T. PIROZYNSKI Vv. CHIRITA . P. BOISTEANU PSIHIATRIE CLINICA UMP. TAST— 1993‘Aw mai colaborat Is setiunile dé pathodinguosti, genetics, electroeneetslogratic si Indexul explleativ de psthanalisd: dt. pstholog N. COSMOVICI, dr. biolor FL. TEODORESCU; &&. DRAGUTA NICOLAE, gef Iueriel dr. ED. BILD ARGUMENT iD jo ente o discipling medicalé, Eo se 1 18 le stroctyre af funetile erganismului prin care s0 proiecteazé copacitotea de tose noostre flinte fata de sine gi sensibila comunice Cuneo 42 ti Touyiten psthiatiai car durobile biomedicale enupra s8natait ql boli, esupra riscutilor qi sufe tears storea de séndtate 2 comenilor. Ele cer ta agalé mésurd © permanenté daachi cate optivnile performante ole progresulai medical ee pot Aostiul fizie si moral al calor ta su 18 Ele se obtin cu 0 rdbdator votie si onalizé criticd © comportomentulul umon, de Tatolegare tolerants taxpectului ai dreptului de séndtote i libord eptiune o fi Tn lumeo noostré contemporana dimer devenit @ responscbilé promovare @ volotilor esantiale ole Functile si criteritle medicale ote prikiottiei octucle mente i cercetéri merau py le ce decurg din de notura umans. In acest sens, profesiunes medi sirea permananté o intolerontel 4i prejudeedtii, eu 0 lucida a sectiva owupra suf clot mentole, @ tensiunilor rede de viets tn lumea for. Astfl eunoptngel voloare mesajului permanent de competenta, solidari 32, neconfundeti prin eal 9 medicine’. Prof. T. DiroxyaskiouPrRING ARGUMENT 2B 20 ‘SIMIOLOGIA PSIHIATRIOA a FROGESELE UF OUNOASTERE ... BD + Sensagia 33 + Peroeptiile «. 54 35 36 59 + Halucinayiile a + Atengia (Frosexia) . a = Tulburkrile de atentie (Disprosexit) Te + Memoria (procesle menice) oss B {fulburirile de memorie (Dismnexit) 6 + Dismneniile cantitativ a 6 > Diemnesiile oalitative sau paramnexiile 7. + Bemiologia imeginajiel seseseeeserece 86 |< Aspectele paihopatologice ale inaginatie or + Bemiologia gindirit 09 « Tulburdrile gindirit 92 » Tulvuririle expr ei verbele gi grafice als gindirif.,. lol BIMIOLOGIA PROCESELOR MORIVATIOMALE 61 AVECTIVE «4.4. 109 4 Procesele afective «+44 ne + Inetinotele uz 4 Beoptle ves, a4 sa Disponttie 54 Bentinentade + Pastundle « Melburirile afeotivittyit . 4 Tulburirile oantitative ale afectivithtit J Tulbuniriie oalitative ele afectivititit .. SMMCOWOOL, FROGESELOR KVECTORIT 1 VODA SI AGTIVITATEA,, a Veinye Talbert + Aotivitate CONMRXINEA BX, SHMIOLOGIA FULBURARILOR DE CONSTIDNTA.... + Btaren de congtion}l sau vigilitate gi tubburirile . ef, YRROOMALITATEA BI SHALOLOGIA SVLBURIRILOR DE PRSGUALIEATR, ‘LEMENTY DE PETHOFIZIOLOGIE .. XLMKFTE DE ONTOOXYRZA. ‘DIMPTCMOELE TULBURARILOR GHNRRALE OF ADAPPARE LA MEDIU DE ‘Vuuts ar AcTIVIearE « Atituding fn urgenfa paihietricimsutotdul gf automti- deren aoe ‘SINTROAME PSTHOPSTOLOGICN + Bindreml neurastents + Bindreml ebsesive-febic Bindreanels hipecondriaes Bindrewul isterie Bindreame de agita}ie paihomotorie 4.4. Aindroml catatonic ... Sindreuul neuroleptic Bindremi Kersakey Bindroamle tulvuricilor de. congtiingt «4 + Bingreane peihe-erganion + Sindrewul telburirilor de comportanent ne ut ut ut ns wa qa. 123 128 a 23 139 46 1st 155 158 167 267 168 168 269 110 ite 210 an 1 1m 115 a 178 178 178 119 180 120 184 eT 4 Sindreand}denen}iel «46. + Bindrom) peeudedemential, (OLABTFLOARRA BOLILOR PSTEION ssseeseeees. @ Bvolutis criteriolegice tn peihepatologie @ wrvnomm jG DALANd TLE se eees. @ Epidentologie . po Clesifioarve nevroseler ws Naurenstenta, Q% Ferme clintoe Cie Diagnostic diferential 4.454 coe Bwatanant sees seaeeee pie Marrone obsentvo-febiod -syessesees + Bimptomatelogie: «44, ‘ce Ferme clinics sseeee: Diagnoatic diferengial Tratament . eyrosa istertol- 44, Simptonatelogie «., Diagnostic diferential «, rratament ,, Mevrosele mixte + Logenevro: + Cpampele profesionale Bnurisiowl nevrotic . Pavorul necturn gi automation -anbulater nevrotios, + Fathoterapia in nevrone © OTMOPATIXLE BI STARILE POTHOPATOIDE SAU DE PSLHOPAPIZARR A PERSOUALINUPIE ween + Definttic soe , + Olinioa pathopatislor js Canifoarse gi formele clinics ale psthopatiiter, SFrolujia y1 progneatioul paihepatitier. + Myatamentul pothopatiilor + Btlirile pathopateide- sau de-pethopatizare a persona~ Lewy 4 Ceo+ Caatgioares oligefreniiler 1 Pera olinice ale oligofrentiler s+seees | Asiatenje medico-octalk -gi tratenentul +4. oligefreniilor + Bimptomatologia melanoolies 2 Risoul ouichdar gi-asistenga de urgent oes |» Bimptonatologie mania, clinice ‘ScHIZOVRENIA 4 Conceptiiie asupra sohisofrentes 4 Debutul schivofrentel ...07, J Pormele olinsoe ale sohisofreniet s+. | Btlopatogente sohixofrentel 2 Dingnostioul achixofrentel «. [ mpatenentul sobizofrentet + DafSnd tie vevee 4s Perafreniile sees + Paranoia + Btdologia slcoolomanies «. «Forme clinice de alcooliam 2 Personalitates alcoolicultd sso 1 Aspects patogentoe gi anatono-patologics, + Spatament pf astotente de urgenth see. + Profilaxia alooolismlul « + Bthopatogente sees + Casifioare seeeseee { tulvurdrt paihice ale sifiliamdlul meningo-vasoulers, = Sifilimnl parenchinatos 240 2a 256 258 258 3uT 320 322 323 323 325 325 {Forme olinioe ale P.G.Ps sseleeeesenee + 33h a Bratament seeeeesseseeseeeseeeeesee é 33 \QPULBURARE PSTBICE DUPR TRAVMATISW ORANIOOMREDRALE 395 \Fuburkrt peihice acute primre .., 335 ‘Tulburkri paihice primars cronice .. 337 N Tulbuniri pethice cronice secudare .., 39 FULBURARX PSIHIO IN PROGESELE TUMORALE CHREBRALE ..esseeee 341 «Tumori frontale ban 3a 343 + Tumori de corp calos ., 343 « Tumorile lobulus occipital veeseeeeee: 349 + Tunordle de le basa creterulut sees, at + Tumorile subtentorials steeetseserererseeseces bd kde Definires epilepotes seeveeeee . seeeeee 5: die Mubburrile critice sau ale crized paroxisticn sseessesees neuronale a ereererenerrereaes NM Crigele epileptice eee 347 pi Mantfostiriie tenporare intareritice, 350 ow Tulburkeile pathice permanente 38 + Htlopatogenia epilepsied 353 + Bxenenul BEG tn epilepai 354 « Dawgnowideul epllepotet ..eceosiserserssaers 355 s Bvoluse gi prognosticul epilepsiet sesseee+ 355 «Tpatament gi avistenja de urgent 355 YW MULBURARI PSTRICH ALR ORAVIDO-PUERPERALIZA2IZ 358 + Hpidemiologio serecssesseceserecereseee 358 + Btlopatigente pee 359 + Forme cLinioe Simptomatologios..+ renee 359) ; Tulbusiirk pathice ele graviaituyit . 359 XK. Tulburdirile peibiee ale postpartumilut precoce,. B60 MX Pulburirile peihice ale postpartuaulud tardiy. 361 % TuYburiri pathos postabortum ...ceese 362 « Diagnosticyavelufie 91 prognostic. 362 + Pyatonent : ae 363 ‘RULBUBARI PSTHIOE TH BOLT SNDOGRINE esse 364 4s Dafind {ie gi forme clinica seesssereseseeeesres 364366 366 gk TULBURARI PSIRIOR ALR AYEOTIUNIOR BOMARICE 368 ‘Ne Simptonatologie gi forme clintos 368 { Diagnostic,avolujie gi prognestio on f Brataaent seseseeeecsensoes on 5, HLNGYTE UE GKRONTOPSTHIATRIE (pethopatologia perioadelor ae vireti ineintatl) . o- oe 30 a Aspects generale seeesees sess 30 | Clasificarea tulburirilor paihice +, 316 { sindroanele neveotion gi pethopatice de preseniiitate .... 376 & Pathoxele gi dementele presenile . Poshoole gi denentele senile Sindroumele nevrotice,peihopatice,pathozele gi ementele de naturd predominant v1 386 + Tratanant 388 DAVESIGARIL LECTROMMONPALOGRAPIOR IK POIEIATRIE .. 390 + Flectrogeneza « 390 « Ritmurile cerebrale 391 + Modif ickrile electro 396 + Metode de activare 401 t Aspects electroencafalogratioe in epilepsie + 402 1 HAG in traugationele cranto-cerebrale « + 408 | FRG in eterosolerose cerebral y.ssesee + 404 «RG in tulburkrile gi bolile psthice + 405 ASPEOTE WEURORADIOLOGION Di PSTHIATRIE 407 « Radiografia simpli de oraniu + 407 « Tonogref ia trasariali computerizath + 408 408 m2. + Soimtigratia oarebralk rey « Bnoefalocirculograme a2 « RadLooisternografia scintigrafiol s+. 4i2 + Roenoefelografio aie 4 Tohomoafalogratio .+ a2 4 Hxemenul poligrafic « a3 + Sranemil Lichidulus cefelorehidian ae ‘UAONUL OFTALMOLOGIO TH PETHIAERIR «4440 as + Braman) oftalmelegic direct . 420 » Hemtologia ofteimslogio# IMPLIGATIE ALB PACTORULUI GUEPETO Tu BOLTEL PSLEZOR, . + Faotord etiologiod in definifia uintall sos.sereees XNVRBTTOASTX PETNOLOGION TH PADULATAYE MLE DE POTHODIAGHOREIO + Gale de evatuare + Tenntol protective + Metede de investigatic in afaotivitate «, WOTIUNE DN GRAIN PSTELATRIGA «44, «+ Matode terapoutioe pathiatricn + Teatemente biologice spsoifice-chimioterepie . (medioayie pathotroph) . + Substanye + Neuroleptios « + Cyasifioares neursleptioeler + Neuroleptice standard + Neuroleptice ou aotiune prelungiti + Utilicarea neurolepticolor in olinies pethiatrich « Efectele sooundsre ale neurolepticelor «, * Cura neuroleption .,, + Tyanchtligante = Clasifionre « Indlontid contraindtoatit, efiotentt + Pothosnaleptice (stimulants) cliniel « Antideprenive.Mmoleption gi timeanaleption soe Cyasificare, . a Indlonti, contraindieatit,ficienyl oliniclt Vigil) + Mooanaleption (atumdente ale + Peihosoleptios (stakilizateare) + Infloafisycontraindicatityeftotentd elintel vss. 1 Cenduite~ terepoutied fn owe ée- 2itia . + Tpatamnte bielegice apesiale .. 1 nlectroterapia (electrogesnl yeonvuleiterapia) 2 Iniulinoterepi. 1 rathechirercie 428 ar 438 us, 456 456 459 463 463 464 465 465. 466 468 469 470. 479 48 483 486 487 488 408, 492 492 492 495; 500 502 502 503 505 505 506 506+ Petheterepia + Pathoterepii individuale = Pathoterapii colestive .. ‘ELOMSNTE DE PSTRIATRIR COMUNTTARA + Bxpertiza cepacitéfis de munch tn boléle:pothice DELINOVEWTA PATOLOGIOR SX BXPERTIZA MEDICOMLEGALA PSIRIATRIGA (PSIKIATRIE SUICIDARA) «6: MODELIRATT. DE OROANIZARK ‘Di ASTSTRTA PSTRIATRIGA,.. CONGRPPUL DR GANATATE MEWEALA UI OPETUNRA ASTSTENTHI PEIRBATRIOR . 04.40 SOGTALUL IN DIMRNSTUNAA #1 NALGRNTELE PSIMIATRINI CONTEMPORANS, 557 POTKOPATOLOGIA COMDUIFFLOR AGRESIVE sees 565 COORDOMATE SI FERAPECTIVE IX ASISTMTA PEIHIATRIGA POPULASTONALA 529 545 saeerbees 550 583 590 605 a3 23 wu zaron Pothiatrie este o disciplink medical. Fa se ocuph do etudint bolilor psihice 91 de astotente medical’ a Pereoanelor invalidate de acestea, Boala peihick represta- th o perturvare a porsonalitéyit unane, care ce exprink prin modificird ale congtiingei de aie gi ele reportu = Ini fof de relayiile mediulus axbiental, Guyintul pothtatrie are o origine greack gi din punct de vedere ctinologio,fnseannk vindecarea oufietulut (payohe = ouflet, tatrea = vindecare), Dogs termenul a visas, infeleou iu ona adfnoit 91 clarificat datoritt progreselor reelizate prin ounongterea sai ampli a meca = ntomelor de functionare ale statemulut nervos gi ale com pertanentulut unon, alkturl de progresele terapeutice in asietents bolilor pethice, Aga cum orgentomul este in = eles Sn unttaten aa morfonfunctionalk gf de relatie cu iui de vinfh, personalitaten ummX este indiacuteDtl conmtitulth Intro structml uniterk gf dinaniek in om Ht se dieting func{i1i biologics, pethologioesextologice, acolale pi culturale.scegste explicl gi realitates cong- tinted on expresie deslivirgitl a evolutie! stetemius asrvoe cepabil de profecjia subiectivk mediului in com Con £16 pi a propriet acle extatente. Datoritk acestul caracter complex al problematices privind obiectul peihiatriety bool peihick on expreste a perturbirit personalithjit umane fn otructura oa unite: sh gi dinantol,~dtstingon yi unele aspects particu - lure faph de alte discipline medicals, Faihiatria sa dervoltet tn decureul timpulut 9i dstoreask fn mare miwurk progresul oe i-a realizat,re- Iapiet ou alte discipline Diologice gi pethosootale.Inu cercetarea gi asistenta mediceli a polfler paihioe s¢ Snregistreazd ounogtingele unor specialitKti medicale és morfologic, fisiologie, biologie, genetic, oa gi a oe~ lor care se ooupk de bolile uncr aistens gi aparste ale orgenisaulul, Sndsosebi cole cara privesc structura gi functia sietemulut nervos, endocrin gi metabolic.In egs- 1K misurh poibictria integre par theularitaqile dexveltérit functiilor psthic gi forma modifickriler lor sub acjiumea unor faster, patogent, care formileasK aindroame gi boli psihice. Intrucft personalitates wank se formeasi ot nanifesth nu nuad Sn amblonfa finich gf biologic, dar Gn mod specific in relefii sociale, valori de cultunt of noreli, intr-un timp isterie ou tradifit gi sspiratit usane, psthiatria dntegreasi in studiul boliler psthice 1 al personalitétit bolnsvalut, elemente de sociologte 4 antropologie, Aceat caracter integrativ al uncr cunsgtinge gi in formatit survenite din alte domenti de cercetare con = ferk pothiatrief un oaracter de sintexk gi valoroacl probitate, decchisk gi dinenick fati de progresul geno- ral al gtiintelor, In acelagi timp, accasti sitenk roo- Liscark o wiltate de disciplink medicalé dtetinctX , prin odiectul siu de studiu gi de asistentl, oblect