Capitolul 2: Proiectarea SV

2.1. Studiul solutiilor constructive posibile pentru SV si

alegerea justificata a solutiilor constructive pentru SV
care se proiecteaza
2.1.1.
Prezentarea
autocamionului

constructiei

pentru

SV

al

Schimbatorul de viteze face parte din transmisia automobilului avand drept scop:
-

Sa permita modificarea fortei de traciune in functie de variatia rezistentelor la inaintare;

Sa permita deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de catre
motorul cu ardere interna, care are turatia minima stabila relativ mare;
Sa permita mersul inapoi al automobilului fara a inversa sensul de rotatie al motorului;
Sa realizez intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in cazul
in care automobilul sta pe loc, cu motor in functiune.

Schimbatorul de viteze trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure

automobilului cele mai bune calitati dinamice si economice la o caracteristica exterioara data a
motorului; actionarea simpla si comoda; functionarea silentioasa; constructie simpla; randament
ridicat; siguranta in functionare; fiabilitate ridicata; greutate mica; gabarit redus; intretinere
usoara. [3]
Organizare generala a mecanismului reductor
Mecanismele reductoare intalnite la automobile pot avea doi sau trei arbori. Cutiile de viteze cu
trei arbori se intalnesc , in general, la automobilele realizate dupa solutia clasica ( motorul dispus
in fata si rotile motoare dispuse in spate ) , iar cele cu doi arbori la autoturismele organizate dupa
solutia totul in fata sau totul in spate.
Cutiile de viteze cu 3 arbori sunt cele mai raspandite in constructia de automobile, utilizandu-se
la autoturisme ( in majoritate la cele organizate dupa solutia clasica), autoutilitare, autocamioane
si autobuze. Rapoartele de transmitere pentru treptele de mers inainte, cu exceptia prizei directe,
se obtin cu ajutorul a doua perechi de roti dintate, ceea ce permite adoptarea unor distante mai
reduse intre arbori, rezultand o cutie de viteze compacta.
Avantajul principal al cutiilor de viteze cu 3 arbori il constituie posibilitatea realizarii prizei
directe, la care randamentul este ridicat si functionarea este aproape fara zgomot.

Tipuri constructive de SV utilizate la autocamioane:

Schimbatorul de viteze utilizate la autocamioane au un numar de trepte cu poate varia de
la 3 pana la 15.
Schimbatoarele de viteze cu 3 trepte se intalnesc pe automobilele avand sarcina utila
foarte mica, executate pe sasiuri sau din agregate de autoturisme.
In general schimbatoarele de viteze pentru autocamioane se confectioneaza cu 3 sau cu
mai multi arbori.
La unele automobile vest-europene cu sarcina utila deosebit de mica precum si la unele
microbuze se utilizeaza schimbatoare de viteze cu 2 arbori a caror schema este aceeasi ca si la
SV ale autoturismelor.

La autocamioanele cu sarcina utila mica (1/2.5*104 N) in general se intrebuinteaza SV cu 3

arbori si patru. Schimbatoarele de viteze cu 5 trepte sunt raspandite la autocamioanele cu saricna
utila medie.
Pentru micsorarea deformatiei arborilor sia zgomotului SV, unele constructii sunt prevazute
cu reazeme suplimentare la partea central a arborelui secundar si a arborelui intermediar.
Schimbatoarele de viteze cu numar de trepte mai mare de sapte sunt intrebuintate la
autocamioane cu sarcina foarte mare si la automobilele cu destinatie speciala.

2.1.2.
Prezentarea
constructiei
pentru
autocamionului ( 2 modele de SV similare )

SV

al

1. Schimbatorul de viteze ale automobilelor ROMAN si DAC au un numar de 5 sau 6

trepte pentrul mersul inainte sau daca se utilizeaza impreuna cu un reductor numarul de treptelor
se dubleaza. La autocamioanele ROMAN si DAC se utlizeaza SV AK5-35 cu 5 trepte iar la

autotractoarele si autovehiculele destinate unei exploatari in conditii grele de lucru se utilizeaza

