permanente vizeaz dezvoltarea plenar a
persoanei i dezvoltarea sustenabil a societii.
(2) Educaia permanent se centreaz pe formarea i dezvoltarea competenelor
cheie, a competenelor specifice i a competenelor avansate, necesare ntr-o economie a
cunoaterii i o societate democratic.
Art.4 (1) Statul garanteaz dreptul i accesul egal la educaie pentru toate persoanele,
fr niciun fel de discriminare pe criterii de sex, vrst, etnie, zon de reziden, statut
socio-economic, convingeri religioase, politice sau alte criterii.
(2) Statul garanteaz anse egale de acces la sistemele de informare, consiliere i
orientare n carier, precum i la programe de sprijin educaional pentru persoanele aflate
n situaii de risc.
(3) Sistemele de informare, consiliere i orientare n carier, precum i
programele de sprijin educaional sunt reglementate prin ordine comune ale Ministerului
Educaiei, Cercetrii i Inovrii i Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale.
(4) Statul are obligaia s asigure acreditarea i evaluarea periodic a furnizorilor
de educaie i formare, publici i privai, care opereaz pe teritoriul Romniei.
(5) Nerespectarea, intenionat sau nu, a dreptului la educaie i a accesului egal la
educaie, la servicii de informare, consiliere i orientare n carier i la programele de
18
sprijin educaional se consider infraciune i se sancioneaz conform legislaiei n

vigoare.
Art.5 (1) Educaia este o prioritate naional.
(2) Pentru educaie, statul aloc un buget anual de minimum 7 % din PIB, din
fonduri publice.
(3) Guvernul rspunde public n faa Parlamentului de alocarea i gestiunea
bugetului specificat la alin. (2).
Art.6 (1) Statul i exercit atribuiile n domeniul educaiei permanente prin
intermediul Parlamentului, Guvernului, Ministerului Educaiei, Cercetrii i Inovrii i
Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale.
(2) Statul stabilete parteneriate cu toate prile interesate n promovarea educaiei
permanente.
(3) Parlamentul are urmtoarele atribuii:
aprob bugetul educaiei ca parte a bugetului de stat;
aprob legile din domeniul educaiei i formrii profesionale;
adopt raportul anual privind starea nvmntului, prezentat de ministrul educaiei;
aprob legea cu privire la nfiinarea, transformarea sau desfiinarea unei universiti
publice sau private.
(4) Guvernul are urmtoarele atribuii, n domeniul educaiei:
aprob liniile strategice ale politicii naionale n domeniul educaiei;
asigur relevana educaiei n raport cu piaa muncii i aprob Cadrul Naional al
Calificrilor ca parte a Cadrului European al Calificrilor;
propune Parlamentului, spre aprobare, bugetul educaiei ca parte a bugetului de stat;
aprob, prin hotrri de guvern, modul de organizare, funcionare, evaluare i control
al serviciilor educaionale i al furnizorilor de educaie;
propune Parlamentului, spre aprobare, nfiinarea, transformarea sau desfiinarea
universitilor publice sau private;
reglementeaz regimul diplomelor i certificatelor de studii recunoscute de ctre
statul romn;
alte atribuii, stabilite prin legislaia sectorial referitoare la educaie i formare.
(5) Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii are ca atribuii principale:
elaborarea strategiilor i politicilor naionale n domeniul educaiei, formrii i
cercetrii;
elaboreaz reglementrile referitoare la organizarea i funcionarea sistemului de
educaie din Romnia;
monitorizeaz, evalueaz i controleaz, direct sau prin organismele abilitate,
funcionarea sistemului educaional i a furnizorilor de educaie;
stabilete mecanismele i metodologiile de validare i recunoatere a rezultatelor
nvrii;
alte atribuii, aa cum apar ele specificate n legislaia sectorial, referitoare la
educaie i formare.
(6) Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale are ca atribuii principale:
elaborarea i gestionarea, mpreun cu Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii, a
Cadrului Naional al Calificrilor, ca parte a Cadrului European al Calificrilor;
19
Formatted: Bullets and Numbering
reglementeaz modul de organizare i funcionare a furnizorilor de formare

profesional;
asigur acreditarea, evaluarea i controlul periodic al furnizorilor de formare
profesional;
alte atribuii, aa cum apar ele specificate n legile sectoriale, referitoare la educaie i
formare.
Art.7 (1) Organizarea i funcionarea nvmntului preuniversitar este reglementat n
Legea nvmntului preuniversitar.
(2) Organizarea i funcionarea nvmntului superior este reglementat n
Legea nvmntului superior.
(3) Organizarea i funcionarea formrii profesionale la nivel teriar este
reglementat n legislaia referitoare la formarea profesional la nivel teriar i la educaia
adulilor.
Art.8 (1) Guvernul stabilete mecanismele i metodologia cadru de recunoatere i
transfer ale rezultatelor nvrii.
(2) n baza prezentei legi, Guvernul Romniei va stabili mecanismele i
metodologia de identificare, validare i certificare a nvrii non-formale i informale, n
vederea adaptrii educaiei la dinamica pieei muncii.
(3) Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii va stabili metodologia de
recunoatere a nvrii non-formale i informale a educatorilor, nvtorilor i
institutorilor din nvmntul preuniversitar i condiiile de certificare a acestora ca
profesori n nvmntul primar - preprimar.
Art.9 (1) Autoritile locale, n parteneriat cu furnizorii de educaie i formare, creeaz
centre comunitare de nvare permanent.
(2) Centrele Comunitare de nvare Permanent (CCIP) furnizeaz servicii de
educaie i formare pentru membrii comunitii locale, pe baza analizei de nevoi
prezentate n rapoarte anuale adresate autoritilor locale.
(3) Finanarea CCIP se face din fonduri publice i private. Toate veniturile
obinute de CCIP rmn la dispoziia acestora.
(4) Metodologia de acreditare, evaluare periodic, organizare i funcionare a
CCIP va fi aprobat prin hotrre de guvern.
Art.10 (1) Guvernul Romniei va nfiina Muzeul Naional a tiinei, cu filiale n fiecare
municipiu reedin de jude.
(2) Muzeul Naional al tiinei are drept scop principal oferirea de experiene de
nvare non-formal i informal, prin prezentarea principalelor realizri ale tiinei i
tehnologiei contemporane.
(3) Finanarea Muzeului Naional al tiinei se face prin bugetele ministerelor
Culturii, Cultelor i Patrimoniului Naional i al Educaiei, Cercetrii i Inovrii.
(4) Metodologia de nfiinare, organizare i funcionare a Muzeului Naional al
tiinei se stabilete prin hotrre de guvern, n termen de maximum 12 luni de la
promulgarea prezentei legi.
20
Art.11 (1) n termen de maxim 12 luni de la promulgarea prezentei legi, un post public
de televiziune i un post public de radio vor fi dedicate exclusiv educaiei. Ministerul
Educaiei i Cercetrii, Societatea Romn de Radiodifuziune (SRR) i Societatea
Romn de Televiziune (SRTV) vor colabora pentru stabilirea grilei de programe ale
acestor posturi.
(2) Guvernul va finana, prin programe speciale, emisiunile educative din media
privat.
Art.12 (1) Guvernul va deschide un cont bancar pentru educaia permanent, n valoare
de 500 EUR pentru fiecare nou-nscut din Romnia.
(2) Contul va putea fi utilizat de ctre titular numai dup finalizarea
nvmntului obligatoriu, n scopuri strict educaionale, pentru categoriile de cheltuieli
prevzute prin hotrre de guvern.
(3) Prinii sau tutorii legali pot depune n contul de educaie permanent o sum
total de pn la 500 EUR/an. Aceast sum va fi scutit de impozit.
(4) Folosirea acestui cont n alte scopuri dect cele educaionale este considerat
infraciune i se pedepsete conform legii.
Art.13 (1) Fiecare instituie public este obligat s utilizeze minimum 2% din bugetul
propriu pentru formarea profesional a angajailor, n funcie de nevoile instituiei.
(2) Societile comerciale sunt scutite de impozitarea profitului investit n
formarea profesional a angajailor, n limita a maximum 5% din valoarea acestuia.
Art.14 (1) Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii, mpreun cu Ministerul Muncii,
Familiei i Proteciei Sociale elaboreaz un set de indicatori statistici pentru
monitorizarea, analiza i prognoza activitilor de educaie permanent.
(2) Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii, mpreun cu Ministerul Muncii,
Familiei i Proteciei Sociale public anual Catalogul furnizorilor de educaie acreditai
din Romnia.
Art.15 Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii mpreun cu Ministerul Muncii,
Familiei i Proteciei Sociale nainteaz Parlamentului un raport comun privind starea
educaiei permanente n Romnia i msurile pe care se angajeaz s le ntreprind pentru
optimizarea acesteia.
Rolul Statului
(administratiei publice centrale si locale)
in educatie
Statul are obligatia de-a asigura existenta (si), functionarea si imbunatatirea
mijloacelor( structurale/ parghiilor ) de auto-reglare a sistemului educativ
(competenta asupra auto-reglajului) - MEC asigura posibilitatea educabililor
(elevi/studenti) de a alege furnizorii de educatie/programele de studii/cursurile/
traseele curriculare ce corespund cu domeniile lor( sau a reprezentatilor legitimi ai
acestora) de interes, exceptie facand core- curricula si curricula pentru
antreprenoriat care sunt obligatorii. Elevii vor putea urma in afara
21
programelor/cursurilor obligatorii si programe/cursuri avansate, activitati /studii

practice sau programe/ cursuri/trasee individualizate ce vor fi recunoscute in foaia
lor matricola. Statul are obligatia de a asigura mijoacele tehnice de instruire
motivationala prin realizarea cadrului de efectuare a jumatate din orele de curs in
afara salilor de clasa (muzee, grdini zoologice, monumente istorice, institute de
cercetri aplicate, biblioteci interactive, rezervaii naturale)
Statul are obligatia de a asigura existenta si functionarea mecanismelor ce
permit promovarea valorilor si eliminarea non-valorilor (autoreglarea
competentelor) Daca, in urma unor evaluari efectuate, se constata ca nu au fost
luate din culpa - de catre o anumita administratie din educatie - unele masuri care
se impuneau , atunci - la sesizarea organizatiilor profesionale de profil - se va
trece la analizarea aprofundata a activitatii acelei administratii, eventual cu
sprijinul organelor de ancheta. Eventualele posturi disponibilizate prin eliberarea
din functie a persoanelor responsabile pentru deficientele constatate in cadrul
anchetei, vor fi ocupate prin concurs( concursuri bazate in esenta pe selectie de
oferte in competitie), in conformitate cu reglementarile privind evaluarea
competentei si asigurarea calitatii educatiei. Statul are obligatia de a promova prin
educatie : cultura, cercetarea tiinific, inventivitatea, fora de lucru nalt
calificat, dorina de a crea ceva peren, valorile unei societi democratice de tip
occidental i urban, bazate pe mbinarea armonioas ntre libertatea i
bunstarea individului cu cele ale comunitii, pe producia de calitate, pe
schimburi de bunuri sau idei i pe deschiderea spre lumea ntreag
Statul are obligatia de a asigura existenta si functionarea instrumentelor care sa
produca responsabilizarea persoanelor implicate in asigurarea calitatii
educatiei (responsabilitatea calitatii) - Este obligatia organelor administratiei
publice locale (primarii, consilii, etc.) de-a asigura educatia de baza pentru toti
copiii si de-a se asigura ca educatia este posibila pentru toti copiii de varsta
scolara. Aceasta inseamna pentru elevi gratuitatea manualelor si a auxiliarelor
curriculare, a scolarizarii, a materialelor scolare si a transportului la distante de
peste 5 km (costurile respective urmand a fi acoperite de administratia publica
locala).
Statul are obligatia de-a dezvolta si pune in practica instrumentele necesare asigurarii
functionarii indicatorilor si mecanismelor de responsabilizare (calitatea
responsabilitatii) - Educatia adultilor pentru reangajare in alta profesie se va face
prin colaborarea dintre MEC si Ministerul Muncii, utilizand furnizorii de educatie
existenti, sau dezvoltand cadrul de manifestare necesar pentru alti furnizori de
educatie. Ministerului Muncii ii revine sarcina organizarii acesteia. Unitatile de
educatie vor face publice rezultatele evaluarilor manageriale, cercetarile
performante si alte informatii cheie. Informarea publica este destinata oferirii de
informatii cat mai exacte educabililor in efortul lor de a alege unitatea si
programele de educatie corespunzatoare dorintei lor. Incalcarea acestui principiu
sau falsificarea rezultatelor pot duce la anchete penale cu rezultate in schimbarea
22
administratiei si alte consecinte legale. Pentru a obtine fonduri guvernamentale

universitatile publice sau private trebuie sa stabileasca politica de burse de
performanta academica, sa angajeze profesori cu diplome si rezultate de renume
international, sa invite ca profesori vizitatori castigatori a Premiului Nobel.
Universitatile ce indeplinesc aceste cerinte pot creste cota de studenti la admitere
Universitatile publice cu grad inalt de performanta pot fi lasate libere de aceste
restrictii de catre MEC
Statul are obligatia de a crea mecanismele care sa permita perfectionarea
personalului din sistemul educativ pana la nivelul best practices
(responsabilizarea deschiderii) - Administratia educatiei va urmari urmatoarele
obiective:1) gradele didactice nationale feedback-ul planificarilor la nivelul
scolilor;2) dezvoltarea centrelor de educatie, formare profesionala si a stafului in
educatie;3) furnizarea de servicii de monitorizare a rezultatelor din educatie
utilizand cercetari si parteneriate externe si anticipand viitoarele nevoi; 4) centre
de informare pentru educatie; 5) centre de educatie internationala si schimburi
internationale.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanisme care sa determine o
responsabilitate auto-asumata a personalului implicat (deschiderea
responsabilitatii) - Policy review cu expertiza internationala angajat de parlament
sub sesizarea ARACIP, organism independent de MEC sau a oricarui alt organism
acreditat de evaluare externa a calitatii furnizorilor de educatie si a mecanismelor
societatii civile
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de feedback necesare cheltuirii
corecte si dezvoltarii resurselor (responsabilizarea resurselor) -De patru ori pe
an MEC va asigura auditarea externa a cheltuirii banului public in unitatile de
educatie pe criteriile conformitatii cu planurile de dezvoltare locale, cu nevoile
curente si cu derularea activitatilor in mod performant. In urma acestor auditari si
in functie de rezultatele concrete, respectand codul de deontologie profesionala,
reglementarile de calitate in educatie si in managementul educativ se vor putea
face corectiile necesare atat la nivelul miscarii de personal prin demitere, cat si in
directia programelor si activitatilor finantate. In cazul unor abuzuri facute de catre
comisia de audit sau de catre MEC cu ajutorul organizatiilor profesionale cazurile
vor fi inaintate Parlamentului, Parchetului General sau altor organe abilitate dupa
caz.
Statul are obligatia de a dezvolta structurile si mecanismele necesare
responsabilizarii educatiei (resursele responsabilitatii) - Raspunderea asupra
calitatii functionarii MEC care revine unor mecanisme (parlament, ARACIP,
organism independent de MEC), mecanisme ale societatii civile. Aceste
mecanisme pot incepe auditarea MEC in urma reactiilor societatii civile, a
parintilor, ONG-urilor, presei sau se poate auto-sesiza. In cazul in care
componentii structurii de gestiune a educatiei din cadrul MEC sau a ISJ23
urilor/DRE- Departamentelor regionale pentru educatie) au obtinut rezultate

negative vis-a vis de activitatea lor, gradul de pregatire profesionala, sau abuzuri
in functie, atunci acestia vor fi eliberati din functie, posturile lor intrand in
concurs de competente.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de feedback care sa impiedice si
sa elimine abuzurile (responsabilitatea autoreglarii) - Sprijinul individual pentru
invatare a elevilor trebuie bine pregatit si curricula nationala va contine
metodologii pentru acest scop. Educatia copiilor cu nevoi speciale este integrata
in educatia obisnuita pe cat posibil. Vor exista de asemenea centre specializate si
programe specializate de educatie pentru cazurile copiilor cu dotare intelectuala
exceptional de inalta sau cu handicapuri de invatare ce nu le permit integrarea in
invatamantul obisnuit.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele care sa creeze feedback cu
familia, comunitatea locala, organizatiile de elevi, organizatiile profesionale
(autoreglarea responsabilitatii) - Familiile elevilor, organizatiile profesionale,
elevii si studentii, membri ai comunitatii locale /parti interesate vor fi parti
componente in toate structurile de evaluare si decizie interne ale unitatilor de
invatamant de toate gradele. MEC are obligatia de a colecta opiniile parintilor,
elevilor, profesorilor in privinta modului in care functioneaza educatia in cadrul
Programului de Supraveghere Nationala. Aceste opinii sunt obligatoriu facute
publice pe net de catre MEC.
Statul are obligatia de a dezvolta retelele de colaborare care sa asigure
modernizarea educatiei (calitatea deschiderii)- Parlamentul decide asupra
principiilor generale ale politicilor educationale si asupra legislatiei necesare.
Implementarea este facuta de MEC care supervizeaza toata educatia si trainingul
profesional ce se face pe bani publici.Sectorul administrativ acoperit de MEC
beneficiaza de 14% din fondurile bugetare nationale. MEC garanteaza cetatenilor
oportunitatea dezvoltarii personale prin educatie si cultura si asigura cele necesare
pe piata fortei de munca, cooperarea internationala si viata culturala a Romaniei.
Partenerii sai principali sunt Ministerul de Externe, Ministerul Muncii, Ministerul
Sanatatii , si Ministerul Industriilor.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele care sa asigure competitia interna
pentru calitate (deschiderea asupra calitatii) - MEC solicita anual evaluari
externe a pozitiei, rolului si scopurilor activitatilor pe care le conduce in mediul
de operare a schimbarilor si pe baza acestor evaluari propune masurile de
adaptare-modernizare a educatiei. Evaluarea se bazeaza pe Programul National de
Dezvoltare Sustenabila, pe raportarile asupra productivitatii, pe conditiile
materiale, pe evaluarea situatiei curente. Raportarile vor fi insotite de recomandari
in urmatoarele directii: asigurarea calitatii, dezvoltarii de abilitati si competentei
in educatie, nevoile speciale, dezvoltarea vocationala si educatia universitara fiind
24
tratate ca un intreg considerandu-se nevoile speciale si abilitatile si competentele

ce trebuie dezvoltate pentru educatia personala si pentru piata muncii.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de promovare (calitatea
resurselor) - Finantarea scolilor liceale, vocationale, politehnice, universitati va fi
intrerupta in clipa in care fondurile vor fi irosite fara a se vedea performanta
ceruta.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele si resursele necesare cresterii
permanente a calitatii resurselor si proceselor (resurse de calitate) - MEC
pregateste reglementari si decizii, creaza cadrul de cooperare europeana in
domeniul educatiei, creaza granturi pentru institutiile publice si sprijina
organizatiile educationale private si consiliile munincipale.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele si codurile necesare dezvoltarii
calitative a mecanismelor de autoreglare (calitatea autoreglarii) - Educatia
pentru responsabilitatea globala: sociala, de dezvoltare personala si de protectie a
mediului va constitui programul prioritar al statului
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de piata ale calitatii (autoreglarea
calitatii) Pentru dezvoltarea calitatii in educatie orice forma de lucru se va
realiza pe baza de contract pe verticala si orizontala in functie de indicatorii de
performanta la toate nivelurile de decizie. Educatia adultilor se face prin
mecanisme de furnizare-ofertare de educatie pe piata libera si va fi dependenta de
nevoile de instruire solicitate de piata. Educatia adultilor poate oferi cursuri
interesante si pentru studenti, in cazul unui parteneriat cu facultatea creditele
obtinute pot fi transferate. Educatia adultilor care duce la o forma de calificare
este sustinuta financiar partial sau total de catre stat
Statul are obligatia de a asigura deschiderea asupra resurselor de orice fel prin
mecanisme descentralizate (deschiderea asupra resurselor) - Educatia pentru
responsabilitatea globala: sociala, de dezvoltare personala si de protectie a
mediului va constitui programul prioritar al statului. Angajarea sociala si de
mediu la toate nivelurile de educatie se va realiza prin exemple si actiuni directe,
analiza indicatorilor, masuratori practice si evaluari calitative. Analiza evaluativa
se va face pe: integrarea inovarii, integrarea pe piata muncii, integrarea socioecologica, integrarea in dezbaterile sociale asupra politicilor publice si deciziilor
publice, integrarea in operatiile de mediu.
Statul are obligatia de a dezvolta sistemul de norme care permita autonomia
deciziei locale (resursele de deschidere) (autoreglarea resurselor) - Educatia
antreprenoriala cu curricula locala va depinde de conditiile locale, atitudine,
importanta data educatiei antreprenoriale, cunostinte si resurse. Educatia
antreprenoriala va fi evaluata in functie de elementele de baza din curricula
nucleu. Trainingul profesorilor este obligatoriu. Acesta cuprinde curricula nucleu,
25
educatia antreprenoriala si psiho-pedagogia excelentei. Educatia continua trebuie

