Scoala Sanitara Postliceala Carol Davila

BAZELE STIINTEI NURSINGului

Istoria Nursing-ului in Iudeea

Grupa 4
An Scolar 2014 -2015
Grupa:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Budulean Maria Alexandra

Popa Maria Adelina
Tamas Mara Roxana
Toma ( Cotfas) Ioana Luiza

..

Bibliografie :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Provincia_Iudeea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Israelului
http://vacanteisrael.ro/?page_id=140
http://blogmedical.biz/category/istoria-medicinei/
http://www.mediculmeu.com/term/tratamente-in-iudeea.php
http://www.almanahmedical.eu/inpage/medicina-i-farmacia-iudaic/
http://www.scribd.com/doc/124180971/Bazele-fiintei-Medicina-Iudaica
http://www.alternative-naturiste.ro/blog/cuvantul-tratament-si-cuvantul-planta-aveau-acelasisens-in-antichitate-tratamente-naturiste/
http://barzilaiendan.wordpress.com/2012/11/22/leacuri-evreiesti/

Istoria Nursing-ului in Iudeea

Iudeea, Regatul Iuda sau Regatul Iudeei (ebraic : , Standard: Malut Yehuda,
tiberian: Mal Yehh) (c.931586 .Hr.) a fost unul dintre cele dou regate succesoare ale
Regatului evreu unit. Conform Bibliei, Regatul Iuda a fost nfiinat pentru prima dat, la moartea
lui Saul, cnd tribul lui Iuda l-a ales ca rege pe David, care a unit mai apoi Iuda cu restul
Israelului. Nepotul lui David, Roboam, a respins zece dintre triburi i astfel a rmas rege doar
peste triburile lui Iuda i Veniamin, n sud, n timp ce peste cele zece triburi din nord s-a pus rege
Ieroboam, care a nfiinat Regatul Israel. Regatul Iuda a rezistat pn n 586 .Hr., cnd a fost
cucerit de Nabucodonosor al Babilonului.
Octavian Augustus a cucerit Iudeea n anul 6 d.Hr., transformnd-o n Provincia Iudeea.
Irodienii au rmas la conducere ca un paravan pentru romani pn n 66, cnd a izbucnit revolta
iudeilor.Revolta iudeilor a inut patru ani, sfrind prin cucerirea cetii Masada de ctre romani
i pustiirea Ierusalimului, dimpreun cu distrugerea Templului lui Solomon. Iudeea a fost
transformat ntr-o provincie condus de guvernatori romani, iar din 135 d.Hr. s-a numit
Palestina, pentru a ncerca s elimine cultura evreiasc i mai nou cretin.

In Vechiul Testament, spune ca evreii erau cei mai preocupati de igiena pacientului dar
totodata si a familiei lui cu motivul de prelungire a vietii si de o buna sanatate. Ei se ocupau cu
ingrijirea la domiciliu in perioada respectiva, avand in medere in prim plan igiena pacientului cat
si curatarea spirituala, a familiei si casei.
Medicina iudaic s-a dezvoltat n condiii diferite. Doritori s triasc ct a trit Moise,
evreii s-au artat sensibili la preocuprile i necesitatea medicinei ca tiin, art i reflexie. n
lipsa depistrii unor nscrisuri medicale, Biblia, Manuscrisele de la Marea Moart i Talmudul
(enciclopedie de tratate), sunt unicele surse de informare despre medicina iudaic, iar psalmii
reprezint izvoarele care arat modul de tratare al bolnavilor, vorbindu-ne totodat i despre
epidemii.
Conform istoricului Radu Iftimovici, istoria medicinei iudaice are o vechime de peste
3.000 de ani i s-a desfurat n 3 etape:
1. medicina iudaic antic (2.000-539 .Hr.);
2. medicina talmudic (70-663 e.n.);
3. medicina iudeo-arab (632-1200 e. n.).

