Lucrarea 1

N=10
I.1.Determinarea caracteristicilor geometrice ale sectiunii canalului.
-se calculeaza latimea la baza canalului care este:
bc=5+0.1*Nls=5+1=6 m
-se calculeaza latimea la berna a canalului:
bb=3+0.05*Nls=3.5 m
2.Calculul lungimii L pentru fiecare sector de lucru

L A =755+20*Nls=755+20*10=955 m
LB =800+20*Nls=800+20*10=1000 m
LC =865+20*Nls=865+20*10=1065 m
LD =810+20*Nls=810+20*10=1010 m
L

=765+20*Nls=765+20*10=965 m

LF =745+20*Nls=745+20*10=945 m
LG =820+20*Nls=820+20*10=1020 m
L

=780+20*Nls=780+20*10=980 m

LK =770+20*Nls=770+20*10=970 m
3.Calculul inaltimii H pentru fiecare sector de lucru

H A =5.65+0.1*Nls=5.65+0.1*10=6.65 m
H

=5.4+0.1*Nls=5.4+0.1*10=6.4 m
=5.2+0.1*Nls=5.2+0.1*10=6.2 m

H D =5.15+0.1*Nls=5.15+0.1*10=6.15 m
H

=5.6+0.1*Nls=5.6+0.1*10=6.6 m

=5.7+0.1*Nls=5.7+0.1*10=6.7 m

H G =5.5+0.1*Nls=5.5+0.1*10=6.5 m
H

=5.75+0.1*Nls=5.75+0.1*10=6.75 m

H K =5.3+0.1*Nls=5.3+0.1*10=6.3 m
4.Calculul adancimii sapaturii hs si a inaltimii umpluturii hu pentru fiecare sector
Calculul se va efectua tinand cont de faptul ca este indicat ca volumul de pamant rezultat din sapatura sa
fie mai mare decat cel necesar pentru umpluturi
H=hs+hu
hs-hu=0.5 m
Se propune ca hs>hu iar diferenta hs-hu sa se incadreze in intervalul 0.25 : 0.75 m
Se alege ca valoare pentru calcul 0.5 m .
In calcule rezultatele se vor rotunji daca este cazul la multiplu de 5 cm (superior pt hs si inferior hu)
hs=H+0.5m / 2

H A +0.5
= 3.575~=3.6m
Sectorul A : h =
2
A
s

B
Sectorul B : h s =

H +0.5
= 3.45m
2

C
Sectorul C : h s =

H +0.5
= 3.35m
2

D
Sectorul D : h s =

H D +0.5
= 3.325~=3.35m
2

E
Sectorul E : h s =

H E +0.5
= 3.55
2

F
Sectorul F : h s =

H +0.5
= 3.6
2

G
Sectorul G : h s =

H +0.5
= 3.5
2

H
Sectorul H : h s =

H +0.5
= 3.625~=3.65m
2

K
Sectorul K : h s =

H K +0.5
= 3.4
2

Determinarea hu
A

Sectorul A :

hu =Hhs= 3.05 m

Sectorul B :

huB=Hhs= 2.95 m

Sectorul C :

hu =H hs= 2.85 m

Sectorul D :

hu =H hs= 2.8 m

Sectorul E :

huE=H hs= 3.05 m

Sectorul F :

huF=H hs= 3.1 m

Sectorul G :

hGu =Hhs= 3 m

Sectorul H :

huH =Hhs= 3.1 m

Sectorul K :

huK =H hs= 2.9 m

II. Determinarea cantitatilor de lucrari pentru procesele simple

Cantitatile se vor rotunji superior la multiplu de unitate de masura
1)Decaparea stratului vegetal se face utilizand caracteristicile geometrice calculate anterior. Relatia de
calcul este :

QI1=h dBaL
B a=2bb +b c + 2 ( hIuh d )me + 2H Im i
Panta taluzului interior

mi=1.5

Panta taluzului exterior

me =1.8

hd =0.15 m
bb =3.1 m
bc =6 m
Sectorul A :

B a=23.1+ 6+2 ( 3.050.15 )1.8+26.651.5 =42.59 mc

Q1A =0.1542.59955=6101.018 mc
Sectorul B :

B a=23.1+ 6+2 ( 2.950.15 )1.8+26.41.5 =41.48 mc

B

Q1 =0.1541.481000=6222 mc
Sectorul C :

