Sunteți pe pagina 1din 8

STUDII I CERCETRI EXPERIMENTALE ASUPRA

OELULUI DIN ELEMENTELE PODURILOR METALICE


VECHI
Dorel BOLDU

Departamentul de Construcii Metalice i Mecanica


Construciilor, Universitatea POLITEHNICA din Timioara

Rezumat
Normele nationale de proiectare in domeniul podurilor metalice se bazeaza in contrinuare pe
metode de calcul deterministe utilizand metaoda rezistentelor admisibile. In acord cu noile
tendinte europene prin care s-a trecut la fundamentarea normelor de calcul pe baze
probabilistice va fi necesara modificarea actualelor prescriptii prin trecerea la metodade
calcul la stari limita ceea ce impune determinarea valorilor caracteristice ale rezistentelor
materialului pe baze probabilistice. In lucrare se prezinta rezultatele unor incercari
experimentale de laborator vechi privind caracteristicile fizico-mecanice efectuate asupra
esantioanelor prelevate dintr-un mare numar de poduri metalice si interpretarea lor statistica
care conduce la determinarea valorilor caracteristice ale rezistentelor otelului pentru
trecerea la metode de calcul semiprobabilistice.
Cuvinte cheie
Pod metalic, otel vechi, variabile aleatoare, analiza statistica, indicatori statistici,
probabilitate, fractili, rezistenta caracteristica, casura.
1.

Introducere

Pe reteaua feroviara nationala un numar mare de poduri, in special metalice, au o


vechime mare in exploatare iar la expirarea duratei normate de exploatare ele trebuiesc
verificate in vederea mentinerii lor in exploatare. Deoarece si in prezent normele nationale [1]
prevad metode de verificare deterministice (metoda rezistentelor admisibile) in timp ce
tendinta europeana este de trecere la metode de verificare probabilistice, in [2] s-a facut un
studiu probabilistic al caracteristicilor otelului din podurile vechi existente ca un prim pas spre
definirea valorilor caracteristice ale materialului necesare in conceptul probabilistic. Studiul
calitativ si determinarea valorica a caracteristicilor fizico-mecanice si tehnologice a
materialului metalic incorporat in structura de rezistenta a 25 de tabliere metalice vechi,
totalizand 49 de deschideri, s-a realizat pe baza incercarilor mecanice efectuate in laboratoare
specializate, pe epruvete confectionate din probe de material prelevate din diferitele elemente
componente ale tablierelor.
Programul de studii si incercari experimentale [2] efectuat in acest sens a avut ca
obiectiv obtinerea datelor necesare modelarii fizice a structurii tablierelor in cauza si prin
extrapolare, in urma prelucrarii statistice a datelor achizitionate, informatii si concluzii cu
privire la calitatea otelului utilizat, prezentate sub aspectul caracteristicilor de rezistenta,
deformabilitate si tenacitate determinate ca marimi caracteristice. Avand in vedere
informatiile contradictorii, pe de o parte din literatura tehnica de specialitate, conform carora
in perioada istorica corespunzand anilor de constructie a acestor tabliere (1870-1942) s-a
37

utilizat atat fierul pudlat cat si un sortiment de otel de fuziune si evidentele existente la
serviciile de specialitate ale SNCFR, a caror exactitate nu este confirmata cu certitudine, iar
pe de alta parte afirmatiile regasite in [3], conform carora majoritatea tablierelor din fier
pudlat executate pana in preajma anului 1900, au fost inlocuite cu tabliere din otel moale, iar
ultimul tablier mare din fier pudlat existent in exploatare pe reteau CFR (podul peste Mures la
Mihalt, L=53,20m) a fost inlocuit in anul 1981 si rezultatele cercetarilor individuale care nu
au pus in evidenta structuri clare de fier pudlat, s-a procedat la alcatuirea a doua populatii
statistice, criteriul de selectie fiind anul de constructie, astfel:
1. Colectivitatea A, a suprastructurilor metalice a podurilor construite inainte de anul 1910;
2. Colectivitatea B, a suprastructurilor metalice a podurilor construite dupa anul 1910.
2.