Este posibil ca evreii din Biblie sau Tanakh, denumirea ebraica pentru Vechiul Testament,
sa fimostenit o parte din cunostintele lor din vechea cultura mesopotamiana. Printre acestea se
numara:boala ca fiind considerata o pedeapsa din partea divinitatii pentru cel ce pacatuia (cel ce
incalca saurupea legamantul), orbirea, mai ales, era pentru ei o astfel de pedeapsa. De asemenea,
evreii aucontinuat si taboo-ul asiro-babilonian, evitand a se apropia de cei bolnavi, cunoscut ca si
"scoatereain afara taberei a celor necurati" sau doar neapropiindu-se de cei necurati si de
lucrurile lor.
Popor religios monoteist, evreii considerau c Dumnezeu este sursa unic a sntii, dar
i cel care pedepsea ntregul popor pentru frdelegile comise, trimind boli. Medicina iudaic a
fost profund impregnat de religie.
Problema bolii nu era pusa pe seama contaminariisangelui unei persoane sanatoase cu
spiritele demonice din sangele unei persoane bolnave, dar eraun semn al impuritatii sufletesti
adusa de atingerea de lucrurile necurate. Legile igienice eraurespectate mai mult din motive
religioase si disciplinare, decat din motive medicale pur empirice. Aceasta reglementare cu
privire la cei bolnavi a cuprins o buna parte din actiunile intreprinse deoameni: izolarea celor
bolnavi, aici intrand cei bolnavi de lepra (subiectul cel mai bine acoperit in Tora si Vechiul
Testament), iar ceilalti numiti necurati, erau marginalizati pe perioada necuratiei lor,evitandu-se
chiar si atingerea hainelor sau a lucrurilor lor. Printre aceste persoane se numarau:barbatii cu
polutii, femeile aflate la menstruatie, groparii, cei ce atingeau animale moarte/sacrificate,oamenii
cu arsuri etc. Aceasta, in primul rand, deoarece Legea ( Tora ) a fost data natiunii Israel intr-o
zonadesertica, astfel apa potabila era in cantitati insuficiente pentru o igiena corporala completa,
sistemulimunitar putea fi foarte slabit datorita malnutritiei, iar cantitatea limitata si putin variata
de plante nu leasigura o sursa adecvata de medicamente. Totusi, Legea le impunea o igiena
generala riguroasa. Bolile fiind considerate pedepse divine, remediile indicate erau psalmii i
reetele magice
Mai erau reglementate, timpul si locatia inmormantarii (civilizatia mesopotamiana
puneapersoanele decedate intr-un triplu strat de panza si apoi le lasa pe "marele fluviu"), spalarea
inainteamesei, dupa menstruatie, polutie, contactul cu animale moarte/sacrificate, contactul cu
oameniidecedati, contactul cu tot ceea ce era numit necurat de catre preotul levit pe baza Legii
La evrei, preotul nu era i medic, ns el putea decide dac bolnavul este curat sau nu,
vindecat de boli contagioase ori nu. n aceste nscrisuri se citeaz cazul regelui Assa din Iudeea
(919 - 875 .Hr.) care, bolnav de picioare, nu a cutat pe Yahve (Iehova), ci pe doftori.
Medicii laici erau numii rophe, iar moaele hacana. De altfel literatura de specialitate
citeaz o col medical n oraul Tigris din Persia (28 e.n.). n grotele de la Marea Moart s-au
gsit i instrumente chirurgicale.
4

Medicina talmudic
Primele cunotine de natur tiinific sunt reunite n Enciclopedia Ebraic format din
cele dou Talmuduri, Talmudul din Ierusalim i Talmudul din Babilon, care conin o serie de
recomandri cu caracter profilactic menite a conserva starea de sntate.
Talmudul, dei nu este o carte de medicin, conine prescripii medicale, numete o serie de boli
i prevede izolarea bolnavilor contagioi precum cei de lepr, holer sau cium. n Cartea
Regilor este consemnat faptul c oarecii i obolanii transmit ciuma.
Talmudul conine i sfaturi privind alimentaia.

Medicina iudeo-arab (632-1200 e.n.)

Dup cucerirea Palestinei de arabi, medici ai comunitilor evreieti sunt angajai s
acorde asisten medical noilor conductori. Califul din Basra avea ca medic pe Ibn Geageal,
medicul sultanului Saladin era Rabi Natanael sau Saad Eldavlon, medicul marelui han Argum al
Persiei. Chiar i Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, avea un medic evreu, pe
Hakim Iacob.
Maimonide (1135-1204), enciclopedist i autor a peste 12 cri de medicin scrise n
arab (traduse apoi de Samuel Ib Tibbon n ebraic), este cel care a scris o interesant lucrare
Tratat al otrvurilor.
Rugciunea medical rmas testament de la Maimonide ar trebui s stea alturi de
Jurmntul lui Hippocrate. Un glossar medical denumit Ghidul medicinei ne-a rmas de la Isac
Evreul (sec.X) - Isac Ibn Suleiman El Israele - un tratat care abordeaz medicin, dietetic,
otrvuri etc.