po com re $1 represinth auferinja unank prin boala psihicl, Yolnarul gi deatinul iu, Prin aceste citeva trisituri distinctive pothia - tria poate fi coneiderath diuciplink medical integra ‘ivy antropologied gf soctelk. fnecria fn cu nogtinels madicele obligatorit despre patologia neni atit prin oblectul au de etudiu, eft gi prin mne~ roase relafii etiopatogenice, sentclogice i terapsutice ou doseniile de asistenth gi de cercetare ale altar spe: cialithts medical Iaterfonl pathiatriet ste Legat de muccentmme in timp gi evolutia concepfitier gi omogtingelor deopre wuferinga prin boli paihioe gi fomels ler do 35 trotemont gi asietentl, Aceaste la rindul ou ona ficut Sn strined legkturk cu stediul general de dezvoltare el gtiinjeler ¢4 al concep{itlor ftlosofice caracterietice Hleokret epoch detorice, Intr-o prenentare succinth die~ tingen uraltoarele ctaper Bape prebspooratick a pathiatriet in care boale poihick ere coneiderath de origine sau ca expresie « unor forje supranaturale, intruchipate in zed sau alte crea At mitice, auph imaginajia gi cultura fieckrut popor. Din cunogtintele pistrate Sn legende, descrie#i epice, eredinje populare sau documents intorice requlth identi- ficarea wor tulburiiri de tip saniacel, a eptlepetes @f ‘a uner ‘etiri balucinator-delirante. ‘Atitudinea fay de aceste manifestri, fntrucit au ee poate vorbi Snek de 0 sstetenti medical’, se con ~ fund& ou unele practic! religicase efectuate fn temple o 2o pereoane ou atribuyit sacerdotale. In_sp00e antick, psihiatrin ca gi intreaga medi~ cin datoreat& progrecul privind explicarea bolilor,cit gt cel ai tratanentulul, personalititii lui Hipocrate. Acosta @ descris pi a ofutet sf stabileasck tratanentul medical in manie, delirul hipocondriac, dslirul eleoolic, poihoze epileptic gi ieteria, Pentru o fundamentare bio Logick a medicinet Amportanti consideraren , inc de Je acea datda bolilor pathice oa bold ale creterului, ter polnevit oa atare nu pot fi tratati decit de medici. Bote Aiustrativ in acest seno urmitorul pasaj din opera Int Hipocrat: “rebuie ok se gtie cl pe de o parte plicerea, veselia, rioul, jocul, pe de alt parte Andisporitia, tristetea, minis, plingul, mu provin decit @in crefer, Prin el not gindim, intelegen, vedem, auzim, cunosgtem uritul gi frumosul, réul gi dinele, agreabiiul oi Aezagreabiul, Prin el noi sintes nebunt, delirim,de- torith lu credintele oau teroerea ne agiti fie noapt fie. dup inoeputul silei", (Hipocrat = De le malagie socrée - traduction Littré, Paris, 1894). Bxplicaren Sntr-o form gtiintifick a bolilor psi~ hice, dup Hipocrat, 0 regisim in Bgipt indeoaebi in26 yrenca regilor Ptolone!, der adevirate continuare of des= Joltare apare in perionda elexandrinick prin Herophyl of Brasietrat (Joo ani Z.e.ns), care warcheash gi treceren of- ‘ire perionda greco-romani, reprezentath prin Agolepiads, ceils, Arcteu, Soranue gi Galien. Aceste din urnit ou noveut pink in present peatru contribuiiile fm domeniul fiztologies corebrale, Galion (anu 150 i,e.n,) considera Greiorul Mfor® al activsttii, inteligengel, sentimentelor o4 fal memories, grav alterate fm cursul unor process compresi= ve cau infisnatorit. ‘radiyie gf Adedle lu Galien int eluate mat tirsin in flrile arsbe unde Avicona (960-1037) serie un tratat despre "Melencolie", dar Ahmed Tou Aljezzar deepre “yaledia anorulus". In Buropa, spre deoasbire de traditiile organioiste aie lui Hipocrat gi Democrit eft gis adeptilor lor(Leuctp, Epicur, Lucrefiu) , e¢ dezvolts Sn Bvul mediu concoptitle fiosofice ale 1ut Aristotel gi Pleton, ier in configuretia Antoriod a opocd4, progreeul cunogtinjelor asupre naturist polilor otegneard in ceca ce privagte factorii cauzatori, forasle de nanifestare gi trataneatul bolilor peihice. evul_nediu, ca 0 con a bolnavilor poihici sete ignoraté, far unele boli pethice vocotite va "dowononanti” aint mpnne permacnysitor gf con damnirilor 1a moarte, Jn perdoadn renagterii, 1a affrpitul secolulut XZ + sub tmpubsul ddeilor novatorai oe rovine le traditiize qtisayitice ale medicines, boale peihich fiind recunoscutl oa expreoiad suferinges croferulul, Felix Plater, Paolo Zacchias, ‘Thoean Wilide aduc contribufii in devorterea unor poli mentale, ce gi in stabiliree unor criterii de cla- pificare gi aiegnostic. Aoistenta bolnevilor pubic continut ok rinink inci aipait’ de protectde gi coapasiuna, uncort bruteli prin conditiile aizore ale spitalelor gi prin tratamente ca Gupurile rech, purgative, singeréri repotate. In_pardonda Antontok mogernk y pint 1e aftrottul at ecoluluial Zaye oud influenta sutetitior culturale, sociale 4 econonice gi & idéilor inaintate ale filozofilor ciolopedigts frances’ (Diderot, Lanettrie, D'iiolbach, Helv ‘tins, Cebanis) avietenja bolnevilor psihict trece sub atri- vutia gt compe! edicilor, Agacun se ytie, dei api talele pentru ‘volnavilor pathic’ au extetat din secolul VII 1a Cairo, Pex gi Arabia, de-abia peate 9 ate @e ani medicul francex Ph,Pinel (1755-1626), care « fost Snséreinat cu ecistenje bolmevilor peihici intemeti in opitalels de 1a Bicstre gi Selpetritre, a introtue condi- {id umenitere gf « eliberat,din lanjurile in care erau [inutt, 064 Go bolnavi pe care-i ingrijea. Bxemplul atitu- @ingi gi ol ddedlor osle au gsit ecou in Frente, Ite - ide (prin Vineenzp Chierugi), Anglia (prin Williem Tuke) find wate pretutindent. Opera lui Ph.Pinel sete continuaté gi dezvoltaté in Prange de Boquirol, care a delinitet monoaania gi a pre- oupus exietenta paralizicl generale progreaive’ descriod Sn 1633-1826 de Boyle gi Calmeil, de Moresu de Tourefcare fs Antrodus metoda experimentelk {n peihiatrielde R.A.More) care a pledat pentru rolwl ereditiyit gi « degeneres - cenjei fn patologia peihick. Ch.taségue , Jules Palret, Baillarger gf Magnan ou gues in ecelagi timp,importante contribufit 1a descrier gi delimitares unor boli psihice. In Germania, le jumktatea seo.XIX, Griesinger (1645 Pat the der peychiechen Krenkhetten) fun- @ancntonsh bioldgic posla paihick cao euferintl a ore- Aerului, Yn Rusia, fn anul 1057, 1e Academia nedico-chirurei- cnlk ain Poteroburg, se Snflingeasi prima catedrt de pei ~ hiatrie condusd de I,HDabinski, core prin activitatea sa teoretich gf practicl a dervoltat o gooalk, din care se Aiotinge V.EsKandineki, sutorul lucrkrii " Despre pseudoha- Aucinefii", gi Sn present valorossk, ‘Tot Kendinski face 0 clasificere a bolilor paihice ‘La Moscova, prina catedré de poihiatrie este condued de ge8.Korascov (1854-1900) care a descrie pathoza polinevri- ‘ick alooolick eet poarth numele, Pentru studi) activi -18 tayid potnice normale i patologice, cercetirile ut Sevenor, gi Korsacov au fost deschizKtoare de orisont,fun- Gamentind ¢ gcoulk de psihiatrie ilustrath de Serbekt , Sunanov gi Ganugkin, Peiniatria secolului XIX «fost puternic influenfe~ td de activitetes unor peihietri englexi tGardiner Hil of Conoliy, dar indeoueds de activitates ei opera peihiatra ~ jut german Fekraepehin (1856-1926), Opera lui B.Kraepelin cote narcaté de anpla clasificare « bolilor psihice, in fazn evoluties gi proguosticulus lor, fundanentind astfel clamficarea nosologic’ in pathiatrie. Tn aceastS perioadh pshietria s-a dezvoltat ca qtiingh medicald -prin. valoroasele contribujit ele lut ~ Korescov, Th,Ribot “aoupra tulburdrilor de menorie~ot B.lansley inteneietor al curentului evolufioniet of al pe~ dopeihiatries. Le aceasta a contribuit progresul realizat in stu Qdul microscopiet creferulut de V.A.Betz, Bconomo ,Bradmany Vogt, care au denvoltat curentul "looalisetioniet" el unor paibietrd de renune oa Meynert, Vernicke gi Kleist, tet rominegt. In perioada feuda Lh asietenja dolnavilor paihict are un caracter caritabs] ‘Mind organizath pe Lingk unele minkstiri: CXLaKrugent ‘Senitul Balewot, MAroufa,in Muntenis de Schitul Madona Dudu sin tenia; de Minkstirea Meant, Golia gi Schite) Adan jin Moldova Bete de renarcet epiritul de tolerant oi caritete fayh de qoiotenfa bolnavilor paihict »exprimat gf Sn unele docusente gi pravile. ca ummare a uner idei progresiate gi dupk sotul istorie al unirii principatelor, asistents trecut in oarcina Ministerului de Interne, ce nga in minkstiri » la cea leict ¢ nk trecerea da la eats! meaicalbe In perioada anului 1867-1066m0 fine cure bene yo. ée peiblatrie de oltre Alexandru Suyo» care devine qi titularul "oatedrei de paihiatric pi et olinicit de caiadid mentale" (1697-1098) al Pacultkyis de Medicink ain as Buouregtt. ‘La agi, dupX finflingerea Faculthyii de Medioink tn 1079, oupiedul do aliena{i Golia, condue de Julien Luknozewskt, devine bara de Snvltaint pentru poihietric nourologie, In emul 1695 Dr,Al.Erkesou {ins un cura de wp atologie « delilor mintale", iar Dr.Pastia tine un curs Liver de" Clinicd e boliler nervoase gi mintele".Cureu~ pile de neurologic gi peihiatrie su fout spot {inte de DrePeneite Losin, cere a fost titularul oatedvei pink in siz. 2 Tn accoagi perioadis 1a Bucuragti, Prof Alexandru Obrec ja sauce o valoroasi contribujie pentru Snviyimintul ae Wiovenye medicall, 1 fidnd acele care = folooit im nos ‘toda anatono-clinio’ gi experimental in etudiul pethie- trict. Deschiderea Spitelului "Socole” de 1a Zag gl ocupe~ rea ontedrei de Neurologic gi Paihiatrie, in 1912,de citre G.t-Parhon, au insennet crearen gcolit gtiintifice de le agooole" gi un renaroabil progres pentru gtitnta gi invi~ finintul rosfnesc, Raportul pe care ina presentat C.T Pathon Sn 1923 la Congrouul Interna{ionel de Puihietrie de 1a Gendt © deaohis perspective cereetiirilor de endo ~ crino-peihietrie gi a studlului biologie in bolile paihi~ oe, In activitatea oa de le Tagi gi Bycuregti, sevantul OufePerhon a indrumet yi @ urmat activitlyi gtiintifice Sn domeniul paiiatriet gi endoorinologiei organizing conferinje gi congrese nationale ca gi Societates de pologie, Peiaiatrie gi Endocrinclogie, cu propriul ef ba- jetin gtlingific, In scelagi timp, pentru ortenturea gtitn- Arion in stuaim better pathte, important dezvoltarea goolit de neurologie legeth de ac- Hivitetes eaventulnt Ghularinescu, alituri de care gi~ Snoeput activitates C.l.Pérhon, I.f,Moulesc, AcHadovict, Btate Drliginesou, Oocar Bager, A.Kraindler. Dupk plecsrea 1a Ducureyti a Tui G,T.Perhon, scti- vitotes gtiimbificl, didacticl gi de aeistenth 1s Tapi ot Bpitelui *ocola" = fost continuatK de Lvellif gt pos de PeBrfinzel, pink in 1985,prin @ cAror contributie Spi falul Clinte de Peibiatrie "Socole" este recunoscut os © aamt 020 prostigioask gecal’ nedicalll, ‘sointenja poihiatrich din fara noastri, este a guratt de oerviciile clinice, spitalele de peintatri pinetele de consultagis din policliniotle teritoriale serviciile de Stinktete Mintald. DIRSOTIT MEDICALE OR AU t_PSTNTATRIA ‘MODERNA SI CONTEMPORANA Dup& cum am vigut poihietria este o disciplink me- dicalt integrativé, antropologicg gi sockalk, Stadiul ota ectual de constituire gf functionare ca doneniu de cer cetare pi asiotentd medical este, 1a fel ca al ortci~ rei diecipline medicals, xeeultatul unor observatil, com cethri, practic gi concepte privind activitates paihocom portemeatald gi eeietenta perturbirilor ef, In oocictates conterporand, peinietria deine o importanté pondere in iotena medical’ « stiri de olnitate @ persoanct of a populatiel, coca ce stabilegte gi necesara oa cunoag~ tore de cktre tofi col ce detin calitatea dea asiota ot promo va stare de oinktate mental. In istorie modern’ ® poihietriei evolujia concep- telor gi ecistenjer aale medicale s-a ficut in linitele culturdd gi civilizetiel saudé unor progrese despre condi~ fin unenX, odnktate, gh doalk, Astfel, soect proces firese Gricdrut ‘domenin ae cunoytinge, permite ef se dtetingX cone ceptii ef directit de coptemorent a psthietrigh. Aceste concep{it, fn mod suo - ‘cint, pot £4 prezentate dupk trAsiturile doninante sau ca- racteristice prin care ea exprimat intelegerca gi expli~ area processlor de slnktate gi boal& menteli. Conceptit bio-organtce, orgenc-functionale, bi a ftosre, integrative exprimi tendinta de a stabili relatia Gintre bolileorgenice gi tulburkrile paihice, oa gi & oubatratelor lezionale sau de perturbarea functional-orge~ nick, Dexboltaren anatoniel patologice, do 1a contritutie lus Morgegni privind localisiirile umor boli gi apoi « a dui R.Vizohor prin dootrina patologi¢s celulare yan con fgurat tendinga de identificare a polis ou lesdune Jooeli co a determinat-o, Aceot morfologisa clasic locelictot gf solidist, in sengul Smportenjel ce e¢ o- cork substantet tisulare sea orgamului erat gi mu sie Yeuslor unorale, Metoda anatomo-clinich pronovati ¢e Lalaneo t tundenentat oriteriile de clesificere a bolilor prin spe- Sitiemd relajiel @intre lesiune gi sindrowul clinic,dupt Gun bactersologia ei