SV AK6-80 sau schimbatorul de viteze AK6-80, cu reductor GV 80.
Schimbatorul de viteze AK6-80 are sase trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul
inapoi. Caracteristic pentru acest SV este modul de montare al rotilor dintate de pe arborele
secundar, care se realizeaza prin intermediul unor rulmenti cu role ace. Cuplarea treptelor se
realizeaza prin mufe de cuplare cu gheare. [3]

2. O a doua cutie de viteze similara este cutia de viteze cu 5 trepte ARO 24, o cutie de
viteze longitudinala cu 3 arbori. Aceasta cutie prezinta 5+1 trepte, 5 de mers inainte si una de
mers inapoi, sincronizate ARO. Aceasta cutie are urmatoarele rapoarte de transmisie in ordinea
treptele de mers inainte de la treapta 1 pana la a 5 a treapta plus treapta de mers inapoi: 4.64 ;
2.53 ; 1.56 ; 1 (prize directa) ; 0.83 ; 4.79 ( mersul inapoi). [3] [4]

3. O a treia cutie de viteze similara este cutia de viteze S6-80, care echipeaza
autocamioane produse de ROMAN S.A. Brasov : 13215-FAEG, 15215-DFAEG, 162215-FA.
Acest SV prezinta 6 trepte de mers inainte si o treapta de viteza de mers inapoi. Cuplarea vitezei
de mers inapoi se face cu craboti iar cuplarea vitezelor de mers inainte se face cu sincronizatoare.
Masa acestui SV este de 210 kg iar cantitatea de ulei prezentata este de aproximativ 13 dm3.
Momentul maxim de intrare este de 800 Nm, iar raportul in V1 este de 7.53, iar prize directa
se afla in treapta a 5-a, V5=1. [4]

2.1.3.
Studiul solutiilor constructivfe posibile pentru
componentele SV

1. Arborii cutiilor de viteze

Arborii cutiilor de viteze se monteaza in carter tinand seama de particularitatile de
functioanare ale fiecaruia. Lagarele pe care se sprijina arborii trebuie sa permita variatiile
de lungime fara a duce la griparea axiala a acestora.
Cele mai utilizate caneluri ale arborilor cutiilor de viteze sunt cele cu profil in evolventa ,
pentru care se recomanda centrarea pe diametrul exterior sau pe laturile canelurii.

Arborele primar
In general , arborele primar face corp comun cu pinionul angrenajului permanent si
serveste drept reazam arborele secundar , asigura legatura cinematica intre arborele cotit
al motorului si cutia de viteze prin intermdiul ambreajului.

Arborele intermediar al cutiilor de viteze poate fi intalnit in doua variante

constructive : sub forma unui tren monobloc de roti dintate , montat prin intermediul
rulmentilor pe un ax nerotitor adica fixat in carter , cu roti dintate fixe pe el si montat in
carterul prin intermediul rulmentilor .

Arborele secundar al cutiilor de viteze cu trei arbori se sprinjina pe partea anterioara

arborelui primar iar cu partea posterioara in carterul cutiei de viteze. Lagarul anterior al
arborelui secundar , in majoritatea cazurilor , este un lagar cu rulmenti cu role ace , in
general , fara inel interior sau exterior .

Roti dintate
In constructia cutiilor de viteze se utilizeaza roti dintate cu dantura dreapta sau inclinata ,
cu profil in evolventa. Rotile dintate cu dint drepti sunt simple si ieftine , dar au o
functionare zgomotoasa si se uzeaza rapid , motive pentru care utilizarea lor este limitata
la treapta pentru mersul inapoi si uneori a primei trepte. In cazul angrenajelor permanente
sunt folosite rotile dintate cu dinti inclinati , care sunt mai rezistente , permit miscarea
distantei intre axe , funtioneaza cu zgomot redus.

Carterul cutiei de viteze

In carterul cutiei de viteze se monteza mecanismul reductor si sistemul de actionare. El
trebuie sa aiba o rigiditate suficient de mare si o greutate cat mai redusa . Pentru a
satisface aceste cerinte , nervurile carterului sunt dispuse astfel incat sa se obtina o
constructie asemanatoare cu o grinda de zabrele .