motivata salarial. Educatia antreprenoriala trebuie legata de proiectele de
dezvoltare nationale, judetene sau locale. In acelasi timp educatia antreprenoriala
trebuie sa contina cunostinte si sa vizeze competente privind dezvoltarea
personala si gestiunea propriei vieti- in familie/in grupul social restrans, in
comunitate si in societate in general/ , pe piata muncii si business. Educatia
antreprenoriala va fi centrata pe elev si se vor folosi metode specifice si stiluri de
predare specifice. Educatia antreprenoriala va fi finantata de catre autoritatile
locale.
Statul are obligatia de a incuraja si dezvolta mecanismele deontologice
(deschiderea asupra autoreglarii) MEC are obligatia de a face o raportare
anuala privind starea natiunii la capitolul educatie. Aceasta raportare trebuie sa
citeze raportarile internationala facute, sa faca o analiza a obiectivelor propuse si
masura in care acestea au fost atinse, sa arate care vor fi obiectivele cheie pe anul
urmator si de ce. Raportarea anuala va lua in consideratie feedback-ul pietei
asupra gestionarii educatiei. De patru ori pe an, in functie de acest feedback MEC
va evalua modul in care administratia in subordine si functionarii din MEC au dus
la indeplinire sarcinile fixate si va face corectiile necesare atat la capitolul
personal angajat, cat si la capitolele buget si programe.
Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de network profesional intern si
international (autoreglarea deschiderii) - Reforma curriculei trebuie centrata pe
dezvoltarea profesionala a profesorilor, pe realizarea curriculei locale in educatie
antreprenoriala si pe dezvoltarea de componente nucleu de curricula
antreprenoriala care sa poata fi transferate altor scoli
Statul are obligatia de a dezvolta sistemul de credite transferabile si
recunoastere a competentelor (resursele de autoreglare) - MEC va asigura un
sistem de educatie formala, informala si nonformala deschis si flexibil incepand
cu educatia obligatorie, continuand cu educatia complementara si cu educatia
continua. Educatia va fi adaptata nevoilor personale sau specifice de educatie.
Profesorii vor fi antrenati obligatoriu pentru practicarea acestor forme de educatie.
Statul are obligatia de a dezvolta piata libera si competitia performantelor in
educatie, in special in institutiile de invatamant superior, stimuland
dezvoltarea si aplicarea de programe brain regain (autoreglarea resurselor) Educatia universitara este de doua feluri: universitati si politehnici. Universitatile
reprezinta o conexiune intre predare si cercetare atat pentru profesori cat si pentru
studenti din programele de masterat si doctorat. Politehnicile vor furniza educatie
legata direct de sectorul productiv fiind furnizoare de masterate si doctorate pe
cercetari aplicative practic. Diplomele universitatilor top 100 din orice top mondial
sunt recunoscute, iar absolventii acestora pot preda in institutiile de invatamant
superior publice sau private din Romania. Institutiile de invatamant superior au
autonomie in alegerea curriculei si in angajarea de personal. Institutiile de
invatamant superior vor fi finantate de catre stat si vor acorda burse de merit si
26
burse sociale. Universitatile si politehnicile vor practica sistemul creditelor

transferabile, studentii putand lua credite de la alte cursuri din alte universitati.
MEC creaza in institut pentru leadership in educatie in colaborare cu universitatile si
centrele de formare specifica, pune in aplicatie legea 17/2007 pentru crearea CNID
cu rolul de crestere a expertizei profesionale si creaza un Centru de Mobilitate
Internationala care sa permita amplificarea programului de formare de experti si
brain regain
23) Statul are raspunderea de a asigura calitatea competentei furnizorilor de
educatie (calitatea competentei) - La toate nivelele scolare profesorii vor avea
calificare inalta si motivatie profesionala. Aceasta cere masterate si practica
profesionala. Universitatile vor selecta pe cei mai motivati si mai talentati aplicanti.
Profesorii vor lucra independent si vor avea o puternica autonomie de lucru la clasa.
Autoevaluarea furnizorilor de educatie, evaluarile studentilor si evaluarile externe
vor fi clarificate si intarite pentru a corespunde criteriilor calitatii in educatie.
Standardele de performanta sunt privite ca o resursa de instruire si evaluare.
Profesorii pot folosi aceste standarde pentru evaluarea si raportarea progresului;
identificarea elevilor ce pot beneficia de interventii specifice; dezvoltarea de profile
de grup capabile sa ia decizii in sprijinirea reciproca; discutiile cu parintii privind
performantele elevilor; informarea profesionala si dezvoltarea de activitati;
identificarea setului de obiective ale scolii, clasei, programului;oferirea de modele
pentru modelarea performantei
24) Statul are competenta de a asigura deschiderea sistemului educational prin
politici educative (competenta deschiderii) - Evaluarea si autoevaluarea scolilor si
elevilor sunt incurajate cu scopul de a produce informatii utile atat scolilor cat si
elevilor/parintilor. Nu sunt practicate teste nationale ,inspectii scolare, sau topuri
intre scoli. Evaluarile se fac in functie de directiile de dezvoltare eficienta a
programelor de dezvoltare institutionala si personala specifice fiecarei scoli. Se
favorizeaza educarea intregii populatii la standarde internationale. In acest scop
evaluarile sunt utilizate pentru crearea de politici educationale specifice
25) Statul are obligatia de a asigura fluxurile de perfectionare externa si
modernizarea didactica pentru managementul invatarii (deschiderea
competentei) - Organizarea muncii scolare se bazeaza pe conceptia invatarii
centrate pe procese - pe activitatea elevului, interactia cu profesorul, cu alti elevi
sau cu mediul. Calitatea de buni cetateni urmarita de educatie cuprinde nu doar
cunostinte acumulate ci si responsabilitati legate de sanatatea populatie si a
mediului natural, siguranta generala si participarea activa la problemele cetatii.
Programele scolare destinate citirii in scoala si dezvoltarii creativitatii vor fi
aplicate incepand de la gradinita. La intrarea in scoala copiii trebuie sa fie
pregatiti pentru a invata si pentru a antrena/ dezvolta propriile abilitati.
26) Statul are obligatia de a asigura gestionarea competenta a resurselor
materiale prin orientarea spre programe concrete (competenta resurselor) Interactiunea si parteneriatele sunt urmarite la toate nivelele de activitate. Pentru
27
dezvoltarea scolilor se creaza cardul de cooperare intre diferite nivele de

administratie si furnizori de resurse si alti actori educationali. Autoritatile in
educatie vor lucra in cooperare cu scolile si organizatiile de conducere ale scolilor
dandu-le sprijin pentru activitatile de dezvoltare.
Necesitatile de alfabetizare functionala impuse de societatea bazata pe cunoastere
conduc la programe educative atat pentru copii cat si pentru adulti. Programele de
invatare a scrierii si citirii corecte in limba romana, de cunoastere a traditiilor si
specificului comunitatilor/ regiunilor romanesti sunt unele dintre programele de
baza pentru emigrantii ce doresc sa se integreze pe piata de munca a Romaniei.
27) Statul are obligatia asigurarii resurselor de specialisti si formatori de
formatori (resurse de competenta) - Telul MEC este de a face Romania unul dintre
cele mai bune locuri in lume pentru stiinta, cercetare si inovare, dar este de
asemenea in responsabilitatea MEC dezvoltarea, finantarea si performanta in
educatia universitara atat in predare cat si in cercetare si educatie continua.
Strategia educatiei rurale asigura echitatea accesului elevilor, parintilor si
profesorilor la programele si serviciile educationale indiferent de locul in care
locuiesc. Strategia de distribuire a educatiei permite educarea copiilor prin mijloace
online, corespondenta si modele hibride de lucru in clasa si invatare distribuita.
Retelele de scoli si alti furnizori de educatie pot furniza programe de educatie
accesibile si recunoscute de alte scoli si transferabile in foaia matricola a elevilor.
28) Statul are raspunderea asigurarii nivelului de competenta necesar unei
educatii de buna calitate (responsabilitatea competentei) - MEC are
responsabilitatea de a promova binele, siguranta, protectia si grija pentru copii si
tineri, incluzand politicile de servicii sociale pentru copii. Sistemul educational este
flexibil, iar administrarea sa este bazata pe delegare si sprijin. Componentele
centralizate sunt conduse prin reglementari si core curricula. Munincipalitatile sunt
responsabile cu organizarea educatiei si implementarea scopurilor sale. Scolile si
profesorii au o foarte mare autonomie in procurarea si alegerea resurselor de
educatie si a continuturilor. MEC va urmari continua imbunatatire a colaborarii si
cooperarii cu alte ministere, agentii si organizatii,si cresterea conexiunii dintre
comunitatea locala si scoala in vederea cresterea capacitatilor de construire si
integrare a serviciilor educative. Pentru a imbunatati sansa promovarii profesionale
MEC va genera si achizitiona programele de alfabetizare functionala, in core
curricula, care sa permita adecvarea la nevoile generale ale pietei muncii. Curricula
de specializare si dezvoltare de abilitati va fi la dispozitia scolii si va depinde de
programele judetene de dezvoltare, de programele locale de dezvoltare, de traseul
individual de educare al fiecarui copil.
29) Statul are raspunderea asupra corelarii educatiei cu programele de
dezvoltare nationala (competenta responsabilitatii) - Educatia adultilor pentru
reangajare in alta profesie se va face prin colaborarea dintre MEC si Ministerul
Muncii utilizand furnizorii de educatie existenti, sau dezvoltand cadrul de
manifestare pentru alti furnizori de educatie. Ministerului Muncii ii revine sarcina
organizarii acesteia. Cetatenii bine educati au o mai mare capacitate de a face fata
28
la cerintele economiei moderne, de a deveni mai productivi si mai participativi la

problemele cetatenesti. Asigurarea ca toti elevii de liceu au fost inclusi in
programele de dezvoltare de cariera si de explorare de cariera; practicarea
programelor de practica pentru imbunatatirea abilitatilor de integrare pe piata
muncii; ofertarea de programe de training profesional elevilor de liceu care doresc
sa se angajeze imediat dupa absolvirea liceului. CNID va evalua si va masura
procentajul copiilor cu rezultate evident peste media statistica cu doua deviatii
standard in abilitatile de scriere-comunicare si calcul-modelare. Tinand seama de
aceste rezultate CNID va proiecta curricule si programe specializate care sa
corespunda nevoilor de invatare ale copilor cu nevoi speciale de educatie.
Pregatirea acestor copii trebuie sa le permita acomodarea si integrarea pe piata
muncii in functie de nivelul lor de abilitate.
30) Statul are competenta asigurarii calitatii in educatie prin respectarea
standardelor de calitate (competenta calitatii) - MEC are drept responsabilitate
cresterea promovabilitatii bazata pe calitatea educatiei pana la varsta intrarii pe
piata muncii adulte. Nivelul controlului normativ va fi redus si evaluarile vor fi
facute in principal calitativ. MEC colecteaza anual opiniile de la parinti, elevi,
profesori in privinta educarii, dezvoltarii personale si sociale si a sanatatii. In cadrul
supravegherii anuale a satisfactiei educabilii sunt in mod obligatoriu intrebati: esti
satisfacut de modul in care scoala te pregateste pentru angajarea viitoare? si esti
satisfacut de ceea ce face scoala pentru avansarea ta in urmatoarea forma de
educatie? consideri ca scoala te-a pregatit SI pentru viata familiala, in grupul de
prieteni( social restrans) sau pentru viata in comunitatea in care vrei sa traiesti?.
Rezultat satisfacator este raspunsul tot timpul, sau in cea mai mare parte din
timp. Toate unitatile de educatie publice raporteaza anual gradul de indeplinire a
contractului de educatie facut cu administratia MEC pentru imbunatatirea
performantelor elevilor sau studentilor. Toate unitatile de invatamant planifica
activitatile de perfectionare profesori si programele educative pe care le vor
dezvolta in cursul anului urmator. MEC are obligatia sa pregateasca si sa faca
public un Contract Anual de Realizare. Scopul acestui contract este de a atrage
atentia (inspectoratelor)/ Departamentelor Regionale pentru Educatie si de a
distribui resursele necesare imbunatatirii educatiei scolare; de a detalia scopurile
specifice ce trebuie atinse pentru a imbunatati educatia elevilor, de a comunica
aceste eforturi audientei. Fiecare scoala identifica pe baza acestui contract ceea ce
trebuie imbunatatit bazandu-se pe nevoile specifice de educatie ale zonei. Scolile
dezvolta scopuri, obiective si tinte pentru directiile ce trebuie imbunatatite. In
fiecare an scolile vor raporta reusitele pe baza contractului. In cazul in care
(inspectoratul)/ Departamentul regional prin oficiile locale- nu a realizat tintele
contractului i se cere sa conceapa o strategie pentru urmatorul an, sau se trece la
masurile de corectie prin inbunatatirea profesionala a activitatilor (inspectoratului)
DRE, eventual eliberarea din functie a celor responsabili de esec.Bottom of Form
Modulul V
29
NVAREA LA VRSTA ADULT: SPECIFIC, PUNCTE TARI, PUNCTE

SLABE, EXIGENE, EXPECTANE
Concepte de baz i cuvinte cheie: centrare pe competene, competene
profesionale
Bibliografie:
Isac, I., (2000), n cutarea modelului paideic, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca
Kidd, J.R., (1981), (trad.), Cum nva adulii, EDP, Bucureti
Instruirea adulilor prin predare nu este neaprat ca predarea la copii sau adolesceni n
licee, sau la studeni n universiti.Acolo unde exist diferene, trebuie s le controlm.
Cum i De Ce, sau Ce trebuie extins, predrii la studeni n coal sau n context
academic i prin ce sunt diferite de instruirea adulilor? Care este natura special a
profesionitilor ce instruiesc adulii?
Exist bineneles multe diferene ntre aceste dou grupuri de nvare:
- Studenii dintr-o coal sau universitate sunt (n general) tineri i posed
slabe cunotine i scurt experienp de via (chiar dac ei pretind altceva!). De fapt, ei
nu au nici experien profesional, nici referine ce pot fi comparate cu cele dobndite de
profesor. Chiar dac profesorii intenioneaz s aplice metode i tehnici de nvare
moderne i atractive, acest fapt duce la multe constrngeri la predare.
- Pe de alt parte, profesionitii aduli n contextul instruirii sau reinstruirii
sunt mai n vrst, cu experien de via i cu mai mult sau mai puin experien
profesional. Cnd se gndesc i se instruiesc pentru a-i mbogi cunotinele
profesionale i ndemnarea, ei au n mod automat reminiscene care le vin n minte.Ei
pot compara critic ceea ce cred cu ceea ce cunosc sau au experimentat deja n viaa
profesional. Cnd li se cere opinia despre experienele anterioare de instruire date ntrun context academic, executanii sau profesionitii i manifest des dezacordul.Ei spun
c cursul a fost mult prea teoretic, departe de ocupaia lor i de experiena de zi cu zi i
nu-I ajut s-i rezolve mai bine problemele cu care se confrunt.
" NVAREA ADULILOR VERSUS NVAREA COPIILOR

Cercettorii au studiat diferenele modului n care oamenii nva ncepnd cu anii 1920.
Dei adulii i copii mpart anumite similitudini, ei difer n preferinele de a nva,
necesitile i rspunsul la diverse elemente ale procesului de nvare.
- Adulii doresc s tie beneficiul a ceea ce nva. Ei cer adesea i doresc s li se
spun care sunt valoarea adugat i rezultatele proprii nainte de a li se prezenta
concepte i idei. Ei doresc s vad cum se regsete ceea ce nva n lumea real.Pe de
alt parte, copii pot accepta o s-mi trebuiasc odat ca motiv n a asculta.
- adulii se ateapt s participe la nvare. Adesea, ei pot lega cunotinele
anterioare i experiena de coninutul programului i cu referire la ceea ce deja tiu. n
timp ce copii au experien de via limitat, ei depind mai mult de cunotinele i
ndrumarea profesorilor.
30
- adulii sunt motivai de nevoi intrinsece sau dorine. n general, cursanii aduli
particip la programe de instruire deoarece ei voi sau au nevoie de coninut informaional
pentru a-i exercita meseria sau a se dezvolta personal. Copiii urmresc deoarece ei sunt
ndrumai de alii.
- instruirea adulilor este n mod normal bazat pe competen. n general,
programele de instruire ajut adulii s-i exercite mai bine meseria. nvarea copiilor
tinde s fie de scurt durat, cu un ctig imediat, orientat pe trecerea unui test.
- mediile de instruire a adulilor sunt variate. Depinznd de program, coninut,
activiti planificate i instructor, configuraia slii adesea difer. Mediile de instruire ale
copiilor tind s fie rnduri de birouri cu faa la profesor care lectureaz, cu mici
diferene
A fi efectiv instructor implic nelegerea a cum nva adulii mai bine.

Comparati cu copii sau adolescenii, adulii au nevoi speciale i cereri ca i cursani.
n ciuda adevrului aparent, nvarea adulilor este un domeniu relativ nou de studiu.
Domeniul nvrii adulilor a fost abordat pentru prima dat de Malcom Knowles. El a
identificat urmtoarele caracteristici:
Adulii sunt independeni i motivai. Ei nu au nevoie s fie ndrumai. Profesorii

lor trebuie s implice n mod activ participanii aduli n procesul de nvare i s
fie facilitatori pentru ei. n mod specific, ei trebuie s neleag ce anume ateapt
cursanii i s-I lase s lucreze la proiecte care reflect interesul lor. Ar trebui s
permit participanilor s-i asume responsabiliti de prezentare i conducere a
grupului. Trebuie s fie siguri c acioneaz ca facilitatori, orientnd participanii
ctre propriile cunotine dect s le furnizeze argumente. n final, ei trebuie s
arate participanilor modul n care cursul i ajut s-i ating obiectivele (ex. Fia
obiectivelor personale).
Adulii au acumulat o baz de cunotine i experiene de via n care sunt
incluse activiti legate de munc, responsabiliti familiale i colarizarea
anterioar. Eu au nevoie s lege nvarea de aceast baz de
cunotine/experiene. Pentru a-i ajuta n acest sens formatorii trebuie s
extrag din experiena i cunotinele participanilor pe cele relevante pentru
tema propus. Ei trebuie s relaioneze teoriile i conceptele cu participanii i s
recunoasc valoarea experienei acestora pentru nvare.
Adulii sunt orientai ctre scop. Cnd se nscriu la un curs ei tiu ce obiective vor
s ating. Prin urmare ei apreciaz un program de instruire care e bine organizat i
are elemente clar definite. Formatorii trebuie s le arate participanilor cum i va
31
ajuta acest curs pentru atingerea obiectivelor proprii. Clarificarea scopurilor i

obiectivelor trebuie fcut nc de la nceputul cursului.
Adulii caut relevana. Eu trebuie s vad motivul pentru care trebuie s nvee
ceva. Ceea ce nva trebuie s fie aplicabil la serviciu sau n alte sarcini i
responsabiliti i s aib valoare pentru ei. Prin urmare, formatorii trebuie s
identifice obiectivele participanilor aduli nainte de nceperea cursului. Aceasta
nseamn c teoriile i conceptele trebuie legate de ceva familiar participanilor.
Aceast necesitate poate fi ndeplinit lsnd participanii s aleag proiecte care
reflect propriile lor interese.
Adulii sunt practice concentrndu-se pe acele aspecte ale unei lecii care le sunt
cele mai folositoare la locul lor de munc. Ei pot s nu fie interesai de cunotine
doar de dragul cunotinelor. Formatorii trebuie s le comunice n mod explicit
participanilor cum le va folosi aceast lecie la locul lor de munc.
Ca toi care nva, adulii au nevoie de respect. Formatorii trebuie s aprecieze
abundena de experiene pe care o aduc participanii aduli n clas. Acetia
trebuie tratai ca egali n experiene i cunotine i trebuie s li se permit s-i
exprime opiniile n mod liber n clas..
Citndu-l pe Robert W. Lucas, vrem s v propunem cele apte principii pentru
pregtire/instruirea adulilor ce rezult n mod direct din acele diferene dintre
pregtirea adulilor i cea a copiilor (la care adugm un principiu elaborat de noi).
- Legai instruirea de locul de munc
- Facei ca ntreg programul s fie
DISTRACTIV!
- Tratai-i pe cursani ca aduli!
- Apreciai cunotinele i experiena
participantului.
- Implicai participani n activiti.