descoparirile aale,incepute de Pasteun fan pronovat gindirea etiologic. Astfel, un complex lesio- del este specific unei cause microbiene oe institule un Yation clinic caracteristic, Acest sens monocaussly local Jestonal, anatomic prin care constituie 0 etiologic qpeoktick oete intUrst gi de progresele neurochirurgiet of neuroanatonofizdologies , prin care ee stabilecc relajii™ din ‘re gubstratul lesional gi tulburirile poinccomportenentel Caivapbeult, Magnan, Segles, Griseinger, Meynert,Wernicke eint oiteva exesple dintre cei care eu contrabult 18 fusdenentarea nedicelk a psibietrie! printr-o gindire e- Hologicd gi enetono-clinicd, Una dintre prinele sistens ~ Unie eLinico-nesologice, de referint,s bolilor peihice ayartine 1ut KreopeLin gi pleack de 1a mustineren relatied Gintre polite peihice gi lexiunile cerebrele gvoluyia concoptelor care au directionat cercetaree medionlé ente complexh yi, dagi prezinti aspects distinct ne coneidextim potrivith schemetizeren lor sau o eventual edecere cao dioputh de potere co co anuleark, Astfely cnele concepte agupra patologiel accentueasi importante = cate ce oot 0 patologie u relejied Adentificate fntro (uaiizk courald (G.Ricker), sau altele enunyh criteriile de ordine 9i organizere (Rethochun) Ja felyin gindiros medicelé modern o-a dezvoltat conceptul une1 patologis in care ee scordk smportentk functiiler de reglere prin eletene integrative gf de re glare oun sint de exeuplu ateteml nervos gi sieteml ‘macorin, Puten apoi constata cum,in conceptitle priving (nalize boiid sau a wnei etd patologice,e-a pas accentul fu mod eucoeesy pe aapectele substantiale, apor pe cele qnergetice gi informafionale, eau de ie cele Lestonale,1e cele fissopatologice gi pos ale functiilor de reglare+22 Se poate constata in consecinti atentia co a foot acordati,in ultimile 4-5 decentt , patologies corelative in- Aeoeedi in dasa motodelor de cercetare histochinio’ gi histo~ theted, ‘Aria de oercetare gi de referinti oliniol = neuroen- docrinologie! rexulté din oerostarea anatomoclinicl gi expe~ rinentalh a rogiunit hipotalamo-hipofisare, ca un complex neuro-glandular superior, La orice nivel al efstemut neuro endocrin intiinim ink dleporifii morfo-functionale idantice care mu pot fi separate de rolul eubstantelor biologics a~ tive, vitemine, onsine, olrurt minerale,torine naturale, gen antigene, anticorp! (ergone-Ruler). Cereetarea gi stabilirea acestor relatii conduce of - tre o concepiie patogenick aoupra patologiet corelative (G.Rousey- M.Masinger),, Prin siatemul neurcendoorin procesele patologice pot £4 clasifioate in cele de dezintegrare abiotiol gi cele consecutive acestora, incit patologia prinitiv lezionalX con~ due 1a 0 patologie de reactie 1a lesiuni, ca 0 patolosie do sieten prin corelagii functionale, Patologia cerelativi a acordat atenjie glandelor en- docrins (a creat termeml de “agrosologie" folosit in conceptia lus Laberit) oa beak conceptual a reactitlor en- Gocriniene de adaptare din conceptia lui W,Se1ze. Seu constatat pe cale experimental, agpootele oo- tune ole unor reactii le acfiunile diferite ale wnor stimlt, nexe gf ottuafit, In ater nse pot constan te reactii adaptative specifice (cus ar fi reactitle se rologica 1a ‘antigens specifica i altele), duph cum aper Gh mecaniome fietologice neupecifice care cresc resietenta orgentomlui fayk de actiumes unei injurii sau © um stress, Ansanblul reacjiilor nespesifice le um atress constituie sindromil general de adaptare ,carscterizat prin- trun set de modificlrt morfologica yi functionale (hipertro- fia certicosuprarenali, secretia oreecutK de corticoisi, Anvolutia timoulut gi a organclor linfatice, ulceratit gastroduodensle, modificirt caracteristice in worfologia fi Diockimia aingelud), Bindroml general de adaptare evolusasi, cind este tipic, in tret staditr 23 Le Reactia de elermh - fenomene de goo. cum sinty hipotensiunes, hiperteraia; heuoconcentre}ia, cregterea per meab{1ithyi capilare gi depresiunes sistemului nervos. gi contra-goo cum aint orepterea secretiel de A,C.Tally oi de cortisoisi, prin hipertrofia cortico-muprarenati gf eorinopenia, (indicator Jaxg utiliset in interpretares oli ~ niok gi experimental). 2, Stadind de resiatenfl, ca un contra-goo pri reeietenyed fafi de un agent par- ‘Mouler c@¥actioneark, dar cu scKderea resistenyed or ganiomlud fat de alte noze. de Stediul de epuizare, eute necbligator gt caracteriscasi prin pribugires resistenjei specifica of nespocitice Grice agent capabil 6X promovese o reactie de sleek devine in oti) de alerni, duph cum atunct oind provosoK desfiguraree oindromului general de adapters devine un agent stresoant. Rispunsul 1a stress oonsté in efectul direct al nui agent supra organiemlut, de rispunarile interne are etinuleask aptrarea tisulark, cit 4 de riopumsurile os favorineas’ rspindirea fm organism a wnor efecte no- cdve, san chiar @ unel nexe, De cohilibrul dintre 4 depind. rexistenta gi adaptares,tar echi- a decurge din competitia dintre factorii de conditionare (adrenaline, hormoni{ tiroidient, alinentatia, Anflue{ele nervoase, erfditatea) gi memoria tisward (re~ petate experi 1s str’ Asctsth echenk patogenk sate Sdentich in numeroare vols ale etaptirit (hipertensiues, periarterits nodoasi, Jesiuntle inflenstorii g1 degenerative articulare,involu- {ia timusud accidental etc.)yale mer oindroome petho~ comatice, Giencefalice gi boli mentale, on oferind pere~ pectiva consideririt oietemului relational axbienteh mm numa in particularitetes i nocivi, dar ce element de solicitare, tensiune gi adaptare, Bolile de adaptere pot £4 nstfol visute oe perturbiri de regia}, de stets civernstic (insuficientd de corelatie) sau insotite de24 aoficite energetice prin insuficienje metabolice. Volosrea euristicl a acentor concepts este exprins~ 48 prin emplasarea cercetirilor clinice gi experimentaie,oit pi peropective oferit’ Anfelegerii unor process fiztologi~ ce of patologice. Conceptiile deepre boal gi sinktate sau despre proceacle flztologice gi cele patologice se desvolté stv, uneort prin reluiri de ipoteze care gisese mi Jloace! Anstrunontale de analizk gi verificare, alters coextotit wi aint partial preluate gi integrate in sisteme de gindi~ re medicalé ce corespund unor progrese gtiintitite not. Nervismil pavloviet a continvat (prin I.P.Pevlov) ¥i- ainnen reflexologicti a 1ui Secenoy privind functionares eistenulut nervos, fenomenul de inhibitie nervoset, ter de le Yvedenschi dexvoltet notiunes de parabiort,elaberind fapoi in mod original atudiile aoupra reflexelor condiqio- nate. De le Bothinja fost dezvoltats tera nervismulut prin cere efstomul nervos define rolul principal in echi- Libre otirit de sinktete ca ef in splirarea fofi ae o- gentis patogent. Se inaietd esupra relajiet dintre functie @iferitelor otructuri neuronale gi manifestirile paiholo - ghor. I.P.Pavloy,in conceptia se fistologioK, prin forma = le de naturalist 4 apol oom medical’, oferd un ori ~ sont biologic unul model de adaptare care purnegte ae le neyiues de reflox. ‘Se dinting astfel reflexe simple, inXecute, refle~ xe oouplexa, instincts, oe csracterizeark aotivitates ner vonsk inferioark gi reflexe condifionate, Acesten din ural caracterixeaz’ organimele evoluate, oe triiesc intraun jediu complex gi variabil gi eleboreasi o activitate nere voask uperioar’ prin capncitates sistemulut nezvon. de a realiss legkturi tenporare fntre wn excitant gf rXspunoul le acesta, Aceste legéturt oteu le bara reflexeler condi- YJonate, ele sint dobindite, ge fnvath ln repetero i 5° sting deck mu int intirite, Astfel teoria reflexelor so Dasourk pe principiul determiniomlut (a2 tmpulewut , al une cause endnant), pe princdpiul analined gi gi reconstitutres: 25 Sntregulud) gf pe prinodpiul structuralitiyis (Ateporiqia acfiunis forjelor fn spatiu, al edaptlirii runogied le structurk), In reflexele oondi}ionate,extitontul cu valosres ot da comneligere realixeask primo) oieten de semalisare,iar reflexele conditionate ele acestul sistem asiguré adaptiri~ le fins ale organelor \interne, (I.P.Pevlov a studiat re = flexele conditionate 1uind oa tent reactia secretoris a glandelor selivare), Activitatea nervoasi cupsricart are ee oubstrat anatomic emiaferele cerebrale, mai ales cor- tem, Sooarta cerebreli , prin desvoltares 1a om sorespunde eparitiel gi dexvolt&rit unui ol doilea sistem de sen- nelizare (oemalizarea sennalelor) care este elcKtuit din Limbaj 5 oondi}i® de existent eocial gi Limbajul eint prenizele gindirii ebstrecte, Cuvintul fiind un excitant veal, peihologia eata ouprins in cadrul unei fistologit: unitare, reflexul condijionat carespunsind prooesului psi~ hic elemontar: de asecdatie. I,P.Pavlov prin neniseul stologic. gi cel wetodologic (im cercetiirile de fisio~ Logie) a tentat explicagid causale processlor pashica,in torment fisiologici. In eeelegi timp,a ouprins fisicle- gia corticel& fn cadrul fisiologiei organismdui, concep ‘tel unei funcfit integrative a sistemului nervos find emunjat gi de Sherrington. S-a enufat fumcyia de control cerebral al tato~ vor ectelor fiziologice cu atributele principale de adaptare prin echilibrarea influentelor de medinsprin ac~ tivitates nervoas superiosrk, utilizing sin report de si— ‘tuajie ;mobiliseres resurselor - fenomenul de excitafie sau Anhibitia de protectie, Inbibijie gi excitafia, mobilite- tea gi forte lor, diferentiexi comportementul indivisi~ or din aoeeagi specie gis in raport de aceastacaracte- riseask oapacitates lor de aplrare, In acest fel se defineso tipuri de vous’ superioart, care ar putea corespunde ‘dpurd de tenperanente hiprocratio Conditia umank diferentiant gi ia in considerare predominanja unor oategorii specifice gi anume: tipul’ am aotivitate ner celor patra26 artistic (predoninanta primiui sisten ds semalizare), cart in atlirile pethopatologice ia forma ssteriet, of tipud ginditor (predominanga celui deel doilea sistem de sem nalizere oare in stirile pathopatologice 4a forma peihas- tenet .Referinga conceptelor expuse se face nu nunat le tstologia corticalfy ci gi 1a patologia gi terapia patho = comportanentalX, aga cum ce posts constata in modelul n vroselor experimentale 1a animal, f1ind posttili provo~ cares, {n condifii experimentale pe aceleagi anime, de ‘tulburtir, aseminktoare pathozelor, 1 oament. Turbureren aotivithtit ngpyonss , cuperioare devine sinonink cu nevroza, dar muneroase Wecerale sint reperour- stunt ele aceoteie, dup modelul experimental Astfel oi- nktetea presupune bunk functionare gi reglare, nevre- mul defining rolul principal in reglaree visceralX, Principiul reflex domink in patologie, prin aceasta realiseacl reglarea in functie de ceoa ce interoceptia trimtte spre emisferele cerebrale. In aceste reflexe os ghseoc componente fnnkscute (comune speoiet) gi dobindite, reflex-oondifionate, ca expresie a experienjelor anterioare. Reglaren se fooe prin nervi (2ocalisaté gi prompt) sau pe ale unoreld (Lenté, durabiik, difucit), In medscink, pavloviomul este o conceptie integra f1vk aoordind preferinge metodelor experinentale, sinteti- oe gi celor care iu fn oonsiderare organiaml, oa un Antreg functional. Pidel uu princtpiu evolutionist, el feleancefalizirii, a pus accentul pe rolul sistemidus ‘Visdunce integrativik, pleotnd de la cercetaren of axperimentul fisiologic ea adificat fn concept generali~ sant asupra functionArii organiamlui, @ sKnktitit, a pro~ ceselor de boalk gi al terepiei, 0 directie de cercetare fn medicine contenporank deasonence Sn oporitie ou morfologionl patologiel che sioevapare prin utilisarea nofiumit de leztune biochini- ok, fn tnfelegerea unet patologii san Diologis molecularas ste cunosouth fn acest sens ingelegerea on a font dath ofiumit de Gistest oa stare constitujionlt premorbidi a intregulut organien, 12 care 08 produc dereglixt ale 21 sokilibrulut wnoral gi alteriri ohimice in jesuturi, Bo revine denoenea, prin descopsrires twunithyit, Umorele gi prin progresele endocrinclogice (oemnificatia hormonilor) 1a edifioarea unei patologii wmorale oe depi- a limitele Gnjelegerii acordate de patologia lezions— L,vigcerali sau tisulerk, Ga fel, pentru numeroase stiri patologice se identi- fick defictents ensimatice, ca erori innkscute de meta- olism, Unele din acesten duc la grave tulburir: psthice, ca in casul texauri@morelor, dupk cum ao ye ners. mineazk gi in alte aituafii cu o simptomatologie sinileri, © altk referingi cu proiectare asupra patologiet pleeck de le nofinnea de autointoxicatii ce pot decurge prin modalitKti diferite,insufictents ale emoncterilor , staze, biperproduts secretorii sau altersri ale unor pro~ duse secretate. InbMtrinires, moartes naturalk, uncle bolt andocrins gi paihice (achizofrenta) au