Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2012
abs
2012
1 / 10
abs
2012
2 / 10
Propozitie 1:
In oricare a.b.s. T avem relatia:
NE = NI + 1.
abs
2012
2 / 10
Propozitie 1:
In oricare a.b.s. T avem relatia:
NE = NI + 1.
Propozitie 2:
In oricare a.b.s. T avem relatia:
LE = LI + 2NI .
abs
2012
2 / 10
Propozitie 3:
In oricare a.b. oarecare T de naltime h(T ) = d avem relatia:
NE 2 d .
abs
2012
3 / 10
Propozitie 3:
In oricare a.b. oarecare T de naltime h(T ) = d avem relatia:
NE 2 d .
Corolar 1:
In oricare a.b. oarecare T de naltime h(T ) = d avem relatia:
d dlog2 NE e.
abs
2012
3 / 10
Propozitie 3:
In oricare a.b. oarecare T de naltime h(T ) = d avem relatia:
NE 2 d .
Corolar 1:
In oricare a.b. oarecare T de naltime h(T ) = d avem relatia:
d dlog2 NE e.
Propozitie 4:
In familia a.b. stricti cu numar de frunze fixat, NE , lungimea externa
minima se atinge pentru aceia care au frunzele repartizate pe cel mult
doua niveluri adiacente.
abs
2012
3 / 10
Propozitie 5:
Lungimea extern
a minima a unui a.b.s. cu NE frunze este:
Lmin
= NE blog2 NE c + 2(NE 2blog2 NE c ).
E
abs
2012
4 / 10
Propozitie 5:
Lungimea extern
a minima a unui a.b.s. cu NE frunze este:
Lmin
= NE blog2 NE c + 2(NE 2blog2 NE c ).
E
Din Demonstratie:
Dac
a d = h(T )= n
altimea unui a.b.s. T pe care se atinge lungimea extern
a minima, avem 2
cazuri (cf. Prop. 4):
abs
2012
4 / 10
Propozitie 5:
Lungimea extern
a minima a unui a.b.s. cu NE frunze este:
Lmin
= NE blog2 NE c + 2(NE 2blog2 NE c ).
E
Din Demonstratie:
Dac
a d = h(T )= n
altimea unui a.b.s. T pe care se atinge lungimea extern
a minima, avem 2
cazuri (cf. Prop. 4):
Cazul (a)
Toate frunzele sunt la acelasi nivel, d = h(T ), daca NE = 2d .
abs
2012
4 / 10
Propozitie 5:
Lungimea extern
a minima a unui a.b.s. cu NE frunze este:
Lmin
= NE blog2 NE c + 2(NE 2blog2 NE c ).
E
Din Demonstratie:
Dac
a d = h(T )= n
altimea unui a.b.s. T pe care se atinge lungimea extern
a minima, avem 2
cazuri (cf. Prop. 4):
Cazul (a)
Toate frunzele sunt la acelasi nivel, d = h(T ), daca NE = 2d .
Cazul (b)
Frunzele nu sunt toate la acelasi nivel. Dar atunci ele sunt repartizate doar pe nivelurile d 1
(fie y nr. de frunze de la acest nivel), si d (fie 2x nr. de frunze de la acest nivel, x= nr. de
noduri interne de la nivelul d 1).
Se rezolv
a sistemul:
x + y = 2d1 (1)
x + y = NE
(2)
Avem:
2012
4 / 10
Propozitie 6:
LE
Intr-un a.b.s. lungimea externa medie Lmedie
=
are marginea
E
NE
inferioara
Lmedie
blog2 NE c.