- Pstrai o atitudine flexibil i adaptabil
- Creai un mediu ambiant motivaional i
funcional
Concentrai-v
pe
prioritile
A.S.K.(Atitudini, Deprinderi, Cunotine)
legate de competenele dorite.
Modulul VI
TRASEE PERSONALE DE DEZVOLTARE PERSONAL I PROFESIONAL.
MOTIVATIA SI IMPORTANTA IN CARIERA
Concepte de baz i cuvinte cheie: obiective de dezvoltare, traseu profesional,
traseu personal
Bibliografie:
Plosca, M., Moi, A., (2001), Consiliere privind cariera, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
Scli, N., (1997), Politica cultural i politica educaional la noi i n lume, ANUP,
Bucureti
Daca din procesele cognitive omul reuseste sa diferentieze, sa identifice, sa interpreteze,
sa inteleaga si sa explice ceea ce se afla si se intampla in jural sau, prin procesele de
32
energizare, potentare si directionare el devine capabil sa ia o anumita atitudine si sa

exprime activ si selectiv prin comportamente specifice. In categoria acestor procese
includem: motivatia si afectivitatea.
Motivatia. Prin termenul de motivatie se desemneaza un intregansamblu de entitati
psihice care reflecta oscilatiile, disonantele si deficitele care apar in cadrul diferitelor
componente ale sistemului personalitatii, determinand subiectul sa actioneze in directia
inlaturarii lor si restabilirii echilibrului. Luata global, motivatia reprezinta, forta motrice
interna a comportamentului si activitatii, conferindu-ne caracterul de fiinte active si
relativ autonome.
Orice act comportamental integrat are o anumita baza motivationala, iar motivatia devine
o lege generala de organizare a comportamentului.
Elementul central al structurii motivationale este trebuinta. Aceasta exprima nevoia
puternic consolidata de ceva anume: hrana, apa, aer. odihna, informatie. Nesatisfacerea
indelungata a unei trebuinte duce la perturbari majore ale echilibrului pshicial
personalitatii. De aceea, trebuintele, prin actualizare, se impart in doua grupe mari:
primare sau innascute (aici intrand trebuintele biologice si fiziologice) si secundare sau
dobandite (aici intrand trebuintele de cunoastere, estetice, religiosaesau morale).
Piramida Lui Maslow

Luand drept criteriu urgenta si ordinea de satisfacere, Abraham Maslow a construit
piramida trebuinteleor , larg acceptata in psihologie. In forma ei finala, piramida
cuprinde 8 clase, care in ordine de sus in jos sunt urmatoarele:
33
1. Trebuinte biologice
2. Trebuinte de securitate
3. Trebuinte de afiliere sociala
4. Trebuintele Eului
5. Trebuinte de autorealizare
6. Trebuinte de cunoastere
7. Trebuinte estetice
8. Trebuinte de concordanta
Din analiza acestei piramide se degaja urmatoarele aspecte si relatii:
A. O trebuinta este cu atat mai improbabila, cu cat este mai continuu satisfacuta
B. O trebuinta nu apare ca motiv decat daca cea anterioara ei a fost satisfacuta
C. Efectul perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinte este cu atat mai mare, cu
cat trebuinta respectiva se situeaza mai aproape de baza piramidei
D. Activarea si satisfacerea trebuintelor se subordoneaza legii alternantei: o trebuinta o
data satisfacuta se retrage lasand locul alteia.
Pe langa trebuinte, in alcatuirea sferei motivationale a omului intra alte doua
comportamente: interesele si idealurile. Interesele realizeaza legatura noastra selectiva si
relativ stabila cu diferite aspecte ale realitatii si domenii de activitate. Idealurile
reprezinta forta de proiectie si propulsie a etaloanelor si modelelor de devenire a propriei
personalitati.
Dupa efectul in timp pe care il are satisfacerea lor, trebuintele pot fi impartite in pozitive,
care contribuie la mentinerea echilibrului personalitatii sau la stimularea si mentinerea
proceselor de dezvoltare si negative, care determina degradari si tulburari serioase ale
tabloului psihocomportamental (ex. trebuinte de alcool, trebuinte de droguri).
Raportata la performanta activitatii, motivatia pune in evidenta o anumita intensitate
optima: optimum motivational. In principiu activitatile usoare si mai putin atragatoare
prin continutul lor reclama o motivatie mai puternica, iar cele dificile si atractive prin
continut reclama o stre de motivatie mai slaba.
Motivatia este ceea ce te face sa pornesti. Obisnuinta este ceea ce te face sa continui.
Jim Rohn
34
Psihologia moderna recunoaste doua tipuri de motivatie:

1. Intrinseca, in care persoana urmareste o activitate strict cognitiva
2. Extrinseca, in care persoana urmareste prin activitatile depuse: prestigiu, notorietate
sau faima.
Traseul profesional al fiecaruia dintre noi este determinat de catre factori motivationali.
Din acest motiv este important sa analizam si sa cunoastem cat mai in detaliu care sunt
factorii care ne motiveaza atat in alegerea fiecarui job cat si in alegerea unui traseu in
cariera, pe termen lung.
Fiecare dintre noi avem anumiti factori care ne motiveaza si fiecare dintre noi avem un
profil al motivatiilor si valorilor. De aceea , inainte de a incepe o cariera si inainte de a
lua o decizie profesionala, este important sa ne cunoastem motivatiile astfel incat sa luam
decizii favorabile pe termen lung. Prioritizarea motivatiilor ne ajuta de asemenea sa
facem fata provocarilor profesionale.
Motivatia nu este un lucru care se poate invata. In multe situatii, mai ales in cazul
tinerilor aflati la inceput de drum in cariera, alcatuirea unui profil al motivatiilor este
foarte important.
Modulul VII
STRATEGII NOI N EDUCAIA ADULILOR: E-LEARNING
Concepte de baz i cuvinte cheie: strategii de formare a adulilor, e-learning
Bibliografie:
Offer, M., (2002), Utilizarea Internetului n educaia adulilor, Institutul Naional pentru
Educaie i Consiliere privind Cariera, disponibil on-line:
http://www.guidanceforum.net/pages/res_general/Internet_Guide_ro.pdf
Introducere in eLearning
Inapoi la Resurse
Ce este eLearning?
o

o

o
e-Learning Centre's Guide to

e-Learning
eLearning FAQ
About eLearning
Championing eLearning
Cum schimba eLearning modul in care invatam?
New times demand new ways

of learning
Ce inseamna termenii utilizati in eLearning?
35
eLearning in Romania
eLearning in Europa
Furnizori de cursuri
online
Bloguri/RSS romanesti
Jurnale
Conferinte 2008
Conferinte 2003-2007

o
E-Learning Glossary
eLearning Concepts
e-Learning Magazine-LMS
e-Learning MagazineLearning Portals
Blended Learning: an old
friend gets a new name
Implementing live e-learning
The importance of community
in an e-learning environment
Jury of your peers
M is for Maybe
About weblogs
Alte resurse
Link-ul saptamanii
Ce se intampla pe piata eLearning?
An E-Learning Industry
Update
Predictii pentru eLearning
o
Emerging Trends in
eLearning
Competente in eLearning
o

E-Learning Competencies
New Literacies and eLearning Competences
Calitate in eLearning
o
Criteria for Evaluating the

Quality of Online Courses
Pot fi un bun student online?
eLearners Advisor
Institutii, legislatie
Ministerului Educatiei si
Cercetarii
Prevederi ale
Standarde privind desfasurarea

Invatamantului la Distanta,
conform H.G. 1011/2001 eLearning
CNFIS - Educatia permanenta din
universitati
CNFPA - Autorizarea Furnizorilor de
36
eLearning in Europa
Furnizori de cursuri
online
Bloguri/RSS romanesti
Jurnale
Conferinte 2008
Conferinte 2003-2007
Alte resurse
Link-ul saptamanii
Formare Profesionala a Adultilor

Firme ce ofera cursuri online
Timsoft - Cursuri online

Academia Online
CursuriOnline.ro
Cursuri online la Fundatia pentru
Dezvoltare Umana
SoftNet - Cursuri online
Firme ce ofera platforme / solutii eLearning
Timsoft - eLearnTS, TestTS

Siveco - AEL
Softwin - Intuitext, LMS Intuitext
Expert Learning System
Comsys - Professor:e
Learning Systems
Mediu eLearning
eLis - VIA Software
Dasa Business Center
Open Software SRL
WiseTech
Proiecte eLearning
CeduConsult - cursuri online de

consiliere - Timsoft, CEDU
eLearning pentru Manageri - Timsoft,
ExpertConsulting, IVS Consulting
37
Romanian Internet Learning Workshop RILW

Romanian Academy Centre for Artificial
Intelligence
RoCHI - Romanian Special Interest
Group in Computer-Human
Interaction
Laboratorul pentru Tehnologia
Informatiei in Educatie
NEWTECH - Institutul Intercultural
Timisoara
Programul Leonardo da Vinci
Programul Socrates
elit-Education - British Council
Electra - Aries
Scoala de afaceri on-line - Junior
Achievement
e-Learning 2000+ - Cedu
Universitatea Virtuala de Afaceri
Academia de Afaceri
ASE-CITIBANK Virtual Learning
Center
Proiecte - ESSI
Soros Educational Center Foundation
Institutul National de Dezvoltare
Economica - INDE
IT Training
38
Test for All

Educatia.net
Proiecte in universitati
Opendrum - Universitatea Politehnica

Timisoara
Microsoft Academic Program UPT
Elearning
Universitatea Virtuala Cluj
Credis
Concorde - UT Cluj
Octopus - UT Cluj
Smectra - UT Cluj
Facultatea de Comunicare si Relatii
Publice "David Ogilvy" - Masterate
online
DECIDe UP Bucuresti
Campus virtual ASE
Facultatea de Stiinte Politice - SNSPA
Invatamant la distanta - Universitatea
Psihologie Cluj
WebGroup - Facultatea de Informatica
Iasi
Psihologie Online - IDSoft
Centrul de Educatie Continua si
Invatamant Deschis la Distanta
Universitatea de Vest Timisoara
Cursuri online la Universitatea Vasile
39
Goldis Arad
Plei@d UPG Ploiesti
Portal eLearning - UNAP
Institutului Roman de Educatia Adultilor
din Timisoara - RE2U
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Facultatea de Litere UB - IDD
Campusul Virtual al Facultatii de
Electrotehnica Iasi
UCEBS - Facultatea de Stiinte
Economice Drobeta Turnu Severin
Cantemir online
CTC online - Universitatea Craiova
Cisco Networking Academy - Romania
Web Based Training - Universitatea
Transilvania Brasov
Portaluri
SEI - Continut educational multimedia

1educat.ro - Situl ofertei educationale
Timsoft - Resurse
eLearning Forum
ScoalaOnline - Proiect Didactic Virtual
Training.ro
Didactic
Olimpiade
40
Asociatia Romana de Resurse

Educationale
Modulul VIII
STRATEGII
NOI
N
EDUCAIA
ADULILOR:
NVAREA
EXPERIENIAL, NVAREA INFORMAL, NON-FORMAL
Concepte de baz i cuvinte cheie: nvare experienial
Bibliografie:
UNIVERSITATEA AL. I. CUZA IASI
Institutul de Educatie Continua/Lifelong Learning Institute
Strategii de educatie nonformala
- model -
Curricula programului
Discipline obligatorii:
Educatia pentru comunitate

Managementul activitatilor educative nonformale
Strategii educationale centrate pe elev
Discipline optionale:
Metode ale educatiei pentru cetatenie activa
Scoala de dincolo de scoala. Design-ul, coordonarea si valorificarea activitatilor tip tabara
Elemente de marketing personal si voluntariat.
Denumirea programului:
Strategii de educatie nonformala
Categoria de program:
program de perfectionare datorat reformei, conf. Art. 33, alin. (2) din legea
128/1997; program de formare continua in completarea actiunilor de asistare a
profesorilor pentru aplicarea noii programe de Consiliere si Orientare
Tipul de program:
modul lung - 89 de ore / 25 credite profesionale transferabile;
Forma de nvatamnt: zi
Grupul tinta:
- consilieri scolari;
- profesori diriginti;
- nvatatori/institutori.
Necesitatea programului
Pornim de la diferenta dintre educatia formala si cea nonformala - data nu de
41
finalitati, n mod explicit, ct de raspunsul la ntrebarea cum?.

In cautarea acestui raspuns ne vom axa, in deosebi, pe Modulul Comunicarea si
abilitati sociale din aria curiculara Consiliere si orientare.
Dorim a se evita formulari de genul as dori sa lucrez dar nu stiu cum, ce apar
adesea la practicieni, atunci cand sarcinile centrate pe competente transcend
spatiul scolii.
Analiza de nevoi efectuata pe parcursul anului scolar 2005-2006 (derulata printrun program de cercetare academica), experienta dobandita intr-un program al MEdC
si UNICEF, centrat pe elev a carui coordonare ne-a fost incredintata noua - precum
si accentele impuse de reforma nvatamntului romnesc au evidentiat oportunitatea
conceperii unor programe de formare continua care sa genereze responsabilizarea
institutiei scolii pentru utilizarea tuturor formelor de educatie inclusiv ale educatiei
nonformale.
Programul urmareste abilitarea consilierilor scolari si a profesorilor diriginti n
conceperea si derularea activitatilor educative nonformale, ca modalitati esentiale si
complementare de realizare a obiectivelor fixate prin programele de formare.
n realitate, continutul programului vizeaza cel putin doua categorii de beneficiari.
Daca vom considera profesorii diriginti si consilierii scolari ca beneficiari directi,
atunci nu putem sa uitam beneficiarii indirecti elevii.
Pentru ca insertia sociala si cea profesionala sa se produca facil, cu eforturi si
costuri emotionale minime, elevul poate fi ajutat sa dispuna de competentele
specifice gindirii analitice necesara integrarii sociale, precum si de atitudini si valori
personalizate. In acelasi timp, el poate fi stimulat sa-si dovedeasca disponibilitatea
de reactie si actiune la schimbarile care intervin in mediul de viata personala si
colectiva.
Abilitatea profesorilor de construi elevilor competente de valorificare maxima a
ntregului lor potential conform realitatii sociale si culturale, este o prioritate a
formarii continue, a perfectionarii stilului propriu de viata si al asumarii unor sarcini
profesionale noi.
Scopul programului
Dobndirea unei reprezentari corecte asupra articularii educatiei formale cu cea
nonformala;
Abilitarea n proiectarea si coordonarea optima a activitatilor de tip nonformal.
Valorificarea optima a resurselor si strategiilor educogene ale societatii.
Obiectivele programului
Abordarea strategiilor de educatie nonformala dintr-o perspectiva integratoare n
procesul de formare continua a cadrelor didactice.
Identificarea oportunitatilor sociale si culturale de realizare a educatiei elevilor.
Insusirea si valorificarea strategiilor utile mediului de nvatare socio-culturala.
Intelegerea si acceptarea educatiei nonformale ca parte inseparabila n procesul
de nvatare activa, autoresponsabilizatoare.
Competente specifice vizate prin obiectivele propuse:
I.Competente metodologice:
1. Operationalizarea conceptului de educatie nonformala.
2. Aplicarea creativa a strategiilor de educatie nonformala si a metodelor de
evaluare n concordanta cu scopul si tipul activitatii educative.
3. Disponibiltatea pentru restructurarea tehnicilor psihopedagogice prin
introducerea de elemente de tip inovativ.
42
4. Valorificarea resurselor educationale implicate (materiale, umane) n

eficientizarea activitatilor educative.
II.Competente de comunicare si relationare:
1. Adaptarea limbajelori, metodelor si tehnicilor de interrelationare la
particularitatile grupului si mesajului oferit catre elevi.
2. Adoptarea unor tehnici de animare a grupului n scopul desfasurarii optime a
procesului educativ.
3. Dobndirea deprinderilor de lucru n grup.
4. Solutionarea situatiilor conflictuale, n urma investigarii, prin mediere si
negociere, n vederea asigurarii unui climat de ncredere si responsabilitate
asupra propriului proces de nvatare/dezvoltare.
III. Competente psihosociale:
1. Aplicarea si valorizarea metodelor de cunoastere si activizare a elevilor.
2. Crearea unor strategii eficiente de relationare pe axa scoala-familiecomunitate.
3. Construirea si adoptarea unei conduite autoreflexive si de
autoresponsabilizare profesionala.
IV. Competente de evaluare
1. Elaborarea criteriilor de evaluare a activitatii didactice/de consiliere;
2. Utilizarea strategiilor de acceptare/valorizare a educatiei nonformale de catre
elev;
3. 3. Valorizarea contextelor sociale de nvatare.
Curricula programului:
Discipline obligatorii:
1. Educatia pentru comunitate
2. Managementul activitatilor educative nonformale
3. Strategii educationale centrate pe elev.
Discipline optionale:
1. Metode ale educatiei pentru cetatenie activa.
2. Scoala de dincolo de scoala. Design-ul, coordonarea si valorificarea
activitatilor tip tabara
3. Elemente de marketing personal si voluntariat.
PLAN DE INVATAMANT
Nr.
Crt.
Categorii de discipline
Ore Ore
Ore
Ore
Nr.
total curs aplicatii evaluare credite
practice
Obligatorii Total
69
22
41
23
14
43
23
14
23
13
II
Discipline optionale total
20
12
20
12
Scoala de dincolo de scoala. Design-ul,

coordonarea si valorificarea activitatilor tip tabara
20
12
20
12
Detaliere tematica
Disciplina obligatorie:
Scopul disciplinei:
1. formarea capacitatilor necesare elaborarii unor programe de invatare
nonformala
Competente vizate prin dezvoltarea acestei discipline
1. identificarea nevoii de performanta in proiectarea, coordonarea si evaluarea
activitatilor de tip nonformal;
2. abilitati de analiza a situatiilor de invatare;
3. abilitati de a proiecta si sustine derularea unui program educativ nonformal;
Obiective urmarite de aceasta disciplina
1. dezvoltarea capacitatii de a identifica variabilele unei situatii educative
nonformale;
2. dezvoltarea abilitatii de analiza educationala ca punct de plecare in
conceperea unei activitati nonformale ;
3. dezvoltarea prin exercitiu a deprinderilor de aplica si monitoriza un program
educativ
Total ore alocate: 23, din care
1. Curs: 8
2. Aplicatii: 13
3. Evaluare: 2
Nr.
Crt.
1
Teme, curs si aplicatii
Nr.
ore
Managementul programelor de formare centrate pe invatarea activa/interactiva
2C
Tehnici de autoinvatare si implicare:
1A
1.
2.
la cerere;
in situatii neutre;
44
3.
in situatii de refuz din partea celorlalti;
Strategii de auto-organizare, organizare, proiectare/planificare a activitatilor.
1C
Identificarea resurselor ; identificarea partenerilor ; sintetizarea unor finalitati adecvate ;

proiectare/planificare a activitatilor
2A
Strategii de educatie nonformala. Forme de organizare, metode, tehnologii.
2C
Proiectarea activitatilor nonformale.

Mijloace ale invatarii in nonformal.
Noile tehnologii educationale premisa de afirmare continua a nonformalului.
4A
Asigurarea calitatii interventiilor educationale nonformale.
1C
Identificarea si managerierea resurselor spatiului nonformal.
2A
Standarde si criterii de realizare a finalitatilor in educatia nonformala.
1C
Principii de elaborare a standardelor in nonformal. Studii de caz.
2A
Repere de realizare a unui pachet educational/tematici diferite.
1C
Exemple centrate pe interesul subiectilor/posibilitatile formatorului.
2A
Scopul disciplinei:
1. promovarea strategiilor de lucru centrate pe caracteristicile si necesitatile
principalilor actori implicati, respectiv elevii;
Competente vizate prin obiectivele propuse
1.
2.
3.
4.
operationalizarea conceptului de strategie educationala centrata pe elev ;

intelegera si aplicarea principiilor de invatare activa;
utilizarea eficienta a tehnicilor si metodelor de centrare pe elev a invatarii;
capacitatea de a valorifica rezultatele activitatilor educative diferentiate;
Obiective urmarite de aceasta disciplina:

1. identificarea si constientizarea aspectului formativ al activitatilor care au ca
finalitate dezvoltarea personala a tinerilor;
2. dezvoltarea abilitatilor de a selecta strategiile adecvate nevoilor participantilor
la actul educativ;
3. abilitarea cursantilor in identificarea si aplicarea strategiilor de invatare
centrate pe cel care invata
Nr. total ore alocate: 23, din care
1. Curs: 7
2. Aplicatii 14
3. Evaluare: 2
Nr.
Crt.
Teme
45
Nr.
ore
Stiluri de invatare.
2C
Stilul de invatare al beneficiarilor procesului educativ.

Stilul personal al specialistului in cadrul procesului educational.
2A
Conceptul de invatare activa. Invatarea centrata pe cel care invata
2C
Aspecte teoretice elemente de aplicabilitate.
2A
Relatia dintre creativitate si demersul educativ centrat pe elev.
1C
Tehnici creative.
4A
1.
2.
pentru profesori;
pentru elevi
Metode si tehnici de invatare activa/interactiva.
2C
Invatare individuala, pe grupe, frontala

metoda invatarii reciproce; metoda Jigsaw (Mozaicul); metoda invatarii pe grupe mici STAD
(Student Teams Achievement Division); metoda turnirurilor intre echipe TGT (Teams Games
Tournaments); metoda piramidei; harta cognitiva/harta conceptuala; Scheletul de peste
tehnica florii de nufar; panza de paiajen; metoda R.A.I.; cartonasele luminoase; brainstorming
(varianta de baza a metodei); phillips 6-6; tehnica acvariului s.a.
6A
Scopul disciplinei:
1. analiza resurselor din mediul apropiat si valorificarea experientei de viata in
cadrul educatiei nonformale
1. abilitatea participantilor in a-si organiza propriul proces de invatare
valorificand diverse tipuri de resurse;
2. cunoasterea si abilitarea in utilizarea tehnicilor de comunicare eficienta ;
3. abilitarea participantilor pentru a-si valorifica experienta personala in
construirea unor atitudini deschise si responsabile;
1. identificarea modelului de invatare experientiala ;
2. dezvoltarea unei atitudini deschise fata de experiential ca model de invatare;
3. exemplificarea modelului invatarii experientiale prin propuneri de activitati
caracteristice activitatilor nonformale;
4. identificarea unor modalitati diverse de comunicare;
5. insusirea unor tehnici de comunicare eficienta (de medierea situatiilor de
criza, de ascultare activa);
6. operationalizarea elementelor de comportament verbal/nonverbal ca si
componente esentiale in activitatea unui grup ;
7. dezvoltarea abilitatilor de identificare, analiza si valorificare a resurselor
informationale cu care venim in contact ;
8. identificarea unor modalitati de reactie multiple in fata unor situatii dificile ;
9. dezvoltarea unor capacitati de a face fata in mod constructiv in fata unor
evenimente neprevazute/dificile ;
46

1. Curs: 7
2. Aplicatii 14
3. Evaluare: 2
Nr.
Crt.
1
Teme, curs si aplicatii

Invatarea experientiala
Nr. ore
1C
Tehnici de transfer a deprinderilor dobandite in contexte variate.
2A
Adaptare pe plan social. Tehnici de comunicare/ascultare activa/feed-back.

Conflicte. Strategii de facilitare si relationare.
Competente de rezolvare a situatiilor conflictuale.
3C
5A
Modalitati de relationare pe plan social situatii particulare:

1.
2.
afirmarea/respectarea identitatii, diversitatii ;

depasirea stereotipurilor, prejudecatilor, discriminarilor;
Strategii de asumare/inducere a atitudinii responsabile.

Strategii de marketing/reusita personala.
Strategii privind dezvoltarea abilitatilor de viata independenta
1.
2.
tehnici de supravietuire - in situatii limita ;

asumarea riscurilor etc.;
Analiza mediului social si a influentelor acestuia.

Abilitati de analiza a mediului si a influentelor acestuia .
2C
5A
Abilitati de investigare/identificare surse de informare.

Tehnici de informare.
Tipuri de furnizori de servicii/informatii.
Analiza/valorificarea informatiilor.
4
Comunitatea ca resursa educationala. Identificarea nevoilor de educatia nonformala
1C
Contexte si institutii de invatare nonformala.