Incercari experimentale si achizitia datelor

In vederea evaluarii criteriilor de calitate ale otelului, bazat pe programul de cercetari


recente cat si pe unele date achizitionate anterior, au fost supuse studiului:
A) Compozitia chimica procentuala pe produs, determinandu-se principalele
elemente chimice cerute in [4] pentru identificarea metalului: carbon, mangan, siliciu, fosfor,
sulf, azot si aluminiu.
B) Caracteristicile fizico-mecanice si tehnologice ale otelului: limita de curgere,
rezistenta la rupere, alungirea procentuala la rupere, rezilienta, energia de rupere, capacitatea
de indoire la rece, duritatea.
C) Examinarea metalografica, pentru determinarea sensului de laminare, a structurii
materialului, a gradului de impuritate si a coroziunii interne.
Estimarea valorica a cestor caracteristici ale materialului metalic incorporat in tablierele
vechi a fost realizata pe baza rezultatelor urmatoarelor experimentari, efectuate conform
prescriptiilor din standardele mentionate alaturat: Analiza spectrala, STAS 2015/2-85;
Incercarea la tractiune, STAS 200-85; Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu
crestatura in U, STAS 1400-75; Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestatura in
V, STAS 7511-73; Incercarea de indoire pe dorn, STAS 777-80; Incercarea de duritate
Brinell, STAS 165-76 .
Pentru atingerea acestor obiective, conform specificatiilor din standardele de incercari
corelate cu detaliile de alcatuire a elementelor structurii de rezistenta a tablierelor studiate, au
fost stabilite forma, dimensiunile si numarul de epruvete, necesare efectuarii tuturor
incercarilor experimentale. Pentru pregatirea epruvetelor s-au extras pentru fiecare deschidere
analizata, pe principiul esantioanelor intamplatoare pentru a obtine o omogenitate reala a
rezultatelor, cate un numar de sase zabrelute si/sau placute de solidarizare din barele grinzilor
cu zabrele, esantioane din cornierele contravantuirilor si acolo unde a fost posibil din
platbenzile de continuitate a lonjeronilor, care apoi au fost inlocuite.
Prelevarea esantioanelor de material din structura s-a facut exclusiv prin procedee
mecanice, taind niturile cu dalta si apoi extragand piesa in cauza, asa incat nu s-a afectat in
nici un fel structura interna a materialului. Pozitia de prelevare a probelor, in principal din
zonele secundare, putin solicitate a elementelor de rezistenta, a rezultat in principal din
considerente practice, avand in vedere ca toate operatiile s-au desfasurat sub circulatie, in
scurte inchideri de linie, podurile analizate fiind in exploatare normala. In toate cazurile insa
s-a urmarit ca orientarea axei epruvetelor sa fie in concordanta cu directia de laminare.
Esantioanele extrase si marcate corespunzator pentru a putea fi usor identificate,
transferate apoi la laboratorul de specialitate la INCERTRANS Bucuresti, au fost apoi
prelucrate mecanic prin taiere, rabotare, frezare si rectificare plana, aducandu-se la formele si
dimensiunile epruvetelor standard pentru efectuarea incercarilor precizate.
Compozitia chimica s-a determinat pe probe de cate 50 grame de span extras din
elementele prelevate, prin aschiere la turatie redusa pentru evitarea decarburarii metalului.
Incercarile mecanice, pentru fiecare deschidere analizata, s-au efectuat pe cate:
38

doua-trei epruvete (dupa esantioanele disponibile) pentru tractiune si indoire pe dorn,


doua epruvete slif pentru masuratori de duritate Brinell,
trei-cinci epruvete pentru rezilienta (KCU) si
trei-cinci epruvete pentru rupere prin soc, la fiecare din temperaturile +20C, 0C, -20C
iar in unele cazuri si la +10C si -10C (in total intre 9 si 25 epruvete). Pentru podul de la
Sag-Timiseni (P-07) s-au efectuat incercari si la temperatura de -30C, la restul tablierelor
marginindu-ne doar la temperaturi pana la -20C. Pentru examinarea metalografica s-au
prelevat, pentru fiecare deschidere, cate doua epruvete slif metalografic.
In final, pentru prelucrarea statistica a rezultatelor experimentelor, la fiecare deschidere
analizata s-a retinut cate un singur sir cu valorile caracteristicilor masurate, rezultate ca medie
aritmetica a valorilor individuale obtinute pe epruvetele incercate. In toate cazurile in care au
existat rezultate certe ale unor incercari anterioare, efectuate in laboratoare specializate
(INCERTRANS Bucuresti, ISPCF Bucuresti, Laboratorul CS Hunedoara) in conditiile
prevazute de standardele de incercari, aceste valori au constituit siruri suplimentare, care au
fost si ele inglobate in populatiile statistice supuse analizei.
In acest mod s-au obtinut:
25 de siruri, cu valori ale compozitiei chimice si ale principalelor caracteristici mecanice,
pentru colectivitatea A (poduri construite pana in anul 1910);
22 de siruri, cu valori ale compozitiei chimice si ale principalelor caracteristici mecanice,
pentru colectivitatea B (poduri construite dupa anul 1910).
3.