Sistemul de actionare al schimbatorului de viteze

Sistemul de actionare al schimbatorului de viteze serveste la cuplarea si decuplarea
treptelor de viteze. Alegerea treptei de viteza , respectiv a raportului de trasmitere , pentru
diferetele conditii de deplasare se poate face manual , de catre conducatorul auto ,
semiautomat sau automat. Sistemul de actionare al schimbatorului de viteze in trepte cu
arbori cu axele fixe in majoritatea cazurilor este mecanic . Se intalnesc insa mai rar si
siteme de actionare hidraulice , pneumatice sau electrice.

Sistemul de actionare directa al schimbatorului de viteze se compune din :

mecanismul de actionare propriu-zis ; dispozitivul de fixare a treptelor ; dispozitivul de
zavorire a treptelor .

Sistem de actionare directa cu servomecanism

In cazul autobuzelor si autocamioanelor de capacitate mare , efortul necesar schimbarii

treptelor de viteze este destul de mare , ducand la obosirea conducatorului , respectiv la
scaderea sigurantei circulatiei. Pentru a inlatura acest neajuns se utilizeaza aceste
servomecanisme , in special pneumatice care utilizeaza chiar reteaua de aer comprimat a
sistemului de franare .

Solutii constructive de cuplare a treptelor

Cuplare treptelor la cutiile de viteze se poate obtine: prin roti dintate cu deplasare axiala ; prin
roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de cuplare.
Cuplarea treptelor cu roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de cuplare poate fi : cu
mufe de cuplare simple ; cu mufe de cuplare cu dispozitiv de sincronizare (sincronizatoare) ; cu
mufe de cuplare cu dispozitiv tip roata libera.

Cuplarea treptelor cu sincronizatoare

Sincronizatoarele sunt mecanisme speciale care realizeaza egalarea vitezelor unghiulare
ale arborelui si a rotii dintate inainte de solidalizarea la rotatie a lor. Utilizarea
sincronizatoarelor este cea mai importanta perfectionare a SV cu arbori cu axe fixe.
Sincronizatoarele permit sa se realizeze o schimbare rapida si fara soc a treptelor
independent de indemanarea conducatorului.
Dupa forma suprafetelor de frecare sincronizatoarele pot fi : sincronizatoare cu conuri sau
sincronizatoare cu discuri.
Dupa principiul de fundionare ele pot fi : sincronizatoare cu presiune constanta sau
sincronizatoare simple; sincronizatoare cu inertie sau sincronizatoare cu blocare .

***

2.1.4. Prezentarea in detaliu a solutiei adoptate pentru

SV care se proiecteaza

SV al autocamionul proiectat are un numar de 6 trepte. In general schimbatoarele de

viteze ale autocamioanelor se confectioneaza cu 3 sau cu mai multi arbori. In cazul
autocamionului proiectat , SV este dotat cu 3 arbori deoarece n primul capitol s-a stabilit soluia
de organizare general clasic nseamnad c autovehiculul va fi dotat cu acest tip de
schimbator de viteze, cel cu 3 arbori.
La multe autocamioane vest-europene avand sarcina utila cuprinsa intre 5-10 * 104N se
intalnesc schimbatoarele de viteze cu 6 trepte.
In urma precizarilor de mai sus in legatura cu prezentarea constructiei SV si prezentarea
tipurilor constructive ale schimbatoarelor de viteze la autocamioane si in urma rezultatelor
obtinute in proiectul initial si in primul capitol in care s-a ales SV cu 3 arbori, deoarece sarcina
utila este de 6000 kg = 58860 N, deci este o sarcina mare si vom alege un SV cu 3 arbori nu cu
2 arbori cum se practica la automobilele cu sarcina utila deosebit de mica, iar ca numar de trepte,
vom alege un numar de 6 rapoarte, tot din cauza sarcinii utile care se afla cuprinsa in intervalul
5-10 * 104 N. [3]

2.2. Stabilirea schemei de organize a SV si determinarea

numarului de dinti pentru rotile dintate
2.2.1. Stabilirea schemei de organizare a SV
Cutiile de viteze pentru camioane au, n general, un numr de cinci trepte,
ase, apte i pot ajunge pna la aisprezece trepte. n general
autocamioanele cu o sarcin util redus au un numr redus de trepte de
viteze. Cutiile de viteze cu un numr de trepte mai mare dect apte sunt
ntrebuinate la autocamioanele cu sarcin util foarte mare sau pentru
autocamioanele cu destinaie special.