Identificarea si managerierea resurselor spatiului nonformal
2A
Disciplina optionala:
Scopul disciplinei:
1. abilitarea cursantilor n aplicarea adecvata a metodelor alternative de nvatare
activa si de evaluare formativa n activitatile cu elevii;
1.
2.
3.
4.
utilizarea adecvata a conceptelor teoriilor moderne ale educatiei;

corelarea continuturilor nvatarii cu competente de tip functional;
aplicarea creativa a noilor strategii didactice n educatia civica a elevilor;
adecvarea continuturilor si strategiilor didactice la interesele si preocuparile
elevilor;
5. realizarea unor proiecte de dezvoltare comunitara n parteneriat - al scolii cu
familia si comunitatea;
47
6. elaborarea instrumentelor de evaluare n functie de finalitati si particularitatile

individuale/de grup.
1. exersarea de catre cadrele didactice a abilitatilor de a adecva situatiile de
invatare, continuturile si resursele educationale la particularitatile individuale
si de grup ale elevilor
2. abilitarea cursantilor n valorificarea adecvata a metodelor si tehnicilor
alternative de cunoastere si activizare a elevilor;
3. dezvoltarea deprinderilor cursantilor de a incuraja autonomia intelectuala a
elevilor, spiritul de initiativa si de colaborare;
4. ncurajarea unei atitudini favorabile implicarii elevilor n luarea si influentarea
deciziilor n scoala (tehnici de lucru cu consiliul elevilor si alte forme);
5. identificarea metodelor si strategiilor adecvate formarii la elevi a unor
comportamente activ- participative prin activitati formale si nonformale;
6. dezvoltarea capacitatii de a utiliza n mod creator diferite tehnici de lucru cu
grupe de elevi;
7. formarea si exersarea competentelor n utilizarea metodelor alternative de
evaluare a activitatilor nonformale;
8. stimularea motivatiei cursantilor de a utiliza noile tehnologii informationale n
proiectarea si derularea activitatilor cu elevii.
1. Curs: 6
2. Aplicatii 12
3. Evaluare: 2
Nr.
Crt.
1
Teme
Concepte si teorii n stiintele educatiei: abordari interdisciplinare, teorii ale nvatarii, noile
educatii n societatea cunoasterii, nvatarea la adulti.
Nr.
ore
2C
2A
Teorii ale nvatarii, noile educatii n societatea cunoasterii.

2
Strategii educative inovative. Metode alternative (moderne) de predare-nvatare-evaluare.
2C
Aplicatii ale metodelor de dezvoltare a gndirii reflective
1A
Cai de cunoastere a interlocutorului:
2A
1.
2.
3.
4.
5.
Datul mainii;
Cum privim pe celalalt;
Sondarea interlocutorului (starii acestuia);
Exprimarea emotiilor;
etc.;
Optimizarea raportului dintre metodele traditionale si cele alternative n educatie. Metode

alternative (moderne) de predare-nvatare-evaluare 2.
1C
3A
Aplicatii ale metodelor de dezvoltare a creativitatii si de nvatare colaborativa.

2A
Optimizarea raportului dintre metodele traditionale si cele alternative n educatie. Proiectarea
la nivel micro-.
48
Metode alternative de evaluare.
1C
Metode alternative de evaluare. Aplicatii.
2A
Scoala de dincolo de scoala. Design-ul, coordonarea si valorificarea
activitatilor tip tabara
Scopul disciplinei:
1. promovarea si valorificarea activitatilor educative nonformale intr-un context
specific;
1. identificarea si valorificarea resurselor de invatare din mediul apropiat de
catre factorii abilitati in acest sens;
2. recunoasterea/identificarea nevoii de dezvoltare a beneficiarilor procesului
educativ;
3. realism in identificarea nevoii permanente de dezvoltare;
1. formarea capacitatii de a identifica parteneri in vederea derularii activitatilor
tip tabara;
2. construirea disponibilitatii de a proiecta, coordona si monitoriza activitati
nonformale tip tabara;
3. dezvoltarea de abilitati si deprinderi comportamentale care faciliteaza
organizarea de activitari educative nonformale intr-un context specific;
4. abilitarea in managementul activitatii educative tip tabara
1. Curs: 6
2. Aplicatii 12
3. Evaluare: 2
Nr.
Crt.
1
Teme
Nr.
ore
Problematica lumii contemporane imperative al educatiei.
2C
Sursele educatiei nonformale. Mediul natural. Mediul scolar. Mediul familial. Mediul comunitar.
4A
Managementul activitatilor tip tabara : elemente de marketing, organizarea programului dupa

specificul sau tema activitatii, promovarea de parteneriate.
2C
4A
Elemente de motivare a participantilor, de monitorizare a activitatii; evaluarea rezultatelor

efectuata de categorii diverse de beneficiari: elevi, parinti, parteneri
3
Tehnici de analiza a informatiilor dobandite.
2C
Acumulari posibile.
4A
1.
2.
3.
In timpul intalnirilor;
La sfarsitul zilei;
Periodic;
49
4.
Dupa un timp, atunci cand (ni) se impune
Scopul disciplinei:
1. abilitarea practicienilor in a realiza activitati privind dezvoltarea personala a
elevilor;
1. abilitati de a derula activitati care sa favorizeze adaptarea sociala a elevilor;
2. abilitati de aplicare si adaptare orginala a strategiilor centrate pe elev;
1. cunoasterea tehnicilorde autocunoastere/autoevaluare;
2. constientizarea aspectului formativ al activitatilor care au ca finalitate
dezvoltarea personala a tinerilor;
3. dezvoltarea unei atitudini deschise fata de activitatea de informare continua,
educatia permanenta sau educatia in afara scolii;
4. dezvoltarea de abilitati si deprinderi comportamentale care faciliteaza o mai
buna adaptare pe plan social;
1. Curs: 6
2. Aplicatii 12
3. Evaluare: 2
Nr.
Crt.
1
Teme
Nr.
ore
Managementul activitatilor de autocunoastere/intercunoastere.
2C
Imaginea de sine, identificarea si gestionarea resurselor personale, stabilirea relatiilor

interpersonale, empatie, gestionare emotii, asertivitate;
4A
Managementul activitatilor de afirmare personala.
2C
Cai de confirmare a succesului pe plan personal/ scolar/ social/ professional.
4A
Dezvoltarea competentelor de lider. Caracteristici lideri. Tipuri de lideri. Relatia lider grup.
Tipuri de relatii.
2C
4A
1.
2.
3.
Valorizarea comunicarii si a relationarii in activitatea unui grup/echipe;

Rolul liderului in activitati nonformale;
Relatia voluntariat dezvoltarea abilitatilor de lider
Materiale si mijloace
50
Suporturi de curs pt fiecare participant, markere, flipchart, foi flipchart, folii

de retroproiector, fise de lucru si texte xerox, camera video, casete video,
televizor, video, videoproiector pt. Suportul Powerpoint
Metodologia utilizata valorifica strategii educationale euristice combinand tehnici de
dezvoltare a gandirii critice cu metode creative si cele specifice invatarii experientiale
Metode si instrumente de evaluare
1. portofoliu;
2. fisa pentru observarea sistematica a activitatii si a comportamentului
cursantilor
3. teste de interevaluare
4. eseu autoevaluativ
5. chestionar de evaluare a activitatii (anexa)
Nota:
prezentarea suportului de curs cuprinde att detalierea aspectelor teoretice,
ct si textele de lucru si sugestii pentru activitatile aplicative, care sa faciliteze
transferul n practica.
Resurse umane implicate n program:
1. Responsabil program: Prof. univ.dr. Laurentiu Soitu, director al IEC
2. Echipa de formatori:
Prof. univ.dr. Laurentiu Soitu
Prof.univ.dr. Ana Constantin
Prof.drd. Rodica Cherciu
Conf. dr. Liliana Stan
Conf. dr. Alois Ghergut
Lect. dr. Simona Butnaru
Lect. drd. Elena Seghedin
Lect. dr. Georgeta Diac
Lect. drd. Stefania Bejan
Prep. drd. Roxana Criu
Lista formatorilor este completata prin contractele de parteneriat
realizate cu Universitati si CCD-uri din tara.
3. Echipa administrativa:
Secretar: asist. cercetare Oana Beldianu
In fiecare loc, echipa programului se va intregi cu un formator al CCD partener si un
responsabil cu asistenta tehnica.
Strategii de formare utilizate:
Vor fi utilizate strategii educationale de tip euristic valorificnd valentele
urmatoarelor metode si tehnici: expunere cu oponent; studiu de caz;
controversa academica; variante diverse ale dezbaterii; recenzia prin rotatie;
tehnica Mozaic; linia valorica.
Forme si modalitati de evaluare curenta/pe parcurs:
51
autoevaluarea;
autoevaluarea de grup;
inter-evaluare;
fise de iesire per activitate de curs si aplicatii;
interviul n trei trepte;
jurnalul zilei.
Fisa de evaluare per activitate.

Evaluare finala:
1. portofoliul si sustinerea acestuia (40 puncte );
2. conceperea si sustinerea unei activitati de tip nonformal (60 puncte
acumulate din analiza fiselor de evaluare formatori-20, inter-evaluare
colegi-20 si autoevaluare - 20) (evaluare formativa tip follow-up).
INSTRUMENTELE DE EVALUARE VOR FI UTILIZATE PENTRU FIECARE DINTRE

ACTIVITATILE PROPUSE ATAT IN EVALUAREA CURENTA CAT SI IN CEA FINALA.
Modulul IX
COMUNICARE I COOPERARE N PSIHOPEDAGOGIA ADULILOR
Concepte de baz i cuvinte cheie: cooperare instituional
Bibliografie:
nca de la nceputul secolului trecut, Kant - urmarind un proiect de emancipare a
conditiei umane - scria: "Parintii care au primit ei nsisi o educatie sunt deja niste modele
dupa care se ndreapta copiii. Dar pentru a-i face pe acestia mai buni, este necesar sa
facem din pedagogie un studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dnsa, iar educatia este
ncredintata unor oameni cu pregatire rea" (Kant, Im. 1992, p.15). Spre sfrsitul aceluiasi
secol, Eminescu - cu genialitate si profunda simtire - nota: "Astazi, ca totdeauna, ei (n.n. adica "speculantii frumoaselor principii", care n locul unei legi pentru ntemeierea
instructiei generale "au urzit o cabala") striga: "raspndirea luminii si culturii n masa
poporului"; n vremea aceasta nsa poporul daca ar fi ntrebat, le-ar raspunde: "boieri
dumneavoastra, lumina ca lumina, nu zicem ca nu-i buna; dar, pna una alta, dati-ne
mijloace de hrana, scapati-ne de briciul administratiei" "(Eminescu, M. 1991, p.156). Din
perspectiva istorica, educatia parintilor - ca si educatia (poporului) n general - apare
necesara, att pentru cresterea si educarea copiilor, ct si ca o cale de emancipare
spirituala si sociala, ca un vector al democratizarii educatiei si societatii.
Evolutiile rapide din viata sociala genereaza o cerere de continuare a proceselor
de rennoire a cunostintelor, deprinderilor si valorilor pe durata vietii. Din perspectiva
unei analize sistemice, educatia parintilor apare ca o dimensiune a educatiei permanente
si desigur, a educatiei adultilor.
52
"Educatia permanenta este un proces de perfectionare a dezvoltarii personale,

sociale si profesionale pe durata ntregii vieti a indivizilor n scopul mbunatatirii calitatii
vietii, att a indivizilor, ct si a colectivitatii lor. Aceasta este o idee comprehensiva si
unificatoare care include nvatarea formala, nonformala si informala pentru dobndirea si
mbogatirea unui orizont de cunoastere care sa permita atingerea celui mai nalt nivel de
dezvoltare posibil n diferite stadii si domenii ale vietii" (Dave, R., H., 1991, p.47-48).
Din aceasta perspectiva, actualul sistem de nvatamnt apare ca inflexibil, prea formal si
disfunctional n contextul necesitatilor comunitatii sau al noilor evolutii, el izoleaza
scoala de familie si comunitate, avnd astfel o influenta alienanta asupra elevului. Asa
cum se precizeaza n aceeasi lucrare, o etapa initiala a oricarei strategii, proiectata sa
mplineasca aspiratiile educatiei permanente este "construirea unui pod de legatura" ntre
"o varietate de elemente intereducationale" (structuri, curriculum, pregatirea profesorilor)
si "un numar considerabil de elemente extraeducationale" (configuratii personale, sociale,
istorice, culturale ale indivizilor si societatilor n medii locale, nationale si globale)
(Dave, R.H., 1991, p.37). Conceptul educatiei permanente este "n mod functional, bazat
pe ideea ca nvatarea permanenta poate fi dobndita de catre indivizi si societati n
moduri diferite si ca aceste modalitati alternative sunt n stare sa conduca spre atingerea
celui mai nalt si celui mai bun nivel al calitatii vietii de catre toti" (Dave, R.,H., 1991.
p.48).
Finalitatea educatiei adultilor nu se reduce, asa cum se mai crede, la formarea
profesionala continua. Un Raport asupra Educatiei adultilor si mutatiilor sociale (Bograd,
G., 1991, p.18-21), precizeaza urmatoarele obiective pedagogice ale educatiei adultilor:
identificarea indicatorilor de restructurare personala; a face din cel format centrul actiunii
(trecerea de la o educatie centrata pe continuturi la o educatie centrata pe cel ce nvata);
construirea motivatiei (individul trebuie sa aiba o anumita constiinta a motivatiei, sa o
exprime ca o cerere de educatie, iar educatorii sa poata sa o decodifice, sa o nteleaga;
notiunea de proiect pare a fi raspunsul instrumental ce permite transformarea unei cereri
fluide, multiforme, ntr-un obiectiv concret, operational); a pleca de la practica (adultii se
formeaza pentru a face fata problemelor practice; educatia comprehensiva a adultilor
impune favorizarea nvatarii mijloacelor intelectuale necesare; a ancora actiunea
educativa pe problemele vietii practice implica a tine seama, nu numai de preachizitiile
teoretice, ci si de preachizitiile sociale); a privilegia nvatarea mai mult dect
nvatamntul (a nvata adultii sa nvete, sa-si elaboreze scheme de actiune pe baza
ntelegerii evolutiei mprejurarilor); ncurajarea unei pedagogii a descoperirii si
responsabilitatii (a reda ncrederea n sine, capacitatea de actiune, constiinta colectiva,
dezvoltarea proiectelor sociale); a da timp de nvatare (ritmurile proprii sunt esentiale); a
stimula valorile grupului (ele opereaza meditatiile ntre continuturi abstracte si situatiile
concrete; ele joaca un rol structurant asupra perceptiilor individuale, ordonndu-le sub
forma unei grile de lectura; ele permit indivizilor sa se ajute reciproc). n acest sens,
educatia apare ca "Practica a libertatii" (Freire, P., 1971).
53
Deoarece educatia adultilor (cu exceptia unor programe de promovare

profesionala) nu poate deveni obligatorie, ea trebuie sa fie adaptata nevoilor acestora si sa
acorde celor ce studiaza conditii liberale (de autoeducatie si autoevaloare, de alegere a
continuturilor si metodelor, a locului si timpului de nvatare).
Un sistem de educatie pentru adulti este bine organizat, functional atunci cnd
este ntemeiat pe motivatii si centrat pe obiective care rezolva problemele indivizilor sau
grupurilor de adulti. Nu putem stimula motivatiile lor de nvatare si de participare la
programe educationale fara strategii care sa se intemeieze pe cunoasterea nevoilor lor
reale, specifice, de educatie. Asemenea strategii presupun si un sistem de "auto-purtare" a
nvatarii - specific educatiei adultilor - care sa se realizeze att prin apelul la educatori
(formatori) specializati (profesori. medici, juristi etc.), ct si prin apelul la formatori
formati dintre adultii cuprinsi n programele educationale si care actioneaza ca "relee"
ntr-o retea.
Accelerarea transformarilor sociale, democratice, emanciparea femeii (la
preocuparile materne si gospodaresti adaugndu-se preocuparile profesionale si de
studiu), modificarea statutului copilului, dispersia familiei, ncercarea de a restitui
prestigiul educatiei familiale (pe care l-a avut pna la introducerea nvatamntului
obligatoriu), progresele sociologiei si psihologiei, precum si alte cauze au dus la
ntelegerea faptului ca orice sistem de educatie ramne neputincios daca se izbeste de
indiferenta sau de opozitia parintilor. Scoala capata astfel o misiune suplimentara.
"Deoarece axa directoare a civilizatiei occidentale este naintarea persoanei spre mai
multa libertate si fericire, naintarea societatilor spre mai multa ntelegere si justitie... si
dat fiind demisia unui numar de parinti si faptului ca un numar crescnd de copii vin fie
din familii destramate, fie din medii analfabete si o comunicare ntre parinti si copii nu se
face ntotdeauna foarte bine (parinti nascuti ntr-o lume aproape imobila nca, au copii
care sunt nascuti ntr-o lume bulversata), pentru toate aceste motive scoala are n sarcina
o misiune suplimentara" (Domenach, J.M., 1989, p.48).
Au existat ntotdeauna educatori excelenti si parinti iubitori, care nu si-au pus
probabil attea probleme si totusi au reusit foarte bine; dar poate ca acest lucru era mai
usor ntr-o lume foarte statornica, n care traditia avea ultimul cuvnt. Modificarea pe
care au suferit-o, n curs de o generatie sau doua, relatiile dintre parinti si copii, dintre
adulti si tineri, apare mai vadita n consideratia pentru copil ce "are semnificatia de
recunoastere intima si profunda a valorii persoanei copilului si de ncredere n potentialul
lui de dezvoltare" (Osterrieth, P., 1973, p.70). Sentimentul de siguranta - singurul care
permite copilului sa se emancipeze si sa-si dobndeasca personalitatea - depinde de
urmatoarele conditii (Osterrieth, P., 1973, p.71-72): 1. Protectia mpotriva loviturilor din
afara; 2. Satisfacerea trebuintelor elementare; 3. Coerenta si stabilitatea cadrului de
dezvoltare; 4. Sentimetul de a fi acceptat de ai sai: a) ca membru al familiei: sa fie iubit;
54
sa daruiasca dragoste, sa fie izvor de bucurie si de multumire pentru adulti; sa fie condus
si ndrumat; b) ca fiinta umana: sa i se accepte caracteristicile individuale; sa aiba
posibilitatea de actiune si experienta personala; sa aiba asigurata o anumita arie de
libertate.
S-ar putea spune ca aceste conditii sunt constante indispensabile, daca ele nu ar
cere sa fie satisfacute ntr-un mod care difera riguros de la o vrsta la alta.
Pentru ndeplinirea functiei fundamentale a familiei - de securizare a copilului - si
a rolului sau socializator, aculturant si individualizator, finalitatea definitorie a educatiei
parintilor devine formarea constiintei educative a parintilor, a necesitatii unui efort
constient pe masura evolutiei nevoilor (inclusiv de educatie) ale copilului.
Ca puncte de reper n educatia parintilor se apreciaza: educarea viitorilor parinti
(n scoala sau n afara scolii); educarea parintilor cu copii mici; relatia scoala-familie;
rolul mass-mediei n educatia parintilor; programe de formare a formatorilor pentru
educatia parintilor (Stern, H. H., 1972).
n scoala, cea mai buna pregatire generala pentru ndatoririle parintesti consta
ntr-un sistem de nvatamnt armonios, care sa pregateasca pentru nvatarea continua si
colaborarea cu altii; la elevii mai mari pot fi introduse cursuri speciale, de educatie
sexuala, de educatie familiala ("scoala vietii").
n educarea parintilor cu copii mici, un rol deosebit au institutiile de puericultura
pentru ngrijirea medicala, fizica a copiilor; se impune colaborarea educatori
(psihopedagogi) - parinti n adaptarea copiilor la gradinita si la scoala.
n ceea ce priveste relatia scoala-familie se impun deschideri oferite parintilor
privind aspectele scolare, psihopedagogice, pe lnga aspectele medicale, juridice etc. Se
cunosc urmatoarele forme mai importante de organizare (institutionalizata) a educatiei
parintilor si a colaborarii scoala-familie: asociatii ale parintilor (si profesorilor) care au o
larga libertate de initiativa (au aparut pentru prima oara n Statele Unite ale Americii n
secolul trecut); scoli ale parintilor (initiate n Franta n perioada interbelica) si scoli ale
mamelor (initiate n Germania); consilii de administratie scolara formate (exclusiv sau n
majoritate) din parinti, cu rol informational, consultativ si decizional (fiinteaza n Belgia,
Danemarca, Olanda si n alte tari occidentale); comitete de parinti pe clase si scoli, fara
rol decizional, care sprijina scoala n rezolvarea unor probleme (n tarile est-europene).
Pentru a valorifica avantajul mass-mediei de a se adresa unui public larg, care are
libertatea de a alege daca si nsuseste sau nu experienta propusa, n majoritatea tarilor
occidentale exista reviste si programe radio-TV destinate educatiei parintilor.
55
Se considera ca punctul cheie l constituie programele de pregatire a formatorilor,