fost explicate prin acemte procese, 0 alt directie de cercetare a fost ex- plicares Gnsugiriler biologice ale substantelor plastice energetice, reglatoare, ale medicanentelor gi substanyelor toxice prin structure lor chimick sau electronicK, ca ex- prosie a unei biclogii submoleculare, Biologie moleculari* Gevine un domeniu de interferenge intre biochinie gi bio~ fixick cu exploriri 1a nivelul ultrastructurii intracelule- re, Andeosebi” macromoleculelor proteice, acisilor sucle- dod sausla transferulut de menbrank, Un punct de vedere contemporan este constituit de Medicina ciberneticK eu aplicatiile sale Aieciplinare in care se analizeask principiile generale ale reglirii pri- vind atstemele in care au lec tranemiterea gi prelucrarce Anformajitior (define in acest fel strinse relatii ou teo~ ria sistenslor a lui Bertelentty). Prin aceasth contributie sa pus in evidenti prin- ipinl reaotiet inverse (feed-back negativ sau poritiv) privind controlul eficienjes unei scfinni de etingere « unui obiectiy final, nau explicat astfel principiile de functionare ale aistenelor hansostaxioe, ter nofiunea clasicl de arc28 reflex presentatt prin ofrouttul in care enntral .” ¢feo~ tip este dnfernat de dnteroceptert acupra modului de efectuare a acfiunid comsndate (aferentarea inverot).Ci- bernetica define relafii cu bioritmologie (explicind en- dogeneza unor ritmicitdti) 91 cu medioina snformationalX. In cercetarea proceselor heneostasica sint folosite mode~ Le matemetice, fisioe ef eleotrontcs, ultimele fiind si ~ muldri cimplificate ele sistenelor vii, In psihologia 94 nourofiziolosia sietemiul nervos, prin cibernetick s-au conetruit modele teoretice explicative gi modele electro ~ nice qnsloage proceatlor logice de oaloul gi ae gindire Deasenenee prin eiberneticl se aprofundat studiul processor de reglare din organiaele vid pi sl unor ac- jiuni gl relatid patogena, ca gi alumor corelatit functio- hale in capacitates de adaptare 1a sclicitiri, Sau elabo- rat puncte de vedere Sn aceasth dircctie aaupra intele- gerii nofiunii de alinktate, vindecare, boalX, inb&trintre, ds Diologie @ sexualitiyit. On ramurk spectalizatl biontoa cerceteast objineren tennick, ca wodelare eau aplicare, a unor dispositive func}ionale aseminktonre organimelor vii.0 alth direc jie de dezvoltare a olberneticii poate fi consideratti perspective informatjonal’ a medicinfi prin care organtomul fe considerat $n nod esenfial ca un model informational, In medicina contemporank, conce; yunologicl} are~ ‘A numercase prosectif disciplinire privind bolile som towviscerele, endocrine, neurologics, cit pi in paihiatrie Renojiile defensive sutimorobiens, antivirotice oa reactit celulere eau unorale opecifice, au font studiate in Amnolegia clasick. Dupk cum s-a constatat organteml poate insit pro- Guoe anticorpi gi fmpotriva proprifior eale componente care au dovenit antigentoe pentru sietemul imunitar, In Dolile demumite de autongrestune imunitars (oun eint bowie eebincto, lupusul erit@natos ga.) ou fost incriminayt eutosnticorpit, Ser deefigurarea procesclor autoimunitare vicuth in diverge poslbiliteji, reactivitates imuni~ tard lind Antegrath fn fiztologie,ca gi in proceselo de 2 oregtere, Giferentiers, rege ou muneroase corclarit petologice, Astfel,autongre ta cercetatil in pro- Peeele fabtrinirii, in unele perticulerithti ale teremnlut Teactiv, fm uncle pethore (schizofrenti, peihoze manisco- Geprecivd,, pethose de involufie), oa factor prediepesant th absrayid oromoco@iale gi in procase neoformtiv 2 Informarea succinth supra citorva concepts, sau Aiveotid de corcetare fn decursul medicintt moderne ¢1 con tenporene constituie o referinth de explicatit e1 ingele- geri meron perfectibile gi ueori preluate gi desvoltete ae alte siotene conceptuale, fundamentate de not inferaetit su progrese tiintifice Clasificarea ecestor @irectii de cercetare ca si 6 ‘cadrulut lor conceptual, poate fi flout dup diverse orite- pid, promise, metode de iucra, grupiri prin relatit de Complenentaritate ou alte domenit de cunogtinge, sau fneu- iri doxinante comme core dau osracterul distinctiv unor Gireotsi teoretice gt experinentale de studiu geupra foncfionXrii olinMtKyit gi a processor de boalk, fe miltiple poosbilittyi de clasare sau grupare este {irene ok se evite ochenationl defornant al fngelegerii totdesuna opozante ale wnor opinit gi teorit, plareindu-se din vedere contributiile care au eustinut progresele In acest sens poste formirs generale oiterea acelor concepte care preckdera 12 gonditin biologick, de materie vie, in percetarea medical a organtomilul uann. x in continuare sint presentate inek cele concepts care, fick a omits sceastk conditie, acordi atentie Le te caracteriotic wnan conferind sstfel © dinens! aoe ne antropologiox e condities umane. R alatie dintre partioulerityile sspectului fisio #1 ntructura mentald a unei perscane a fost dessori empiric Gntuith gi a fost premize ooncep{itlor consti tuitonalsate2» sau_tipologioe fn medicink, Debutul aceuter conceptit posts fi gkatt in medicina hipocraticl gi geleniol (doctrine umoralisth « temperenentelor) oa gi in gindiren Renagte- rii, iar la fnoeputurile medicinét moderne 1a Morel, dup care bolile peihice sint expresia unor Deasenenea Sn antropologia criminal a lui ou franclogia lui P,Gale oint descrise par thoularitats peibice Sm raportul lor ou particularititile finice gf crantens, Le inceputul secelulu nostra lucri~ rile antroponetrice sle lui AcDe Giovant pi ale lu G. Viola au contribult 1e dundamentares nofiunit de tip cons- ‘titusionel, noyiune cu amplt utilizare clintoi ndocrinole. aul N.Pende aud denumirea de ,biotipologio® infele; pleml de manifestiri anatomo-functionale gi peihologice el cirul Mingnostic permite stabilires tipului strustu- ral-dinintc al orickrei peraoant ‘Biotipol eats stabilit duph evolufia sa antologiol, fiecare etapk a acestet evolujit avind o fermi endocri- nh oe explioks prin tipul ei» perticularititile somato- pethice. Aceate tipuri, 1a adult,pot fi: longilin hiposte- nicshipotonic, Lengilin steno-tonic, vrevilin hipostente- Ripotonic, brevilin stene-tomic. Concepfia in sins, on gf exemplul sceator tipuri, aati atenfia oe oe acordi ai- farenjelor dintre indivist (morfologice, intelectuale, mora Le, de aptitudint, reproductive, -valoare sootall yen.) care definese biotipul. Amupra clasificirilor morfotipolegice « insistat i Claude Sigaud, der centributia ces mai folosith in clini~ co apartine lui Ernst Xretechmer, prin descriptia tipu- Lut piente, Leptoson gi atletic, In pethintrie, tipuriier oonstitufienale 2e eparjix*mormalitetes, definind prin per ‘turberen lor aspectal gi riscul pathetic. Dupk W.H.cheldon formela constitutienale an sure fn desveltaren enbricna- ri, din endoderm, sexodera sou ectedera configurind tipul endonorf (visceral), sasonerf (onteo-artionlar gi cardic— vascular bine dexvoltat) gi eotenerf (tipul evelt, om aSil, intelectiv), De le. acaste caracteriation de bask ax a fost descrise @8 de somato-tipurt folosintu-se ssuritort (QT dienetre ale corpulut) ¢1 notirt soalare, texperanen- tel fiind resultatul wor componente primare visceratone, so- matotone gf cerebrotont Conceptiile Diotspologice au sustinut unitaten sousto- pethick @ parsoaned cu ovidentierce rolulut ce-1 define teremul eau predisporifia, Luind in considerare corslatitle statistioe dintre aspectele somato-viscerale gi psihice (operante ps grupe mart), diegnosticul clinic decurgs din ool biotipelogte, Se tints astfel In 0 cercetare aiferentia~ th @ biologiod g pathologie unane, diferith du reprenenti- rile generale gi abstracte deopre on. Pothenalixa oute o coneeptie core a influentot, gin- Aires medical’, psihologicX, precum gi alte donenii de ac- tivitate gl cercstare din lumen modern gi contemporank. de nteneiati de S.Preud despre dinamica per- soanei umane privind otructura gi dinamica pathéoulul,prin care se elaboressk etiopatogenta volilor peihice, por nind de 1a nevroze, ca gi metoda terapeutich prin ex plorerea structurilor Ancongtiente (profunde) ale perso- nalithit, Sint luate in considerare trei elenente dinanice gi enue: Bgo, Suprengo gi Libide, S.Preud Intelege prin Lipide tendinge generalk de plicera, Bros, nu mmei tubi~ ren sexuali, Aceasth pllcere, dubire, se confundk cu ip ~ oligd pornires origina « vietit. Obleotul spre care ot Indreaptl acoasti 4 propriul eu (1dantificat ou pro = priul corp gf apof ou enoumblul personmlititit); per = poanele aprepiate, indeosed’ mana, apoi persoanele de alt oxy lumen Jmaginatiel gf eindirit interfoare oonceputh ta oporitie cx cea exterioart. Bnergia eroticd conalizath spre aceste airectit, Genunitt catexte, devine: egomcatexia, obiect-caterts gi fan~ terie-oatexts sau narcisiem. In Gopute fett de Libide, inatinctul viewit 9: tueark dnetinctele dietructive de viath (de soarte), ow rol mult mi redus dsoit cele ale viefil. Prin instinct ee injelege 0 pornire guuerelX, ere: @iterk, coounk la teri, dar ou grade diferites32 Yieya paibick este sub Anflusnja sou doninanta tondintelor incongtiente eare o pot perturba, ele fiind 4e exenji instinctual (pulotonsiX) gi orientate dunk principiul piicerii (gratifiostiel). Pomirile 1ibidinale se exprink la Snceput gi se fixeack supra corpulut of kendingelor orgmice co s¢ manifesth prin tendinye maso~ chiute (Sndeosebi line). Dupt’ citeva luni de viet » apar® fubiren gonei gi tendingele sadice (de lovire), apoi se fixeask pornirea fayl de tat gi celelalte persoane. Dupt je5 an,ae manifest pornirea narcisiack, de iubire a proprie{ pereoane, ier fn deavoltarea pubertari ces citre persoane de sex opus, In succesiunea etapelor de decvoltare swar dietin~ ge in primal an de viat% fare oral, pulsiunea 1ibidinalé expunindu-es in cursul auptulut dar gi al migckrilor = ulterior, in al doflen en, pulsiunea intr in faze ene- 1k, cid se fixeark asupre sfincterelor, Prinele doui fare evidenjiacd un autoerotion faft de corpul propriny urnat de faze genital’ (falici) ,in onre se precizeart obiectul dubire fn afera propriulut corp gi se constitute complexil Oedip. ia pKief4 se continuk de fapt faze oral gi cea analX, cu fase falick prin relajie de object cu mann gh rivalitates ct propriul tath, Complexul de castrare (tea- ma de pedespe’) devine mai puternic, decit dubires fath a0 man, care progresiy diminuk gi ee ajunge tn fase de detent’ sexuaiM ce continuk pink 1a pubertate. Yotele, in prinele faze, se atagenth gi ele de max ni (fazele procedipale), dar, descoperind diferentele ana tomice fajS do biletd, oe instituie frustraren gi coti- — Litaten fajé de mem, cu apropiere fajl de tath. dos: gi relejii de rivelitate, dorintd imaginari neimplinité gi frick (dezaprobares mame1) @ininuk fubires fajl de tath. Tnstinetul de vie} (de autoconservare gi cel xsl) ca gf Anstinctul morfii sint ordonate de principiul constanyei, ou menfineren echilibrulu! prin desokroarea tensiunid interne gi inetituirea unui nivel de repaos, 1a rindul ollu reelisat dup principiw. plicerti, aturizar: 33 func}iel “Rgowulut intervine gi modific tendingele de dee cireare tensional& orientate dupk principiul plicerii. ‘Astfel aotivayiile incongtiente cu rolu} rredom = nont ol bidoului (pansexualisn) directionsas& evolujia peibiculus unan, tar frustrapes gi traumationele Is scest Bivel duc la nevrose gi tulburkri somato-riscerale psi- hogens (vegetative, cardio-circulatorii, sensoriele). Poihicel este conceput prin gona funcjionalK gt e- me id (einele, age of super-een)~ 14 (sinele) este sons pulsiuiior, neorgani~ got, incongtient 91 ectionat de princspiul pllcerii in oporstie cu ego-ul, ordonat de princtpiul realititii.Idy devine prin si&birea censurii, dominant in cursul somo dal, vieul avind gi functia de 6 modera teneiunen pulsio- eli care se manifest Sntr-o formk simbolici, Analiza viselor prin tehnica paihanalicet define astfel o va Tore de cercetare a incongtientului, de ingnostic, dar gh terapie ‘Heo sau ful in oposi{ie ou Ginele pe care-1 mods rossi pi care opune rezistentty a reslitate dinmick fntre zona puleiuniler (eine-1ibide) gi super-ego (ou pravewd), Functia sa cate de inplicare gi sintesk « pulei- Tuner Libidinale ei exigentele, coercitiv-morale, ale Supreseulut.. Sinele (4a) ante de Ja nagtere, dar prin oontactul on lunea exterioars Ja feral pi denvoltS oul, tar aceste Va influenya gi subordona principiul pléserii principiu- Jes reanitdyii. Mul recldseask medieren dintre sins of June prin funcyia de relajie gi sdaptare (perceptic, memo- qiey aconodare, intelegers), prin controln} pulsiuntior (sau reglerea lor), prin treceres relatitior de obiect de ie Tarcioien 1a relafia social (intresfamiliald oi de grup octal)» prin coordoneres, ainteza functiilor