Statistica rezultatelor experimentale

Pentru a aprecia pe baze statistice si probabilistice calitatea si caracteristicile otelului


utilizat la constructia podurilor metalice vechi, rezultatele incercarilor experimentale efectuate
pe esantioanele reprezentative, constituite din probele de otel, au fost supuse unei prelucrari
statistice efectuata, dupa acelasi algoritm, pentru fiecare marime care a interesat devenita
variabila aleatoare, pentru fiecare dintre cele doua colectivitati, A si B.
Toate rezultatele obtinute prin prelucrarea statistica a valorilor obtinute prin incercarile
experimentale de laborator, pentru populatiile statistice A si B, sunt prezentate in [2].
Pentru determinarea cat mai exacta a repartitiilor experimentale s-au calculat, pentru
toate variabilele analizate, indicatorii de localizare si de variabilitate statistica, prin aplicarea
relatiilor specifice, determinandu-se pentru fiecare variabila aleatoare X, urmatoarele:
Media aritmetica, mx, a variabilei X:
n
(1)
m X = f ri xi
i =1
in care: fri -frecventa relativa in intervalul i;
xi -valoarea varibilei in mijlocul intervalului i.
Dispersia (patratul abaterii standard), Sx2, a variabilei X:
n
(2)
S x2 = f ri ( xi m x )2
i =1
In analiza statistica a datelor experimentale se mai foloseste de asemenea, asa cum se
arata in [5], si dispersia nedeplasata, sx, care se calculeaza cu relatia:
1 n
(
)2
(2.a)
s2 =
X n 1 xi m x
i =1
Abaterea standard (medie patratica), Sx, a variabilei in raport cu media variabilei X:
(3)
S x = S x2
Coeficientul de variatie, Vx, al variabilei aleatoare X:
39

Vx % =

Sx
100
mx

(4)

Media aritmetica si abaterea standard, masurate in aceleasi unitati ca si variabila X,


coeficientul de variatie procentual, precum si dispersia, s-au determinat pentru toate cazurile,
utilizand facilitatile oferite de programele de calcul EXCEL 7.0 si MATHE-ASS, executabile
sub WINDOWS 97.
Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelele 1.a si 1.b;
Tabelul 1.a. Indicatori statistici ai variabilelor aleatoare X, colectivitatea A
Nr. Indicator
crt. statistic

C
%

Mn
%

Si
%

P
%

VARIABILA ALEATOARE
S
Re
Rm A KCU
% N/mm N/mm % J/cm

KV (J)
la temperatura:
-20C 0C

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

1
2
3
4
1

mx
Sx2
Sx
Vx, %
Stahlbau
nr.5/1985

0,127
,0009
0,030
23,8
0,16

0,431
,0108
0,104
24,1
0,100

0,038
,0007
0,027
70,4
0,100

0,034
,0003
0,016
47,3
0,047

INCERTRANS

(8)

(9)

(10)

0,044 275
363 32,4
,0003 1246,9 1439,7 68,7
0,016 41,9
38,7 8,12
37,3 15,3
10,7 25,1
0,056 220-279 356-377 17,319,3

0,04- 0,150- 0,070- 0,121- 0,014-

fier pudlat 0,11 0,480 0,310 0,320 0,043


0,17 0,60
0,055 0,055
1*
OL 34

+20C

(11)

(12)

(13)

(14)