a celor care vor ndruma auto/educatia parintilor; toate persoanele care prin profesia lor
sunt n relatie cu copiii si familia (profesori, medici, juristi, preoti etc.) au nevoie de o
pregatire pe probleme ale educarii familiei. Anumite categorii de parinti pot fi folosite ca
"formatori voluntari".
Se recomanda, n general, o restrngere a programului de educatie a parintilor pe
problemele ce satisfac nevoile specifice (de regula, exprimate de parinti), mbinndu-se
aspectele ngrijirii fizice, medicale, cu aspectele psihosociale si psihopedagogice.
Programul trebuie sa tina seama de reteaua institutiilor ce pot corela oferta cu cererea de
educatie exprimata - ceea ce impune ntemeierea lui pe cercetari sistematice.
Un Raport asupra relatiilor dintre scoala si familie n tarile Comunitatii Europene
(Macbeth, Al., 1984), bazat pe cercetari comparative, documentare si empirice (prin
ancheta de opinie cu chestionare aplicate pe un lot de 1744 conducatori de institutii
scolare) enumera patru motive pentru care scoala si familia se straduiesc sa stabileasca
legaturi ntre ele:
a. parintii sunt juridic responsabili de educatia copiilor lor (legislatia reflecta astfel
libertatea parintilor de a-si creste copiii asa cum doresc; exista diferente ntre tari
privind: masura n care parintii pot alege ntre diferitele scoli si cursuri pe care sa
le urmeze copiii lor; masura n care parintii trebuie consultati de responsabilii
scolari etc.);
b. nvatamntul nu este dect o parte din educatia copilului; o buna parte a educatiei
se petrece n afara scolii;
c. cercetarile pun n evidenta influenta atitudinii parentale asupra rezultatelor scolare
ale elevilor, n special asupra motivatiilor nvatarii, precum si faptul ca unele
comportamente ale parintilor pot fi favorizate datorita dialogului cu scoala;
d. grupurile sociale implicate n institutia scolara (n special parintii si profesorii) au
dreptul sa influenteze gestiunea scolara.
Obstacolele relatiei scoala-familie pot fi de ordin comportamental (ntlnite, att
ntre parinti, ct si la profesori si administratori scolari) sau de ordin material (relatia
scoala-familie cere un surplus de efort material si de timp). Dificultatile pot rezulta din
ideile divergente privind: responsabilitatea statului si a familiei privind educatia copiilor;
libertatea de alegere a scolii de catre parinti sau unicitatea nvatamntului; impactul
mediului familial asupra rezultatelor scolare ale copilului; randamentul pedagogic si
datoria parentala; participarea parintilor la gestionarea si procesul decizional din institutia
scolara. Se considera, n general, ca problema este de atitudine; este dificil de pretins, att
la parinti, ct si la profesori, ca relatia de colaborare scoala-familie (nu)este doar un
"drept de optiune".
56
Reprosurile care li se fac parintilor privind colaborarea cu scoala sunt: apatia (nu
vin la reuniuni anuntate); lipsa de responsabilitate (asteapta initiativa profesorilor);
timiditate (lipsa de ncredere n sine); participare cu ingerinte (critica cu impertinenta
scoala); preocupari excesive (exclusive) pentru randamentul scolar (notele copilului);
rolul parental rau definit (nu nteleg corect functiile si rolurile n educatia copilului);
contacte limitate cu scoala (numai n situatii exceptionale, de criza n comportarea
copilului); conservatorism (reactii negative la idei noi). Reprosurile care li se fac
profesorilor privind colaborarea cu familiile elevilor sunt similare (nu identice!), inclusiv
privind: dificultati de a stabili relatia cu adultii (trateaza parintii ca pe copii si nu ca
parteneri n educatia copilului, deciznd autoritar la reuniunile cu parintii); definirea
imprecisa a rolului de profesor (oscileaza ntre autonomia traditionala si perspectivele noi
ale parteneriatului); lipsa pregatirii privind relatia scoala-familie.
n conditiile unei societati democratice cu o economie de piata se pune si
problema: parintii si elevii sunt utilizatori (clienti) sau consumatori? Se exprima
urmatoarele puncte de vedere:
a. deoarece guvernantii finanteaza scoala n profitul public, guvernantii si electorii
lor sunt clientii institutiei scolare;
b. deoarece parintii poarta responsabilitatea fundamentala a educatiei copilului (pna
la vrsta de 16 ani), iar scolile nu sunt dect ca sa-i ajute, parintii trebuie
considerati clientii scolii, iar elevii drept consumatori;
c. o atitudine intermediara considera parintii drept clienti ai scolii din punct de
vedere al copilului; colectivitatea drept client al scolii sub unghiul gestiunii
institutiei scolare si guvernul drept client al scolii n planul politicii generale a
educatiei.
O buna parte din problema se rezolva n masura n care parintii si profesorii
dispun de mecanisme de evaluare a activitatii scolare. Discutiile (critice) ale specialistilor
si politicienilor despre institutia scolara, protestele elevilor, studentilor si cadrelor
didactice, alte tensiuni de acest gen au tendinta de a slabi sustinerea parentala a scolii.
Relatia familie-scoala apare justificata n masura n care restabileste ncrederea
colectivitatii n institutia educativa.
Informarea si formarea parintilor n ceea ce priveste scolaritatea copilului
presupune, cel putin, ca fiecare parinte sa cunoasca: obligatiile legale privind educatia
copilului; drepturile de care dispune pentru educatia copilului; importanta atitudinii lui
pentru reusita scolara a copilului; metodele de colaborare cu scoala. n acest scop este
necesar un dialog ntre profesori si parinti; profesorii trebuie sa primeasca o pregatire n
materie de relatie cu parintii iar competenta lor n aceasta materie trebuie considerata ca o
aptitudine profesionala; parintii trebuie sa fie pregatiti pentru a juca rolul lor educativ n
57
cooperare cu profesorii; scolile trebuie sa asigure (asociatiilor) parintilor asistenta

necesara.
Cooperarea profesor-parinte n beneficiul elevului individual nu se poate substitui
participarii parintilor la gestiunea scolii, din mai multe motive: parintii sunt responsabili
legali ai educatiei copiilor lor, deci trebuie sa aiba posibilitatea de a influenta natura
acestei educatii; modelele participative pot ajuta la coordonarea eforturilor educative si la
orientarea adaptarii scolii la schimbarile din societate; este necesara o influentare pe plan
local asupra rezolvarii problemelor locale si luarea deciziilor la nivelul cel mai de jos cu
putinta; este necesara contrabalansarea "ndepartarii" (indiferentei) guvernamentale; cei
care sunt afectati de o decizie trebuie sa poata avea o influenta asupra ei; dezechilibrele
balantei grupurilor de interes trebuie sa fie corijate autoriznd persoanele interesate sa fie
reprezentate dupa importanta implicarii lor n institutia scolara; participarea trebuie sa
faca apel la competentele locale; participarea poate stimula initiativele si inovatiile.
n numeroase tari reprezentantii parintilor n consiliile de administratie (gestiune)
scolara sunt delegati de asociatiile de parinti, ceea ce le da un statut legal suplimentar de
autoritate. Un minimum esential al participarii democratice la gestiunea scolii consta n
instituirea prin lege a consiliului de administratie scolara, n care parintii sunt reprezentati
corespunzator, si au nu numai rol informational si consultativ, dar si rol decizional si de
control.
Pentru o cooperare eficace se considera necesara adoptarea unor comportamente
corespunzatoare de catre membrii consiliului: comunicarea libera de informatii; toleranta
cnd limbajul profesional nu este nteles de nespecialisti (dintre parinti); ncurajarea
dezbaterilor pe probleme educationale majore (si nu doar discutii pe probleme
administrativ-gospodaresti); considerarea reciproca a parintilor si profesorilor ca
parteneri.
Un rol deosebit, att pentru colaborarea familie-scoala si participarea la gestiunea
scolii, ct si pentru educatia parintilor l au asociatiile de parinti, a caror finalitate este, n
principiu, protectia copilului prin educatie. Se pot deosebi asociatiile de parinti si dupa
scopurile lor, astfel: ca grup de sustinere a scolii, n probleme needucationale; ca grup de
cooperare care considera educatia ca un proces comun n care parintii si profesorii sunt
parteneri, care decid mpreuna viitoarele programe; ca grup de aparare a intereselor care
considera ca parintii au interese ce trebuie promovate n raport cu interesele altor grupe.
Cele mai frecvente obiective ale asociatiilor nationale de parinti sunt: a) sensibilizarea
parintilor privind drepturile si ndatoririle lor, influenta comportamentului lor asupra
copilului; b) informarea parintilor prin publicatii, radio si televiziune privind problemele
specifice; c) formarea parintilor prin cursuri destinate acestora, consultatii (la sediu,
telefonic, prin publicatii) pe probleme de interes (medicale, juridice, psihologice etc.); d)
58
reprezentarea parintilor (reprezentantii sunt obligati sa apere interesele celor pe care i

reprezinta, sa raporteze periodic acestora problemele dezbatute n consiliul de participare
scolara).
Exista doua teorii importante privind relatia scoala-familie:
teoria profesionalismului care considera ca un element esential serviciul facut

altora, fara a gndi la avantaje personale; criteriile acestei teorii sunt: competenta,
servirea clientilor, un cod de etica profesionala;
teoria schimbului care considera actiunea umana n functie de un cstig personal;
se considera privilegii traditionale ale profesorilor: un grad de autonomie, un
salariu asigurat, o competitie restrnsa.
Din aceasta perspectiva se pune ntrebarea: ce cstiga profesorul ntr-o cooperare

cu familia? Se apreciaza ca acest cstig poate fi un statut revalorizator n ochii societatii;
cooperarea cu familia poate fi un test profesional si poate fi considerata ca facnd parte
din datoria profesionala a profesorului deoarece: parintii sunt clienti ai scolii; eficacitatea
nvatamntului (evaluata la scoli si profesori) poate fi ameliorata prin cooperarea ntre
scoala si familie; parintii sunt responsabili legali de educatia copiilor lor si pot avea
exigente de a evalua rezultatele activitatii scolare.
n acest context se pune si problema: de relatia cu familiile trebuie sa se ocupe
profesori specializati sau toti profesorii? n mai multe tari (ntre care Anglia, Danemarca,
Franta) exista profesori specializati (consilieri) care raspund de aceasta problema. Solutia
ideala pare a fi: toti profesorii sa aiba relatii obisnuite de colaborare cu familiile;
profesorii specializati sa rezolve cazuri particulare, dificile, sa efectueze vizite n familii,
cnd este necesar si sa organizeze reuniunile cu parintii.
Se pot deosebi trei etape n evolutia relatiei familie-scoala:
a. etapa scolii autosuficiente: scoala este considerata o institutie nchisa, care nu
influenteaza mediul familial si nu se lasa influentata de el. Caracteristicile etapei
sunt: contactele cu parintii sunt rare, formale; parintii accepta ideea ca nu au
nimic de vazut despre ceea ce se ntmpla n scoala; administratia alege scoala
pentru copii; parintii nu participa la consiliile de administratie scolara; asociatiile
de parinti nu sunt ncurajate; formarea profesorilor neglijeaza relatia ntre familie
si scoala.
b. etapa de incertitudine profesionala: profesorii ncep sa recunoasca influenta
factorilor familiali asupra rezultatelor scolare dar parintii continua sa creada ca
scoala este autosuficienta. Caracteristicile etapei sunt: tendinta de a creste
acuzarea familiei pentru proastele rezultate scolare; administratia scolara are
tendinta de a conserva atitudinea din etapa anterioara; contactele formale, de
59
rutina cu parintii continua; apar experiente localizate privind comunicarea cu

parintii; apar organizatiile voluntare de parinti; se constituie consilii de gestiune
scolara, n care participarea parintilor are un rol minor, nedicizional; formarea
profesorilor abordeaza relatia familie-scoala ca o problema de importanta
secundara.
c. etapa de dezvoltare a ncrederii mutuale: parintii si profesorii descopera mpreuna
ca nencrederea este putin cte putin nlocuita cu ncrederea unora fata de altii.
Caracteristicile etapei sunt: relatia cu familiile este din ce n ce mai ncurajata de
scoala; consiliul scolar include reprezentanti ai (asociatiilor) parintilor, cu rol
decizional n toate problemele educationale; organizatiile de parinti sunt acceptate
si ncurajate n activitatea scolara; profesori specializati (consilieri) trateaza
problemele exceptionale ale colaborarii cu familiile; organizatiile de profesori
recunosc statutul si rolul asociatiilor de parinti; administratorii si politicienii
educatiei insista asupra importantei relatiei familie-scoala; formarea profesorilor
abordeaza problema relatiei cu familia, ca una din problemele importante; se
organizeaza cursuri pentru profesori si parinti.
Se prevede ca n tarile Comunitatii Europene sa se treaca la o noua etapa a
colaborarii scolii cu familia n care accentul este pus pe un angajament mutual clar
stabilit ntre parinti si profesori, pe un "contract parental" privind copilul individual;
contractul ntre familie si scoala nu se mai considera doar ca un "drept optional", ci ca un
sistem de obligatii reciproce n cooperarea parintilor cu profesorii.
Cercetarea noastra - tinnd seama de principiile teoretice si orientarile
metodologice recunoscute n domeniu - si-a propus ca obiective: fundamentarea
conceptuala a educatiei parintilor; determinarea nevoilor de educatie ale parintilor si a
ofertei educationale n relatia scoala-familie; elaborarea unor principii si metodologii
pentru ntemeierea unor strategii alternative de educatie a parintilor; oferirea unor idei,
propuneri pentru reforma nvatamntului (privind legislatia, structurile, continuturile).
Am mbinat documentarea privind fundamentele teoretice (sociologice, axiologice,
juridice, psihopedagogice) si principiile educatiei parintilor (inclusiv principiile educatiei
permanente si ale educatiei adultilor) cu cercetarea empirica prin ancheta de opinie.
[Cercetarea a fost initiata n laboratorul Educatie Permanenta din Institutul de
Stiinte ale Educatiei, de o echipa de cercetare formata din Gabriela Alecu, Dan Badea,
Ion Constantinescu, Alexandru Modrescu, coordonata de autorul prezentului studiu, la
care colaboreaza si cercetatoarea Didina Rogojina de la Institutul de Cercetari
Pedagogice si Psihologice din Chisinau. A fost investigat un esantion de 3500 subiecti,
elevi de gimnaziu si liceu, parintii si profesorii lor, carora le multumim si pe aceasta cale.
Casa Corpului Didactic Botosani a devenit unitate-pilot.]
Ne aflam n etapa n care prelucram datele culese pentru a determina nevoile de
educatie specifice, pe categorii de parinti, si oferta educationala posibila prin relatia
60
scoala-familie (inclusiv prin programe de formare a formatorilor pentru educatia

parintilor, prin programe pentru parinti si pentru elevi ca viitori parinti). Am initiat
actiuni de informare si sensibilizare a parintilor si profesorilor pentru a ncepe
organizarea primelor asociatii de parinti n Romnia. Propunem si pe aceasta cale
factorilor de decizie parlamentara si guvernamentala ntarirea sistemului legislativ si
institutional privind nvatamntul prin instituirea obligativitatii legale de nfiintare a
consiliilor de administratie (participare) scolara, n care reprezentantii (asociatiilor)
parintilor sa capete o pondere sporita si rol decizional, precum si prin prevederea prin
lege a sprijinirii de catre stat a organizarii si functionarii asociatiilor de parinti, ca
structuri educationale democratice.
Cei care lucreaza n scoala si raspund de destinele educatiei neamului pot ntelege
- dincolo de marile dificultati si privatiuni generate de cei care "urzesc o cabala", cum
zicea exponentul spiritualitatii romnesti - conditionarea calitatii vietii fiecaruia de
educatia oferita tinerilor si adultilor, copiilor si parintilor lor; aceasta n masura n care au
doar ceva mai multa competenta, buna-vointa si responsabilitate morala dect oricare...
"administratie" (de la care nici Dumnezeu nu ar putea cere mai mult).
BIBLIOGRAFIE
B O G A R D, G., ducation des adultes et mutations sociales. Rapport intrimaire
(1989-1990). Strasbourg, Conseil de l'Europe, Conseil de la Cooperation culturelle, 1991.
D A V E, R.H. (sub redactia) si colaboratorii, Fundamentele educatiei permanete.
Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1991.
D O M E N A C H, J.M., Ce qu'il faudrait enseigner. n: L'cole des parents. nr. 10, Paris,
1989.
E M I N E S C U, M., De bine de rau. n vol. "Ne e sila..." (Scrieri politice). Bucuresti,
Editura Societatii Soroc, 1991.
F R E I R E, P., L'ducation: pratique de la libert. Paris, ditions du Cerf, 1971.
K A N T, Im., Tratat de pedagogie. Iasi, Editura Agora, 1992.
M A C B E T H, AL., (coordonator) si colaboratorii, L'enfant entre l'cole et sa famille.
Rapport sur les relations entre l'cole et la famille dans les pays des Communauts
Europennes. Bruxelles, Comisia comunitatilor europene, Colectia Studii, Seria Educatie,
nr. 13, 1984.
O S T E R R I E T H, P., Copilul si familia. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,
1973.
S T E R N, H.H., Educatia parintilor n lume. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,
1972.
Modulul X
MASS-MEDIA I EFICIENTIZAREA EDUCAIEI ADULILOR
Concepte de baz i cuvinte cheie: mass-media, produse formative ale mass61
media
Bibliografie:
Wilson A., L., (2000), Handbook of Adult and Continuing Education, Jossey-Bass Inc.
Rezoluia Parlamentului European din 16 ianuarie 2008 privind educaia adulilor: niciodat nu
este prea trziu s nvei
Parlamentul European ,
avnd n vedere Comunicarea Comisiei intitulat "Educaia adulilor: niciodat nu este prea trziu s
nvei" (COM(2006)0614),
avnd n vedere Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 15 noiembrie
2006 de stabilire a unui program de aciune n domeniul nvrii continue(1) ,
avnd n vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European i Consiliului din 18 decembrie
2006 privind competenele cheie pentru nvare continu(2) ,
avnd n vedere Rezoluia sa din 23 martie 2006 privind provocrile demografice i solidaritatea ntre
generaii(3) ,
avnd n vedere concluziile Preediniei Consiliului European de la Lisabona din 23 i 24 martie 2000,
avnd n vedere articolele 149 i 150 din Tratatul CE,
avnd n vedere poziia sa n prim lectur din 25 septembrie 2007 referitoare la propunerea de
regulament al Parlamentului European i al Consiliului privind producerea i dezvoltarea de statistici n
materie de educaie i nvare continu(4) ,
avnd n vedere poziia sa n prim lectur din 24 octombrie 2007 referitoare la propunerea de
recomandare a Parlamentului European i a Consiliului privind stabilirea Cadrului european de calificri
pentru nvare continu(5) ,
avnd n vedere Rezoluia sa din 27 septembrie 2007 privind eficiena i echitatea n sistemele europene
de educaie i de formare(6) ,
avnd n vedere Rezoluiile sale din 13 martie 2007 privind Foaia de parcurs pentru egalitatea ntre femei
i brbai 2006-2010(7) i din 27 septembrie 2007 privind egalitatea ntre femei i brbai n Uniunea
European - 2007(8) ,
avnd n vedere articolul 45 din Regulamentul su de procedur,
avnd n vedere raportul Comisiei pentru cultur i educaie i avizele Comisiei pentru ocuparea forei de
munc i afaceri sociale i Comisiei pentru drepturile femeii i egalitatea ntre sexe (A6-0502/2007),
A. ntruct educaia adulilor devine o prioritate politic i necesit programe concrete i adecvate, precum
i vizibilitate, acces, resurse i metode de evaluare;
B. ntruct educaia i formarea sunt factori cruciali n realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona
privind intensificarea creterii economice, integrrii sociale i creterea competitivitii;
C. ntruct, pentru a atinge rata de participare stabilit n cadrul criteriului de referin convenit de statele
62
membre n cadrul procesului "Educaie i formare 2010", ar mai trebui ncadrai 4 milioane de aduli n
programele de nvare continu;
D. ntruct un sistem eficient de educaie a adulilor, cu prioriti clare i o punere n aplicare controlat,
integrat n strategiile de nvare continu, poate sprijini integrarea lingvistic, social i cultural a grupurilor
excluse, cum ar fi imigranii i romii, dintre care muli i abandoneaz studiile prea timpuriu;
E. ntruct investiiile n educaia adulilor mresc beneficiile sociale i culturale obinute sub forma unui
grad ridicat de bunstare i mplinire individual i a unei cetenii active;
F. ntruct contribuia esenial a educaiei adulilor, realizat prin dobndirea unor competene-cheie,
joac un rol central n capacitatea acestora de a se angaja i de a fi mobili pe piaa muncii, precum i n
integrarea lor social;
G. ntruct sunt necesare date fiabile pentru observarea, compararea i evaluarea multiplelor opiuni de
educaie a adulilor n vederea elaborrii politicilor;
H. ntruct informaia despre sistemele de educaie a adulilor i accesul la acestea difer considerabil de
la un stat membru la altul;
I. ntruct recunoaterea i validarea educaiei formale, non-formale i informale reprezint piatra de
temelie a strategiei de nvare continu;
J. ntruct exist necesitatea stringent de a realiza legtura ntre educaia adulilor i Cadrul european al
calificrilor i de a mri potenialul educaiei adulilor n ceea ce privete competenele-cheie, precum i
competenele sociale i personale,
1. salut propunerea Comisiei cu privire la un plan de aciune pentru educaia adulilor;
2. recunoate c sunt necesare msuri, la diverse niveluri, menite s promoveze, s consolideze i s
stabileasc dezvoltarea unei culturi a educaiei, mai ales pentru aduli, msuri n care trebuie s se implice
att statele membre, ct i Uniunea European;
3. ndeamn statele membre s introduc o cultur a nvrii continue, care s se axeze, n special, pe
educaia i formarea adulilor, prin punerea n aplicare a unor politici i aciuni menite s promoveze
dobndirea de cunotine i s transforme acest proces n unul mai atractiv i mai accesibil, precum i s
aduc permanent la zi calificrile;
4. subliniaz importana egalitii ntre sexe n ceea ce privete programele legate de educaia
permanent, astfel nct att brbaii, ct i femeile s poat profita n aceeai msur de posibilitile
oferite de o astfel de educaie; invit Comisia ca, n pregtirea educaiei adulilor, s utilizeze toate
instrumentele disponibile pentru controlul politicilor sensibile privind egalitatea ntre sexe, n cooperare cu
Institutul European pentru Egalitatea dintre Sexe;
mbuntirea motivaiei pentru participarea la educaia adulilor
5. ndeamn s fie mbuntit promovarea educaiei adulilor, pentru a fi motivate mai multe persoane s
se implice n aceast form de educaie; consider c educaia adulilor ar trebui s ocupe un loc central n
politicile de promovare a unei culturi generale a educaiei prin intermediul campaniilor n mass-media,
serviciilor de informare, orientare i consiliere i, n special, prin intermediul serviciilor de informare,
orientare i consiliere viznd grupurile dezavantajate; consider c o astfel de promovare trebuie, pentru a
putea fi eficient, s fie susinut de msuri politice active ale statelor membre, care s faciliteze
compatibilitatea nvrii cu viaa de familie i cu cea profesional;
6. este de acord c liniile telefonice i site-urile de internet speciale reprezint mijloace foarte eficiente de
63
promovare a educaiei adulilor;