B a=23.1+ 6+2 ( 2.850.15 )1.8+26.21.5 =40.52 mc

QC1 =0.1540.521065=6473.07 mc
Sectorul D :

B a=23.1+ 6+2 ( 2.80.15 )1.8+26.151.5 =40.19 mc

QD1 =0.1540.191010=6088.785 mc
Sectorul E :

B a=23.1+ 6+2 ( 3.050.15 )1.8+26.61.5 =42.44 mc

QE1 =0.1542.44965=6143.19 mc
Sectorul F :

B a=23.1+ 6+2 ( 3.10.15 )1.8+26.71.5 =42.92 mc

QF1 =0.1542.92945=6083.91 mc

Sectorul G :

B a=23.1+ 6+2 ( 3.0.15 )1.8+26.51.5 =41.96 mc

QG1 =0.1541.961020=6419.88 mc
Sectorul H :

B a=23.1+ 6+2 ( 3.10.15 )1.8+26.751.5 =43.07 mc

H

Q1 =0.1543.07980=6331.29 mc
Sectorul K :

B a=23.1+ 6+2 ( 2.90.15 )1.8+26.31.5 =41 mc

QK1 =0.1541970=5965.5 mc

2) Sapatura generala
I
2

Q=

(b c + mihIs2+b c )h Is
2

L I [ m3 ]

Sector-A

Q2A =

( 6+ 1.53.5752+6 )3.575
955=38793[m3 ]
2

Sector-B

QB2 =

( 6+ 1.53.452+6 )3.45
1000=38554[ m3 ]
2

Sector-C

QC2 =

( 6+1.53.352+6 )3.35
1065=39334 [m3 ]
2

Sector-D

QD2 =

( 6+1.53.3252+6 )3.325
1010=36899[m3]
2

Sector-E

QE2 =

( 6+1.53.552+6 )3.55
965=38797 [m 3 ]
2

( 6+1.53.62+ 6 )3.6
945=38783[m3 ]
2

Sector-F

QF2 =

Sector-G

QG2 =

( 6+1.53.52+ 6 )3.5
1020=40163[m3]
2

Sector-H

QH2 =

( 6+ 1.53.6252+6 )3.625
980=40632[m3 ]
2

Sector-K

QK2 =

( 6+1.53.42+6 )3.4
970=36608[m3 ]
2

3)Umplutura
Se calculeaza volumul de umplutura necesar pe fiecare sector conform valorilor din
datele temei, tinand cont de faptul ca este necesara formarea celor 2 berme de-o parte si de alta a
canalului propriuzis.
I
I
I
bb +(me hu +b b+ mi hu) hu

I
Q 3 =2
Sector A :

3.1+(1.8 3.05+3.1+1.5 3.05) 3.05

A
Q3 =2
Sector B :

3.1+(1.8 2.95+3.1+1.5 2.95) 2.95

QB3 =2
Sector C :

3.1+(1.8 2.85+3.1+1.5 2.85) 2.85

QC3 =2
Sector D :

3.1+(1.8 2.8+3.1+1.5 2.8)2.8

Q3D=2
Sector E :

3.1+(1.8 3.05+3.1+1.5 3.05) 3.05

E
Q3 =2
Sector F :

3.1+(1.8 3.1+ 3.1+ 1.5 3.1) 3.1

Q3F =2
Sector G :

3.1+(1.8 3+3.1+1.5 3) 3

G
Q3 =2
Sector H :

3.1+(1.8 3.1+ 3.1+ 1.5 3.1) 3.1

H
Q3 =2
Sector K :

3.1+(1.8 2.9+3.1+1.5 2.9) 2.9

K
Q3 =2
4)Finisare
Suprafetele ce trebuie finisate se determina pentru fiecare sector de lucru cu formula:
QI4 =LI ( 2 b b +bc +2 ( hIuhd ) 1+ m2e +2 H I 1+m 2i ) [mp]
Sector A :

Q 4A =955 ( 2 3.1+6+2 ( 3.050.15 ) 1+1.82+2 6.65 1+1.52 ) =45954.45[ mp]

Sector B :

Q B4 =1000 ( 2 3.1+ 6+2 ( 2.950.15 ) 1+1.82 +2 6.4 1+ 1.52 )=46807[mp]

Sector C :