Terapeutica i medicamentele
Vechii evrei au posedat un arsenal medicamentos mult mai srac dect alte popoare. O
caracteristic ar putea fi abundena de produse medicamentoase opoterapice.
Se recomand uleiul de msline, smochinele, pasta de smochine cu oet ca remediu
cicatrizant al rnilor, rin de galbanum extras dintr-o plant din familia Umbelifere, miere i
vin rou pentru gargar.

Multe dintre remediile vegetale sunt prescrise n amestec cu diferite produse animale.
Contra nevralgiilor se ungea locul cu saramur de pete de 60 de ori consecutiv, mpotriva
limbricilor se folosea past de smochine cu oet i mduv de bovine nsoite de incantaii i
cuvinte ritmice inteligibile sau nu.
n perioada mai trzie, medicii evrei fceau amputaii dup ce-i adormeau pe bolnavi,
dndu-le o butur special. Pentru prevenirea bolilor sau lecuirea lor, evreii purtau amulete, iar
interpretarea viselor era frecvent.
Terapeutica era o mbinare de practici populare, religioase, sfaturi, tratamente cu
substane regsite n infuzii, pudre, unguente, licori, decocturi din plante etc.
Realizrile medicilor evrei se nscriu n triunghiul bizantino-iudeo-islamic i constituie
premisele-aport la viitoarele cuceriri ale medicinei n lume. (jurist drd Maria Besciu)

Tratamente in Iudeea
O tablita de la British Museum vorbeste despre seva cea buna a macului iar
nenumaratele texte dezgropate in biblioteca regelui asirian Assurbanipal (3.000 de ani in urma)
enumera sute de ierburi cunoscute si utilizate in medicina vremii. Cel mai semnificativ este
faptul ca acelasi semn, acelasi cuvant se folosea si pentru notiunea de medicina si pentru cea
de planta (la babilonieni sammu, la grecii antici farmakon si la romani medicament).
Concluzia este clara: la inceputurile ei indepartate, practica vindecarii se confunda, fara indoiala,
cu stiinta administrarii corecte a ierburilor de leac.
Medicina nu a aprut ca tiin aa cum o cunoatem astzi. De la arta vracilor i
amanilor care pretindeau c alung duhurile rele, la medicina sacerdoilor care practicau n
umbra templelor, pn la medicina modern este o cale lung. Dac medicul medieval i
renascentist era un erudit, bun cunosctor att al textelor clasice, ct i al astrologiei i alchimiei,
medicul modern trebuie s fie att savant, ct i cetean, care s aplice tiina actual n scopul
modificrii pozitive a condiiilor de mediu natural i social.
Trivia:
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE
GTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos n cazurile care implica infectii la ochi,
urechi, nas si gt. Daca se ia o bucata de usturoi n gura, la nceputul unei raceli, pe partea dintre
dinti si obraz, raceala va disparea n cteva ore sau cel mult o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii
superioare, absorbind toxinele ceea ce e valabil si pentru inflamatiile cronice ale amigdalelor,
glandelor salivare si glandelor limfatice nvecinate, empiemele sinusurilor maxilare, faringitele si
laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa planta vindecatoare face ca dintii
6

slabiti sa prinda din nou radacini si nlatura tartrul! Are efect curativ asupra cataractei si
inflamarii canalelor lacrimale! Va doare urechea? Infasurati planta n putin tifon si introduceti-o
n canalul exterior al urechii! Va doare capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatnd venele si
arterele, pentru a elimina congestia. Stoarceti putin suc de usturoi ntr-o lingurita de miere (este
un vechi remediu al pieilor-rosii!). Stranutati, aveti nasul nfundat sau va chinuieste alergia?
ncercati putin usturoi tocat, nghitit cu apa. Se spune ca, n asemenea cazuri, usturoiul face
minuni.