7. consider c promovarea educaiei prin mass-media n cadrul formrii generale i profesionale are un
rol decisiv n vederea rezolvrii problemei decalajului digital dintre generaii;
Datele statistice
8. este de prere c, pentru elaborarea, verificarea i evaluarea politicilor n domeniul educaiei adulilor,
sunt necesare date statistice comparabile care ar oferi indicaii i ndrumri pentru programul integrat de
nvare continu;
9. consider c ancheta european privind educaia adulilor trebuie susinut ca mijloc de colectare a
informaiilor comparabile privind educaia adulilor i de promovare a unor concepte comune;
10. invit Uniunea European i statele membre s ncurajeze schimbul de bune practici;
Concilierea vieii profesionale, a vieii familiale cu nvarea continu i prezentarea eficient
11. reamintete obiectivele Consiliului European de la Barcelona din 15-16 martie 2002 i subliniaz
progresele realizate de statele membre n direcia atingerii obiectivelor privind asigurarea de locuri la cree
i grdinie i educaie precolar, precum i n stabilirea "zilei de ngrijire a copilului i a altor persoane
dependente"; subliniaz, n acelai timp, c unele state membre au rmas mult n urm n ceea ce privete
ndeplinirea obiectivelor de la Barcelona;
12. subliniaz c pentru a concilia viaa familial, viaa profesional cu nvarea continu este nevoie nu
numai de o mai mare flexibilitate n gestionarea timpului i a spaiului, ci i de stimulente sociale, economice
i fiscale care s promoveze accesul adulilor la programe de formare i educaie;
13. subliniaz faptul c se impune o mai bun utilizare a noilor tehnologii i constat, n aceast privin,
c ar trebui ncurajat dezvoltarea accesului la internet, precum i a programelor de integrare digital,
pentru a rezolva problema decalajului digital i a stimula utilizarea unor noi surse de cunotine i metode de
studiu, precum programe de nvmnt la distan i locuri de studiu i c accesul la aceste faciliti trebuie
nlesnit tuturor;
14. subliniaz nevoia de a extinde accesul femeilor la noile tehnologii, inclusiv n cazul femeilor care triesc
n zone ndeprtate i rurale i al femeilor n vrst, prin aceasta acordndu-le anse egale de a fi
competitive pe piaa muncii; subliniaz, de asemenea, necesitatea de susinere a iniiativelor de reducere a
diferenelor dintre brbai i femei n ceea ce privete calificrile tehnice i tiinifice;
15. atrage atenia asupra necesitii de a extinde facilitile publice i private de ngrijire a copiilor i de a
implica i ncuraja angajatorii, care ar putea oferi posibiliti i servicii de ngrijire a copiilor n cadrul
ntreprinderilor, pentru ca prinii, n special mamele, s i reia activitatea profesional i pentru ca aceti
prini s aib ansa s i continue n acelai timp educaia i pe durata orelor de serviciu; subliniaz de
asemenea nevoia de a furniza faciliti publice mai bune n vederea asistenei persoanelor dependente i a
persoanelor n vrst;
Solidaritatea dintre generaii (mpotriva "prpastiei dintre generaii") i dintre culturi
16. reamintete c schimbrile demografice vor reprezenta pentru statele membre o serie complex de
provocri strns legate ntre ele, iar societile noastre vor fi nevoite s dezvolte noi forme de solidaritate
ntre culturi i generaii;
17. propune, prin urmare, o mai bun transmitere i un mai bun transfer al cunotinelor, competenelor i
experienei adulilor, n special ntre generaii, sub forma unor sisteme de stabilire a unui mentor care s
acorde sprijin diverselor activiti antreprenoriale i meteugreti; consider, de asemenea, c este
important ca aceti mentori s fie ncadrai ntr-o reea, prin intermediul creia s poat face schimb de
64
informaii;
18. subliniaz importana unei abordri de "educaie n familie", n care prinii s fie motivai s nvee din
nou pentru a-i putea ajuta copiii s reueasc la coal;
19. susine dezvoltarea de programe pe baz de voluntariat privind rolul acestora n solidaritatea dintre
generaii, precum i n recunoaterea experienei i a calificrilor;
20. evideniaz necesitatea de a oferi, n cadrul mobilitii i coeziunii sociale, mai ales emigranilor,
posibiliti flexibile pentru programe de educaie i de formare, precum i condiii adecvate pentru realizarea
acestora;
Importana nvrii de limbi strine i nevoile speciale ale "grupurilor de risc"
21. consider c nfiinarea de centre naionale i locale pentru susinerea imigranilor este un instrumentcheie, cu ajutorul cruia pot fi puse la dispoziia acestora informaii utile i li se pot oferi clarificri privind
integrarea lor deplin n societate;
22. reitereaz importana unui sprijin mai puternic pentru cursurile de limbi strine, n special pentru cele
adresate imigranilor i importana ncurajrii nvrii de limbi strine n rndul populaiei n general;
23. susine ideea nfiinrii unor "evaluri ale competenelor" pentru imigrani, persoanele cu calificri
reduse i cele cu handicap; este de prere c, pe lng beneficiile economice, aceste "evaluri ale
competenelor" pot contribui, de asemenea, la reducerea rasismului, xenofobiei, discriminrii i excluderii;
Accesul la nvmntul superior
24. consider c accesul la nvmntul superior ar trebui s fie oferit unui public mai larg, inclusiv
adulilor cu experien n munc i persoanelor n vrst i c, n acest scop, sistemele de nvmnt ar
trebui adaptate i structurate ntr-un mod mai flexibil; i c trebuie promovate msuri de infrastructur i
resurse de personal corespunztoare;
25. subliniaz c se impune modernizarea sistemelor de nvmnt secundar pentru ca acestea s devin
mai competitive, mai flexibile, mai accesibile i mai eficiente;
mbuntirea calitii, a metodelor pedagogice i a diversitii formelor de prezentare
26. subliniaz faptul c domeniul educaiei adulilor necesit personal de nalt calitate; este de prere c
ar trebui sprijinite programe specifice pentru cadrele didactice care lucreaz cu adulii i ncurajeaz
nfiinarea unor programe universitare care s duc la obinerea unei diplome n educaia adulilor;
27. susine aciunile ce vizeaz intensificarea transferului de competene i mrirea gradului de mobilitate
n educaia adulilor, cum ar fi:
a) punerea n practic i extinderea Cadrului european al calificrilor i a

EUROPASS;
b) recunoaterea i validarea deprinderilor de baz, competenelor-cheie,
educaiei i calificrilor formale, non-formale i informale pentru a asigura
transparena rezultatelor nvrii, ceea ce va facilita recunoaterea reuitei
educaionale i tranziia de la un parcurs educaional la altul;
Perspective de ocupare a forei de munc
65
28. este de acord cu opinia potrivit creia educaia continu joac un rol important n primul rnd pentru
mrirea gradului de integrare social i a anselor de angajare, precum i pentru dezvoltarea personal,
depirea disparitilor existente pe piaa muncii i realizarea obiectivului de la Lisabona privind majorarea
ratei de angajare a persoanelor cu vrsta mai mare de 50 de ani, jucnd un rol important i pentru
competitivitate;
29. subliniaz importana educaiei adulilor pentru realizarea obiectivului privind crearea de locuri de
munc mai bune n Europa, precum i pentru ameliorarea calitii vieii i promovarea dezvoltrii individuale,
a mplinirii personale i a ceteniei active; atrage atenia asupra faptului c pentru ntreprinderi este
important s poat prevedea noi competene i cerinele de pe piaa muncii, astfel nct coninutul educaiei
pentru aduli s reflecte cererea de competene; subliniaz faptul c coninutul educaiei trebuie adaptat la
cerinele profesionale i practice; subliniaz importana parteneriatului social n aceast privin;
30. relev c nvarea continu nu sporete numai ansele lucrtorilor de a se angaja, ci i capacitatea
acestora de a se adapta i mobilitatea lor geografic i profesional, fapt important pentru funcionarea
pieei interne; subliniaz valoarea promovrii nvrii unei a doua (i a treia) limbi pentru facilitarea unei mai
mari mobiliti a lucrtorilor;
31. subliniaz faptul c nivelul sczut al calificrilor, care reprezint situaia actual a unei treimi din fora
de munc european (72 milioane de lucrtori), implic un risc de omaj ridicat, iar prin formare persoanele
i menin sau dobndesc competenele necesare pentru a se angaja i pentru a-i mbunti calitatea
muncii prestate; subliniaz importana recunoaterii i validrii calificrilor dobndite prin nvare nonformal i informal, fapt ce ofer o baz pentru dezvoltarea nvrii continue, att n cadrele naionale de
calificare profesional, ct i n Cadrul European al Calificrilor;
32. subliniaz importana faptului ca toi cetenii s aib un acces egal i posibiliti egale de participare la
programele de nvare continu; regret, n acest context, c persoanele a cror educaie iniial este de
nivelul cel mai sczut, femeile, imigranii, persoanele vrstnice, persoanele din zonele rurale i cele cu
handicap particip, de obicei, cel mai puin; consider de asemenea c acestor categorii trebuie s li se
ofere programe i metode diferite i adaptate. n acest context, i exprim prerea c trebuie acordat o
atenie deosebit educaiei i formrii lucrtorilor i omerilor n domeniul noilor tehnologii i invit statele
membre s susin folosirea noilor tehnologii informaionale i de comunicaie n scopuri educaionale, dat
fiind faptul c acestea joac un rol esenial n asigurarea unor anse egale pentru toi, facilitnd participarea
persoanelor la nvare continu, i s asigure accesul la promovri i finanri specifice pentru persoanele
a cror educaie este de nivelul cel mai sczut;
33. subliniaz importana educaiei adulilor, inclusiv n domeniile limbilor strine i competenelor
profesionale, pentru integrarea migranilor, precum i pentru mrirea anselor de angajare, ameliorarea
participrii la piaa forei de munc i consolidarea integrrii sociale a acestora;
34. subliniaz importana implicrii active a partenerilor sociali i a altor pri interesate, inclusiv a ONGurilor active n domeniul social, ntruct angajatorii i angajaii nu pot s acioneze la acelai nivel dect prin
parteneriate sociale funcionale; consider c n statele membre fr o structur de parteneriat social
dezvoltat, crearea acesteia ar trebui sprijinit;
35. subliniaz importana Fondului Social European (FSE) i a altor fonduri structurale pentru atingerea
obiectivului privind nvarea continu pentru toi i insist ca fondurile structurale s fie monitorizate, pentru
a se asigura alocarea mai multor fonduri persoanelor care au cea mai mare nevoie de nvare continu;
regret faptul c, n anumite state membre, se acord prioritate i finanare insuficiente pentru mrirea
accesului adulilor la nvare continu, mai ales n cazul lucrtorilor mai n vrst i al persoanelor mai puin
calificate; invit statele membre s foloseasc mai activ fondurile structurale, mai ales FSE; invit Comisia
s consolideze programele specifice din acest domeniu;
36. subliniaz c mbuntirea modului de desfurare a activitilor de educaie a adulilor, furnizarea de
informaii i nlesnirea combinrii vieii profesionale cu viaa de familie sunt eseniale pentru creterea
gradului de participare i au un efect de ncurajare atunci cnd sunt completate de stimulente. remarc
faptul c printre msurile menite s promoveze desfurarea eficient a nvrii continue se numr
disponibilitatea locaiilor de studiu, facilitarea nvrii la locul de munc prin adaptarea programului de lucru,
existena structurilor de ngrijire a copiilor la nivel local, a serviciilor de nvmnt la distan pentru
66
persoanele cu handicap sau pentru persoanele vulnerabile din zone ndeprtate, a informaiilor i serviciilor
de orientare n ceea ce privete msurile de nvare continu i posibilitile de angajare, a programelor
personalizate i a regimurilor de predare flexibile; subliniaz faptul c asemenea msuri trebuie, de
asemenea, recunoscute la nivel general i ar trebui s contribuie la promovarea profesional;
37. ndeamn statele membre s adopte msurile necesare pentru abordarea ratei sczute de angajare
printre lucrtorii mai n vrst, n special cei care au avut parcursuri profesionale atipice sau nu au calificri
n domeniul TIC, i s asigure condiiile necesare pentru prestarea serviciilor de nvare continu la toate
nivelurile pentru a facilita progresul n sfera ocupaional, fie c este vorba de prima angajare, de revenirea
la viaa profesional sau de dorina de prelungire a vieii profesionale; consider nu mai puin important ca
ntreprinderile s fie ncurajate i s fie create stimulente n acest sens pentru a angaja sau a pstra pe
posturi angajaii mai n vrst pe perioade mai lungi, deoarece, de regul, acetia sunt foarte competeni,
experimentai, de ncredere i foarte bine pregtii;
38. invit statele membre s asigure c lucrtorii care sunt obligai s-i schimbe profesia dup un accident
de munc sau o boal pot participa la cursuri de formare continu i i pot mbunti perspectivele
profesionale;
39. ncurajeaz statele membre s ofere stimulente economice i de alt natur att lucrtorilor, pentru a le
asigura o via profesional mai ndelungat, ct i angajatorilor, ca acetia s angajeze i s pstreze
lucrtorii mai n vrst, prin crearea unor posibiliti de nvare continu i prin mbuntirea condiiilor de
munc i a calitii muncii;
40. invit Comisia s garanteze c fiecare stat membru ia msurile juridice i financiare necesare pentru a
oferi acces la nvare continu tuturor angajailor i persoanelor n cutarea unui loc de munc;
Finanarea
41. invit investitorii s i concentreze atenia asupra dezvoltrii unor programe, competene i calificri
care s le permit femeilor s dobndeasc competene de baz n domeniul managerial i n cel
antreprenorial i s i mbunteasc calificrile pentru a putea accede la funcii de conducere;
42. invit la rspndirea larg i la susinerea, prin avantaje fiscale, a practicii n cadrul creia angajatorii
finaneaz i organizeaz formarea angajailor lor, deoarece calificrile i competenele angajailor
reprezint un aspect central al inovaiei, productivitii i competitivitii;
43. consider c educaia adulilor ar trebui s ating n toate sectoarele niveluri ridicate de calificare, prin
intermediul unor activiti educaionale i culturale i a unor modele de formare de calitate care s garanteze
adaptarea cunotinelor i capacitilor oamenilor la condiiile n schimbare pe care trebuie s le
ndeplineasc profilurile profesionale, precum i la organizarea muncii i metodele de lucru;
44. ndeamn la coordonare, cooperare, eficien i transparen ntre msurile legislative i cadrele
instituionale, reelele i parteneriatele de organisme sau asociaii implicate n domeniul educaiei adulilor,
prin utilizarea resurselor financiare locale, regionale, naionale i europene (publice sau private);
45. consider c este esenial s se ofere stimulente financiare pentru a permite un acces gratuit la
formare i educaie, precum i la beneficiile conexe; subliniaz c astfel de stimulente financiare ar putea fi
oferite sub forma unor stimulente fiscale, indemnizaii, subvenii, cofinanare sau reducere a cotelor de
impozitare sau de asigurri sociale pentru angajatorii care creeaz condiii de lucru favorabile educaiei
adulilor;
46. recunoate importana formrii la locul de munc i subliniaz c trebuie s fie prioritare ntreprinderile
mici i mijlocii, microntreprinderile i ntreprinderile nou nfiinate, deoarece acestea dispun de cele mai
puine mijloace financiare pentru a-i putea forma angajaii;
47. ncurajeaz angajatorii, n cadrul responsabilitii sociale a ntreprinderilor, s finaneze programe de
formare profesional care s promoveze nvarea continu, n special pentru personalul feminin, n
67
vederea extinderii vieii profesionale active a acestora i a sporirii anselor femeilor de a participa la piaa
muncii i a evolua pe plan profesional;
o
o o
48. ncredineaz Preedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluie Consiliului, Comisiei i guvernelor
i parlamentelor statelor membre.
(1)JO L 327, 24.11.2006, p. 45.

(2)JO L 394, 30.12.2006, p. 10.
(3)JO C 292 E, 1.12.2006, p. 131.
(4)Texte adoptate, P6_TA(2007)0400.
Modulul XI
EDUCAIA PROFESIONAL CONTINU COMPONENT A EDUCAIEI
ADULILOR
Concepte de baz i cuvinte cheie: formarea profesional continu, lifelong
learning
Bibliografie:
Educatia pe tot parcursul vietii - o prioritate a sistemelor de

invatamant globale
Cerintele noului secol au ridicat peste tot in lume intrebari precum: 'pana cand' si
'prin ce metode' invatam? De la angajatori, autoritati si pana la fiecare individ in
parte, raspunsul pare sa fie unanim: invatarea permanenta nu mai e un lux, ci o
conditie necesara pentru adaptarea la cerintele profesionale, sociale, economice si
informationale mereu in schimbare.
In ultimii ani, educatia pe tot parcursul vietii (life long learning) a devenit o prioritate a
sistemelor de invatamant la nivel global. Chiar daca rolul educatiei de baza, formale,
ramane esential, invatarea permanenta, impreuna cu educatia nonformala, vin sa
personalizeze si sa dezvolte aptitudini cat mai aproape de cerintele pietei si societatii, pe
de o parte, si priceperea si sufletul celui care invata, pe de alta parte.
68
Programele europene de invatare pe tot parcursul vietii

Comisia Europeana a reunit initiativele sale privind educatia si formarea sub o singura
umbrela - Programul de invatare pe tot parcursul vietii. Acesta are patru subprograme Comenius (pentru invatamantul preuniversitar), Erasmus (pentru invatamantul superior),
Leonardo da Vinci (pentru educatie si formare profesionala) si Grundtvig (pentru
educatia adultilor) - si ofera persoanelor de orice varsta oportunitati de a studia oriunde in
Europa.
Incepand cu perioada de finantare 2007-2013, un program transversal completeaza aceste
patru subprograme, printre activitatile cheie ale acestuia numarandu-se: cooperarea in
domeniul politicii, limbile straine, tehnologiile informationale si de comunicare,
diseminarea si exploatarea eficienta a rezultatelor proiectelor.
Jean Monnet este un alt program prin care executivul european incurajeaza predarea,
reflectia si dezbaterile pe tema procesului de integrare europeana in cadrul institutiilor de
invatamant superior din lume, tot pentru perioada 2007-2013.
Prioritatea centrala a Programului de Invatare pe tot Parcursul Vietii este sa intareasca
contributia adusa de educatie si formarea profesionala in atingerea obiectivului Lisabona
de transformare a Uniunii Europene "in cea mai competitiva economie bazata pe
cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila insotita de o crestere
cantitativa si calitativa a numarului locurilor de munca si de o mai mare coeziune
sociala", potrivit unui document al Comisiei Europene.
Scurt istoric:
1995 - Cooperarea privind politicile europene in domeniul educatiei si formarii
profesionale a inceput odata cu adoptarea Cartii Albe privind educatia si formarea
profesionala A preda si a invata spre societatea cunoasterii, prin care Uniunea
Europeana se autodefineste ca indreptandu-se spre o societate care invata, bazata pe
dobandirea de noi cunostinte si pe invatarea pe tot parcursul vietii. Documentul a fost
publicat chiar inainte de lansarea in 1996, a Anului European al Invatarii pe tot parcursul
vietii.
1997 - apare o comunicare a Comisiei - Pentru o Europa a cunoasterii care leaga
obiectivul invatarii pe tot parcursul vietii cu propunerile de programe privind educatia si
formarea in perioada 2000 2006.
Ianuarie 2000 - Programul Socrates II a demarat subprogramul Grundtvig care vizeaza
educatia adultilor.
Noiembrie 2006 - Apare 'Programul de invatare pe tot parcursul vietii 2007-2013'. Noul
program reuneste fostele programe Socrates si Leonardo da Vinci.
Comenius
69
Comenius este prima componenta a Programului de Invatare pe Tot Parcursul Vietii. Se

adreseaza institutiilor de invatamant preuniversitar de stat si private (de la gradinite la
scoli postliceale) si tuturor celor care isi desfasoara activitatea in acest sector: elevilor,
tuturor categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale, asociatiilor de
parinti sau ONG-urilor care activeaza in domeniul educational.
Comenius sprijina financiar realizarea de parteneriate scolare, proiecte de formare a
personalului didactic, retele de parteneriat scolar, precum si participarea la stagii de
formare initiala si continua pentru cresterea calitatii si consolidarii dimensiunii europene
in educatie.
Erasmus
Programul Erasmus este destinat invatamantului superior si are printre obiectivele cheie
cresterea calitatii si volumului mobilitatilor studentilor si a cadrelor didactice in Europa,
cooperarea multilaterala intre institutiile de invatamant superior din Europa, precum si
marirea gradului de transparenta si compatibilitate intre invatamantul superior si
calificarile profesionale obtinute in Europa.
Leonardo da Vinci
Programul Leonardo da Vinci vizeaza cooperarea transnationala in domeniul formarii
profesionale a fortei de munca. Scopul sau este acela de a creste calitatea sistemelor si
practicilor de formare profesionala, de a asigura instrumente moderne si noi abordari in
formarea profesionala pe parcursul vietii.
Grundtvig
Programul Grundtvig isi propune sa ofere alternative educationale si sa imbunatateasca
accesul celor care, indiferent de varsta, doresc sa dobandeasca noi competente prin forme
de educatia adultilor. Grundtvig vine in intampinarea nevoilor de predare/invatare ale
adultilor si se adreseaza institutiilor sau organizatiilor care asigura sau faciliteaza
educatia acestora.
Orice organizatie din domeniul educatiei adultilor, din sistemul formal, nonformal sau
informal poate sa participe la programul Grundtvig.
Adultul, in sensul programului Grundtvig, este o persoana de peste 25 de ani, sau un tanar
sub aceasta varsta, care nu mai este cuprins in sistemul formal de educatie.
Programele europene de educatie, formare profesionala si tineret sunt gestionate in
Romania de Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si
Formarii Profesionale (ANPCDEFP) din subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Invatarea pe tot parcursul vietii ia diverse forme, ea desfasurandu-se atat in, cat si in afara
sistemelor traditionale de educatie si formare. Punctul forte al programelor de
70
invatare permanenta este faptul ca plaseaza responsabilitatea individului in centrul