QC4 =1065 ( 2 3.1+6+ 2 ( 2.850.15 ) 1+1.82 +2 6.2 1+ 1.52 )=48642[mp]

Sector D :

Q D4 =1010 ( 2 3.1+6+2 ( 2.80.15 ) 1+1.82 +2 6.15 1+ 1.52 )=45740[ mp]

Sector E :

Q4 =965 ( 2 3.1+6+ 2 ( 3.050.15 ) 1+1.8+2 6.6 1+1.5 ) =46262[mp]

E

Sector F :

Q F4 =945 ( 2 3.1+6 +2 ( 3.10.15 ) 1+1.82 +2 6.7 1+1.52 ) =45838 [mp]

Sector G :

QG4 =1020 ( 2 3.1+6 +2 ( 30.15 ) 1+ 1.82 +2 6.5 1+1.52) =48321[mp ]

Sector H :

Q H4 =980 ( 2 3.1+6+2 (3.10.15 ) 1+1.82+2 6.75 1+1.52 )=47713 [mp]

Sector K :

Q4 =970 ( 2 3.1+6+ 2 ( 2.90.15 ) 1+ 1.8 + 2 6.3 1+1.5) =44853[mp]

K

Calculul numarului de zile lucatoare si a componentei formatiunilor de lucru

Dupa stabilirea numarului de utilaje si a numarui de zile minim si maxim pentru
procesele simple, se va stabili numarul de zile lucratoare aferente fiecarui proces pe fiecare
sector.
QiI N Tu
I
ti = I
[z .l .]
r i t s pi
t iI duratade executie pentru procesul i pe sectorul I
QIi cantitatea de lucrari pentru procesul i de pe sectorulI
N Tunorma de timp

r Ii numarul de formatiuni /proces/sector

t sdurata unui schimb de lucru(8 h /zi)
piindicele de indeplinire a normei(0.9 1.20)

In vederea determinarii numarului de zile lucratoare si a componentei formatiunilor de

lucru, se pot intalni 2 cazuri:
{r} rsub {i}
1) Cazul in care este cunoscuta componenta formatiunilor de lucru
conform conditiilor interne ale organizatiei.
2) Cazul in care executia lucrarilor este conditionata/propusa prin anumite termene, deci
este cunoscut numarul de zile lucratoare. Se va propune utilizarea unui indice
pi=1 . 05 .

In vederea determinarii numarului de zile lucratoare se vor face rotunjiri la in intreg de

zile lucratoare sau la jumatati de zile.Tinand cont de natura proceselor ce urmeaza a fi efectuate,
numarul de zile alocat fiecarui process este recomandat sa aiba alura din figura.
Intr-o prima etapa se va calcula pentru fiecare proces simplu durata de timp necesara in
cazul teoretic in care se utilizeaza un singur utilaj, deci r i=1 .
Dupa stabilirea numarului de utilaje si a numarui de zile minim si maxim pentru
procesele simple, se va stabili numarul de zile lucratoare aferente fiecarui proces pe fiecare
sector.
1. Decapare strat vegetal
r 11 buldozer
N Tu=3.5
t 1 min =