E
abs
2012
5 / 10
Teorema AVL
Teorema AVL:
Margine superioara si margine inferioara pentru naltimea unui arbore binar
echilibrat AVL
abs
2012
6 / 10
Teorema AVL
Teorema AVL:
Margine superioara si margine inferioara pentru naltimea unui arbore binar
echilibrat AVL
Fie T un arbore binar strict si echilibrat AVL, cu n noduri interne. Fie
h(T ) naltimea lui. Avem:
log2 (n + 1) h(T ) 1.4404 log2 (n + 2) 0.328.
abs
2012
6 / 10
Teorema AVL
Teorema AVL:
Margine superioara si margine inferioara pentru naltimea unui arbore binar
echilibrat AVL
Fie T un arbore binar strict si echilibrat AVL, cu n noduri interne. Fie
h(T ) naltimea lui. Avem:
log2 (n + 1) h(T ) 1.4404 log2 (n + 2) 0.328.
Mai precis: sunt satisfacute urmatoarele inegalitati:
(1) In orice arbore binar cu n noduri, avem
h(T ) log2 (n + 1).
(2) In orice arbore binar strict si echilibrat AVL, cu n noduri interne, avem
h(T ) (1/log2 )log2 (n + 2) + (log2 5/2log2 2)
abs
2012
6 / 10
Teorema AVL
Teorema AVL:
Margine superioara si margine inferioara pentru naltimea unui arbore binar
echilibrat AVL
Demonstratie:
abs
2012
6 / 10
Teorema AVL
Teorema AVL:
Margine superioara si margine inferioara pentru naltimea unui arbore binar
echilibrat AVL
Demonstratie:
Inegalitatea (1) este adevarata pentru a.b.s. n general (rezulta din Corolarul la
Prop. 3), si se poate demonstra direct pentru a.b. oarecari din n numarul
maxim de noduri la naltime data h.
abs
2012
6 / 10
Teorema AVL
Teorema AVL:
Margine superioara si margine inferioara pentru naltimea unui arbore binar
echilibrat AVL
Demonstratie:
Inegalitatea (1) este adevarata pentru a.b.s. n general (rezulta din Corolarul la
Prop. 3), si se poate demonstra direct pentru a.b. oarecari din n numarul
maxim de noduri la naltime data h.
Pentru a dem. ineg. (2) construim o clasa particulara de a.b.s. si echil. AVL,
arborii Fibonacci.
abs
2012
6 / 10
Teorema AVL
Teorema AVL:
Margine superioara si margine inferioara pentru naltimea unui arbore binar
echilibrat AVL
Demonstratie:
Inegalitatea (1) este adevarata pentru a.b.s. n general (rezulta din Corolarul la
Prop. 3), si se poate demonstra direct pentru a.b. oarecari din n numarul
maxim de noduri la naltime data h.
Pentru a dem. ineg. (2) construim o clasa particulara de a.b.s. si echil. AVL,
arborii Fibonacci.
abs
2012
6 / 10
Teorema AVL
Teorema AVL:
Margine superioara si margine inferioara pentru naltimea unui arbore binar
echilibrat AVL
Demonstratie:
Inegalitatea (1) este adevarata pentru a.b.s. n general (rezulta din Corolarul la
Prop. 3), si se poate demonstra direct pentru a.b. oarecari din n numarul
maxim de noduri la naltime data h.
Pentru a dem. ineg. (2) construim o clasa particulara de a.b.s. si echil. AVL,
arborii Fibonacci.
2012
6 / 10
Demonstratie:
Construim prin recurenta familia de arbori binari (FTk )k0 , FTk = Arbore
Fibonacci (Fib Tree) de ordin k.
abs
2012
7 / 10
Demonstratie:
Construim prin recurenta familia de arbori binari (FTk )k0 , FTk = Arbore
Fibonacci (Fib Tree) de ordin k.
F T0 F T1 F T2
F T3
F T4
F Tk
...
F Tk2
F Tk1
F1 F2
F3
F4
F5
...
Fk+1
...
Fk1 + Fk
abs
2012
7 / 10
Lema 1:
Pentru orice k 0 arborele FTk este a.b.s.
abs
2012
8 / 10
Lema 1:
Pentru orice k 0 arborele FTk este a.b.s.