paihice ¢4 prin aplireres faqh de aneninyirile interne gi externe Mecaniencle de apirere , ca functie @ eulut,sint wultipley refulare:, izolerea, deplasaren, rationalisars eritarea, cublimarea, desckrearea g.a, Tulbu stiuri ale pulsiutlor 1ibidinale regresiune rérile peihice sint trao refulate ce reaper in cimpul congtiinges pentru « objine patisfactia (gratifioatia) sau, expresia altor mecanione do ‘aplrare in dinamica raportulut dintre sine, eu gi oupre-cu, Supra-eul deourge din normele sociale imprimate prin ougectie gi dictat din fregedi copilirie of © forth Ancongtient& prin care nermele devin imperative oategorior ote o forfi a realitltid intertoare (un glas al cong ~ tidntes+ Gain) dept origines oa este o realitate din afard ca resultat al procesulul de sccializere din prina copi~ Lurie, Procesul de socializare pe care se baseast eupraceul se objine prin pedespst gi recompensi pe cole fiziek gi oralk (prin Da sau Mu, ca gi expresit oinilare), ‘firk otivare rationald, care apare dup 3-5 ant, cu rol important in pubertate gi adolescenti. Un rol important Sn dexvoltarce psihicl (1imbaj,geatua- Litate) ee acora identifiekrit cu o persoank adulté, ph - rintele ( de obicei de acelagi sex). Complerul Oedip deriv’ din acesstl identificare. Intre puleiuile 1ibidinale gi exigentele normelor so- ciale, Sntruchipate fn qupraseu, se desfigoart un continut conflict @ crud solufionare nu se realizeas’ niciodatt, Bul, Adentificst ou propria interioritate este sufocot gi tiranisnt f1¢e oub actiunes sinelui, fie sub cen a oupra~ mului, fer actele determinate de acestea eu caractercl umor ,porniri" le care ne opunen sau ,dictate" la care ne supunen, ‘Totupi cooperanta intre eu gi cupra-eu este mat ampli decit con dintre eu gi sine Mraumele poihice, Gndeosebi cele precoce, in perioade de semualitate infanti1h, oa gi conflictul dintre sine i @u int incriminate in pato genta nevrorelor pi a paino- aelor, Sinptonatologia lor exprimi actiunes dinamick a eulu{ in reprimaren puleiuntior incongtiente, In schirofre~ nie fnsk sear evi dentia o pathogenk slibire a eulut, ou regresiunes psihiculw 1a un nivel narcieic, asociel ¢t primitiv, cu impunerea ginelut, Pethanalize aten}ioneask esupra unei stricte Andividua~ Liskrd a etippatogenies gi terapeutichs gine eseens acom Mk importanyd iogrefiel nel persone, Annlize biografi= 38 of se extinde pis 1a prima copilirie, care mu poate #1 dedusl deolt prin modalith}i indirscte, oun sint enalisa visclor, acociayitle libere de cuvinte g.a, Prin todele psihoterepeutice oe cauté nu numai cetar@ieul (itberare. prin nirturisire), dar indeossbi transferul,prin stabilirea unet legituri psihice ou medicul, dup educe= roa’ Sn planul coagtiinfel a celor refulate. Poihsneliza, sonceptia oreath de 3,Preud a exerci- tat o mpl infinenfi fmol din pertoada vieyit autoru- Imi ei, dar gi controverss dizidenje, severe critict @f negiiri, Contribujie lui 5.Preud se inscrie fn visiunea di- nanict a paihioulu tm care oe acord{ atentie profunsimit, 0 pathologie abisalk pe care autorul e4 a numit-o ,metepei~ hologie", Ba ae alintasti conceptiilor pethologice ainanice ale pereoaned umane, aliturt de teoria lul Mc Dongale gf contributiile aduse apol de Adler, Jung gi alti pethologi ca Weetworth, Lewin, ‘roland, P.Young, Tolman, 0,¥,Al1port 6% Holturray, Petanaliza oferk o eintexk asupra functio= airii peihiculul, insisting asupra senntficatiet tncongtian tulut gf @ cenmrii gi refullirit, ca gi a celorialte jeantone de aptrere, travestire gi sublinare, rationali- sare, identificare gape intri tn explicatia pathopato- Logiel comportanentului, a nevroxslor gi pathoselor.weu- rolog gi neuropatolog’“al oreierulut 1a inceputurile activi— ‘uy (eu unele luerird care au rimas clasice),svint 0 gindire evolufiontet{ 1 funcfionalistt,Preud fn psthansli- wig Gonvoltat alth direotie dectt punctele de vedere anatonics gi neurologiate, In dramtica oa viatii a fost @ieting ou pmeminl Goethe pentra 1iteraturd, dar m ou premiul Hobel pentru medicinX, La noartea sa (21 septem rie 1939) © vortit 1a ceremonia funerark, St.Zneie. S.Preud, oa fondator el pathanclizet a avut dtectpolt ain care doar uni au fost cu totul fidelt conceptics sole, cum a fost K,Abrahaa, B.Jones, in timp oe altii au reformat-o, riimizind totupl in migoaren pathanalitici. wW.Stekel a dzsietat esupra’conflictulut psthic sctual fn nevroze, ou rerturbiri afective i pulsionale pentru, care considers oyertunk inlocuires termenulut organicist36 de nevroze cu col de parapatic. Qbank wcordh considerare alk traunatiomlus hagterii 9 reactivirilor sule in tinpul vietit. WaRetoh, pornind de ie conceptul une1 energif par- tdoulare organics" legate de cerualitate, se fixeark agu- pra conextunilor peihosomatice gf asupra genezei caracte~ rului, Anna_Freud ea ocupat de mecanianele de apkrare ale eulut, Jar Melania Klein, despre dezvoltares pulstonals of pethicd a ougerulut. Gareddek @ atribust dncongtientulut functii pato- gene oi 6 conferit viscerelor un limbaj ,simbolic" dup cum, pentra JgLacan, incongtientul eate linbaj, ier prin Anterpretarea ea pathanalica se conecteark structuraliomi~ aut. Karen Horney oritick ceca co numegte viziunea mece~ niciot-evolufionieti gi biologiami lui Freud, accord Snsk aten}ie prioritaré tendinjelor fundanentale de siguranti 4 confert, cu 0 abordare paihologici-sociologic&. H,S,Sullivan 4a deasemenca in atentie nevoia omului de socuritate (fn afara oatiofacerii unor nevot biologice), regiarea peihicK obfininduse prin evitarea anxietijii, tar Sn anoamblu sccentul cade asupra relafiilor interpersons- le. AsKardiner a introdus conceptul de ypersonalitate de Folul interactiunit unane fiini in activitate, .c, frustrare, gratificare, ByEroma a elaboret wi sistem tu care introducing conceptad de alienare social& enalizeasti critic relayiile potho-soctale ale eocietiijii contemporane prin poihans~ liek, In timp ce Preud considera oocietatea prin functit_ le sale supresive, Prom accentueazi asupra celor orse- tive, cSt pi asupra unor tentinje ale incongtientulut (rafionalitate, creativitate, dragoste), Tondingele sale de reformare a unor concepte ou dus la o nous etic fa Gragoates 1 © nowk logici « paradoxulut. In oadrul pethanalizei, puncte de vedere diferite fayh de cole ale lui Preud, care au avut influenti gi au cuscitet otentia, oint cele ale lui C.G.Jung ef bast! | | | 3T ale ud AsAdler. Cagh_Gustey Jung denvoltX conceptul esupra incong~ tontulul colectiv cere domini viste peihick (spre deosebi~ re de pansexualisn), Incongtientul este modelul ancestral originay ol motivatiel, care este relevat de vise, im ~ gini gi eimboluri gi care mu poate deveni oongtient deoit in mod partiel, Ne negten cu acest predeterminat incongtient colectiv, care devine surea unor predisposi~ {LL gi prefiguriri, oe element al constituirit congtiine fel. Dinanica reglajulut ects exprinath de incontientul personal fayh de col primar, encestral, colectiv, refulet ge ego-wl propriu, din care decurg tipurile poihice de intrevereiune gi extreversiune Incongtientul colectiv configurat de arheti~ puri (exprinate prin evolufil, imagini, tipuri de com ~ portonent) ce stochsors de fapt experienja unui set de genera}it trecute care: nogtenite devin motivatiile de be~ , instinctuale gi predisporitid fn evolutia personsliti~ jit. Un alt element dinamic a1 incongtientulut colectiv aint complexele; ole fiind autonom etructurate actioneasK ca fora ale motivayiel. Complexele apar oi pot domina paihioul, olbetituinds-se emotional, rafionalithtii eulut.Re- primarea. ou negarea lor duce la menifeatiri compulsi- vecobsesive sau chiar psihice. Profectia asupre alted perscans. a configuratiilor arhetipale, ca ,persona™ (conformitate clitre realitates ox terioaré, tendinfa de rol, mnsck)s ganina" gi enine (vapacttatea pentru emotie ei fanterie, oapacitate de sgre~ eivitete,organizare) care fiind instinote unane incongtien— te, dezvolti o pergonnlitate nedeterminant&s elf-ul (nstinct arhetipal de invidual ce intrii in tenslune ou ambianta gi genereazh complexele). O.G,Jung @ acordat libidoului senoul extins 1a semificayia unci onergii psihice, dar psihologies analiti~ ce (aga cum giva definit concepfia) o modalitate de expli- care @ paihopatologiel din care se deduce gi modelul paihoterapeutic. ‘AyAdler, umd dintre cei mai epreciati sustink~ tori ai puihanalizei froudiene, va oferi alte dinensiunt prin conceptie sa, fiind fondatorul “psthologiel indivi~38 Prin o bogath experienjl madioald scordk atentie omilus bolnev oa unitate individulk, oa persomalitete oa- racterioticl indeosebt prin uitatea oa gi mu eingulerite- tea aa, Spre deoaebire de S,Preud conoiderk Sn dinanioa visfit paihice Smportanta sxopurilor mubiective, valorice dorinta de securitate gf de afirmare gi aus instinctuali- thy1L Anoongtiente, In conceptia saya acordat atenfie inferiorithyit prin defectsin care @efectul organic sau peihic duce 1a Sfortul unui proces compensator, printr-o atitutine potri- Tite, 0 axenence activitate exeronti gi oongtientX poste duos le © supracoapensare, Prin observatiile usle poate fi considerat um precurser al peihosonaticioes rivind organieares viefii pethice gi a re- latiilor din bowl mentalk.Astfel organism gi functie Pei- aint tratete oa o unitate dinamick ei terarhisaté prin evolutia, maturisarea ei intesrarea structurilor of funofiilor nervoase, a congtiinges gi persoanci.Bolile meu tale int dieolufit eau deetructuriri ale aoestet unttXyt Sererbizate, duph cum uneort, pot £1 nedeavoltirt sau an nomalii fn denvoltarea sistemulut structural.Agentit orgs nici constituie accidentul evolutiy care instituie umiri negative sau dletructive, La rindul su acessth actiune Aletructivi institule. regrestunea au maturizarea functii~ lor paikice, Azesten ee pot reorganiza sau pot rifmine orgenisate le wi nivel inferior,prin care se configureask aspectul clinic, boala devenind astfel o organisare posi~4“ tivk. Bolile mentale sint deci organtsiri ale vieyit poihi- ce ie un nivel inferdor Ge integrars, cu 0 psthodinanic Anduoti fa degradaren organici. Keferinjele evolutionists in ontogenia functitlor pothice gf regreciunea wau disolujta lor patologick int exprinate gi de legen lut, Ritot privind destructurtiri~ le nemoriel. La fel poste £1 aplicatX yi conetatar: pra reflexelor condttionate recente ce se pierd Snaintea ce. Lor Suridicinate, duph cum reflexele conditionate ae pierd Enainten celor innkacute, in eituatiile patolegice expert ~ mentale ale eietemilu nervos, © alté refering © pot constitut cercetirile aoupra proceselor de involufie gi degradare, ca 9i compensarea lor, Involujie organick este asincronk gi ue insotegte de nowene de conpencars (ou procese de afimmare intelectual gi soctalh) coca ce oferk 9 perspsctivi antropologidi a irstelor {n sprecieren activithyit paiho-comportanentale, ‘Un pode] unan evolutionist, plecind de le cerce ~ kurt neurologice gf neuropatologice a foot elaborat de C.