Curs 11 18.12.

2014
Biomecanica piciorului
- membr inf in totalitate lucreaza in lant cinematic de cele mai multe ori inchis dar si deschis. In lant
cinematic deschis gradul de libertate ale segmentelor se insumeaza determinand amplificarea miscarii.
Baza de sustinere obtinuta prin alipirea plantelor in pozitia ortostatica este trapezoidala in mod normal.
De la aceasta se poate ajunge la un punct exemplu la balerine in sprijinul pe poanta sau la o linie exemplu alunecarea pe gheata.
Mentinerea echilibrului este cu atat mai grea cu cat baza de sustinere este mai mica, in tot acest
mecanism de mentinere a echilibrului un rol deosebit il joaca reflexele posturale. Echilibrul se stabileste
atunci cand proiectia verticala a centrului principal de greutate cade in interiorul bazei de sustinere.
Stabilitatea este cu atat mai mare cu cat proiectia centrului principal de greutate al corpului cade mai
aproape de centrul bazei de sustinere.
In mentinerea acestor echilibre sunt implicati mai multe feluri de receptori:
1. exteroreceptori care culeg informatii privind modificarea repartitiei presionale la nivelul
talpilor, exemplu: adaptarea mersului si alergarii pe terenul accidentat, talpa se muleaza pe terenul solului;
mersul pe teren inclinat; mersul pe nisip, pietris.
2. proprioceptorii care ne dau informatii asupra modificarilor de intensitate tensionala dezvoltate
in tendoane, ligamente, articulatii si muschi. Cand tensiunea intr-o asemeanea structura creste este
stimulat reflexul miotatic si creste tensiunea in fibra musculara fiind stimulata contractia. Contractia
reflexa este dependenta de tractiunea exercitata de exemplu in tendon. Exemplu: aplecarea inainte a
corpului determina tensionarea lantului triplei extensii deci muschii posteriori cu tendoanele lor sunt pusi
in tensiune si este astfel stimulata contractia in lantul muscular al triplei extensii si astfel este impiedicata
prabusirea inainte; in cazul aplecarii inapoi se produce exact acelasi reflex, dar care actioneaza si
activeaza lantul triplei flexii.
3. canalele semicirculare din urechea interna culeg informatii asupra pozitiei capului fata de
trunchi si restul corpului.
4. senzoriali - senzatiile vizuale aduc informatii vizuale, evoca pozitia corpului fata de corpurile
din jur.
Reflexele posturale declanseaza reactii statice deci de redresare locale, segmentare si generale care
presupun travaliul static al grupelor musculare.
Pozitia ortostatica bipeda plantigrada (toata talpa)
- in aceste conditii centrul de greutate principal al corpului se gaseste la nivelul vertebrei 2 lombara, de la
acest centru principal avem doi centrii secundari respectiv mijlocul celor 2 articulatii coxo-femurale.
Unghiul de stabilitate este mic pt ca suprafata de sprijin nu este foarte mare si stabilitatea scade cu cat
subiectul se ridica mai mult pe varfuri. Exista oscilatii in toate directiile care tind sa readuca centrul de
greutate cat mai aproape de sprijin. Travaliul static muscular: este necesar mentinerii echilibrului, este
realizat prin faptul ca grupele musculare actioneaza ca lanturi cinematice inchise. Punctul fix il reprezinta
insertiile periferice, actiunea muschiului exprimandu-se la nivelul originilor deci la nivelul insertiilor
centrale.
Muschii care intra in contractie:
1. gemenii si ischio gambierii - ei sustin coapsa impiedicand flexia coapsei pe gamba
2. triceps - sustine gamba si impiedica flexia gambei pe picior
3. oscilatiile bazinului inainte si inapoi - care sunt permanente se realizeaza prin contractia muschilor
ischio gambieri si psoas.
4. se realizeaza un echilibru intre contractia tonica a muschilor drepti abdominali si contractia tonica a
santurilor vertebrale din echilibrul acestor grupe realizandu-se echilibrul trunchiului. Dreptii abdominali
impiedica trunchiul sa cada inainte (contractie tonica de sustinere) iar muschii santurilor vertebrale
echilibreaza trunchiul pe caderea inapoi. (functioneaza ca niste proptele)
5. muschii cefei care impiedica caderea capului si a gatului inainte.
Tot acest lant implicat in travaliul static muscular functioneaza pe baza legii inductiei reciproce a
lui _______________ in care discutam despre reflexie inversa pe musculatura antagonista cand se
1

