Sunteți pe pagina 1din 4

Patologie tumorala

Tumorile benigne
- osteomul
- Rx
- tumora compacta, nu sangereaza, nu doare
- in timp, creste, dilata cavitatea sinusului
- poate deforma regiunea fronto-etmoidala, dislocand globul ocular
- se dezvolta la pubertate
- debut si progresie insidios
- tratament chirurgical
- fibroamele
- pe marginile coanelor, exceptional in sinusul maxilar
- suprafata neteda, dure
- examen histopatologic
- condroame: la niv. septului nazal cartilaginos sau aripioarelor nazale
- hemangiomul cavernos
- in fose nazale (sinusuri)
- epistaxis spontan, unilateral, repetat, abundent
- papilomul
- la niv. septului nazal, vestibulului nazal sau capului cornetului inferior
- aspectul unei mure
- trat.: extirparea chirurgicala a tumorii si cauterizarea regiunii de insertie
- polipoza
- mase polipoide in fosele nazale
- inflamatie cronica a pituitarei
- trat.: polipectomie
- vegetatile adenoide
- hipertrofie cronica a amigd. Luschka
- se scot prin chiuretare orala
Tumorile maligne
- carcinoame si sarcoame
- de la niv. piramidei nazale, prin transformarea unor leziuni cronice inflamatorii (eczeme, cicatrici), pe varful sau
la radacina nasului
- cresc foarte incet in faza incipienta
- la un moment dat evolueaza rapid -> metastaze in ggl. submandibulari si preauriculari
- trat.:
- Roentgen-terapie
- rezectie
- chimioterapie
La nivelul foselor nazale si sinusurilor paranazale tumorile canceroase pot avea punctul de plecare, dar, de
regula, pacientul se prezinta cand si fosa nazala este plina si celulele etmoidale anterioare si mijlocii si nu se stie
daca a coborat din etmoid in fosa nazala sau a ascensionat din fosa spre etmoid. Cel mai precoce simptom al
invadarii regiunii naso-sinusale de catre o tumora maligna este obstructia fosei nazale. Ea are caracter progresiv. In
timp, umple toata fosa nazala, distruge peretii, deformeaza zona si invadeaza regiunile invecinate. In aceasta faza
de stare, de evolutie, se determina o asimetrie a fetei, cu deformarea, dilatarea orbitei, ducand la exoftalmie,
reducerea mobilitatii globilor oculari, diverse tulburari vizuale.
La nivelul sinusului maxilar, localizarea, dezvoltarea unui cancer, aproape in mod constant aduce pacientul la
medic cand hemifata este deformata, cand deja s-a produs asimetria, dislocarea globului ocular. In aceasta faza,