Anexa 1:

Iudeea, de la inceputuri pana in vremurile noastre

O incursiune intr-o istorie putin cunoscuta, pentru a intelege mai bine lumea in care traim.
Provincia Iudeea a fost o provincie roman ntre anii 6 132 format din trei provincii
istorice Iudeea, Samaria i Idumea.
Iudeea (n ebraic Yehudah) este o regiune muntoas din sudul rii lui Israel. Numele
su vine de la tribul lui Iuda al crui teritoriu era. n Antichitate, era mai degrab o regiune
ndeprtat cu un teritoriu abrupt. Iudeea a fost centrul a mai multe regate i provincii antice:
regatul lui Iuda n epoca Fierului, provincia persan Yehud Medinata, regatele hasmoneane i
irodian apoi provincia roman Iudeea.
n Noul Testamet, numele de Iudeea are dou sensuri:

teritoriul vechiului regat al lui Iuda.

ansamblul rii lui Israel, numit Palestina dup Hadrian de ctre romani.

n 135, mpratul Hadrian a schimbat numele provinciei Iudeea n Siria Palaestina, n

timpul revoltei lui Bar Kokhba, dup filistini, n scopul de a umili populaia evreiasc. Mai
mult, a interzis religia ebraic. Dar edictul lui Hadrian va fi abrogat de succesorul su, Antonin,
n cursul primului an al domniei sale.
Iudeea este delimitat la nord de Samaria, la sud de deertul Negev, la vest de cmpia de
coast i la est de Valea Iordanului. Este o regiune arid i muntoas. Altitudinea maxim este
situat pe muntele Hebron, la 1020 de metri, altitudinea minim este de 400 de metri sub nivelul
mrii, pe malul Mrii Moarte.
Iudeea este mprit n trei sub regiuni:

Shephelah n vest, este o regiune fertil, caracterizat prin coline joase i vi.
7

munii Iudeii aparin lanului muntos care se ntinde de-a lungul malului vestic al
fluviului Iordan.

deertul Iudeii la vest, pn la Marea Moart.

Limitele Iudeii, care au evoluat de-a lungul istoriei, cmpia de coast situat ntre Tel
Aviv Jaffa la nord i Akelon la sud poate fi considerat de asemenea ca fcnd parte din
aceast regiune. Iat de ce aezrile evreieti care s-au dezvoltat aici ncepnd cu sec. XIX purtau
numele de moshavotul lui Iuda.
Munii Iudeii pot i ei s fie mprii n trei zone, de la nord la sud:

Munii Betel, cu centrul Betel i Ramallah.

Munii Ierusalemului constituie zona cea mai joas a munilor Iudeii. Altitudinea maxim
este de 895 m.

Munii Hebron.

Iudeea este acum mprit ntre Israel i Cisiordania.

Prezena uman n aceast regiune este atestat nc din Epoca de Piatr.
Paleoantropologii cred c regiunea se afla pe drumul marilor migraii ale lui Homo sapiens,
acum 100.000 de ani.
Arheologia a dezvluit c oraul Jericho (Jerihon) exist de mai mult de 11.000 ani.
Povestea evreilor este relatat pe larg n Biblie. Dup ce au prsit Egiptul, condui de Moise,
triburile lui Israel au ajuns n ara Fgduinei i s-au rspndit. Tribul lui Iuda s-a stabilit ntr-o
zon care cuprinde actual Negev Shephelah i deertul Iudeii, ct i regiunea din jurul
Ierusalemului. Triburile s-au unit ntr-un singur i acelai regat al lui Israel, cu capitala la
Ierusalem, avnd regi succesivi pe Saul din tribul lui Beniamin, pe David apoi pe fiul su

Solomon, din tribul lui Iuda. O schism ntre nord i sud a creat un regat al lui Israel i un regat
al lui Iuda.
Nordul a supravieuit dou secole, nainte de a fi invadat de asirieni. Cderea regatului
din nord a avut loc n 586 .e.n., atunci cnd Iudeea a fost invadat de neo babilonieni. Dup
care, a czut sub stpnire roman n anul 63 nainte de Christos. Hyrcanus al II lea i Aristobul,
fiul reginei Alexandra, i-au disputat tronul, iar Aristobul l-a chemat pe Pompei.

Comportamentul lui l-a nemulumit pe roman care l-a pus pe Hyrcanus pe tron, n locul
su. Iudeea a devenit un stat client, independent de jure dar dominat de facto. Cnd Pompei a
fost nvins de Iulius Cezar, Hyrcanus a fost nlturat i puterea efectiv a fost dat lui Antipater,
unul dintre minitrii si, care a domnit pn la moartea sa n anul 44 .e.n.
n anul 40.e.n., Hyrcanus al II lea a fost ucis i nepotul su, Antigonus Mattathiah, a
urcat pe tron. Ultimul hasmonean, a fost ucis n anul 37 nainte de Christos din ordinul lui Irod
(fiul lui Antipater, tetrarh de Iudeea din anul 41 numit de Roma), i de Marc Antoniu.
n anul 37 .e.n., Irod a luat titlul de rege, fiindu-ne cunoscut sub numele de Irod I cel
Mare. Romanii l-au numit rege, aliat i prieten al poporului roman (rex socius populi
amicusque populi Romani).