Figura 3.1 Reprezentarea schemei cinematice a cutiei de viteze AK6-80[3]

Unde:

1-arbore primar;
2-arbore intermediar;
3-arbore secundar;
4-roat cu angrenare permanent;
5-roat de pe arborele intermediar pentru treapta a V-a;
6-roat de pe arborele intermediar pentru treapta a IV-a;
7-roat de pe arborele intermediar pentru treapta a III-a;
8-roat de pe arborele intermediar pentru treapta a II-a;
9-roat de pe arborele intermediar pentru treapta I;
10-pinion de pe arborele intermediar pentru mersul napoi;
11-pinionul arborelui primar;
12,13,14,15 si 16-roi dinate de pe arborele secundar pentru treptele a V-a,
a IV-a, a III-a, a II-a i I;
17-roata de pe arborele secundar pentru mers napoi;
18-pinion de pe axul de mers napoi;
19-ax pentru mersul napoi;
20-muf de cuplare pentru treptele a V-a i a VI-a;
21-muf de cuplare pentru treptele a III-a si a IV-a;
22-muf de cuplare pentru treptele I i a II-a;
23-muf de cuplare pentru treapta de mers napoi;
24-arborele primar al reductorului;
25-pinionul arborelui primar al reductorului;
26-roata dinat a reductorului;
27-sincronizatorul reductorului.
Cutia de viteze AK 6-80 este tipul cu trei arbori i ase trepte pentru
mersul nainte, nesincronizate. i la aceast cutie de viteze cuplarea
treptelor se realizeaz prin mufe de cuplare cu gheare, iar roile dinate sunt
montate pe arborele secundar prin intermediul unor rulmeni cu role-ace.
Aceast cutie de viteze la autocamioanele Roman Braov.
n schema de organizare a cutiei de viteze pentru alegerea poziiei
roilor dinate fa de lagrele arborilor, este necesar s se adopte iniial,
prin comparaie cu realizri similare existente, urmtoarele elemente:

limea roilor dinate b, limea sincronizatoarelor ls, limea lagrelor B,

distanele dintre roile dinate i jocul dintre roile dinate j.
Dimensiunile componentelor schimbatorului de viteze:
-jocurile dintre roi i dintre roi i sincronizatoare j se alege de 4 mm;
-limea lagrelor B se alege de 24 mm;
-ltimea roilor dinate b se alege 25 mm;
-limea unui sincronizator ls= 55 mm;
-distana dintre dou roi dinate consecutive = 28 mm. ( B/2+j+b/2) [3]
-lungimea arborilor si a SV Valorile au fost alese conform valorilor uzuale utilizate la autocamioane
prezentate n [3].

2.2.2. Stabilirea distantei dintre axe si a modului normal

Modulul normal al roilor dinate se determin in functie de tipul automobilului si
valoarea momentului maxim ce trebuie transmis, utilizand diametrul pitch(DP):
mn=25,4/DP
(2.1)
Se alege DP pentru autocamioane pentru dantur nclinat valoarea de 6 mm. [3]
nlocuind n relaia (3.1) se obine:
mn=4.23 mm
Alegem mn = 4.5 mm.

(2.2)

Distana dintre axele arborilor se alege tot n funcie de momentul motor. n cazul
autocamioanelor:
3
3
A=40 M max [ daNm ] =40 75=168,68 mm [3]
(2.3)
Se alege distana dintre axe A=169 mm.