procesului de invatare. Lucru valabil si pentru educatia nonformala, care se regaseste ca
metoda de formare in cadrul unor activitati ale programelor europene de invatare pe tot
parcursul vietii.
De altfel, cele trei concepte formal, informal si nonformal se completeaza reciproc in
cadrul programelor de invatare continua. Pe scurt, daca educatia formala, oficiala, are
loc intr-o institutie de invatamant - scoala, facultate, etc, iar educatia informala
reprezinta influentele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni,
mass media etc. asupra individului, educatia nonformala vine sa personalizeze si sa
dezvolte, acasa, la locul de munca, in comunitate, si, uneori, chiar la scoala, in afara
curriculei oficiale, acele competente, aptitudini, cunostinte pe care fiecare le simte mai
aproape de suflet .
Altfel spus, educatia formala creeaza baza, dupa care aceasta poate fi personalizata prin
educatia non-formala, in timp ce educatia informala este mult mai prezenta decat ambele.
Educatia nonformala
Desi se regasesc ca metoda de formare si in programele mentionate mai sus, in special in
cadrul programului Comenius, care este destinat invatamantului preuniversitar,
activitatile de invatare nonformala sunt la ele acasa in cadrul programului european
Tineret in Actiune, si el aflat sub umbrela ANPCDEFP.
Educatia nonformala are loc, asa cum spune si denumirea, in afara mediului formal, in
afara a ceea ce se intampla la scoala, la universitate sau alte programe acreditate de
formare. Este flexibila, dar urmareste o serie de obiective de invatare, fapt ce il motiveaza
si il responsabilizeaza pe cel care invata. De altfel, acesta este implicat in mod direct si
activ in procesul de educatie nonformala.
"Ea este o forma de educatie care are obiective de invatare explicite. Pentru ca am vazut
ca exista abordari, inclusiv intr-una dintre propunerile de lege din codul educational, unde
era definita ca neavand obiective de invatare, ceea ce contravine cumva tuturor definitilor
educatiei nonformale care sunt date in alte tari", spune Andrei Popescu, directorul
programului european Tineret in Actiune din cadrul ANPCDEFP.
"Uneori mi se pare un pic fortata aceasta demarcare. Asta este educatie formala, asta nonformala si asta informala. Important este la final sa vedem care este metoda cea mai
potrivita pentru fiecare, pentru ca sunt oameni care invata foarte bine daca au un program
standardizat, daca exista o abordare academica, ca sa spun asa, altii care invata mai bine
daca au posibilitatea sa se exprime, sa fie ceva mai creativi. Nu cred ca exista o teorie
general valabila care sa spuna: asta-i mai buna, asta-i mai proasta", a adaugat el.
In functie de specificul fiecarei tari, ea poate acoperi programe educationale care sa
contribuie la alfabetizarea adultilor, la educatia de baza pentru cei care au parasit sistemul
71
formal de educatie, la imbunatatirea abilitatilor de viata si la locul de munca, precum si la

cultura generala.
Conform Standardului International de Clasificare in Educatie (ISCED 1997), aprobat de
UNESCO, programele de educatie nonformala nu sunt obligate sa urmeze un sistem gen
"scara in trepte" si pot avea durate variate.
Daca pentru unele tari europene educatia nonformala este o componenta a politicilor
educationale, exista si state unde initiativele pe aceasta tema vin cu precadere din mediul
privat sau ONG si unde abia incep sa prinda contur strategii privind relatia formalnonformal-informal.
La nivel european au existat mai multe initiative, incepand cu Strategia de la Lisabona,
prin care s-au punctat cateva prevederi generale privind depasirea barierelor dintre
educatia formala si nonformala, recunoasterea formelor de educatie nonformala si
recunoasterea faptului ca aceasta creste sansele tinerilor de a-si dezvolta noi competente
si gasi un loc de munca. Insa, mai sunt pasi de facut pentru a fi unitar definita la nivelul
statelor membre.
In Franta, spre exemplu, activitatile extracurriculare sunt extrem de bine dezvoltate chiar
de catre stat.
In Lituania, educatia nonformala este vazuta de catre autoritati drept componenta prin
care se formeaza persoane inteligente, creative si capabile de a veni cu solutii fezabile si
de a se implica in viata publica.
Olanda are si ea o traditie indelungata in acest domeniu. Multe dintre activitatile tinerilor
din timpul liber se desfasoara in parteneriat cu scoala.
Polonia are o strategie natioanala pentru tineret, pentru perioada 2003-2012, educatia
nonformala fiind o componenta importanta a acesteia.
In Romania, conceptul de educatie nonformala nu a fost inca definit intr-o formula care
sa fie universal acceptata si recunoscuta. Cu toate acestea, activitatile care pun accent pe
dezvoltarea unor abilitati personale si profesionale in afara cadrului oficial incep sa
capete amploare, in special in randul tinerilor, fiind o chestiune relativ noua. In alte tari se
adreseaza tuturor categoriilor de varsta.
"Sunt multe tari care au destul de bine dezvoltate programe de educatie non-formala
adresate in special celor care au iesit din campul muncii, pensionarilor, pentru ca este o
forma prin care oamenii pot sa-si puna in comun niste experiente. E o forma prin care se
simt utili societatii. Partea asta merge mana in mana si cu partea de voluntariat", explica
directorul TiA.
72
La nivel comunitar educatia nonformala este realizata de catre formatori, facilitatori,

voluntari care au obtinut competente, abilitati si certificate pentru domenii diverse in care
s-au instruit.
In prezent, principalii furnizori de educatie nonformala si pe tot parcursul vietii in
Romania sunt: programele europene specializate, ONG-urile si unele companii prin
programele lor de CSR. Aici pot fi mentionate companii precum SIVECO Romania,
Microsoft Romania sau Oracle Romania.
Link-uri utile:
Comisia Europeana - Educatie & Training

Ministerul Educatiei - Educatie continua si strategii pentru dezvoltare in cariera didactica
Ministerul Educatiei - Strategii pentru invatare pe tot parcursul vietii
Fonduri europene - POS DRU
UNESCO: Non-formal education
European Association for Leisure Time Institutions of Children and Youth
UK Youth - Nonformality
Open Education Centre Foundation - Training educators for non-formal education
Youth Partnership - Coyote (Publicatie sustinuta de Comisia Europeana si Consiliul Europei)
Modulul XII UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAIONALE I

ALE COMUNICRII N FORMAREA PROFESIONAL CONTINU
Concepte de baz i cuvinte cheie: tehnologii de acces, platforme de
comunicare, curs on-line
Bibliografie:
largi populaiei rmn exclui de
UTILIZAREA METODOLOGIEI COMUNICATIVE CARE NCURAJEAZ PARTICIPAREA
COMUNITILOR EDUCAIONALE LA PROCESE BAZATE PE TIC
Exist numeroase publicaii care subliniaz importana contextului educaional i social n
procesul de elaborare i de introducere al noilor TIC n centrele EBA. De multe ori succesul
acestei inovaii depinde de contextul organizaiei educaionale respective i de resursele umane
existente n cadrul acesteia.
Adulii implicai n EBA i care vor utiliza aceste noi TIC de obicei sunt contieni de procesele
lor de nvare. n acest context la elaborarea noilor metodologii educaionale bazate pe TIC este
foarte important luarea n considerare a opiniilor acestor aduli.
Participarea lor este asigurat prin aplicarea unor metodologii communicative.
Proiectul ABE Campus. Comuniti virtuale de educaie de baz a adulilor n Europa de la nceput s-a
bazat pe principiile metodologiei communicative, care a permis o comunicare continu ntre urmtoarele
sectoare: managementul proiectului, implementarea softului educaional (platform virtual de nvare),
crearea coninuturilor digitale, formare, promovarea introducerii
TIC n centrele educaionale.
Principii generale pentru utilizarea metodologiilor comunicative

Dialogul egalitar este posibil de realizat i toat lumea este capabil s utilizeze TIC.
Adulii n general sunt contieni de scopurile lor proprii indiferent de nivelul educaiei primite.
Habermas (1987-1989) a formulat teoria competiiei communicative. Conform acestei teorii
fiecare persoan este capabil s comunice i prin urmare s genereze diferite aciuni.
73
Referitor la aceste abiliti comunicative, ntr-un dialog egalitar, contribuiile persoanelor nu se

bazeaz pe criterii de ierarchie i autoritate, de exemplu acest lucru nu depinde de statutul
persoanei care face parte din dialog, ci de validitatea argumentelor aduse. n acest context este
posibil ca principala barier al acestui dialog egalitar de multe ori se consider a fi terminologia
specific folosit de fiecare membru al grupului, de ex.: profesori, profesioniti IT, etc. Pentru
eliminarea acestei bariere este necesar ca toate persoanele s ajung la un consens prin adoptarea
unui limbaj comun.
... Adoptarea unui dialog egalitar ntre participani, profesioniti i oameni care contribuie
cu idei la realizarea proiectului. Adoptarea unui limbaj comun, mai apropiat (pe nelesul
tuturor) i fr expresii tehnice va pune fiecare persoan ntr-o poziie egalitar i aa fiecare va
contribui cu ideile sale pe parcurs.
... Intensificarea proeminenei participanilor n testarea i n evaluarea tehnologiilor i a
resurselor pentru strngerea celor mai bune contribuii. Este necesar iniierea diferitelor
tehnici, care realizeaz nu numai interacii ntre oameni i programe, dar accentueaz n mod egal
dialogul dintre profesioniti i ceilali participani.
... Garantarea prezenei/activitii participanilor n toate domeniile: management i luarea
deciziilor.
La proiectele tehnologice este necesar, ca participanii s urmreasc i s contribuie la
managementul proiectului; n aa fel vor reui s adapteze proiectul nevoilor lor, precum i s
iniieze crearea unei atitudini pozitive fa de TIC n centre EBA.
... Facilitarea crerii grupurilor interactive i multidisciplinare pentru a pregti mai multe
proiecte legate de TIC.
Este important ca proiectele TIC s fie cunoscute n toate comunitile educaionale.
Experiena i cunotinele acestor oameni implicate n aceste proiecte este o posibilitate pentru a
mbogi proiectul i nu o ameninare.
n acest seroiectului ABE Campus Comuniti
Virtuale de Educaia de Baz a Adulilor n Europa este crearea unor COMISII MIXTE n cazul fiecrui
partener format din aduli participani i profesori responsabili de diferite activiti ale proiectului. Aceste
comisii mixte au un rol fundamental pe parcursul procesului de evaluare i de testare.
PROCESE EDUCATIVE N TIC N EBA

Dezvoltarea cunotinelori competenelor TIC n EBA au fost identificat ca una dintre cele mai
importante puncte pentru introducerea software-elor i coninuturilor digitale la centrele EBA.
Mijloacele TIC pot fi foarte bune (avansate) dar nu au nici un rost dac oamenii nu le pot
folosi/aplica n mod corespunztor. n plus, muli profesori de la EBA nu au cunotine
tehnologice, adulii(cursanii) deseori nu tiu prea mult despre tehnologia informaional. Pe
lng acesta exist i o lips de materiale i instrumente educaionale la centrele EBA.
EBA trebuie s ia n considerare dou obiective de baz:
1. Motivarea personalului organizaiei cu scopul ca aceste persoane s-i mbunteasc
cunotinele digitale.
Folosirea noilor aplicaii, cum ar fi mediul virtual de nvare precum i Internetul, nu ar trebui s
fie o problem. Este necesar includerea unei perioade educaionale mai lung pentru a mbunti
cunotinele digitale n organizaia respectiv.
2. Transformarea noilor mijloace (hardware i software) n mijloace educaionale folosite de ctre
profesori i cursani n procesul normal de n nvare/predare.
Scopul i caracteristicile educaiei TIC
a. O ntrebare de mare importan. Educaia TIC este necesar tuturor studenilor/cursanilor i nu
ar trebui ca numai experii IT i profesorii s fie interesai de aceast tem.
Educaia TTC trebuie s fie parte integrant educaiei n cadrul centrelor EBA.
b. Educaia TIC trebuie adoptat la nivelul celor care o folosesc, cu materiale corespunztoare,
ntr-un limbaj corespunztor, n module structurate care sunt adaptate nevoilor cursanilor.
74
c. Flexibilitate n cadrul organizaiei. Acest lucru face posibil, ca programele i activitile s fie
ct mai diverse, nvarea s fie posibil cu ajutorul computerului i/sau n grup n perioade de
timp flexibile.
d. Educaia practic
Educaia ICT trebuie s fie una practic, de aceea organizarea trebuie s asigure resurse suficiente
pentru ca practica s fie posibil de realizat.
e. Educaia continu
ICT n-ar trebui s fie predat numai la Nceput. Cursanii/elevii trebuie s aib posibilitatea de a
folosi (a face exerciii cu) ceea ce au nvat i s rezolve probleme/exerciii pe tot parcursul
procesului de nvare.
f. Schimbul de roluri
Profesorii i pierd rolul de protagonist i trebuie s aib un alt rol pentru a crea un mediu dinamic
de nvare. Profesorii nu sunt numai resurse de cunotine. Toate cunotinele cu care contribuie
cursanii, precum i toate deciziile/hotrrile, care afecteaz munca grupului, trebuie discutate i
luate n considerare.
De examplu n cadrul proiectului Comuniti virtuale de educaia de baz a adulilor n Europa
instruirile n Campus au fost efectuate formnd grupuri concentrice cu aduli cu diferite stiluri de nvare i
avnd diferite abiliti de utilizare a computerului:
- prima grup: persoane instruite de coordonatorul proiectului i de tutor
- a doua grup: persoane instruite de profesor
- a treia grup: persoane instruite de participani n Campus (moderator)
ntre aceste grupuri trebuie s existe legturi interrelaionale i la un moment dat
tutorul/profesorul/moderatorul trebuie s predea contrulul procesului de nvare adultului participant.
Includerea proceselor participative n educaia TIC

Aceast mixare a rolulilor i faptul c oricine din grup sau instituie poate contribui cu ceea ce
tie mrete interaciunea profesor-student comparativ cu ceea tradiional. Acest lucru
mbuntete i accelereaz procesul de nvare.
Studenii vor deveni actorii i productorii educaiei lor, i nu vor fi numai simpli consumatori.
Acest lucru mbogete procesul de nvare cu dou aspecte fundamentale, mrete motivaia i
d sens nvrii - va fi mai simplu ca studeni s utilizeze cunotinele chiar i n afara de centru,
n viaa privat.
Aceast metod se consider fiind una dintre cele mai bune metode n predarea TIC, pentru c
suportul grupului accelereaz depirea fricii de a se atinge de un computer pentru muli oameni.
PLATFORME DE NVARE VIRTUALE N EBA
Definirea platformei de nvare virtuale n EBA
O platform de nvare virtual poate fi definit ca un spaiu comun de nvare virtual, care
poate fi accesat de la orice PC prin Internet.
Acest spaiu virtual poate s reprezinte organizaia noastr, i n principiu ne permite urmtoarele:
a. Participarea la managementul i organizarea al acestei entiti.
b. Comunicarea cu toate persoanele care sunt implicate n organizarea acestui spaiu.
c. Consultarea diferitelor materiale educaionale create i selectate de profesori i aduli studeni
participani n EBA.
Una dintre principalele rezultate ale ABE Campus Comuniti Virtuale Adult Basic Education Communities In
Europe se consider a fi elaborarea unei platforme de nvare virtuale cu implicarea (n procesul dezvoltrii)
comunitii EBA i pentru EBA. Dei dezvoltarea acestei platforme coninnd materiale de invare digitale n sine
este o aciune inovatoare, cea mai important contribuie a proiectului este aplicarea metodologiei care ncurajeaz
participarea activ a adulilor pe parcursul ntregului proces de dezvoltare i de implementare a campusului virtual n
centrele educaionale.
Cerine principale pentru platforme de nvare virtuale n EBA

Platformele de nvare virtuale trebuie s rspund la nevoile adulilor participani n
EBA. Adulii participani la EBA sunt aduli cu caracteristici i nevoi speciale. De exemplu,
aceti aduli pot avea probleme vizuale. este important ca grafica platformei virtuale s ntmpine
aceste eventuale inconveniente prin asigurarea mrimii potrivite a literelor utilizate
75
Platformele de nvare virtuale nu trebuie s presupun bariere pentru nimeni. Dei

centrele EBA pot oferi materiale de nvare n domeniul utilizrii TIC la nivel de baz, aceste
informaii nu pot preveni cel mai puternic impediment ntlnit n rndul adulilor: frica de
utilizarea tehnologiilor informaionale.
Din acest motiv formarea iniial a adulilor privind utilizarea platformei de nvare virtuale este
extrem de important.
Platformele de nvare virtuale trebuie s ncurajeze nvarea cu participare
colaborativ ntre protagonitii diferitelor comuniti educaionale. Cteva exemple:
implementarea unui forum pentru studenii care studiaz diferite tiine; crearea unor comisii
formate de profesori i aduli.
Utilizarea metodologiilor pedagogice mixte (blendedlearning).
Una dintre cele mai mari temeri ale introducerii nvrii online n EBA armonizarea claselor
online cu cele tradiionale. Foarte muli dintre participani s-au confruntat cu aceast problem.
Din acest motiv este foarte important ca n EBA materialele de nvare tradiionale s fie
complementate cu cele virtuale i vice versa. Pe lng acesta este foarte important existena
atmosferei plcute, prietenoase n aceste medii de nvare, atmosfer care caracterizeaz n
principiu organizaiile EBA.
Utilizarea mediului (platformei) virtuale de nvare i a coninuturilor ei depinde de
posibilitile fiecrei organizaii educaionale. Fiecare centru EBA trebuie s conceap i s
planifice utilizarea mediilor virtuale de nvare pentru a rspunde necesitilor sale concrete. Pe
parcursul implementrii unei platforme de nvare virtuale ntr-un centru EBA trebuie selectate
seciunile i grupurile, structura, caracteristicile accesrii ei, instrumentele fiecrui grup, etc.
Aceste medii de nvare trebuie s aib incorporate urmtoarele seciuni pentru:
a. Educaie i acumulare de cunotine.
b. Posibilitatea participrii colaborative la acest mediu lucru care sprijin crearea
comunitilor virtuale formate de persoane crora le place s lucreze mpreun, s participe la
dezbateri i s decid asupra temelor i curriculei centrului. Un bun exemplu ar fi spaiul vitual
comun care poate fi accesat de comisii mixte formate din profesori i profesioniti IT. Un alt
exemplu ar fi spaiul virtual destinat managementului documentelor ncrcate n platforma
virtual de diferite centre EBA, procese verbale ale edinelor sau alte informaii accesibile pentru
toi participani.
c. Munca echipei de proiect: foarte multe medii educaionale sunt finanate din fonduri publice
i private; prin urmare, campusul virtual trebuie s asigure spaiu virtual n care echipa de proiect
i poate desfura activitile de proiect.
d. Clas virtual: aici fiecare persoan poate s acceseze documentele i materialele publicate n
cadrul campus-ului. n acest fel, participanii vor fi motivai de exemplu de materialele digitale de
nvare n domeniul ICT.
e. Administrare i management: un sistem de management pentru nregistrri n aceste medii,
lista participanilor, profesorilor i voluntarilor, cutie potal pentru propuneri, etc.
... Participanii n mediul de nvare virtual trebuie s aib control, n orice moment,
asupra propriului lor proces de nvare i asupra experienelor de acumulare de
cunotine.
Acesta necesit un sprijin puternic din partea corpului profesoral, mai ales n fazele iniiale ale
introducerii culturii digitale. Totodat este recomandat s existe un spaiu fizic cu calculatoare
pentru folosin public n centrele EBA i dac este posibil s existe o persoan devotat care s
sprijine participanii i s-i ajute n acumularea cunotinelor tehnologice.
... Att mediul de nvare virtual ct i coninutul digital dezvoltat pentru EBA trebuie s
se desfoare n cadrul unor licene care permit educaia gratuit n aa fel nct toate
centrele care doresc s poat beneficia, nu numai de avantaje ci s poat contribui la
mbuntirea platformei (mediului) viitoare (dezvoltare de software i coninut , localizare etc.)
precum i la mprtirea resurselor cu alte organizaii ale EBA.
76
DEZVOLTAREA CONINUTURILOR DIGITALE