¥.Monokon, anelizind omul nu muni prin ceea oe i2 lea gi de reotul neturii, dar 91 sub aspectul a cees ce i2 ceparé, spre deouebire de modelul cartepian el animelulut- maging (concretizat gi prin modelul localisiriler cere ~ brale) se nung coneeptul localizirilor cronogene prin Antegrért tonporare ale proceeélor neurepaihice, cu func- Slonare dinemict, Dezintegrarensefect al unor injurii,dio- truge 0 oreine Capacitatea curativk decurge din gradele compensirst (ce pot ff tdentifieate in simptomele bolii) gi cu for~ jele protective, In acest fel oohizofrentet vazuth ce defi~ oitul protectiv faf% de sutointoricajie.In acenst& nofiue ne det yhorné "este utiligmth ca reinstituire @ valorilor vitale Serarhizate, Monskow introduce o vigiune prospecti— vi in care fiinfe eote tolnavi, dack mu poste face fay ¥ Vistorulul, In dezintegraren neurobiologicl grade vaohi do evoluyie a inntinctulut fundanental yhorné” deyin dominant lor supra fomelor supertoare de instinct. cronologied 45 Fenomenologia « introdus fn pathiatria contenpore- nk prin Karl Jaspere, wn concept gi 0 metodologie cli- nicl fundanentath de descriorea completh gi nealterath de Anterpretare = fenonenului clinic, Unele principii enum fate duc la eistenatisarea observatiei in psthopatologie Astfel, descriptia se referk le triirtle peihice sublecti~ veyaleunor exprintiri ou agns objectiv,gt a imptonelor ao- natice asociate.Un alt principiu cXliuritor este cel al ncomprehensiunii", al cunoagterii prin infelegere empatio’ (ectuali gi a dezvoltirii proceselor paihopatologics) .Din aceasta decurge gi identificaren relaties, valabile gi ve rificabile, dintre fenowene, Pentru K,Jeopero, relajiile oonprehenaibile ou referire 1a persoani, prin caracterul ef untcal, nu permit elaboriirt globale deopre viata pothick, fiind constructe aoupra unor trdirt paibice individuale Tendinga de a proceda la o analizk netodick g1 descrip tive promovat atentia fatk de inportanja proceselor pethopatologice apa cum ge expuneau acesten le individuae Litetes casulul prin care evidentiatk gi velatia lor cu etiptonatologia clinick sonato~functiouell. In poihietria contemporant, acessti metodologie de acelin clinick @ dus le valorosse contributii prin lu orlrile lui GrubleMeyer-Gross,Bunke,Kurt Schneider 9) la fel,oriteriul ycomprehensibilitiyii" eleborat de K,deopers cots folosit in diegnosticul clinic 1a aife - renjieren sindreanelor reactive pothogene de alte procesua~ Lititd functionale 91 orgenice, © particularé expresie wusliselor descriptive otrtior sublective apare in contribujia altor psihiatri ce Matuouek, Minkowski, Wyrasch, care ou introdus anali~ ne exiatenpiall, Bxisten{ialigml Sn pothiatrie contemporanX introduce conceptul de analizk e tririlor oublective, ale situse yitlor Limit’, ca expresie @ congtiinjed despre sine in Lumen oa, Conceptul medical, ca gi sursvle sale f1loso~ ‘fice, epre deossbire de dualism cartesian (oubseot-obiect) oferk o Snyelegere unitaré in identitates de qa fi oe le mea", fajk de care analiza entologicK devine 0 modalitate6 eliniol de exaninere, Aosasth anaiish existenfialk extinds somificatia perscanei, @ fiinjel on eublect al extstentei oi deci nu acordk o egal atenfie mor metode biologice sau psi- ho Logioe de explorare olinick a putut contribut le ceroetures mai alee a unor pethosindroame reactive gi pethoze,prin lucririle lui Biewanger,Minkowski, * Aceste contributit au sdanalat inde: axploririi ontologice ietoriei desvoltirii personelits- whe mmnifioatss axtologto Constitute un punct de vedere cu difuriune in ot astotenta icald oontenporenk gi in previstbilele lor perapecti- ve. Conceptal generel 1a fn considerare fiinta unank oau personalitetes oa, ca 0 fLinp axtologicl, creatoare a prow prinlut elu univers de valori, extstind Intru epatiu de oulturk cei notiveach atitudinile,In conpecinf&y “atitudines axtologicK feth deo object al medicinki, sinll- tates, doala, viata, handioapul, 9a, se exprink prin reo ~ ponsabilitates fath de semnificatia lor valoricl cu toate aspectele oe fundanenteasd drepturile omului.Implioatitle oe privesc medicina institufionali i relajitle cu bolna- val fn toate aspeotele asietentet gi cercetirii nedicale aint cercetate in perspectiva valentelor uanitare ale ae Aicinfi, seaiaindu-se in uncle tendinge Gistincte ale ci- viliseyiel contemporane exemple de prejudicit fagh de ver Learea conditie umane, Semniticatia footortier 4s oulturk tn _pethintrie eau Sn pethietrie transoult au deventt prin cerce tHrile etnologiet structurale gi comparate elemente ope- rante de judecath asupra tor numercase aspects ale peihiatries, cum sfat epidentologia bolilor mentale, par ‘oularit&ti ale uncer criterii de Gingnostic, aspects ai- ferenfiele ale unor expresivitl}i sentologice, atitudint Aiferite tajk de dolile mentale ¢. . ‘.D.Withower, peihiatra canadian care @ adus contri- ‘wupit in domentu2 pathosomatic, @ contribuit of la preoize at rea wnor tone de cercetare capabile ak explice pentru petologia mentsiX rolul sau influenjele unor epatii 9i. uniti}! de culturk, Peihietria transcultureld cerceteash relatia dintre genesa, rhspindirea 91 structure uror sin arouse pejhopstologice in variebilele socto-culturti, oa dae te necesare pentru elaborarea unor programe de progovare sUnktAfit mentale, Depi definires nofiunti de oulturk poate fi dites rit, ee ia fn considerure,ceca ce poate £1 injeles ca moy- tenire aau ereditate social, scele particularithts de atitudine gi comportament oo sint caracteristice unet popule- $44 sau grup social gi o deossbesc de altele.Directitle de cervetare priveso tulburiirile psihice in culturile priaiti- Ye, Giferentele epidemologice privind boliie pathice in Aiverse soctethyi oat medii sociale, ponderea unor boli #1 o unor, tipurt de comportanente reactive, autayiile 9o- ofo-culturale a factor de stress, partioularitijile senio- Jogice fn evolujia bolilor pathice, ca g4 atitudinea at. ferith feqi ge bolnavel mental, semnificatia bolii, ingri- Sirea gt asistenta lor, Geroetarea factorilor de culturé a oferit paihia- tried contemporane o dimensiume antropologici de valoare nu Runai teoretici, Gar gi ca metodi complementard de atudiu 9 wnor grupurt populationale, Presenteren sohenatick, partiald gi doar tlustra- tiv, a unor conceptii fn pethistria modern gi contenpo- rank poate servi unet generale informatii asupra donentu- lui problematic din cercstarea gi asistenta patologies mentale, Aceasth informure, poate oferi gi o perepectivi aoupra uner successive’ contribufit, directii of etape nos de cercetare, corelate: on dezvoltaren wor concepte gf m tode de investigatic ain alte domenit de cuncagtere, Clasifickrile acestor tendinte teoretice pot f1 nu meroase gi Aiferite oa apreciere. Expuneren lor poate {no oferi elements de dietine~ fle dintre ipotetic, grade de prenumfie gi verificare,ape-48 rene aq rougit! sau aparent credibile, der i outeranga croativé de a vedea nai departe deoit rezultatele objinut: Peihiatria in wltimile decenti, parale) ecestut con tinuu demeros @ fost pf obiectul mor conceptii critice, pink le negaree bazeler ei teoretica, netodelor de cereet: re gi asietengl gi chier a existeatet oe dicciplin’ medi- colt, Concoptitie antipathiatries, termenul de antipsihis~ trio flind dntrodus de pathiatrul engles Cooper, au cons titult Ia rindal lor object de conjuncturali analizt, confruntare ae opinii gi oubstentiale clarificirt aeupra patologie’ mentale gi @ adistenfed sale medicale ca indu- bitadili realdtate a lumii noustre contemporane: Antipsihiatria are surgele sale in Snetyi aopectele teoretice gi de acistenti ale psihiatrieisdar oi in unele tendinge ds negare oritick extinge 1a alte aspeote cone texporans, Antitnetituysonalioml psihiatric este poate opinia co mai Alustrativé exprimatd fayk de o reslitate tistet cus este epitalul ei bolnavit asistayi in acest cadru, Bx perienta Lui Candely internat in 1954 pentru a deacrie Gin interior spitalw de pothietrie, poi observayiile Lut J.Cummings Soffaan (eadru mediu care a functionat un an le Spitelul Sf.Elisabeth - cu ooo peturi, din Waenington), ale Iui Szasz, Maxwel Jones g.a. eu denuntat mieroolinatul social frustrant al spitalului accentuat de ouboulture persona]ulud madicn-nanitar care exercita un aistes de putere ce realizeask {n anvanblu un sisten tota- Literist.Configurarea teoreticd a acestor opinit oe face cu analiza ietorich @ asistenyel bolnavilor psihici din lusriri- 1e Gofrman gi cele ale int Foucault. Opinitle exprese au intUrit criticile formulate pl da nunerop! paihiatri privind modelul asiler el unor epi tale de pothiatrie, marile diferente dintre aceste spite ie pi calitatea asistentel, fMrk a ss putea accepta des ~ fiinjarea lor, dup experiene eyuate in acest ens, Dar antiintitujionaliaaul este consecinja a: unui alt concept eritic priving referintele medicale acupra bolilor mentale ro) gi indeoseds asupra achizofreniilor. = Geneza bolitor mentale eats atribuith unor factort peihosoctalogiet cemalayi de uteri ca yde,Lida,Bateson prin cercetarea relafiilor anonalice de fanilie,situaties de tesiue microsocialk, a uwhor frustrari din reletit interpersonale, Resulth inefictenta experientelor biomed’ fale acupra unor procens atribuite conditie! strict ou ~ Diective, in care schizofrenia eate coneiderath nou o posit, in senoul sedicel, ci o oituatie oriticl petho- Logicl gi social, evidentd prin experienye negativé a nei perecane fays de ambianti. ‘Aceate opinii, ou prenizele lor teoretica antinedi~ cale, au inepirat totug cercetaren unor diferite tipurt fo relotis de microgrup cU implicatii patogene sau poten {ial de riec Sn inetituirea bolii mentele.In mod fi~ tooo, contestarea caracterulut medical al patologiet tale duce la mustinerea incongtinyes paibietrice gi & oriteriilor amie ce clasifioare a tulburirilor psihice sau volilor paihice. = Inconeietenta peihiatriet gis offtertilor sale peivind bolle pethtce, - cate qusjinuth prin interpre ~ ‘hei dvocriptivetstorice, aga cum spare Sn lucreren Lut Peucault, duph cere peihiatrie in sensu) ef medical a dus dm alienare gi cu le eldbererea Dolnavului mental (ref Fine 1a Ph.Pinel gi inceputurile paihietries moderne).Ia acecags interpretare Cooper, Hayward, Laing contestau cri~ feriiie nosologice ale puilidatriel, elaeificaren bolilor peihice conceput& de Kraepelin, ca gi conceptul lui By Dleuler despre achizofrente.Th,Szasz consider&,prin aceengs teneinyh exiticd gi contestatoare, bolile mentale, ca ef polaavis, drept etichethri arbitrere, care au dus le feyiuni drealeymetafore cu valoare de mit.la fel modali- thpile medicale de atistenfl, cum aint cele de paibiatrie preventivé, olinktate mentali oa gi progranele lor, drept ‘Siotene Dircoratice pi totelitare.Aceste critic! corosive, au pronovat contribujii claxificate prin elaborkri de le antipaihiatrice, eum au fost ale 1uL T.Bilikiewios 9. rispune le te M.ay, Shipkowenski, Kaplan,50 In acelagi timp s-a evidentiet “gi o ltl contit~ Dufie importanth prin atenjia acordatK linttelor intot - deuna medicale ele psthiatriet, respeotul olnavulus oa perecank, condiqia gi, perepectivels umanitare ale oricl~ ret forme de asietentk peihiatrick, Anacceptares condi~ YAllor menedicale gi regresiv So erepie: yee este de fopt urna tendintelor eritice presentate, exprinind ca ratiune vale bil influenga exercitath de modelul social asupra a ceca cain conceptul medical ,este considerat expresia volti mentare. Antipathiatrsa, in eensul tendintelor generale ex puse, @ avut, gi ou se poste nega sceasta, influente 1 difueiune ceea ce Justificl. necesara sa cunoagtere, Doveda unor concepte i interpretirt de critict extrase, apere nu rareort tn evenjiala formatie de poi- hiatri a wnor autort de antipsihiatrie, au fost ortoun repuse {n atentia limitet conceptulut de olinktate of boald, fundenentarea medicalk de pothtatrie, dimenstunea atiod a cercettrii ei ooistenta puthtatricd, sennificatitle unor variabile relationsle in manifestirile psthocomporta- mentale ale persoanei sau de grup, complexitatea actulut terepeutic gi munerosse aspecte ale auistentei institution nelizate. 52 SEMIOLoaTA re Semiologi mediculk oerceteast formaly de nani~ tere, care permit recunoagterea unei boli prin stun @ simptouelor de le nivelud aifaritelor organe sau sistene, In psihiatrie, seniolo- gin Gefine acess functie de a ajuta in identifica - rea boli. prin decelaren @imptowslor, @ condijiilor in care ele apar, legitura dintre acestea, cit pi organizare lor {n forme clinica distincte, Soniologie pethiatrick, prin natura opectfick a obiectulu ef ae etudiu, ocoate in evidenyh sennele sau aimptomele care expria perturbiiri ale procsselor psihi~ oe procese de cunonytere, motivational-afective gi volt = tive), exprimate de o persoani prin coaportamentul ef fn relajia ou anbianys, f aiul aomnelor patologica, Criteriile poibologice gi descriptive in cure a curge examinarea paihietrio’ eu o valosre ansliticd orten- tativi, Intrucft eimptoml on fapt singular nu exiotd in realitate. ci, Sntotdeaunay se afli intro 4H pi succesiuns cu alte simptome, astfel incit exprinit fn ansamblu tablou clinic al unei stiri de boald cu o atiologie, stare de evolufie sau alte particularituyt proprii.Kecunongterea ino @ uceotu anvewblu de mii reu~ tied patologice, cu semnificayia lor medicali, din punct Qe vedere didsctic gi ca utilizure clintcl, se realizeack prin descrip{ia gi {njelegered unor diferite tulburiri co- ‘tegorisite pe process pathic, In pathiewia, spre deossbire de alte specialititt medicale-unde gizptonele dejin mat ales o valoare localé pentru o suferinyl viecerali, simptomele psthice exprinii prin oalitates sau gravitatea lor tulburiri ale intrest personalitKys, in ees ce privegte congtiinta de sins gh cee a relejiel fafh de ambtanti.Uneord , aimptomatologia interdependen32 cote mai pujin evidenth, de mick amplitudine gf de mare Yariebilitate find dech necesare investigayié of exeri~ Mri in colaborere ou servicitle altor specialit&t’ medi- oale, Alteori, © suferint& reall poste fi disimulet& ¢f ea nui oe evidentiask eoft indirect prin atitudine finutK, cu exithrdle de condutth ale personne’ 4m court, ceca ce colicith atentia gi spiritul de obscrvajie cli- nick ale exaninatorulut. Wu trebude ome nied posibilitates uned apreciers, reale a valorii menifestirilor de bowl in carurile de exprizare a acestor simptome ou o intensitate intentiow nal agrevath, ceca oe constitute ‘tabloul clinte al unet ethrt de suprasinulare.cu siguranti,in prection esisten— yet medioale sinter confruntati cu situatiile difictle tn care 0 eimptonatologie polimorfi, instabil% gi de ape- renth everitate ou corespunde constatirilor unui examen clinic oblectiv of deourge dintr-o Antenfionalitate ou diectivk in forma simulajict, Varietaten manifestirilor clinics din accasth ultiai eituatie, in mare mkeurk de _ pendente de tipul de peraonalitate al subjectulut exami ~ nat, solicit& © atentX observajie,corelath cu examiniri clinice gi de laborator, desert complatate de consul tayii interclintee. Reese oiteva aspects evidenjiack caracterul deose- pit al semfologiel poiniatrice, oa gi ol examinkriler efectuate in stabiliren dingnosticulus, formei de trate ent gi @ prognozei, Aga cum o-8 ai epus, peihiatria tote o dtacipiinl medienlX dntegrativa, antropologicl gi so- cialA, Bxaninares peihiatricd cuprinde pereonalitates bo 1ne~ yului in structure on wiltark, biologici, pethologict, socdo~ culturalk gi stick, care se exprimi in comportament,ati~ tudint g4 conduite active in reletis cu mediul, printr-o co- municare informationalX reciprocl, permanent&.De altfel,din punct de vedere cibernetic, pathioul este o form particu lark de comunicare informational dintre un individ, ca siete, of mediul ambient, ca gi intre diferite oubansan- blurt componente ale aceluiagi individ. In acest ans pethologia devine -o gtiingk @ com portanentelor mediate gi reglate pe bara umii schint informational, orientat gi selectiv, ou ambianv. 