2.2.3. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile dintate

La determinarea numrului de dini ai roilor dinate trebuie indeplinite urmtoarele

cerine:
-realizarea, pe ct posibil, a rapoartelor de transmitere determinate la etajarea schimbtorului de
viteze, avnd n vedere faptul c roile dinate au un numr ntreg de dini;
-alegerea pentru pinioanele cu diametrele cele mai mici a numrului de dini egal sau apropiat de
numrul minim de dini admisibil pentru a rezulta un schimbtor de viteze ct mai compact.
Pentru a determina numrul de dini suntem nevoii s inem cont de distana dintre axe,
care trebuie s fie aceeasi n cazul fiecrei perechi de roi.
Aceast precizie o putem realiza prin variaia unghiul de nclinare a dinilor.
Formula ce restricioneaz numrul de dini este urmtoarea[3]:
z 1+ z 2
z +z
z +z
z +z
z +z
z +z
2A 2169
= 3 4 = 5 6 = 7 8 = 9 10 = 11 12 =
=
=75
mm
cos 1,2 cos 3,4 cos 5,6 cos 7,8 cos 9,10 cos 11,12
m
4.5
(2.4)
n cazul roilor cu dini nclinai, pentru ca irul (3.4) s rmn constant, la cresterea
numitorului trebuie ca numrtorul s creasc. Rezultatele experimentale au artat c suma
dinilor roilor trebuie s creasc cu 2...3 uniti de la stnga la dreapta pentru a realiza o
descrcare de fore axiale. Deci z1+z2<z3+z4<z5+z6<z7+z8. [2]
Numarul minim de dinti care ni se recomanda este de z min = 14 la dantura corectata, pe
care il vom si adopta la prima treapta de mers inainte, plus unghiul de inclinare al danturii rotilor
in prima treapta variaza intre 20 si 25 in cazul autocamioanelor. [3]
Pentru alegerea numerelor de dinti, este recomandat sa se aleaga un parametru initial al
angrenajului, ori numarul minim de dinti, ori unghiul de inclinare.

Treapta I:
In acest subcapitol se va adopta metoda unghiului de inclinare. Pentru treapata 1 in cazul
autocamioanelor se va alege =25 .
In cazul angrenajului permanent se va calcula astfel:
Is1 = 5.2
Ip = Is1 =

I s1

5.2 = 2.28

 (z1+ Is1*z1)*m = 2*A*cos

Din acest calcul rezulta numarul de dinti pentru treapta 1 => z1 = 20.75; se alege z1=21
Atunci z2 = Is1* z1=47.88; se alege z2 = 48.
i ef 1=2.26
C1 = z1+z2 = 69
Treapta II:
Is2 = 3.81
Is2 =

I s 2 3.81
=
2.28 2.28

= 1.67

Din aceasta egalitatea :

(1+ 1/isv1)*tg 1= (1+ 1/isv2)*tg 2= (1+ 1/isv3)*tg 3= (1+ 1/isv4)*tg 4= (1+ 1/isv5)*tg 5=
(1+ 1/isv6)*tg 6 , rezulta
=> 2 = 22.78 ; se alege =23
Atunci din (z3+ Is2*z3)*m = 2*A*cos rezulta numarul de dinti pentru treapta II =>
z3= 25.89; se alege z3= 26
Atunci z4 = Is2* z3=43.42; se alege z4 = 43.
i ef 1=1.65
C1 = z3+z4 = 69

Treapta III:
Is3 = 2.68
Is3 =

I s 3 2.68
=
2.28 2.28

= 1.17

Din egalitatea de mai sus rezulta :

=> 3 = 21.30 ; se alege =21
Atunci din (z5+ Is3*z5)*m = 2*A*cos rezulta numarul de dinti pentru treapta II =>
z5= 32.33; se alege z5= 32
Atunci z6 = Is3* z5=37.38; se alege z6 = 37.
i ef 1=1.15
C1 = z5+z6 = 69

Treapta IV:
Is4 = 1.93
Is4 =

I s 4 1.93
=
2.28 2.28

= 0.84

Din egalitatea de mai sus rezulta :

=> 3 = 19.69 ; se alege =20
Atunci din (z7+ Is4*z7)*m = 2*A*cos rezulta numarul de dinti pentru treapta II =>
z7= 38.35; se alege z7= 38
Atunci z8 = Is4* z7=31.92; se alege z8 = 32.
i ef 1=0.84
C1 = z7+z8 = 70

Treapta V:
Is5 = 1.39

Is5 =

I s 5 1.39
=
2.28 2.28

= 0.6

Din egalitatea de mai sus rezulta :

=> 3 = 17.43 ; se alege =17
Atunci din (z9+ Is5*z9)*m = 2*A*cos rezulta numarul de dinti pentru treapta II =>
z9= 44.89; se alege z9= 45
Atunci z10 = Is5* z9=27; se alege z10 = 27.