138,2
3453
58,54
42,4
-

16,3
58,67
8,31
51,1
-

40,6
1357
20,8
51,2
-

88
1975
44,44
53
-

216

311

5,10

210

330

31

Tabelul 1.b. Indicatori statistici ai variabilelor aleatoare X colectivitatea B


VARIABILA
Nr. Indicator
crt. statistic
(1)

(2)

C
%
(3)

1
0,132
mx
2
2
,0012
Sx
3
,0348
Sx
4 Vx, % 25,9
1* OL 37.1n 0,25
1* OL 37.2s 0,22

Mn
%

Si
%

P
%

S
%

Re

ALEATOARE

Rm

KV (J)
la temperatura:

A KCU

N/mm N/mm % J/cm

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

0,465
,0106
,1030
22,1
0,85
0,85

0,049
,0011
,0334
69,4
0,070

0,031
,0013
,0181
58,3
0,065
0,055

0,041
,0004
,0221
52,3
0,065
0,055

265
452,0
21,26
8,0
240
240

(9)

(10)

(11)

-20C -10C

0C

(12)

(14)

(13)

+10C +20C

(15)

(16)

371 41 158,4 27,3 42,5 53,7 85,4 103,5


569,9 49,7 3715 237,3500,5653,2 1331 995,9
23,87 7,05 60,95 15,4 22.3725,5636,49 31,56
6,4 17,2 38,5 56,2 52,7 47,6 42,7 30,5
360 25
360 25 69
27

* valori maxime pentru compozitia chimica si minime pentru caracteristici mecanice


prevazute in STAS 500/2-80.
Rezultatul prelucrarii statistice a datelor este cu atat mai precis cu cat volumul
informatiei primare utilizate este mai mare si informatiile mai exacte. Pentru aceasta sirul de
valori primare a fost supus procedurilor pentru: identificarea si eliminarea rezultatelor
aberante (testul Romanovski si metoda Grubb), verificarea caracterului normal al repartitiei
experimentale (testul Pearson si Kolmogorov), verificarea caracterului intamplator al
imprastierii valoriilor masurate (metoda diferentelor succesive). Toate verificarile s-au facut
cu programe de calcul adecvate, prezentate in [2].
4.

Valori caracteristice ale materialului metalic

Conform modelarii probabilistice, valoarea unei variabile aleatoare poate fi oricare pe


domeniul sau de definitie dar unei anumite valori probabile xp i se pot indica explicit
40

EVALUAREA CRITERIILOR DE CALITATE A OTELULUI


pe baza fractililor variabilelor aleatoare, calculati pentru probele din:
A. tablierele metalice construite pana in anul 1910;
B. tablierele metalice construite dupa in anul 1910;
COMPOZITIA CHIMICA
VARIABILE
ALEATOARE
Caz
Marimi statistice
(1)

(2)
Media aritmetica, mx
Abaterea standard, Sx
k=1,281
p=90%
k=1.645
Xp,
p=95%
pentru:
k=2,000
p=97,72%
k=3,090
p=99%
Media aritmetica, mx
Abaterea standard, Sx
k=1,281
p=90%
k=1.645
Xp,
p=95%
pentru:
k=2,000
p=97,72%
k=3,090
p=99%

%
C

%
Mn

(3)
(4)
0,127 0,431
0,030 0,104
0,165 0,564

CARACTERISTICI MECANICE, DE TENACITATE si


TABELUL 2
DUCTILITATE
%
%
%
Re
Rm
A KCU
KV, la temperatura:
N/mm N/mm % J/cm
Si
P
S
[J]
Clasa Grad
-20C -10C 0C +10C +20C
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10) (11) (12) (13) (14) (15) (16) Marca de
de
0,038 0,034 0,044 275
363 32,4 138,2 16,3
40,6
88
calit. dezox.
0,027 0,016 0,016 41,9
38,7 8,1 58,5
8,3
20,8
44,4
0,073 0,054 0,064 221,3 313,4 22 63,2
-