3 in condiyi4 pethopatologiceymanifestiirile cu valoare a ‘Gimpton exprind grade ei forme de perturbare ale comuntel~ qui informajionale dintre realitates ubiectivi gi cen celotenté din sediul ambientel,Astfel,degi procesele pei~ hee in cuirew. activitltid unei pereoane nu pot £1 separ sate, ele Antegringu-ee uniter in comportamentul san co- jnotertetic nei situsit trite, le deosebin prin anli- qa descriptivd gi utilitates clinich int process de guaoagtere, provese motivajionale gi afective gi proce ae activitayst. FROCESHLE DS CUNOASTERE. Intresge istorie of evolufie « fiinted onenegtt ete orientetd oitre cuncegteren legilor naturit ¢i ale scedetnyit, Jn acopul den le otépini gi «le transfor ce tetodath, confors nevoilor gf aspireyitior aie. In ml o€) mad larg, otzoagteres ca proces pathic ‘ae cognitie, gnoric,eau nostic) semntfick ex gi prelucrarce de informs{it despre stirile Meainiet de asbian}S of ale propried nosstre percoane: svvveligeren unor procese paihice oubsectiva, Frocesele ce cuncagtere Sn anooablul lor o¢ aeaftgosrk ca 0 Staeyie de comatcare bilateral dintre subiect (aflat Tetriun grad de dezvoltare, preedtire, ortentare potivalion elk gi evare funcyionalk) gi obiect (oaracterszat de metntnea de, inmuyizd eoldtative of cantitative, positie Gropeyiu gi timp, grad de migcere) Astfel, obicotele qi fenomekele care posedh propriethti definsbile ox Scptune emupre organelor oastre de sini, devin accesi- ceeenuoagterid senzordale directs. SENZATIA, in acest fnjelea, cate un act petite elementar ca forak de joteciie, Sn creierul nnn a wnor Samujirt particulare see ebtectelor gi fenomeneler unit Snconjuritoare centatia este guroa elenentark qi nexdjlocsth « qagterit, find un act pethic elementar prin epsono tel ef sonomosal 4s realisare a unei imagini sensi tive singulare privind uele fnougirt sau propristhtt lenentare ale obiectelor (greutate, ouloare, puritate,mi- rime,forai eto), Ca act pathic sau stare subtectivi triiti exprimi 0 comuntcare informayionalX, sensatia mu este © wimplh copie de Aneugiri ale obiectelor gi fence nelor din naturé, ea-devine -element de congtiinix = lunet persoane, ca mode) simbolic gi ideal al lumit, Prin aceasta distingen gi particn}arityile esentis~ nsatiets = Seneajia ca proces pethic elensntar sete un Anetrument al cunoagterit nentflocite a lumii materiale care actioneacl direct avupra stotemlut de analizi, = Sensation nn materiel, Intrucit reflecti pe plan ideal gi reoonstitule subiectiv fn imagini gi aimboluri, propriethji distincte separate, ale obiect Jor i fenonenslor naturit, PERCHPTITEN 4o@ forme mai complexe ale ouncagt ria, se reelizeand prin intermediul analizet gi sinte~ nei senseyisior,fiing multimodsl€ in mecanieml lor de jiune,In forma se cea mai simplX, perceptia este o ainters pathologicN extren de complexk. Ba oe distin~ ge prin sintetion, unitate gi integritate, representing mai mult gi calitativ altceva dectt cumulul actiunit uemijlecite a nougirilor particulare ele unor obtecte os fenomene din naturi asupra analizorilor nogtri. Perceptie ae delimitear’ in congtiinta noastré ca amugine subiectivi complex gt untteri, Ra rezultK din analiza gi sinters reflex-oondijionath « sensatitior prin care ee reconstituie reslitates obiectuali in imagint 40 ansomblu, pe daza expertentelor enteriosre, In proces snl complex de forme a perceptiet un rol important revine sthrii oubiective a organtemlui.tceacta media spares informa}ionali din naturi prin operayit de vk, eaplorare, vehioulare practic, comparare succ: coordonare, probare gi verificare a obtectelor gi fe Ronenelor din cimpul perceptual, Perceptia este un pro- oes activ, cara, in condifii de einultaneitat succestune,informeast supra unor multiple ineugiri gf Felafii dintre obiectele gi fenomenele naturit, Froceoul de fomare a. perceptitlor, oa intrenga Procesualitate peihici de altfel, ete un ciclu rele ional de raporturt dintre personna wsanK gi mediul 4 de existent, ceva ce avidentiaz uitaten pe multiple planuri dintre organten gi medin, In functie de dinumica aceetor raporturi,in meda- iomul 91 continutul actulut percaptor oo glveso slenen tele notivational-atective ca gi cele de decizie gi eotiue ne, cu referinf{ 1a experienje exterioare gi semnifican Yio lor adaptativs, Percepjia deci, intro terarhizare de calitate gi complexitate fayk de senzats treapta de Leghturk dintre senzortelitate gi Ce proces pathics ea cute in functie de pragul optinal ae excitatie & receptortlor specifici gi de Snougirile gi semnificatia obiectelor gi fenomenelor lumit real Bxoiterea presupune in acelagi timp integritatea morfo~ funefionalk @ fiscirut analizor in parte of a scoartes cerebrale Sn totalitates Senzoriolitates are o dezvoltare entogenetick in ansamblul vietii psihices, copiiul avind le nagtere cepa citatea elabortirit unor sensayit sled iferentiate, ter pe parcuraul maturisirii norfo-fucjionale a creterulut, le virsta de 3 lunt, elaboreark percep{ii tactile,vizua- Je gi auditive, Prin procesul unel integriri s@mantioe de sinbolisare gi codificare, acestea devin posibili - ‘Hy de comumtoare, exprimate 1a vireta de aproxinativ un an, prin cuvinte, cind procesul perceptiv se desvoltk ae le mijloace ascciative (contemplative gi actionale) 1a mijioacele de comunicare, Pothopatologia sensorial thy mfologich mu cunai pentru pathietri spectalititile medioae, doyine 6 valoare s0- of pentru toate36 coverirea pragulul sensorial are oa efect cregterea noneibilithyii fayh de exchtanfi pink atunch eubliminalt pentru proceoul perceptiv, care provoncd astfel stares co biectivi de biperestenio. Lpereotenia este 9 scuitate, 0 imprente ae crag tore exceaivd a intensitK}ii perceptive, pereoana in cat da dovenind pusin toleranth foyi de excitanjil in me ~ Gaul intern gf extern, Astfel de atdrt pot ti identifica te in curoal sindroanelor de epuisare gi sumenaJ 1a s0~ licitérs nervoase sat fintoe, in nevroze, in boals Besedow pou debutul unor boli infeoto~contagioase. Hiposateria cate o ackdere a receptivitayis fati de divert excitantl, © ecldere a acuithyit sensoriele prin Gregteres pragulus, sensorial.Sa poate fi gboité in cursul “natindrid, clinice in peihosindroanele reactive scute,to~ Cinie, in curaul unor tulburlird de congtiingi de ortgi- ne diferité gi in unele pethoee cum este schisofrenta, Sinesteria contd fn perceperea oimultank peo cale censorialé diferith @ unui atimul receptat 1a niver fen unui analizator (ca de exemplus auditia colorath). Se [utSinegte in intoxicatisle cu LSD-25, cocain, mescali- mi, pstlocsbink. Hiperectezia, bipoesteria gi winesteria,in cadrul unei statenatizér! aidacticn gi de folosin& clintek, oint Considerate ca podificirs predominant cantitative ele senzortalititdt pre deosebire cele calitative, de con [inut, con int ilusifle, egnozitle gf Baluctaatitle, Kiustle int fenonene ale triirii psibice, care pot fh Antiinive is Limitele normalitéyit, dar in eituagit eu Diective dificile (frick, foane, epuizare psihick gi fizi- GA) cind pragul de exeitere specified a2 enelisorilor ecte Gptieal, Ser perceptia produsd este neclaré gi deformath privind ua obtect sau fenomen al reslithyii, Din aceastt Ceusk, L1usitle constitute o profecyie a obsectelor ot tononenalor exietents in realitate, dar fale reconatituite ca imagine subtectiva. tn efara factorulus subjectiv decoris, predominant tn ” sttunpiite cittotte, tanied stecen fesonennbat percep distanta, lumine gi alte caracteristici, ineuficiente ea tasttanth ausorialt, pot provoce de. peceoenele noraale sits starve de nonstate pethicl dovecegte capecttaten Gecorsctaze a Liusiiiers in, tap ce in etisile petelegtoe pevcopiie fale a ant fenonen” Genvolth etisd interpreter ovdslisente, noditiotet ele soagtilajel priviag propria pervoust gi felajiiie de sedis, Tusitle clasific’ in raport de modalis&jile sen- sortale tar axteroceptive (Visuale, anditive, gusterivesol- fective), poagdanetite of iuarcaatie, ie aed frecrente’ muh erpret peinepetologts oat duusiiie” tisuala, core Heatineard inprenia daferantl Shicctulal gi epettuied perceplty find. danuite gatazertop- Sd, In found Ga) muezonaia ezietA Sepresia mor obiecte ale Hise, tn aloropeta, aocetea apar sai slot, iar Sn dlowegee pels aie slat aninetsinetey liogite sou) almettes in stare eoiitsotsiior fe forak giv diaeneline, distante. fac Gite “ootecte poste ft wodificatl, in eeasul epropriertt fou aistan{asit, dor, alapton, denmit peropete.tris aceste aptoet sblectele gi epeitle, Lor Ge emplesnre alot pereepute deforeate In pareidolie, formk de ilumie visual patologick, Antexpretaren inaginativd a unor obtecte duce la percepts, patologice deo mare varietate, astfel un tablou mu un peleagiu poate oferi perceptit Infricogltoare prin deforma rea color viisute, aleste _recmesgtert ca proose pethopatolegic #1 tne ceareank Ge tavoent In categoria Hiusitier vizaele gi ele te itesentiaad Ge roere En consid norm Telecie, recuoagtert sv intiinese ca sispton olinte fa cured) wtistior maniecele, in eticile contrive, th Soroceele truumeticn orsecory vaeculare gi dameniale, Te tatvurtsiie do perceptie e epehielud qt tayo, ain inaromete de derealizare qt dapersonalizare eget nwori ae putologia. lobulut tenporst (epflepeie temporei4) wn sepect Gietiset gl fuosior recunengteri sete fennel une recunoagteri, obignuitese pothopatologic denumit 26h vu" (deja veut), ,deJe conmu™ (deja ouzovout), .d4Jh veou" (deja triit) oou yjanate vu" (aiododats veut), Ele exprimt ca triitre peinick ceca co denunegte of termenul, ca expresie @ perturbirii fn go- nerel pasegeresdin faza de recunoagtere @ proceselor ae memorie. 