modifica tensiunea in aceste fibre musculare. Dar la echilibrul pe langa travaliul static muscular participa
si stabilizarea pasiva.
Stabilizarea pasiva o dau formatiunile fibrocartilaginoase si capsulare:
- genunchii care sunt in hiperextensie, pozitia este mentinuta prin ligamentele posterioare care sunt in
tensiune si prin capsula care este inextensibila.
- soldurile sunt in hiperextensie, stabilizatea o asigura ligamentul ilio-femural. (pozitiei in picioare).
In tot acest mecnism complex indispensabil este sectiunea muschiului triceps sural care prin
contractioe tonica impiedica flexia gleznei sub greutatea corpului.
Parghiile osteo-articulare ale membrului inferior in acest caz fiind vb de lanturi cinematice inchise
sunt parghii de gr 1 la toate nivelele.
Conditiile minime pt sprijinul biped sunt 3:
1. pastrarea unei atitudini functionale a membrelor inferioare
2. pastrarea macar partiala a functiei unui triceps sural
3. pastrarea macar partial a functiei muschilor abdominali si ai jgheaburilor vertebrale macar pe o
parte.
Daca aceste 3 conditii nu sunt indeplinite, daca maxim una dintre ele nu este indeplinita subiectul
nu poate sta in bipedism.
Pozitia ortostatica bipeda asimetrica (repaus relativ)
In aceste conditii efortul de sustinere este preluat mai ales de sistemul capsulo-ligamentar si de
piesele osoase articulare. Baza de sustinere este tot triunghiulara numai ca discutam de marginea externa a
plantei a piciorului de sprijin - este baza triunghiului, iar varful triunghiului reprezinta de fapt varful
plantei piciorului degajat. Centrul de greutate in aceste conditii coboara la niv. l3-l4 datorita inflexiunii
coloanei si coborarea vertexului. Travaliul static muscular il realizeaza grupul toraco-pelvin, grupul
toraco-pelvin de partea de spijin se relaxeaza in vreme ce cel de partea opusa se destind. Tot travaliul este
suportat de muschiul triceps sural al membrului inferior de sprijin.
Coxo femurala de sprijin este hiperextinsa deci este tensionat ligam. ilio-femural, genunchiul de
sprijin este hiperextins - pozitia de coborare.
Stabilizarea pasiva o realizeaza:
1. inclinarea bazinului, face ca, capul femural sa se sprijine pe zona superioara a capsulei.
2. contactul dintre zona inferioara a colului femural si marg inferioara a cotilului
3. Apropierea dintre micul trohanter si ramura ischio-pubiana.
Este o angrenare de piese osoase, contractia musculara este minima, lucreaza tricepsul sural.
- statiunea unipeda, baza de sustinere este reprezentata de suprafata plantara a piciorului de sprijin
- centrul de greutate este mai sus la niv l1-l2
- intreaga greutate este transmisa spre membrul inferior de sprijin
- proiectia centrului de greutate se face tot spre membrul inferior de sprijin, practic organismul se
aseaza in asa fel incat centrul de greutate secundar al membrului inferior de sprijin cu centrul de
greutate principal l1-l2 si proiectia trebuie sa cada in interiorul suprafetei de proiectie a membrului
inferior. Ca sa se realizeze acest lucru organismul se inclina de partea membrului de sprijin adduce pe
aceeasi verticala centrul principal de greutate al corpului cu centrul de greutate secundar al membr
inferor de sprijin, dar inclinarea corpului de partea membr inferior de sprijin forteaza membrul
inferior de sprijin in valg astfel ca proiectia centrului de greutate sa cada IN INTERIORUL BAZEI
DE SUSTINERE, coapsa este addusa, genunchiul este in valg, piciorul este in valg. Unghiul de
stabilitate este mult mai mic si suprafata de sprijin este mult mai mica.
Travaliul static muscular pt statiunea unipeda: foarte important este cuplul psoas iliac-fesier
mijlociu. In mod normal psoas iliac si fesierul mijlociu se implica in stabilizarea bazinului. In
statiunea unipeda sarcina celor 2 muschi este dubla pt ca membrul inferior de sprijin sustine toata
greutatea corpului. Psoas iliacul are directia suprapusa pe axul biomecanic al membrului inferior trece
prin fata capului femural, face un unghi de 40 gr deschis inapoi si se insera ulterior pe micul trohanter,
acest unghi realiz o chinga anteriaora care impinge capul femural inapoi deci este stabilizatorul
anterior al soldului solicitat la dublu.
2

Fesierul mijlociu face chinga laterala impingand fata laterala a marelui trohanter in asa fel incat
apasa capul femural in cotil deci este stabilizator lateral al soldului.
Cuplul realizat de contractia acestor 2 muschi realizeaza un echilibru de forte, dar produce si o
reactie articulara. Cuplul celor 2 forte se compune exercitand o reactie compresionala in interior.
Aceasta reactie articulara se adauga greutatii corpului.
Stabilitatea pasiva o asig acelasi mecanism ca la statiunea bipeda numai ca intreaga sarcina este
preluata de un singur membru inferior. Mentinerea pozitiei o asigura lig. ilio-femural la niv coxofemuralei si ligam. posterior ale genunchiului numai ca ambele sunt tensionate de o forta dubla.
Actiunea parghiilor osteo-articulare
Coxo-femurala este o parghie de sprijin si pt ca sprijinul este unipodal, suporta de 4 ori greutatea
corpului. In conditiile unor deficiente de abductori si ne referim in special la deficienta fesierului
mijlociu, in cazul sprijinului unipodal pe membr afectat, fesierul mijlociu fiind incompetent bazinul cade
de partea sanatoasa - se numeste semnul Trendelenburg.
Jocul compensator al trunchiului care se apleaca de partea bolnava poarta numele de semnul Duchnel.
Genunchiul functioneaza si el ca o parghie de sprijin. Glezna se stabilizeaza daca proiectia centrului de
greutate trece cu 4 cm inaintea centrului articulatiei nu in centrul articulatiei, echilibrul la niv gleznei se
realizeaza prin jocul dintre flexorii si extensorii piciorului.
Forta de actiune a flexorilor este mai mare decat cea a extensorilor si pt a echilibra acest
dezechilibru proiectia centrului trece mai anterior si usor extern. Pensa tibio-peroniera care nu cedeaza,
este sustinuta de ligamente si mai ales de contractia muschilor flexori ai piciorului si a muschilor
peronieri. Contractia acestor muschi asigura forta de strangere care mentine pensa.
Conditiile minime pt sprijinul unipodal sunt 3:
1. atitudine functionala a membrului inferior de sprijin pt asigurarea stabilitatii pasive
2. pastrarea macar partiala a capacitatii functionale a muschiului triceps pt a nu permite prabusirea
gambei pe picior
3. pastrarea macar partial a capacitatii functionale ori pe fesierul mijlociul al membrului inferior
de sprijin ori pe cuplul muschilor abdominali si toraco pelvini la membrul inf contro-lateral.