0,177 0,602 0,082 0,060 0,070

206

299

19,1 41,9

0,602

6,38

0,187 0,639 0,092 0,066 0,076

191

286

16,2 21,2

0,220 0,752 0,121 0,083 0,093

146

244

7,3

0,132 0,465 0,049 0,031 0,041


0,034 0,103 0034 0,018 0,021
0,176 0,597 0,093 0,054 0,068

265
21,3
238

371
23,9
340

41 158,4
7,1
61
32 80,3

27,4
15,4
7,67

42,5 53,7 85,4 103,5


22,4 25,6 36,5 31,6
13,84 20,96 52,56 63,07

0,188 0,634 0,105 0,061 0,075

230

332

29,4 58,12

2,07

5,70

0,200 0,671 0,117 0,067 0,083

222

323

26,9 36,48

2,58

0,237 0,783 0,154 0,086 0,106

199

297

19,2

NOTA: *

11,65 50,73

51,6 OL37

49,74 60,38

49,3

valori neconcludente, cauzate de variabilitatea mare a variabilelor


41

14,96 OL37

65,9

probabilitatile p si respectiv 1-p de a exista valori ale variabilei mai mici, respectiv mai mari.
Aceste valori atasate unei probabilitati se numesc fractili si matematic se exprima prin relatia:

P(X xp) = p

(5)

x p = m X K S X = m X (1 K VX )

(6)

Calculul fractililor xp s-a efectuat, pentru toate caracteristicile analizate, pentru patru
probabilitati, p = 99%; 97,72%; 95% si 90%, pe baza relatiei (6):
cu mentiunea ca evaluarea realizata corespunde probabilitatii p in cazul caracteristicilor
mecanice si de tenacitate (fractili inferiori), respectiv probabilitatii 1-p in cazul compozitiei
chimice procentuale (fractili superiori).
Valorile fractililor determinati precum si estimarea, conform standardului [4], a marcii si
clasei de calitate a otelurilor analizate, sunt prezentate in tabelul 2.
5.

Concluzii

In urma prelucrarii tuturor datelor experimentale obtinute prin incercari de laborator a


probelor prelevate din tablierele vechi existente in exploatare, bazat pe norma [4], dar mai ales
pe principiile de siguranta probabilistice adoptate de Eurocodes, acceptand probabilitatea de
95%, se pot prezenta urmatoarele concluzii:
1) Sub aspectul compozitiei chimice, otelul se incadreaza in categoria otelurilor moi cu
un continut redus de carbon (12-13%), nefiind diferente semnificative intre cele doua categorii
de probe analizate, in functie de anul de constructie, inainte sau dupa 1910. Compozitia
procentuala se incadreaza in valorile maxime admise in [4] pentru otelul marca OL 37, cu o
usoara depasire (de cca. 7,7%) a continutului maxim de sulf, in cazul otelurilor de dupa 1910.
2) Privitor la gradul de dezoxidare, am concluzionat ca raportat la continutul maxim de
siliciu de numai 0,105%, otelul se poate incadra ca semicalmat.
3) Sub aspectul rezistentelor mecanice, estimate prin fractila de 5%, se constata usoare
deosebiri intre otelul pus in opera pana in anul 1910 fata de cel de dupa acest an.
Astfel, pentru limita de curgere aparenta, marimea cea mai relevanta in calculul rezistentei
sectiunilor transversale ale elementelor componente, se propune adoptarea urmatoarelor valori:

) pentru tabliere cu anul de constructie pna in 1910,


) pentru tabliere cu anul de constructie dupa 1910,

fy = 205 N/mm2;

fy = 230 N/mm2.
Analizand critic aceste valori, raportate la metodologia de calcul deterministica prevazuta
in [3.42], prin care rezistenta admisibila pentru otelurile vechi (Thomas) se calculeaza aplicand
un coeficient de siguranta c=1,5 fata de limita de curgere, acceptata la valoarea de 220N/mm2, se
constata ca estimarea probabilistica arata o supraapreciere a capacitatii portante prin metoda
actuala cu cca. 6%.
4) Sub aspectul caracteristicilor de ductilitate si tenacitate, unele rezultate sunt
neconcludente sau chiar contradictorii, in special in cazul incercarilor de incovoiere prin soc.
Respectand fractila de 5%, otelurile elaborate inainte de anul 1910 pot fi cu greu incadrate in
clasa 1 de calitate dupa [4] (cu garantarea incadrarii valorilor compozitie chimice, a rezistentelor
si alungirii la rupere in valorile prescrise in standard), dar in mod cert, pot fi incadrate in clasa de
calitate 1a, in timp ce otelurile elaborate dupa anul 1910 pot fi incadrate in clasa de calitate 1
sau, dupa fractila de 10% (deci pentru o curba de repartitie a rezistentelor determinata cu o
asigurare de 90%) chiar in clasa de calitate 2 (cu garantarea si a cifrei de rezilienta KCU cat si a
energiei de rupere KV la valorile prevazute in standard).
Aceste aspecte pot fi justificate printr-un grad considerabil de imprastiere al valorilor
experimentale (Vx51,153% pentru KV la otelurile de pana la 1910 si Vx30,556,2%, la cele
de dupa 1910) care dupa [6] este cauzat atat de variatiile locale ale proprietatilor otelului cat si de
dificultatile practice de realizare a unor crestaturi perfect reproductibile, cunoscut fiind ca forma
42