Exist cteva coninuturi digitale adresate acelor oameni care nu au cunotine anterioare despre
tehnologia informaiei calculatoarelor. Din aceast cauz colile EBA nu numai c trebuie s-i
dezvolte propriile lor materiale dar trebuie s fie echipate cu resurse i instrumente digitale, dac
doresc s introduc tehnologia informaiei calculatoarelor n practica lor zilnic.
Principii de baz pentru digitalizarea coninutului n EBA
Din observaiile participanilor i a profesionitilor n cadrul proiectului ABE Campus.
Comuniti Virtuale de Educaie de Baz a Adulilor n Europa am acumulat criterii solide i
coerente care ne pot orienta ctre elaborarea coninutului digital pentru EBA. Cele mai importante
criterii sunt:
... Atractiv. n primul rnd coninutul digital trebuie s fie motivator, trebuie s ndeplineasc
necesitile de nvare a studenilor. n al doilea rnd planificarea este important. Cnd lucrm
n faa calculatorului imaginile i culorile adecvate sunt importante.
... Limbajul i modelarea simpl. Participani la EBA accentueaz c doresc coninut digital,
care este foarte uor de neles i acesta n sine nu se refer numai la coninutul materialului ci i
la vocabularul legat de navigare i posibilitatea de utilizare a programului, de exemplu un buton
cu instrucia ntoarcere este uor de neles de un expert n tehnologia informaiei
calculatoarelor sau cineva obinuit cu calculatoare dar poate fi de neneles pentru un adult care se
afl ntr-un stadiu iniial al nvrii. De aceea coninutul digital trebuie adresat acelor oameni
care nu au cunotine anterioare de tehnologia informaiei calculatoarelor n aa fel nct s nu fie
nevoie de prea multe instruciuni.
... Flexibilitatea. Este folositor n dezvoltarea materialelor i coninuturilor cu diferite nivele de
flexibilitate, materiale, s aib o parte teoretic i una practic i utilizatorii s poat descrca
fiiere, s le imprime i s le citeasc.
... Navigarea. EBA trebuie s foloseasc tehnologie pentru a obine o flexibilitate mai mare i o
autonomie mai crescut n procesul de nvare a studenilor si deoarece adulii care nva,
sunt capabili s decid i s dirijeze propriul lor proces de nvare.
Din aceast cauz participanii care nu sunt familiarizai cu tehnologia informaiei calculatoarelor
trebuie s devin capabili s cerceteze i s gseasc materiale i coninuturi cu uurin, fr
ajutor. Materialele trebuie s fie bine organizate, uor de gsit iar navigarea trebuie s fie
intuitiv.
Beneficiile includerii proceselor participative n digitizarea coninutului
Concluziile majore ale proiectului EBA Campus sunt, c folosirea metodologiei care ncurajeaz
participarea celor ce nva n crearea coninutului digital, garanteaz gradul cel mai nalt de
folosin pentru utilizatorii finali. Participarea celor ce nva este un avantaj mare pentru
tehnicieni de la bun nceput care, fr ndoial, mbuntesc calitatea produsului urmrind
necesitile grupului.
Mai mult se mbuntete interactivitatea ntre coninut i utilizator, deoarece utilizatorul nva
s-l modifice sau s-l prelucreze. Coninutul digital i software-ul proiectat cu utilizarea unor
metodologii participative este plin de semnificaie i neles pentru participanii EBA. Materialele
nu sunt simple exerciii care trebuie terminate n timpul cursului, cei care nva se identific cu
materialele. Pe lng acestea metodologia participativ ncurajeaz coeziunea deoarece este mai
uor de nvat dac procesul de nvare este mprtit cu ali studeni EBA. Un alt rezultat
foarte important pentru EBA este c observaiile utilizatorilor i includerea opiniei lor n procesul
de dezvoltare i nvare permit extragerea unor criterii pentru utilizarea i elaborarea coninutului
digital care poate fi o baz pentru dezvoltarea directivelor de calitate n formarea tehnologiei
informaiei calculatoarelor n EBA.
DISEMINAREA N CENTRELE EBA
Organizaiile EBA ce planific implementarea TIC cu scopuri educative, se confrunt cu o
provocare deoarece acestea de asemenea necesit adoptarea procesului de nvare-predare.
77
Din aceast cauz dezvoltarea unor instrumente solide cum ar fi mediile virtuale de nvare n
EBA trebuie s fie nsoite de eforturi intensive de diseminare i de implementare n centrele de
educaie.
Diseminarea i implementarea necesit urmtoarele aciuni
De a informa i a forma. Este foarte important ca ntreaga comunitate educaional s cunoasc
i s nvee cum s foloseasc tehnologia informaiei calculatoarelor sau a noilor instrumente pe
care vor s le implementeze n centrele lor. Toat lumea trebuie s fie contient de acesta iar
oamenii trebuie s se auto educe. Acesta implic aciuni de toate tipurile de la utilizarea
instrumentelor n clas sau prezentarea lor cultural n spaiile publice ale colii i organizarea
unor zile, sptmni etc. de informare pentru planificarea sesiunilor specifice de formare pentru a
nva folosina programelor.
Crearea unui sens. Crearea unui sens este un nivel mai profund de angajament care trebuie s fie
adoptat de ntreaga comunitate educaional. Trebuie s fie convini de beneficiul i de
importana noilor instrumente de nvare. Crearea sensului este obinut prin folosirea
metodologiei participative incluznd toi oamenii comunitii, profesori, voluntari, studeni, etc.
Ei trebuie s participe n toate aspectele procesului de implementare: luarea deciziilor, proiectare,
creare, educaie i diseminare a acelor tehnologii care sunt adoptate de coli. Includerea tuturor
actorilor uureaz implementarea noilor tehnologii i procese deoarece arat importana i scopul
pe care noile tehnologii le au pentru centre, pentru nvare pentru dezvoltarea personal a
fiecrui participant.
Transferul la o alt comunitate: Ceea ce s-a observat n proiectul ABE Campus este, c atunci
cnd participanii creeaz un sens pentru noile dezvoltri, sunt contieni de importana extinderii
proiectului dincolo de coli. Participanii au trit n mod clar experiena beneficiilor noilor
instrumente care contribuie la o serie de inovaii n centru i vor s mprteasc acestea cu alte
centre i comuniti.
Crearea reelelor. Voina din partea centrelor de a crea reea, de a lucra cu alte instituii sau ri
este o consecin a creri sensului. Exist dorina extinderii proiectului. Oamenii care au
participat n comunitatea educaional au devenit contieni de faptul c pentru a continua
procesul de nvare i inovare este esenial mprtirea acestuia cu ali oameni n aceeai
situaie.
OPINIILE PARTICIPAILOR LA EBA
Cnd oamenii implicai n activitatea educaional, cadrele didactice, studenii i colaboratorii au
trit experiena de a participa i de a elabora un proiect ca ABE Campus. Comuniti de Educaie
de Baz Virtual a Adulilor n Europa, n comun, comentariile lor arat importana continurii
lucrrii n crearea de metodologii i instrumente care sunt adoptate necesitilor lor i c le
conecteaz la lumea digital n care trim.
n general, diseminarea n centre trebuie s fie adaptat la condiiile fiecrui centru. Este important
conceperea planului de diseminare de la nceputul proiectului. Implicarea utilizatorilor finali n aceste
aciuni asigur diseminarea la un nivel mai adnc, n rndul comunitilor EBA i faciliteaz crearea
sensului ideologic.
Educaia i formarea sunt mijloace indispensabile pentru promovarea coeziunii sociale, ceteniei active,
dezvoltrii personale i profesionale, adaptabilitii i gradului de angajare a forei de munc. (...) Trebuie
s permit participanilor achiziionarea de cunotine destule pentru a avea un rol activ n societatea
informaional i pe piaa muncii.
Hotrrea Conciliului Uniunii Europene din 27 iunie 2002
Campusul este o surs absolut necesar pentru coal, deoarece ajut toat lumea n a avea
acces la noile tehnologii i la un spaiu unde s nvee".
" Pentru coal i studeni campusul trebuie s funcioneze bine, participanii introduc lucrrile
lor i le pot trimite de acas. Este mult mai folositor - noi n campus am expus multe lucrri i am
plasat anunuri, cea mai mare diferen este c te poi conecta de acas..
" Pentru mine este folositor pentru c, atunci cnd m conectez sunt contient de lucrurile care se
afl aici, dac nu, trebuie s cari cu tine toat ziua calendarul n buzunar. Nivelele iniiale se pot
78
folosi n campus. Ceea ce contribuie la acestea este c intr n lumea actual i eu cred c le ofer
mai mult agilitate mental, lucrul pe calculator este ca un joc i le place pentru c iubesc
lucrurile noi."
Deoarece lucrm de mai muli ani cu cei care nva pe Internet/conectat n direct, am aflat c
totui au nevoie de un spaiu fizic de a se ntlni i de a primi instruciuni cu privire la folosirea
aspectelor emoionale, este foarte important implicarea oamenilor n tehnologia informaiei
calculatoarelor i n nvarea pe internet n general.
Modulul XIII EVALUARE N EDUCAIA ADULILOR

Concepte de baz i cuvinte cheie: nevoi de formare, programe de formare a
adulilor, evaluare instituional
Bibliografie:
Calder, J., (1995), Programme Evaluation and Quality, Kogan Page, Londra
Gugel, G., (2002), Metode de lucru n educaia adulilor, Ed. Waldpress, Timioara
Sava, S., (2003), Teorie i practic n educaia la distan, EDP, Bucureti
Ungureanu, D.,(2001), Teoria i practica evalurii n educaie, Ed. Mirton,Timioara
Schema logic a modului:
Evaluarea nevoilor de formare a adulilor
Evaluare de nevoi la nivel de comunitate
Etape specifice
Strategii de identificare a nevoilor
Evaluarea nevoilor la nivel de organizaie
Strategii de identificare a nevoilor
Niveluri de evaluare
Evaluarea programelor de formare a adulilor strategii de optimizare
Coninutul informaional detaliat
I. Evaluarea nevoilor de formare a adulilor
I.1. Evaluare de nevoi la nivel de comunitate
n general, a evalua nevoi (de formare, de nvare, de dezvoltare etc.) nseamn a
surprinde acele arii la nivelul crora apar discrepane ntre ceea ce este i ceea ce ar trebui
s fie, a defini natura i importana acestor discrepane i a propune planuri de aciune
care s conduc spre reducerea diferenelor surprinse.
Principalele obiective ale evalurii de nevoi constau n identificarea problemelor
existente la nivel de comunitate i impun parcurgerea urmtoarelor etape:
a) explorarea situaiei curente
b) evaluarea propriu-zis
c) utilizarea bazei de date obinute din etapele anterioare, pentru a stabili prioritile,
pentru a considera alternativele, pentru a dezvolta un plan de aciune i implementa
soluii.
Scopurile pe care o instituie ofertant de servicii educaionale le urmrete atunci
cnd demareaz un astfel de program sunt: a obine informaii referitoare la importana i
generalitatea nevoilro existente n comunitate sau n organizaie; a-i evalua sistematic
propria ofert i a proiecta noi programe.
79
Compplexitatea datelor obinute n urma procesului de evaluare a nevoilor poate

fi util (Queeney, 1994):
a) celor care ofer servicii educaionale adulilor;
b) celor care ofer consiliere i consultan adulilor, dar i organizaiilor;
c) celor implicai n politica decizional privind formarea adulilor, astfel nct s
faciliteze accesul la programele de pregtire, recunoaterea competenelor dobndite prin
urmarea acestora:
d) adulilor, care au ansa de a contientiza oportunitile de formare pe piaa muncii, de
a-i aprecia nivelul de pregtire n raport cu ali aduli sau de a-i urmri realizarea
planului de dezvoltare personal i profesional;
e) celor de la nivel academic, preocupai de procesul nvrii la vrsta adult.
1.1. Etape specifice
Paii de urmat ntr-un proces de identificare i evaluare de nevoi se stabilesc n
funcie de: cine solicit acest demers, pentru ce anume se solicit o evaluare de nevoi sau
cine i ct pltete pentru derulareaprocesului de evaluare.
Caffarella (2002) prezint un modelde proiectare a unui proces de evaluare a
nevoilor structurat pe 10 pai, dup cum urmeaz:
a) decizia de a conduce o evaluare de nevoi;
b) identificarea persoanelor care vor fi implicate n diferitele etape ale procesului, urmat
de dezvoltarea unui plan managerial;
c) determinarea contextului care a generat necesitatea declanrii procesului, a scopului
vizat i a obiectivelor;
d) stabilirea logisticii necesare, a personalului cu care se lucreaz, a bugetului disponibil
i a termenelor-limit;
e) alegerea respondenilor n cadrul procesului de evaluare a nevoilor, astfel nct s fie
reprezentativi;
f) selectarea metodelor i a tehnicilor care vor fi utilizate pentru colectarea de date;
g) colectarea datelor;
h) analiza cantitativ i calitativ a datelor recoltate i interpretarea lor;
i) sortarea i prioritizarea nevoilor identificate;
j) comunicarea rezultatelor.
ntregul demers este util pentru ca oferta de programe s fie n concordan cu
nevoile reale, fr a se irosi resurse ce practic nu exist.
1.2. Strategii de identificare a nevoilor
Exist o mare diversitate de metode i tehnici care pot fi utilizate n vederea
recoltrii de informaii n cadrul procesului de evaluare a nevoilor.
Specific pentru nevoile de la nivelul comunitii, ar fi:
a) studiul indicatorilor de la nivelul comunitii
- documente i rapoarte publice
- statistici descriptive
b) analiza structurii de putere din comunitate, sau radiografierea sistemului managerial
c) forumurile comunitare ce constau n ntlniri publice n care rezidenii au oportunitatea
de a-i exprima prerile aferente nevoilor i serviciilor din cadrul comunitii.
d) studiile panel, ca studii longitudinale n care se lucreaz cu acelai grup de respondeni
n diferite momente, pentru a surprinde schimbrile;
80
e) ancheta la nivel decomunitate, util n surprinderea aspectelor legate de

comportamente i interaciuni sociale, a relaiilor dintre diferite microgrupuri, a
mobilitii populaiei;
f) metoda Delphi, ca exerciiu de comunicare n grup, urmrind obinerea de date de un
numr de experi din diferite zone geografice, utiliznd o serie de chestionare, fiecare
derivnd din rspunsurile chestionarului precedent.
Nu se poate lua o decizie pe baza informaiilor obinute dintr-o singur surs i,
de aceea, este indicat utilizarea de strategii complexe, mbinnd selectiv i constructiv
metode i tehnici anterior amintite.
I.2. Evaluarea nevoilor la nivel de organizaie
Dezvoltarea resurselor umane a devenit o preocupare din ce n ce mai important
pentru organizaie.
Bradshaw (1987) vorbea despre 4 tipuri de nevoi: normative, comparative,
resimite i exprimate. Nevoile normative sunt cele care descriu diferenele dintre
standardele stabilite i nivelul evaluat al cunotinelor, deprinderilor sau abilitii de a
reui. Nevoile comparative rezult n urma comparaiilor dintre nivelurile cunotinelor,
deprinderilor, performanelor etc.anumitor individzi sau grupuri, n care un termen al
comparaiei este folosit ca standrad pentru rapoartare.Nevoile resimite sunt cele pe care
persoana le contientizeaz, dar nu vorbete despre ele, iar atunci cnd
verbalizeaz,eledevin nevoi exprimate.
Potenialele arii unde pot fi regsite toate aceste nevoi sunt reprezentate de
cunotine, deprinderi, atitudini i abilitatea de a reui.
Un nivel de baz al cunotinelor este absolut necesar ntr-o profesie pentru a
reui. Aici se poate evalua comprehensiunea, reactualizarea, aplicarea.
Deprinderile constau n aplicarea practic a informaiilor teoretice, evideniind
ceea ce persoana tie s faci pot fi surprinse cu ajutorul probelor practice.
Evaluarea atitudinilor unei persoane, la fel ca i schimbarea acestora este un
demers complex i dificil.
Abilitatea de a reui face referire la aplicarea unei serii de cunotine i deprinderi
la situaii specifice, reclamnd gndire critic.
2.1. Strategii de identificare a nevoilor
Informaiile privind nevoile de nvare ale angajailor pot fi obinute din surse
multiple. Alegerea lor se face dup:
- gradul de implicare al adultului
- operaionalitatea structurilor manageriale
- timpul reclamat prin complexitatea procesului de identificare a necesitilor de formare
- gradul de familiarizare cu metodele respective, n cazul persoanelor rspunztoare cu
derularea procesului
- costurile pe care le presupun metodele i tehnicile pentru care s-a optat n procesul de
evaluare a necesitilor de instruire
- relevana i gradul de cuantificare a datelor obinute, pentru a putea convinge
managementul companiei, prin date obiective, c nevoile exist cu adevrat i c se
impun decizii n favoarea satisfacerii lor prin programe de training.
2.2. Niveluri de evaluare
81
Dincolo de aceste criterii, exist specialiti care prezint metodele i tehnicile de

identificare a nevoilor de nvare n funcie de nivelul la care se realizeaz identificarea
acestora, dup cum urmeaz:
A) Analiza la nivel organizaional:
1. analiza documentelor existente ntr-o organizaie planuri de activitate,
statistici de personal, proiecte financiare etc.
2. interviuri realizate la plecare personalului din organizaie
3. anchete atitudinale
B) Analiza la nivel ocupaional sau al postului:
1. analiza postului
2. analiza critic a activitii
3. planificarea activitii
4. anchete pe baz de chestionare, interviuri
5. focus-group
C) Analiza la nivel individual, personal
1. observarea angajatului pe post
2. simularea performanelor
3. analiza produselor activitii
4. evaluarea realizat de ctre supervizori
5. incidentele critice
6. probe psihometrice
7. chestionare de autoevaluare
8. plan de dezvoltare personal
Acest proces complex al identificrii i analizei nevoilor de nvare i formare
este bine s fie realizat la toate cele trei niveluri.
II. Evaluarea programelor de formare a adulilor strategii de optimizare
Pedagogia adulilor reclam o evaluare procesual, efectiv, a programelor de
formare dedicate cursanilor, difereniindu-se net de evaluarea didactic prin urmtoarele
particulariti:
- precedarea i succedarea obligatorie a evalurii din timpul derulrii stagiului de formare
de o evaluare iniial, respectiv final;
- o flexibilitate i o contextualizare mult sporite;
- primodial pentru evaluatori rmne natura conduitei terminale a cursantului adult;
- interes sporit pentru evaluarea grupului de apartenen;
- acordarea de relevanmaxim autoevalurii.
Ca aspecte de evaluat, includem aici evaluarea pentru asistarea nvrii,
evaluarea programului i a produselor sale finale.
Seaman i Fellenz (1989) considerau c, n cazul procesului formativ specific
educaiei adul7ilor, evaluarea presupune evaluarea cursantului adult, evaluarea
formatorului, evaluarea situaiei de predare-nvare i evaluarea coninutului de nvat.3
IV. Bibliografia obligatorie:
82
Antonesei, L., (1996), Paideia. Fundamentele culturale ale educaiei, Ed. Polirom, Iai
Corney, R., Jenkins, R., (1993), Counselling in general Practice, Routledge, London
Ellis A, Harper R.A.(2007) .Ghid pentru o via raional . Cluj-Napoca .Editura RTS
Kidd, J.R., (1981), (trad.), Cum nva adulii, EDP, Bucureti
Offer, M., (2002), Utilizarea Internetului n educaia adulilor, Institutul Naional pentru
Educaie i Consiliere privind Cariera, disponibil on-line:
http://www.guidanceforum.net/pages/res_general/Internet_Guide_ro.pdf
Scli, N., (1997), Politica cultural i politica educaional la noi i n lume, ANUP,
Bucureti
Vineanu, N. (1998) Educaia adulilor,EDP.RA, Buc.
Wilson A., L., (2000), Handbook of Adult and Continuing Education, Jossey-Bass Inc.
IX. Bibliografia opional:
Cross,K.P. (1981) Adult as Learnes,
Jossey- Bass, San Fracisco,
http://gwis.circ.gwu.edu/~tip/cross.html
Dunn, R. , Dunn, K. (1999) The Complete Guide to the Learning Strategies, I.S.,
Boston
Golu, P. (1985) Invare i dezvoltare, ESE, Buc.
Knowles, M.(1984) The Adult Learnes, A Neglected Species ( 3rd Ed.), TX Gull
Publishing, Huston, http://gwis.circ.gwu.edu/~tip/knowles.html
Lowe,H.(1978) Introducere n psihologia nvrii la aduli, EDP,Buc.
Mrgineanu, N.(1973) Condiia uman, ES, Buc.
Mrgineanu, N.(1999) Psihologia persoanei,ES, Buc.
Neacu, I. (1990) Metode i tehnici de nvare eficient, ESE, Buc.
Neacu, I. (1990) Instruire i nvare, ES, Buc.
Rogers,C.R.
(1969)
Freedom
to
Learn,OH
Merrill,
Columbus,
http://gwis.circ.gwu.edu/`tip/rogers.html
Schiopu, U., Verza, E., (1981) Psihologia vrstelor, EDP,Buc.
Stnciulescu, E., 2002. Despre tranziie i universitate, Ed. Polirom, Iai
*** H.G. nr. 522/08.05.2003 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a
adulilor
*** ORDONANA Guvernului Romniei nr. 129/31.08.2000 privind formarea
profesional a adulilor, aprobat prin Legea nr. 375/11.06.2002
*** Metodologia certificrii formrii profesionale a adulilor - aprobat prin nr. O.M.
5253/16.10.2003
83

Pedagogia Adultilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pedagogia Adultilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PEDAGOGIA ADULILOR

- Suport de curs pentru IDD -

Propuntor: lect. univ. dr. Ramona RDU-TACIU

Modulul I ADULII SI EDUCAIA. SPECIFICUL EDUCAIEI

participare la creatie si receptarea civilizatiei noi. De aici, imperativul major al epocii

Maturizarea cere ea insasi o raportare la ceva la nivelul cerintelor muncii si

si economica; crearea si implementarea unei platforme care va oferi cadrul colaborarii la

REVIEWING EDUCATION AND TRAINING FOR GOVERNANCE AND

Parteneriatul social n nvamantul profesional i tehnic reprezint ansamblul

necuprini ntr-o form de nvmnt sau n piaa muncii, grupurile minoritare

De asemenea a aprut Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesional a

omogenitatea n formarea iniial

aplicarea unor teste iniiale de recunoatere a competenelor iniiale.

n decembrie 2003 s-a lansat Monografia privind educaia i formarea

din diverse motive, nu a absolvit nici o scoala sau nu a incheiat invatamantul

LEGEA EDUCAIEI PERMANENTE

sprijin educaional se consider infraciune i se sancioneaz conform legislaiei n

Formatted: Bullets and Numbering

Formatted: Bullets and Numbering

Formatted: Bullets and Numbering

Formatted: Bullets and Numbering

reglementeaz modul de organizare i funcionare a furnizorilor de formare

programelor/cursurilor obligatorii si programe/cursuri avansate, activitati /studii

administratiei si alte consecinte legale. Pentru a obtine fonduri guvernamentale

urilor/DRE- Departamentelor regionale pentru educatie) au obtinut rezultate

tratate ca un intreg considerandu-se nevoile speciale si abilitatile si competentele

educatia antreprenoriala si psiho-pedagogia excelentei. Educatia continua trebuie

burse sociale. Universitatile si politehnicile vor practica sistemul creditelor

dezvoltarea scolilor se creaza cardul de cooperare intre diferite nivele de

la cerintele economiei moderne, de a deveni mai productivi si mai participativi la

NVAREA LA VRSTA ADULT: SPECIFIC, PUNCTE TARI, PUNCTE

" NVAREA ADULILOR VERSUS NVAREA COPIILOR

A fi efectiv instructor implic nelegerea a cum nva adulii mai bine.

Adulii sunt independeni i motivai. Ei nu au nevoie s fie ndrumai. Profesorii

ajuta acest curs pentru atingerea obiectivelor proprii. Clarificarea scopurilor i

- Implicai participani n activiti.

energizare, potentare si directionare el devine capabil sa ia o anumita atitudine si sa

Piramida Lui Maslow

Psihologia moderna recunoaste doua tipuri de motivatie:

e-Learning Centre's Guide to

New times demand new ways

Ce se intampla pe piata eLearning?

Criteria for Evaluating the

Standarde privind desfasurarea

Formare Profesionala a Adultilor

Timsoft - Cursuri online

Timsoft - eLearnTS, TestTS

CeduConsult - cursuri online de

Romanian Internet Learning Workshop RILW

Test for All

Opendrum - Universitatea Politehnica

SEI - Continut educational multimedia

Asociatia Romana de Resurse

Educatia pentru comunitate

finalitati, n mod explicit, ct de raspunsul la ntrebarea cum?.

4. Valorificarea resurselor educationale implicate (materiale, umane) n

Educatia pentru comunitate

Strategii educationale centrate pe elev

Managementul activitatilor educative nonformale

Discipline optionale total

Metode ale educatiei pentru cetatenie activa

Scoala de dincolo de scoala. Design-ul,

Elemente de marketing personal si voluntariat.