7th curs 1

deja dura mater a fost invadata, prin labirintul etmoidal, iar extirparea tumorii nu o face accesibila in intregime.
Tratamentul oncologic impleteste radioterapia, chimioterapia si chirurgia partiala. Au prognostic foarte rezervat.
BUCO-FARINGOLOGIE
Faringele este un conduct musculo-fibros situata inaintea coloanei vertebrale cervicale si in dorsul foselor nazale,
cavitatii bucale si laringelui. El se intinde de la baza craniului, pe care se fixeaza, pana la niv. celei de-a 6-a vertebre
cervicale, unde se fixeaza la nivelul cartilajului cricoid. I se descrie o forma aproximativa a unui jgheab deschis
anterior, care prezinta 2 fete laterale, o fata posterioara si 2 extremitati, una superioara, alta inferioara.
Raporturile sunt importante. In portiunea cervicala fetele laterale ale faringelui vin in rap. cu pachetul vasculonervos al gatului si cu lobii gld. tiroide. In portiune cefalica, fetele laterale ale faringelui vin in rap. cu spatiul maxilofaringian. Fata posterioara vine in raport cu coloana cervicala, delimitand un spatiu retrofaringian/prevertebral in
care se situeaza ggl. limfatici ai lui Gillette.
Faringele prezinta 3 regiuni: superioara (nazo-faringele = rino-faringele = epi-faringele = cavumul), mijlocie (bucofaringele = oro-faringele = mezo-faringele), inferioara (laringo-faringele = hipo-farignele).
Nazo-faringele
- se intinde pana la niv. valului palatin
- forma aprox. a unui cub
- 6 pereti
- peretele anterior este format din orif. post. ale foselor nazale (coanele), aproape simetrice, despartite printr-un
sept intercoanal
- peretele superior corespunde apofizei bazilare si este inclinat inferior si posterior; pe acest perete se afla
amigdala Luschka (faringiana)
- pertele post. continua inf. peretele sup.; mucoasa este foarte bogat presarata de formatiuni limfatice
- peretii laterali: posterior de cozile cornetelor nazale, la niv. fiecaruia, la aprox. 1 cm de coada cornetului inferior
se afla orif. de deschidere faringian al trompei lui Eustachio
- in jurul orificiului faringian al trompei lui Eustachio se afla amigdala tubara Gerlach
Buco-faringele
- comunica prin intermediul istmului buco-faringian cu cavitatea bucala
- istmul buco-faringian este delimitat superior de valul palatin, pe linia mediana proeminand lueta, inferior de vaza
limbii, iar de o parte si de alta lojile amigdaliene, delimitate de stalpii (pilierii anterior si posterior) amigdalieni care
adapostesc amigdalele palatine (organe limfatice, prevazute cu 8-12 orif. numite cripte amigdaliene)
- toate amigdalele (Gerlach, palatine, Luschka, Gillette, etc.) alcatuiesc inelul limfatic Waldeyer, cu rol insemnat in
localizarea proceselor inflamatorii, infectioase la nivelul oro-faringelui, nazo-faringelui, diminuand sau chiar oprind
avansarea lor in arborele respirator inf.
- amigdalele palatine pot fi mari sau foarte mici, constitutional; o hipertrofie nu inseamna neaparat o patologie; la
cei care se nasc cu hipertrofie maximala (se unesc pe linia mediana, vorbesc dislalic, vomita, pentru ca ating lueta)
se pot micsora cu laser, nu se indica amigdalectomia pe cale chir.
- cand se dovedeste a find daunatoare orgs., ca infectie de organ, generatoare-purtatoare de streptococ -> ablatie
chirurgicala (totala, pt. ca orice rest constituie focar de infectie)
raporturi amigdale
- partea externa a amigd. palatine vine in raport cu spatiul maxilo-facial
- polul superior vine in raport cu carotida interna, la aprox. 2 cm, chiar mai putin; daca nu se vad pulsatiile, se simt
la palpare -> chiar si cu anestezie, se recomanda punctionarea si aspirarea pentru a verifica daca se aspira sange
- polul inferior vine in raport cu carotida externa
- amigdala palatina ajunge la dezvoltarea ei definitiva in jurul varstei de 3-4 ani, iar catre pubertate, in mod
normal, incep sa se retracte
Laringo-faringele
- se intinde pana la marginea inferioara a cricoidului
7th curs 2