crestaturii si adancimea ei reprezinta marimi critice pentru aceste incercari desi la verificarea
valorilor inregistrate experimental nu s-au semnalat, influente ale vreunor erori sistematice.
Avand in vedere constatarile descrise anterior, am considerat ca din punct de vedere practic
sunt mai importante informatiile privind tenacitatea materialului determinata pe baza caracterului
ruperii, decat incadrarea sa intr-o anumita clasa de calitate, pe baza valorilor din standard. La
aprecierea comportarii metalului din acest punct de vedere, tendinta actuala este sa se ia in
considerare si aspectul macroscopic al sectiunii de rupere. Am procedat, asadar, la o cercetare
suplimentara a modului de rupere a epruvetelor la incercarile de incovoiere prin soc, care a
constat in:
analiza vizuala a sectiunii transversale dupa rupere;
determinarea temperaturii de tranzitie;
determinarea caracterului ruperii prin analiza masuratorilor de cristalinitate si
fibrozitate a casurii epruvetelor KCU, conform STAS 10026-75 [7].

%Cristalinitate

rupere preponderent TENACE

100

90

10

80

20

70

30

60

40

rupere preponderent FRAGILA

Aspect

casura

%Fibrozitate

La o epruveta incercata la incovoiere dinamica prin soc, in general, sectiunea de rupere


prezinta doua parti distincte: o parte centrala cu aspect cristalin, grauntos si lucios si o parte
periferica, fibroasa si mata. Partea cristalina si lucioasa se datoreste ruperii fragile, iar cea
fibroasa suferind deformari inainte de rupere, este consecinta unei ruperi tenace. Aprecierea
tenacitatii se face cu metoda prin comparare, pe baza unei scari de apreciere a tenacitatii.

50

50

40

60

30

70

20

80

Deschiderea I

DESCHIDERILE I, II, III


Deschiderea II

Deschiderea III

10

90

100

DESCHIDERILE IV, V
Deschiderea IV

Deschiderea V

MEDIE I, II si III

MEDIE IV,V
-30

-20

-10

+10

+20

Temperatura C

Figura 1. Graficul rezultatelor examinarii caracteristicilor casurii la epruvetele KCU 300/2/5


Pe aceasta baza, s-au analizat casurile epruvetelor incercate, rezultatele obtinute fiind
exemplificate pentru podul de la Sag-Timiseni, cu valorile numerice in tabelul 3, respectiv
prezentate grafic in figura 1, unde se poate observa susceptibilitatea ruperii fragile, la
deschiderile IV si V, chiar la temperaturi pozitive situate in jurul valorii de +10C.
Rezultatele finale obtinute pe baze probabilistice, interpretate si in conformitate cu
prevederile STAS 500/2-80, au relevat ca in cursul timpului cat structura si elementele ei s-au
aflat in exploatare, s-au produs unele modificari ale proprietatilor fizico-mecanice si tehnologice
ale materialului metalic.