Lema 2:
Pentru orice k 1 arborele FTk are caracteristicile:
(a) h(FTk ) = k 1.
(b) NE (FTk ) = Fk+1 .
(c) NI (FTk ) = Fk+1 1.
abs
2012
8 / 10
Lema 1:
Pentru orice k 0 arborele FTk este a.b.s.
Lema 2:
Pentru orice k 1 arborele FTk are caracteristicile:
(a) h(FTk ) = k 1.
(b) NE (FTk ) = Fk+1 .
(c) NI (FTk ) = Fk+1 1.
Demonstratie:
Este suficient s
a demonstr
am (a) si (b), (c) este consecint
a a lui (b) prin Prop 1.
Inductie dup
a k, k 1.
k = 1: FT1 este ... cu h(FT1 ) = 0 si NE (FT1 ) = 1 = F2 .
Pp. (a) si (b) adev. pentru FTm , orice m < k.
Fie k oarecare, fixat, k 3. Avem:
(a) h(FTk ) = h(FTk1 ) + 1 = (k 2) + 1 = k 1.
(b) NE (FTk ) = NE (FTk1 ) + NE (FTk2 ) = Fk + Fk1 = Fk+1 .
abs
2012
8 / 10
Lema 1:
Pentru orice k 0 arborele FTk este a.b.s.
Lema 2:
Pentru orice k 1 arborele FTk are caracteristicile:
(a) h(FTk ) = k 1.
(b) NE (FTk ) = Fk+1 .
(c) NI (FTk ) = Fk+1 1.
Lema 3:
Pentru orice k 0 arborele FTk este echilibrat AVL.
abs
2012
8 / 10
Lema 1:
Pentru orice k 0 arborele FTk este a.b.s.
Lema 2:
Pentru orice k 1 arborele FTk are caracteristicile:
(a) h(FTk ) = k 1.
(b) NE (FTk ) = Fk+1 .
(c) NI (FTk ) = Fk+1 1.
Lema 3:
Pentru orice k 0 arborele FTk este echilibrat AVL.
Demonstratie:
Pt. k = 0, 1, 2 direct. Pt. k 3, (inductie), de dem. in nodul radacina se fol. (a) din Lema 2.
abs
2012
8 / 10
Lema 4:
In familia arborilor binari stricti si echilibrati AVL de naltime data, h,
arborii Fibonacci au numar minim de noduri interne.
abs
2012
9 / 10
Lema 4:
In familia arborilor binari stricti si echilibrati AVL de naltime data, h,
arborii Fibonacci au numar minim de noduri interne.
abs
2012
9 / 10
Lema 4:
In familia arborilor binari stricti si echilibrati AVL de naltime data, h,
arborii Fibonacci au numar minim de noduri interne.
abs
2012
9 / 10
Lema 4:
In familia arborilor binari stricti si echilibrati AVL de naltime data, h,
arborii Fibonacci au numar minim de noduri interne.
abs
2012
9 / 10
Lema 4:
In familia arborilor binari stricti si echilibrati AVL de naltime data, h,
arborii Fibonacci au numar minim de noduri interne.
Observatie:
Cf. Lemei 1 nr. minim de noduri interne pentru n
altime h dat
a va fi NI (FTh+1 ) = Fh+2 1.
abs
2012
9 / 10
abs
2012
10 / 10
1+ 5
,
2
1 5
.
2
abs
2012
10 / 10
unde = 1+2 5 , = 12
Din 1 0 rezult
a
.
1
n h+2 2,
5
1
n + 2 h+2 ,
5
log2 (n + 2) (h + 2)log2
abs
1
log2 5.
2
2012
10 / 10
unde = 1+2 5 , = 12
Din 1 0 rezult
a
.
1
n h+2 2,
5
1
n + 2 h+2 ,
5
log2 (n + 2) (h + 2)log2
1
log2 5.
2
1
log2 5
log2 (n + 2) +
2 = a log2 (n + 2) + b,
log2
2log2
2012
10 / 10