i ef 1=0.84
C1 = z9+z10 = 72

Treapta VI:
Is6=1
-

Angrenajul permanent (numar de dinti asemanator angrenajului din treapta 1) :

Ip = 2.28
Z11=21
Z12=48
i ef 6=2.2 6

C1 = z11+z12 = 69

2.2.4. Definirea treptei de mers inapoi

Roile dinate cu dini drepi sunt simple i ieftine. Dezavantajul
acestora este faptul c au o funcionare zgomotoas, uzura aparnd rapid.
Din aceste considerente roile dinate cu dini drepi sunt utilizate pentru
mersul napoi.
n cazul roilor cu dantur dreapt, la mortezare se recomand
mrimile degajrilor sa fie: S=6 mm pentru modulul danturii m=3 mm.
Raportul de transmitere n cazul mersului napoi se consider
aproximativ egal cu cel al primei trepte, din condiia de pant maxim, ce
trebuie urcat n ambele sensuri.

Pentru schimbarea sensului de mers trebuie introdus o roat

suplimentar n angrenare. Introducerea unei roi suplimentare implic
crearea unui spaiu n plus pentru aceasta ntre arborele primar,respectiv
secundar. Datorit acestui spaiu suplimentar, roata dinat pentru mersul
napoi va avea un raport de transmitere mai mic dect cel pentru treapta I de
viteze.

Figura 3.1 Cuplarea roilor la treapta de mers napoi

Astfel se alege:
zmi1=11
zm2=56
C1 = zmi1+ zm2 = 67

Rezult:

i ef m =5.09

M =arccos

mn( zm 1+ zm 2)
= 26.87
2A

D dm 1=

z m 1mn
114 .5
=
=55 [mm ]
cos
cos 26.87

Ddm 2 =

z m 2m n
564 . 5
=
=283[mm]
cos
cos 26.87

2.3. Calculul si proiectarea mecanismului reductor

2.3.1. Alegerea materialelor
Roti dintate
Pentru roi dinate se folosesc n general oeluri nalt aliate pentru a
reduce pe ct posibil dimensiunile i masa angrenajelor. De aceea se va
alege ca material 18MoCrNi13 (STAS 791-88).
Tabelul 4.1 Principalele materiale utilizate pentru roi dinate

Duritatea miezului: D=260HB

Duritatea flancului: DF=59HRC
Rezistenta la pitting: H,lim=1504 MPa
Rezistena la piciorul dintelui: F,lim=450 MPa
Rezistenta la rupere: Rm=950 MPa

Arbori
Arborii cutiilor de viteze sunt solicitai la ncovoiere i rsucire, care,
dac depesc limitele admisibile, conduc la o angrenare necorespunztoare
reducndu-se gradul de acoperire al danturii. Dimensionarea arborilor se
face dup considerente de rigiditate i nu de rezisten.
Astfel s-a ales oelul 21MoMnCr12, ce are urmtoarele proprieti
mecanice:
-1=440 [MPa] si 0=410 [MPa].

2.3.2. Calculul rotilor dintate

Deoarece pentru alegerea modulului am folosit metoda diametrului
pitch, ce are ca punct de plecare solicitarea la incovoiere, vom considera
dantura rezistenta acestor tipuri de solicitari.
Pentru un autocamion care circul pe drumurile din Romnia, cele mai
utilizate trepe de vitez sunt II i III, acestea vor fi cele pe care le vom
verifica la solicitrile de oboseal la baz i pitting.
Rupere prin oboseala la baza dintelui[3]
Pl =

Ft
K S K V K F K K PB
Bmn

(4.1)

C Hl= Flim 1,2

Pl
K S =1,2
1
K = =0,6

K PB =1,1

K V =1+
v=

m
]
s
10

v[

Dd n
6 0103

(4.3)

In cazul treptei a II-a

(4.2)

Dd 3 =

z 3mn 264 .5
=
=127.1 [mm ]
cos
cos 23

D d 4=

z 4mn 434 .5
=
=210.21[mm]
cos
cos 23

Presupunem c:
v=

nII=2000 rot/min

127.12000
m
=6.49 [ ]
60000
s

K V =1+

6.49
=1,25
10

Alegem KF din grafic:

Ft =

K F =2,3

2M 2690
=
=10.85 [ da N ] =108.57 [N ]
Dd 3
127.1

B=15 [ mm ]

Pl =

C Hl=

108.57
1,21,252,30,61,1=331.67[ MPa]
153

400
=1.21 1,2(se verific)
331.67

In cazul treptei a III-a

Dd 5 =

z 5mn 324 .5
=
=83.16 [mm ]
cos
cos 21

Dd 6 =

z 6mn 374 .5
=
=252.81[mm]
cos cos 21

Presupunem c:
v=

nIII=2000 rpm

83.162000
m
=8,71[ ]
60000
s

K V =1+

8,71
=1,29
10

Alegem KF din grafic:

Ft =

K F =2,5

2M 2690
=
=165.9 [ da N ] =1659[ N ]
Dd 5
83.16

B=15 [ mm ]

Pl =

C Hl=

1659
1,21,292,50,61,1=91.97 [MPa ]
153

400
=4.34 1,2(se verific)
91.97

Oboseala superficial (pitting)

HCl=K M K H

(4.4)

C Hl= Hlim 1,2

HCl
Alegem:
K H =0,8
K HB =1,25
K M =271

Ft
i +1
K S K V K HB 12
BDd
i 12

(4.5)

n cazul treptei a II-a

108.57
1,21,251,254 .42+1
1561.97
HCl=2710,8
=510.84 [MPa]
4 .42
C Hl=

Hlim 1500
=
=2.93 1 , 2(se verfic)
HCl 510.84

n cazul treptei a III-a

1659
1,21,291,253.04+1
1583.16
HCl=2710,8
=400.93 [MPa ]
3.04

C Hl=

Hlim
1500
=
=3.74 1 ,2(se verfic)
HCl 40 0.93

2.3.3. Calculul arborilor

n cazul cutiei de viteze cu trei arbori, arborele secundar este solicitat
e forele care iau natere ntr-un singur angrenaj, datorit faptului c n
timpul ct cutia de viteze se afl ntr-o treapt oarecare, momentul este
transmis numai unei roi dinate de pe acest arbore. Arborele intermediar
este solicitat n acelai timp de forele care iau natere n angrenajul
permanent i de forele care apar n angrenajul dintre una din roile arborelui
intermediar cu roata corespunztoare de pe arborele secundar.Arborele
primar este solicitat de forele din angrenajul permanent.

Figura 4.1 Schemmele de ncrcare ale arborilor cutiilor de viteze

Predimensionarea
urmtoarele relaii[3]:
-pentru arborele primar

arborilor

cutiei

d=2.283 M M

de

viteze

se

poate

face

cu

[mm] unde Mm este momentul maxim

al motorului n Ncm;
Astfel d=93.51 mm=95 mm;
-pentru arborele intermediar i secundar d=(0.25...0.35)A [mm]
Astfel pentru arborele intermediar: d=0.25A=39.42 mm=40 mm;
Astfel pentru arborele secundar: d=0.35A=60.21=61 mm.

Tabel 4.2. Dimensiunile capetelor de arbori

2.3.4. Calculul pentru alegerea rulmentilor

Arborii din transmisie se sprijin pe rulmeni, cei mai rspndii sunt

rulmenii radiali cu bile ce pot prelua i o anumit sarcin axial. Aceti
rulmeni sunt mai ieftini, au un randament ridicat, se monteaz uor i nu
necesit reglaje n timpul exploatrii autovehiculului.

Figura 4.2 Scheme pentru calculul ncrcrii rulmenilor[2]