h
100 mc

Q 1 min N Tu
[z .l .]
1 8 1.05 100

t 1 min =

5965.5 3.5
=24.85 z . l.
1 8 1.05 100

pentru6 utilaje t 1 min =

5965.5 3.5
=4.14 z . l. 4.5 z . l.
6 8 1.05 100

t 1 max =

Q1max N Tu
[z .l .]
1 8 1.05 100

t 1 max =

6473.6 3.5
=26.97 z . l.
1 8 1.05 100

pentru6 utilaje t 1 max =

6473.6 3.5
=4.49 z .l . 4.5 z .l .
6 8 1.05 100

2. Sapatura generala
r 21 excavator
N Tu=1.8

h
100 mc

t 2 min =

Q 2 min N Tu
[ z . l .]
1 8 1.05 100

t 2 min =

36607.8 1.8
=78.44 z . l .
1 8 1.05 100

pentru12 utilaje t 2min =

36607.8 1.8
=6.53 z .l . 7 z . l .
10 8 1.05 100

t 2 max =

Q2 max N Tu
[z .l .]
1 8 1.05 100

t 2 max =

40631.72 1.8
=87.06 z . l .
1 8 1.05 100

pentru12 utilaje t 2max =

40631.72 1.8
=7.25 z . l . 7.5 z . l .
10 8 1.05 100

3. Umplutura (imprastiere si compactare)

a. Imprastiere
r 3 a1 buldozer
N Tu=1.7
t 3 a min =

h
100 mc

Q3 min N Tu
[z . l.]
1 8 1.05 100

t 3 a min =

43664.32 1.7
=88.36 z .l .
1 8 1.05 100

pentru10 utilaje t 3 a min =

43664.32 1.7
=8.83 z . l 9 z . l .
9 8 1.05 100

t 3 a max =

Q3 max N Tu
[z .l .]
1 8 1.05 100

t 3 a max =

49914.34 1.7
=101.01 z .l .
1 8 1.05 100

pentru9 utilaje t 3 a max =

49914.34 1.7
=10.10 z . l. 10 z .l .
9 8 1.05 100

b. Compactare
Avand in vedere ca cele 2 procese ce formeaza procesul de umplutura se executa in
paralelel, ele vor avea aceeasi durata de executie.
Astfel, durata procesului de imprastiere va fi preluata si pentru compactare si se va
determina numarul de utilaje (rulouri compactoare) necesare pentru executarea procesului de
compactare in termenul luat in calcul.
r 3 b1 rulou compactor
N Tu=2.2
r 3 b min =

h
100 mc

Q3 min N Tu
[z .l .]
t 3 a min 8 1.05 100

pentru7.5 zile r 3 b min =

r 3 b max =

43664.32 2.2
=12.7 utilaje 13utilaje
7.5 8 1.05 100

Q3 max N Tu
[ z . l .]
t 3 a max 8 1.05 100

pentru8.5 zile r 3 b max =

4. Finisare

49914.34 2.2
=13.07 utilaje 13 utilaje
8.5 8 1.05 100

r 4 1 autogreder
N Tu=0.8

h
100mp

t 4 min =

Q4 min N Tu
[ z . l .]
1 8 1.05 100

t 4 min =

44852,96 0.8
=42,71 z . l.
1 8 1.05 100

pentru8 utilaje t 4 min =

44852,96 0.8
=5,33 z .l . 5.5 z . l.
7 8 1.05 100

t 4 max =

Q4 max N Tu
[ z . l .]
1 8 1.05 100

t 4 max =

48642,49 0.8
=46,32 z .l .
1 8 1.05 100

pentru8 utilaje t 4 max =

48642,49 0.8
=5,79 z .l . 6 z . l .
7 8 1.05 100

1. Decapare strat vegetal

t 1I =

Q1I N Tu
[ z . l .]
r 1I t s p i

t 1A =

Q1A N Tu 6101,01 3.50

=
4,23 z .l . 4.5 z .l .
r 1A t s p i 6 8 1.05 100
B

Q N
6222 3.50
t = B1 Tu =
=4,32 z .l . 4.5 z .l .
r 1 t s pi 6 8 1.05 100
B
1

Q N
6473,07 3.50
t = C1 Tu =
=4,49 z .l . 4.5 z .l .
r 1 t s pi 6 8 1.05 100
C
1

Q N
6088,79 3.50
t = D1 Tu =
=4,22 z . l. 4.5 z . l.
r 1 t s p i 6 8 1.05 100
D
1

Q N
6143 3.50
t = E1 Tu =
=4,26 z . l . 4.5 z . l .
r 1 t s p i 6 8 1.05 100
E
1

t 1F =

Q1 N Tu 6083,91 3.50
=
=4,22 z . l . 4.5 z . l .
F
r 1 t s pi 6 8 1.05 100

Q N
6419,88 3.50
t = G1 Tu =
=4,45 z . l. 4.5 z . l.
r 1 t s pi 6 8 1.05 100
G
1

Q N Tu 6331,29 3.50
t = H1
=
=4,39 z . l . 4.5 z . l .
r 1 t s p i 6 8 1.05 100
H
1

t 1K =

Q 1 N Tu 5965,5 3.50
=
=4,14 z .l . 4.5 z .l .
K
r 1 t s p i 6 8 1.05 100

2. Sapatura generala
t 2I =

Q I2 N Tu
[ z . l .]
r I2 t s p i

Q2A N Tu
38793 1.80
t = A
=
=6.92 z . l . 7.0 z . l .
r 2 t s p i 12 8 1.05 100
A
2