- are 4 pereti
- peretele anterior este format din baza limbii, epiglota, orificiu faringian al laringelui
- pe baza limbii se afla amigdala linguala, cuprinsa intre epiglota si V-ul lingual; sangereaza foarte tare, de evitat
in amigdalectomii, chiuretarea vegetatiilor adenoide
- extremit. inf. a bazei limbii se uneste cu epiglota prin 3 plici
- peretii laterali corespund sinusurilor piriforme (jgheaburile faringo-laringiene)
- peretele posterior corespunde vertebrelor C3-C6
Structural, faringele este alcatuit din 4 straturi:
- mucoasa de culoare rosiatica-roz
- aponevroza (tunica fibroasa) faringiana
- tunica musculara, formata din 5 perechi de muschi: 3 constrictori si 2 ridicatori
- adventicea, care leaga peretele faringelui de fascia cervicala profunda
Faringele este prevazut si cu gld. salivare intrinseci, mici, situate in grosimea mucoasei faringo-bucale si
exstrinseci, mai voluminoase, individualizate anatomic:
- gld. parotida (in loja parotidiana), care dreneaza prin can. Stenon pe partea interna a obrazului o saliva seroasa
(300 g/zi), care ajuta la masticatie
- gld. submaxilara, asezata in reg. submaxilara, dreneaza prin can. Wharton la niv. planseului bucal o saliva seromucoasa, mixta, care are rol in special in gust
- gld. sublinguala dreneaza prin mai multe canalicule de o parte si de alta a frenului lingual; saliva sa este mixta,
usureaza deglutitia
Functia principala a faringelui este deglutitia, cu cei 3 timpi (bucal, faringian, esofagian). De asemenea,
indeplineste rol in fonatie. El se manifesta ca o cavitate de rezonanta, modificandu-si dimens. prin miscari de
ascensiune si coborare ale laringelui. Portiunea sa inf. modifica timbrul sunetului. Prin deschiderea trompei lui
Eustachio la nivelul sau, indeplineste un rol in auditie. In timpul faringian al deglutitiei, orificiul se deschide,
asigurand in urechea mijl. o presiune egala cu cea atmosferica. Functia de aparare a faringelui se manifesta prin
spasmul care apare in timpul inghitirii intempestive a unor lichide fierbinti sau prea reci, subst. corozive, corpi straini.
De asemenea, ia parte la reflexul de voma, la actul cascatului si al sforaitului. Important de mentionat rolul inelului
limfatic al lui Waldeyer, insusi prin pozitionarea sa, structura limfatica.
Examinare clinica
- examenul buzelor:
- pacientul vis-a-vis, la aceeasi inaltime cu examinatorul
- fara instrumente sau mana, inspectam buzele, fara ruj (ne intereseaza culoarea, simetria)
- inervate de ram. n. VII; pentru a vedea integritatea acestuia la niv. buzelor, rugam pacientul sa umfle
obrajii, sa fluiere si sa arate dintii
- pentru restul teritoriului n. VII: sa increteasca fruntea (sa se mire), sa inchida ochii strans
- examenul vestibulului bucal:
- pacientul tine dintii apropiati, buzele moi, pentru ca examinatorul, cu ajutorul apasatorului de limba,
manevrat cu mana dreapta, cu cea stanga tinand capul pacientului, sa indeparteze buzele pe toata circumferinta lor,
de jur imprejur si sa puna in evidenta vestibulul bucal (coloratie, integritate, cum sunt implantati dintii, locuri de
edentatie, frenul buzei inf. si al buzei sup., orif. can. Stenon, tumori, inflamatii, etc.)
- examenul limbii:
- pacientul deschide larg gura
- se examineaza limba in situ, se pot vedea modificari de culoare, saburala, zmeurie, etc.
- in protruzie: pacientul scoate limba din gura, se examineaza aspectul, umiditatea, culoarea, marimea, etc.
(inflamatie = glosita) si o misca stanga, dreapta, sus, jos

7th curs 3

- cand un grup muscular nu este inervat, regiunea este flasca, coborata, nu este tonica; in miscarea de
protruzie a limbii (inervata motor de hipoglos), tonusul jumatatii normal inervate deviaza limba de partea paralizata
(varful limbii in protruzie arata sediul leziunii)
- examenul plafonului cavitatii bucale
- limba in situ, pentru a nu apasa limba pe arcada dentara (risc de sectionare si sangerare), gura larg
deschisa
- se apasa cu apasatorul de limba, pana la V-ul lingual (pentru a nu produce reflex de voma), cu mana
stanga inclinam capul pe spate, pentru a observa valul palatin, care este ascensionat cand pacientul pronunta
vocala A
- examenul planseului cavitatii bucale:
- pacientul cu gura larg deschisa, varful limbii fixat pe arcada dentara superioara, fara instrument
- se observa frenul lingual (integru, normal conformat), carunculele permeabile sau nu (pot fi tumefiate,
staza salivara, litiaza, tumori, etc.)
- examenul istmului oro-faringian:
- gura larg deschisa, limba in situ, se apasa limba cu apasatorul, se observa valul palatin, lueta care se
ascensioneaza, baza limbii, amigdalele palatine, cand pacientul spune vocala A

7th curs 4