Rulmenii se aleg din cataloage, n funcie de capacitatea de ncrcare
dinamic. Dependena dintre capacitatea dinamic i durata de funcionare a
rulmenilor este dat de relaia[3]:
p
C=Q D [mm]
(4.6)
n care:
-Q reprezint sarcina echivalent [N];
-p exponent ce depinde de tipul rulmentului (p=3 pentru rulmeni cu bile;
p=10/3 pentru rulmeni cu role).
Relaia este valabil pentru rulmenii care lucreaz la sarcin i turaie
constant.
Durabilitatea D se exprim n milioane de rotaii i se poate calcula cu
relaia:
D=60nDh/106
(4.7)
n care:
-Dh este durata de funcionare n ore;
-n reprezint turaia inelului rulmentului [rot/min];
n cazul cutiei de viteze rulmenii funcioneaa ntr-un regim
nestaionar, cu sarcini i

turaii variabile:
Capacitatea de ncrcare n acest caz se determin cu relaia :
C=Q m p D
(4.8)
n care:
-Qm este sarcina echivalent medie
-D este durata de funcionare.
Durata de funcionare se exprim cu relaia:
D=Dhnech60/106

(4.9)

Tabelul 4.2 Durabilitatea rulmenilor

Prin sarcina echivalent medie Q m se nelege ncrcarea care

acionnd asupra
rulmentului la turaia echivalent, n ech are acelasi efect asupra lui ca i
exploatarea n regim staionar.
Valoarea sarcini medii echivalente se calculeaz cu relaia:
Qm=(1 1 Q1 p + 2 2 Q2 p+...+n n Qn p)1/p
(4.10)

n care:
-i este raportul dintre timpul hi de funcionare al rulmentului n treapta de
ordinul I i timpul total de funcionare Dh :
1=h1/Dh ;2=h2/Dh ;3=h3/Dh
(4.11)
n

Astfel ncat :

i=1
i=1

-i este raportul ntre turaia n, corespunztoare unui anumit regim, i turaia

echivalent nech:
1=n1 /nech ; 2=n2 /nech ; 3=n3 /nech ;... n=nn /nech ;
(4.12)
-Qi este sarcina echivalent, corespunztoare unei anumite trepte a cutiei de
viteze.
Turatia echivalent nech se calculeaz cu relaia:
nech=2,66Vmed isv med io/rr
(4.13)
n care:
-Vmed este viteza medie de deplasare a automobilului (V med=35 km/h pentru
autocamioane);
-io este raportul de transmitere al transmisiei principale;
-rr este raza de rulare a roilor motoare;
-icv med este raportul de transmitere mediu al schimbtorului de viteze.
Raportul de transmitere mediu al schimbtorului de viteze se
determin cu relaia:
i + i + i +..+ n i cvn
i cvmed = 1 cv 1 2 cv 2 3 cv 3
1 + 2+ 3 +..+ n
(4.14)
n care:
-icvi sunt rapoartele de transmitere n diferite trepte ale schimbtorului de
viteze;
-i este timpul relativ de utilizare a fiecarei trepte, exprimat n procente din
timpul total de exploatare.

Tabelul 4.3 Recomandri pentru alegerea coeficienilor i, n %[3]

Sarcinile echivalente Qi pentru rulmenii radiali si radiali-axiali se

determin cu relaia:
Qi = [XVRi+Y(Ai+S`i)]fd
(4.15)
n care:
-Ri este sarcina radial , corespunztoare treptei de ordinul I a schimbtorului
de viteze [N];
-Ai este sarcina axial, exterioar care acioneaz asupra rulmentului n
treapta de ordinul I [N];
-X este coeficientul de transformare a sarcinii locale n sarcin
circumferenial (coeficinet radial);
-Y este coeficientul de transformare a sarcinii axiale n sarcin radial;

-V este coeficientul de rotaie (ia n considerare influena rotirii inelului

interior sau exterior);
-S`este rezultanta forelor axiale care iau natere n rulmenii radiali-axiali
sub influena sarcinilor radiale;
-fd este coeficientul care ia n considerare caracterul dinamic al sarcinii (n
cazul transimisei automobilului fd =1..1,5 pentru autoturisme i fd =1,2..1,8
pentru autocamioane).
Pentru lgruirea schimbtoarelor de viteze se folosesc rulmeni
radiali-axiali cu role conice.
Pentru arborele primar se vor alege 2 rulmenti conici seria 32208
acestia fiind montai in O.

Pentru arborele intermediar rulmenii alei sunt 30210, cu role conice, ce vor
fi montai n X.

Pentru arborele secundar rulmenii alei sunt:

-cu role ace pentru sprijinirea n arborele primar: K50x58x20

-cu role conice, pentru preluarea fortelor axiale: 32316