43

Tabelul 3. Rezultatele interpretarii aspectului casurii epruvetelor KCU


in % de cristalinitate si % de fibrozitate
T
Deschiderea Deschiderea Deschiderea Deschiderea
e
I
II
III
IV
m Cr
Fb
Cr
Fb
Cr
Fb
Cr
Fb
p. (%) (%) (%) (%) (%) (%) (%) (%)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
62
38
50
50
46
54
83
17
-30
39
61
27.2 72.8
31
69
72.4 27.6
-20
28
72
63.6 46.4
-10 20.8 79.2 15.2 84.8
11.6 88.4 9.62 90.4
16
84
51.2 48.8
0
12
88
44.8 55.2
+10 3.2 96.8 7.2 92.8
1
99
2
98
5
95
23.6
76.4
+20

Deschiderea
V
Cr
Fb
(%) (%)
(10) (11)
92
8
83
17
77.3 22.7
63.3 36.7
56.4 43.6
37
63

Media
Media
I-III
IV-V
Cr
Fb
Cr
Fb
(%) (%) (%) (%)
(12) (13) (14) (15)
52.6 47.4 87.5 12.5
32.4 67.6 77.8 22.2
21.3 78.7 70.5 29.5
12.4 87.6 57.3 42.7
7.5 92.5 50.6 49.4
2.6 97.4 30.3 69.7

In acest sens s-a constatat ca doar valorile compozitiei chimice procentuale pe produs,
obtinute cu probabilitatea de 5% de a exista valori mai mari, permit (cu o usoara neconcordanta
in cazul sulfului) incadrarea otelului in marca OL 37, in timp ce in cazul caracteristicilor
mecanice si tehnologice (mai ales cele de ductilitate si tenacitate) s-au semnalat neconcordante
valorice, atat in ceea ce priveste alungirea la rupere cat si valorile energiei de rupere prin soc,
fata de valorile acceptate in standard [4] pentru OL 37 clasa de calitate 1 sau 2. Aceasta
observatie a rezultat pe baza sesizarii unei cresteri a rezistentelor mecanice, respectiv a limitei de
curgere aparenta si a rezistentei la rupere, concomitent cu scaderea caracteristicilor de
deformabilitate, alungirea la rupere mai mica in medie cu 3,3% fata de valoarea minima
acceptata in standard pentru OL 37.1, si diminuarea caracteristicilor de tenacitate, in special cu
scaderea temperaturii, in unele cazuri chiar mult sub limita minima admisa in norme.
Interpretarea calitativa a modificarilor mentionate, in acceptiunea teoriei metalurgiei mecanice
[6] a condus la formularea concluziei producerii in timp a fenomenului de imbatranire mecanica
si prin deformare a materialului metalic. Evolutia fenomenului de imbatranire mecanica este
favorizata dupa [6], de incarcari repetate, variatii de temperatura si suprasolicitari, a caror actiune
se manifesta prin blocarea planurilor de alunecare a straturilor de ferita si crearea de tensiuni la
nivelul retelei cristaline, micsorand astfel tenacitate aotelului. In cazul tablierelor metalice astfel
de factori sunt generati in perioada de exploatare si ei se manifesta prin actiunea repetata a
trecerii convoaielor reale aflate in circulatie, a diferentelor de temperatura datorate actiunilor
climatice si favorizate de plasarea structurii in atmosfera libera (fara protectia unor elemente de
inchidere ca in cazul halelor, spre exemplu) cat si de suprasolicitarile produse la trecerea unor
convoaie speciale.
Bibliografie
1. *** SR 1911-98: Poduri de cale ferata. Prescriptii de proiectare; Institutul Roman de
Standardizare, Bucuresti, 1998.
2. Boldus D.: Contributii la determinarea capacitatii portante a podurilor metalice existente in
vederea mentinerii lor in exploatare. Teza de doctorat, Universitatea Politehnica Timisoara, martie
2002.
3. Iordanescu, D., Georgescu, C.: Constructii pentru transporturi in Romania, Editura Centralei de
Constructii Cai Ferate, CCCF Bucuresti, 1986.
4. *** STAS 500/2-80: Oteluri de uz general pentru constructii. Marci, Institutul Romn de
Standardizare, Bucuresti, 1980.
5. *** ENV 1993-2:1997: EUROCODE 3: Design of Steel Structures, Part 2: Steel bridges
European Committee for Standardization, CEN/TC250/SC3, Brussels, 1997.
6. Dieter, G. E. Jr.: Metalurgie mecanica, traducere din lb.engleza, Editura Tehnica, Bucuresti 1977.
7. *** STAS 10026-75: Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in U si V.
Determinarea cristalinitatii si fibrozitatii rupturii, Institutul Romn de Standardizare, Bucuresti,
1975.
44