Q N
38554 1.80
t = B2 Tu =
=6.88 z .l . 7.0 z . l .
r 2 t s pi 12 8 1.05 100
B
2

Q N
39334 1.80
t = C2 Tu =
=7,02 z . l . 7.0 z . l.
r 2 t s pi 12 8 1.05 100
C
2

Q N
36899 1.80
t = D2 Tu =
=6,58 z .l . 7.0 z . l.
r 2 t s p i 12 8 1.05 100
D
2

t 2E =

Q2 N Tu
38797 1.80
=
=6.92 z . l. 7.0 z .l .
E
12
8 1.05 100
r 2 t s p i

t 2F =

Q 2 N Tu
38783 1.80
=
=6.92 z . l . 7.0 z . l.
F
12
8 1.05 100
r 2 t s pi

t G2 =

Q 2 N Tu
40163 1.80
=
=7,17 z . l . 7.5 z . l .
G
r 2 t s pi 12 8 1.05 100

Q2H N Tu
40632 1.80
t = H
=
=7,25 z .l . 7.5 z . l.
r 2 t s p i 12 8 1.05 100
H
2

Q K2 N Tu
36608 1.80
t = K
=
=6,53 z .l . 7.0 z . l.
r 2 t s p i 12 8 1.05 100
K
2

3. Umplutura
a) Imprastiere
I

Q N
t = I 3 Tu [z .l .]
r 3 a t s pi
I
3a

t 3Aa =

Q3 N Tu
47376 1.70
=
=9,58 z . l. 10.0 z .l .
A
r 3 a t s pi 10 8 1.05 100
QB3 N Tu
47008 1.70
t = B
=
=9,51 z . l. 10.0 z .l .
r 3 a t s pi 10 8 1.05 100
B
3a

t C3 a =

QC3 N Tu
39334 1.70
=
=9,58 z . l. 10.0 z .l .
C
10
8 1.05 100
r 3 a t s pi

t 3Da =

Q3D N Tu
43664 1.70
=
=8,83 z . l. 9 z . l .
D
10
8 1.05 100
r 3 a t s pi

t 3Ea =

QE3 N Tu
47872 1.70
=
=9,68 z . l. 10.0 z .l .
E
r 3 a t s pi 10 8 1.05 100

t 3Fa =

QF3 N Tu
48132 1.70
=
=9,74 z .l . 10.0 z . l.
F
10
8 1.05 100
r 3 a t s pi

t G3 a =

QG3 N Tu
49266 1.70
=
=9,97 z . l . 10 z . l.
G
10
8 1.05 100
r 3 a t s pi

t 3Ha =

QH3 N Tu
49914 1.70
=
=10,1 z .l . 10 z . l.
H
r 3 a t s pi 10 8 1.05 100
K

Q N
44361 1.70
t = K 3 Tu =
=8,97 z . l. 9 z . l .
r 3 a t s pi 10 8 1.05 100
K
3a

b) Compactare
r I3 b=

Q3I N Tu
[z .l .]
t I3 a t s pi

Q N
47376 2.20
r = A 3 Tu =
=12,4 utilaje 13 utilaje
t 3 a t s pi 10 8 1.05 100
A
3b

QB3 N Tu
47008 2.20
r = B
=
=12,31utilaje 13utilaje
t 3 a t s pi 10.0 8 1.05 100
B
3b

QC3 N Tu
47365,1 2.20
r = C
=
=12,4 utilaje 13 utilaje
t 3 a t s pi 10 8 1.05 100
C
3b

Q N
43664 2.20
r = D 3 Tu =
=12,7 utilaje 13 utilaje
t 3 a t s pi 9 8 1.05 100
D
3b

r 3Eb=

Q E3 N Tu
47872 2.20
=
=12,53utilaje 13utilaje
E
t 3 a t s pi 10 8 1.05 100

r F3 b=

Q3F N Tu
48131,7 2.20
=
=12,6 utilaje 13 utilaje
F
10.0
8 1.05 100
t 3 a t s pi

r G3 b=

Q3 N Tu
49266 2.20
=
=12,9utilaje 13utilaje
G
10
8 1.05 100
t 3 a t s pi

r 3Hb=

QH3 N Tu
49914 2.20
=
=13,07 utilaje 13 utilaje
H
t 3 a t s pi 10 8 1.05 100

Q3K N Tu
44361 2.20
r = K
=
=12,9 utilaje 13 utilaje
t 3 a t s pi 9 8 1.05 100
K
3b