La moartea sa n anul 4 .e.n., i-a mprit regatul ntre copiii si, printre care Irod
Archelaos, care a domnit att de ru nct a fost depus n anul 6 de Augustus, la chemarea
propriului popor, i Irod Antipas, se cstorete cu Irodiada, menionat n Noul Testament.
Acum, Iudeea era direct sub control roman: devine un distric dependent de guvernatorul Siriei i
administrat de ctre un prefect al Ordinului Ecvestru numai din cauza importanei prea mici a
provinciei. Pilat din Pont a fost unul dintre aceti prefeci, nsrcinat probabil ntre anii 26 i 36.
Ca dovad a titlului de praefectus a lui Pilat, exist o inscripie de piatr descoperit n Cesareea.
Capitala s-a mutat de la Ierusalem la Cesareea, construit sub Irod cel Mare.
Iudeea i-a rectigat puin independen ntre anii 41 i 42, cnd Irod Agrippa a primit titlul de
rege de la mpratul Claudius, apoi cnd fiul su, Irod Agrippa al II lea, a urcat pe tron n anul
48. n timpul domniei sale a avut loc prima mare revolt n Iudeea, n 6 70: a fost zdrobit de
Titus, care a distrus Templul din Ierusalem. La moartea lui Irod Agrippa al II lea, provincia a
reintrat sub control roman direct. Au avut loc nc dou revolte:

n 115 117, revolta lui Kitos.

n 132 135, revolta lui Bar Kokhba.

n urma acestei din urm revolte care a provocat pierderi grele armatelor romane, Hadrian
a schimbat numele provinciei n Siria Palestina i Ierusalem a fost rebotezat Aelia Capitolina,
pentru a-i umili pe evrei. Conform istoricului cretin Eusebiu, Hadrian le-a interzis evreilor de a
locui n polis sau n colonia Aelia Capitoliana, dei evreii au continuat s locuiasc n celelalte
pri ale rii, sub noul nume de Siria Palestina. Este greit de a crede c Hadrian i-a expulzat pe
evreii din toate prile vechii Iudeea. Fratele dominican i istoric Felix Abel de la coala Biblic
din Ierusalem, a fcut lumin asupra acestei perioade a istoriei rii, ct i istoricul israelian
Michael Avi Yonah.
ntre 400 i 638, regiunea a fost o provincie a Imperiului bizantin. n Evul Mediu,
Ierusalem, al treilea ora sfnt al Islamului, este cucerit. Arabii abbasidei s-au stabilit acolo, dar
i-au lsat pe pelerini s-i fac pelerinajele. n 1078, turcii selgiucizi i-au alungat pe arabi din
10

Ierusalem i au blocat pelerinajul cretin. Cruciadele au nceput n 1095. n regiune au fost

fondate mai multe regate cretine latine, printre care Regatul de Ierusalem, cu epicentrul n
Ierusalem i Iudeea, dar care va cdea n 1187.
n 1516 a nceput perioada otoman, care s-a terminat n 1917 cu Primul Rzboi Mondial.
ntre timp, n timpul sec XIX, evreii sioniti au venit pentru a se stabili n ara Fgduinei, ns
mai rar n Iudeea.
ntre 1917 1948, Iudeea este o parte obligatorie din Palestina. Planul de mprire a
Palestinei din 1947 prevedea ca partea major a Iudeeii s fac parte din statul arab. Apoi a urmat
Rzboiul civil, ntre 1947 1948 n Palestina mandatar. n mai 1948, a fost proclamat statul
Israel, ncepnd Rzboiul israelo arab din 1948 1949. Tinerii militari israelieni au mpins
limitele noului stat, o parte din Iudeea devenind israelian, cealalt iordanian.
Dar rzboiul din 1967 a adus controlul asupra ntregii Iudei n favoarea Israelului.
Acordul de la Oslo din 1993 a ncredinat administrarea unei pri palestinienilor, n timp ce
problema aezrilor evreieti n teritoriile ocupate rmne una foarte sensibil.

11