4. Finisare
t I4=

Q 4I N Tu
[ z .l .]
r 4I t s p i

t A4 =

Q4A N Tu
45954 0.80
=
=5,47 z . l. 5.5 z .l .
A
r 4 t s p i 8 8 1.05 100

Q N
46807 0.80
t = B4 Tu =
=5,57 z . l . 5.5 z . l.
r 4 t s pi 8 8 1.05 100
B
4

Q N
48643 0.80
t = C4 Tu =
=5,79 z . l. 6 z .l .
r 4 t s pi 8 8 1.05 100
C
4

Q D4 N Tu
45740 0.80
t = D
=
=5.44 z . l. 5.5 z .l .
r 4 t s p i 8 8 1.05 100
D
4

Q E4 N Tu
46261 0.80
t = E
=
=5,5 z .l . 5.5 z . l.
r 4 t s p i 8 8 1.05 100
E
4

t F4 =

Q F4 N Tu
45838 0.80
=
=5,45 z . l. 5.5 z .l .
F
8
8 1.05 100
r 4 t s pi

t G4 =

Q 4 N Tu
48320 0.80
=
=5.75 z .l . 6 z . l .
G
8
8 1.05 100
r 4 t s pi

t H4 =

Q4 N Tu
47713 0.80
=
=5.68 z . l. 6 z .l .
H
r 4 t s p i 8 8 1.05 100

Q N
44853 0.80
t = K4 Tu =
=5,33 z .l . 5.5 z . l .
r 4 t s p i 8 8 1.05 100
K
4

I.

Aplicarea metodelor de planificare a execuiei lucrrilor

1. Metoda lucrului in succesiune

Aceasta metoda consta in executia unui proces simplu prin trecerea formatiei de lucru in
mod succesiv si continuu de pe un sector pe altul, pe toate sectoarele. Aceasta metoda se poate
folosi in 2 variante:
a. Prima varianta consta in faptul ca inceperea executiei fiecarui proces simplu are
loc imediat dupa terminarea pe toate sectoarele a executiei procesului simplu
precedent, intr-o succesiune tehnologica si organizatorica de la primul pana la
ultimul proces;
b. Cea de-a doua varianta se refera la executia pe fiecare sector in mod compact a
celor n procese simple conditionate tehnologic si organizatoric, dupa care
executia se reia in aceeasi ordine pe sectorul urmator, in succesiune de la primul
sector la ultimul sector.

Durata de executie a fiecarui proces simplu se determina cu relatia:

n

T e= (t Ii )
i=1 I= A

Termenul de executie a lucrarii determinat analitic pentru prima varianta a metodei

lucrului in succesiune este:
K

T eanalitic = t 1 + t 2+ t 3 + t 4
MS 1

I= A

I= A

I= A

I =A

MS 1

T eanalitic =40,5+64+ 88+51=243,5 z . l .

Termenul de executie a lucrarii determinat analitic pentru a doaua varianta a metodei
lucrului in succesiune este:
4

i=1

i =1

i=1

2
A
B
K
T MS
eanalitic = t i + t i + + t i
MS 2

T eanalitic =27+ 27+27.5+26+ 27+27+28+28+ 26=243,5 z .l .

Sector
A
B
C
D
E
F
G
H
K
K

t Ii
I =A

2. Metoda lucrului in paralel

Aceasta metoda consta in faptul ca executia procesului complex se desfasoara in paralel
pe toate sectoarele, ceea ce pretinde respectarea unor cerinte organizatorice:
- pentru fiecare proces simplu se foloseste un numar de formatii de lucru egal cu
numarul de sectoare;
- formatiile ce executa primul proces incep lucrul in acelasi timp;
- pe masura terminarii primului proces pe succesiunea sectoarelor se trece la
executia procesului urmator pana la procesul ultim;
- aplicarea metodei presupune crearea si deci existenta fronturilor totale de lucru,
materializate pentru toate cele n procese componente
Durata totala de executie a procesului complex va fi data de sectorul cu cea mai lunga
durata de executie a proceselor simple componente.
Calculul analitic al duratei de executie pentru metoda lucrului in paralel este:
T

MLP
eanalitic

4
K

=max

( )
t Ii

I =A
i=1

T MLP
eanalitic =28.0 z .l .

[ z . l.]