0 alti fork a falsslor recunoagtert fit patologice cate Aluste essitior exprinate fit de persoane interpretate oa aseminire gi ca peroep= prin eubstitue clrora tolne~ val le poate atribui diverse intenfii, inclucty cele agre- eive fay de persoans Acoste stiri pethopatologice eint identificate mai alee in cursul psihozelor disco dante, ‘Hiusie auditive tnt false percepiit ale intensi- tUyit sau calstHysi eumetelor gi ele se deooebesc de in ~ terpretarea sensorial in oare excitentul sonor este corect Adentificat oa perceptic, dar 1 se atribute o interpretare maladiva, patologici. Tawatt gustative of olfuctive ~ color do4 analizori gi origines lor embriologics de deocebit gi ce manifestX prin perceptia felek de gi miros e unor obiecte, fiinge sau substante Tiusitle interooeptive sau _viscerale decurg ain per coptia falel, eronatt a funcfionArii unor viscere resimbite ca triiri penibile g1 supuse unet analize critic @ su bieotulul, ca in cenestopatiile sturilor nevrotie: Tiueiile privina nodiftearss schemei corgorale sint perceptii fale acupra alrimii, formet, greutyii eau po- sijiet propriniut corp, Re Intretin triiri penibile ef an- xiosss prin sensatia dedimanaionirit fntregulut corp sau ‘& schimbirdd topogratice.a unor seguente corporale, le pot spare ca simptone Sn tabloul poihopatologic al ochi~ rofrentet, in unele eindroame cu alterarea otdrii de oongtiint, mai ales prin aubstanje pathdbelice (mescalink, pesloctbink, 1.3.D.). Sub forma diezorfofohies = perceptiei falee privind simetriv pot fi Sntfinite Sn tulburirile prin vecinitates sint grew gust automnalia fobiel a corporal sau facial ~ in peihastente.gi, in 59 formeLe grave, {n schieofrente, Rofinen te conclusie uraktoareler = Tlusitie pot aplirga in otlirile de normalitate,te- vorizate do contitit oublective defavorabile (tenaiune emotivi, ‘surmenaj gi epuizare, sugestibilitate creacuth, con- @itit do cingulerizers) ou favorizate de condifitle em Dianjei (distanta, visibilitates ete.). - In etare de normalitate ole pot f4 repede corec- tate prin exoitare optinat% @ organelor de int seu prin analies critiot, in timp un ceracter ataguant, 0 1a bolnavel pathic ele au - Tustila detin o imortanti sesnificstie ca eiap- tom clinic fn tuiburirl funcgionale, in suferinte Lesio~ nale ale receptorilor, cilor do tranenisie sau zonelor integrative in gpsctal ale lobulut temporal. Ele detin de agement, 0 valoare clinicl in ansanblul imptomatic al sthoilor febrile infecjioase gi toxice, sindroame confusire de etiologie variatt, in pethoze endo- sau exogene, nai eles fn periondele de debut, Agnoziile, Percop}ia poate fi perturbath datoriti unor ilusii ale centrilor de integrars care institute deficite pathowsencoriale cu incapacitates recunoagterii obtectelor dup Snougirile lor, deficite denunite agnozit. In cureul agnoriilor, fumcfiile sengoriale elementare,y. deren, sudifia, sensibilitetes ouperficiulk 94 profundi sint intacte, Agconiile ofnt olasificate dupk functiile jensortale interesats in egnozii tactile, auditive, vicuam Je, verbale, ale schemei oorporale, ale obiectelor aninnte, ale spatiuius, Agnosia tactiIX eate incapscitatea reounoayterti for- ei gi volumulus obiectelor (eiorfognorie) eau a obsecte= lor inagys (aateraognorie). Agotia auditivi (surditatea peihiel) eate incepaci- tatea recunoagterti sumeteler ea a ouvintelor (aurdite- te verbalé) gi @ melodiflor (emurie) gi este un einpton Amportent fn leriuile bilaterale ale lobului frontal, (cecttatea pethick) consté tn Agnonia yizwalX6 Ampoosdilitaten recunoapterii semmificaties obiectelor, inast~ miler eau persoanelor 91 98 intSinegta ca simptom al Lobu- dud occipital predominant oting. ona verbalk a simbolurilor gratice cu imposkbi~ Liteten dnelegerit Limbajwlui (alexie) gi a scrterii (agratie), © somnelor aritmetice (alexia oifrelor) este un siaptom al wor leziuni parietele posterioare gi occipita- ae ‘Agngnia scone corporale de diveres forme apare Sn lestuntle corebrale de emiofer minor, cu heniplegie atigt. Aguonin obtectelor aninate (ceottates fisiononiet seu prosopagnozia) este incapacitatea rectinoagterii persoa~ nelor sau @ propried inegini fn oglindk of 9 Sn lesiunt ale emtoferulul sting. Agente opatiald sate o perturbare spajiulut, de apreciere s distantelor, de odicctelor gi de comparare « dineneiuniior lor, ‘Alte fore de agnozii efnt asomatognosia (nerecu- noapterea unor segmente sau a corpului in intregine) » hemivonatopaia (negarea unei juAt&ji a cozpulut th unor ide! delirante), anozognosia (nerecuncayterea propries sale boli). Agnosiiie defin o important valoare semiologic’ pentru diagnosticul clinic. Provectia subiectivk a realitdyis im procesl cu noagterii se reelizeas% prin actualizarea in congtiintl, fn mod permanent, a percepyiiior anterioure, prin modalith— file repretentirit mentale i BERBZENTAREA reconstituire in congtiintl zitive olare, unitare gi nonene percepute, dar care nu receptorilor. Jn condiyisle wor st&ri aflate intiinegte a percepiied, localizere a agocte ante un proces de profectie sau ub forma unei imagint complexe 9 uner objecte aoyioneant asrect eh fen aeupra fn Limitele normal. kAgii ele sint corelete cu triri Aeo~afectives Te uneie tipuri de personelitate, cum este cea creativé gi cu aenesbilitate artistic, reprezentirile au o conturare a prosectivi intenek, aatfel Snctt imagines sctiunee ae £ie% on personne tn convingeres ta ar coreepunde unor perceptii de report nediat oxo realitate extetenth, Tn-condi{it pethopatologice, perturbarea procemulut de epranentare formulensl sinptoae™ ou seanifica}te majork pentru interpretarea clinicl Relucinorele, helucinatiile pellmesnsorinle gi peeuiohalvcinsthite Tntreo forsk eecriptivg, care a devenit clasted, aivotnayiite an foot definite ca perceptit fr obtect (Wore1, Bail) sau Anagint patologice stagnante, B&rk « demuin}i tn eaenfh aceute defintrl, proceet pothopatolo= Flccurneerd of injeles Sntro dinenoiwe gedicalK mat tach, prin cuprinderea caraoterulus uniter al conportanene fuit wan in fleonre attunpie trKith, Din acest punct de vedere, petologia sensorielit&yis in haluctnatii frpvink printreo expertengh eau triire pethologtok care free un oubiest of oe comporte coreapunitor unet percep Vis pe care ined reelitaten nu o confi. | ‘uph eredul de convingere pe care 2e Anatitull pri- ving reelitaten loryett gi dupt forma de annifectare « tulburirilor procesulul peihio al reprezentXrii distingem Unluctnatsile fumstionaie - sint etrs pothopateto~ slot Spcare obieotele anu fenosenele extotente Sn realie tate produe pereepiii of representics falee prin aoceterd Punetsonale, hotfel, muzetad wud bau chiar ait muse #0re eontitivs precede canst 9X adi elopot sau el unet sirens ca atars, dar fnootit de alte reprezentiiri penibile (voo’ au imagini infricogitoa y fr ca acestea ain urmk aX corespundi vreunes ourse existente atunci in realitate, Aven deci © asociere prom fectivi a unui obiect au fenomen existent, cuplatk cu representarea falek a unui obiect sau fenomen inexistent. Haluctnafitie functLousle ,ca sinpton pothopatologic profuc gi dureak atit timp cit obiectul sau fenomenul ‘existent in realitate este perceput gi dispar odath ou acesta. porceput Inaginile halucinatitlor eidetice eint tréirt ae62 sourté durath caracterietice mor stiri fisfologice, nein tea inetalXrii sommulut aau le trezire, oa yi in stiri de ougeotsbilitete crescuté eau de efect puternic.Paihopa~ tologia sd exprimk prin proiectia exterior @ unor ro ~ prezentisd vit gi denaturate a unor experienje trite sou sugerate, Prin condifiile fistologice desorias, pot apirea 1 in otdrile de norealitat Haluctuonele eint halueinatis @ ctiror semificatie pashopatologic’ sate recunoscuti de dolnav gi ca atare os comport critic fati de acestes, analisindu-le gi Snoer- cind si anuleze influenta lor, In clintck ele pot fi Sm tilnite $n cazurt de intoxicatie alcoolici, barbiturice, in ancefalita epldentc’. Lheraitte gi Van Bogaert eu desoris hulucinoza pedunewlard Sn leziuat de focar {in general vescu- lare ale trunchiulut cerebral gi care oe wanifeoti prin desfdgurisd de imagind visuale.sultiple, coldrate in relief, wntind pereone§@ cau animale, cu stare de congtiintt repr’ Sn limite enirtomut. cine tt aint sthri pethopatologice defini wugestiv, oa perceptii fSrk oblect au reprerenthri stagnante ce 00 ineoféoe de fe=ma convingere a bolnavului despre exiotenta reali obiectelor gi fenomenclor pe care triires halucina~ torie 0 exprink, Aga cum oe desoris, confinutul senso - rial al halucinafiiler (exeitent periferic - reo eptor, calea de conducere a analisatorulut gi proiectia fn so- na de intezk corticalé a anslizorulus) le conferk o profectia epajiald, fiind exceptata de 1a aceasta pucudoha~ Lucinagiiie. In examenti clinie paihietric, halucinafitle devin -o yvaloare Sngemnat& pentru atebilirea @isgnosticului unet ‘thst pethopatologice. In acelagi timp, cunoagteres lor din punct de vedere medical, permite injelegeres mai bunt a procesului de boalk pathic#, proces in care @ plerde ra — portul fai de realitatea extetenti, aceasta fiind foie reprezentats in congtiinya unei personne. Ca atare, in doele psihick se invalAdear capacttates comunickrit intor~ aafionale cu ambiente, din care decurge aingulerisarea bol- navulul, ruperea iui de reelitates sensorsalk fn semnitioa- 63 tia 1, procts: conosout eub ternemi generte de area infil (aldenatio wentia). Duph ceractersh orguntsirii tor spaytee fine pot £4 classticnte tn exteroneptive ‘Bropriocaptive, ° Uondatitte extameentive ups ok aapectah sone pe care fh aatine pot ft nits Olfactive, teetile, a Helucinsdile autitien aint conta conelderate tn attuait petnopetologion ce fling ceie, mat frecveste Ia taheorey tiuity spre dronehire de eopslts belsar helvoiaagiite vimaie. elie balueine Anteroceptive gf le care predonink cmpuy aL biesaae Lory elucinnpttie eudstive pot tt tn ofmpul auditiv perceptibi2 wau in afara lut, 1a ddatante mart, ceca ce le gi denusegte extracampine, Bunk qrodut de comberttate el continutsint rer uctnajiite ealitive pot A devorton tet = eLenentere (aconoze,teneme): egonote gi a nespeci tee; e ounete ~ comune, ofnd pot fi tdentifieate ou un object sau fenonen care provoack a 0 provouck sursa sonork (pagii une per- soune, igonotul trenulus) +4 ~ complexe (acustico-verbsle)s cind int euzite Aiotinct cuvinte, voet dau -freze, aparfinind unor Cunoscute seu aecunoscute, birbati mu fenet, Dupi_continuttetes $n tap, halucinayitie auditive pot £4 cploodice sau durebile, tu acest ultia caz find Geosebit de scingherstoare pentru bolnay. Dupk_starea enotivi pe car ¢ care 0 provouci ele pot fi fevorabsle (de Incurajare, de {nt@nare) dolnavulut eau de favorabileycind confinutul lor este injurios, percoune sugadnoe, Dupk_efectut oupra congtiinteis pot £1 inditerente sou imperative, in est ultin cae directionind bolnavul spre sivirgivea unor acte periculonse (acte de agreeiune seu crime, cunoseute in cazuri de achizofrents,epizeps!cn poinost élcoolick) caca ce dnstituie pentru asietenya bolna~ yulul o atare de urgent peihietricé. ca incidengS clinic, halucinajiile auditive in for faa elocentaré g1 comunk pot apare fm casurile cu proce: dritative ale receptorilor periferici (otite,surditate), in Lesiun ale elilor de conducera, ale lobulut temporal, in oindroame confuzive toxice gi infectioase ca gi in uncle boli pothices epilepese (aura epileptick), sindroane dapre~ oivey scbigofrenit. Haluc inagiile de manifeatare joint frecvente auditive verbale, in toate foruele lor Sn ecbieofrenti, pethoze deli rante holucinatorii,avind un caracter bisar gi de neinfo~ leo (dtecordant), dup{ cum §n peihozele depresive au un con~ finut ou eennificayii de profundX durere, regret gi Amputadiiitete morali. ‘Dupi deefigureres Jor pot fi singulare (multiple), comentative eau antagonist Heluctonpiile vizuale influenteask fntotdesuns atitu- Ginea gf comportanentul bolnavulut,uneort avind efecte terifi~ ante, de puternich spaii gi panicd. Ble pot fi mono - ¢4 bioculare, eeu poli cronatice, cu dimeneiunea obignuité a obtectelor, mirsti (nelucinatst macroscopice,gulivertene) sau micgorath (micro- acopiee,1i1iputans) Dupk_plasarea in spatiu, pot Sn perapectivd, in relief eau dincolo (extracaspina). Duph_claritate, pot fi clare sau eau cuprapuse perceptiilor normale, Dupil_gradul de complexttate pot fir slementare (fosrene) fotopeti) aud form de pete,lunini; complexe sub form’ de obiecte nedistincta (fantasnoscopii) sau obiecte o4 flings bine conturate (halucinatif figurative); scenice sub fom’ de statick (panoramic) sau de migeare (cinenato = grefice), Unsori migcaren .goamini cu inagini calesdoscopi~ ce gL 00 deaftigoark on fn stare de vis (onirice). Dup continuttates lor, pot £1 accesuale eau eimultane {4 situate fntr-un plan, ae cimpul visual vagi, singulare nou aurabit 6 Haluctnnyitle visualer fn varfetatea formelor lor de nanitestare clintcd, au 9 reronanfi afectivi nmupra intre- git peraonalitéyi @1 a comportanentulul bolnavulut.Astfel , este cumoscutt tonoiunea enofional-afectivd 1a halucinatit~ Je vizualé din curoul intoxtcafitlor ou mescalini, opiuy pethozole de dnenitie eau in delirurtle mistice, dup om aint triiriie terifiente fn deliziun tremens eu entricm toxic, Tot aga eit gf balucinatiile auto - scopice, care prosecteust yinaginen dublM" @ propriulnt corp, eu a unui segnent, ca presenti oporadick seu dura.= DAMA, Snfrumsefatl oon urifitk, dar care intotdeaune fn ~ trotin 0 corespondenté de trilire efectiva. Haluctnatiile visuale pot f1 fntflnite in activitiys pethtce normale, mai rar eau excep{ional, f4ind favorieate de stiri fisiologice (trecerea 1a oom), surmenaj gi teaetine tmotivi, in afectiunt oftalmologice (glaucom, catarectk),fn afecfiust neurologice (Lesiunt ale Lobulul ovcipitel prin ‘rounatione, focare de qx-olieaent,tunori).Ca forme deo nificajie clinick fn nevrite retrobulbari din alcooliea Sn ‘ilmim scetomul pozitiv a lui Morel, fn mod obignuit mono eoular gt deplaceasi cu migearee oohilor.In ein = ‘dram Ch.Morel (glaicon, cataract&, decelare de retini,2e- tint ale nervilad optic gi ale chiamot) baluctnajiite vimale eint elenentare, geonetrioe 1a inceput gi apot fi- gumtive.tn lesiunt ale culotel padmoulilor cerebrali,halu- Cinafiiles care ve desfligoark in prazenya wnei forme clare de oongtiint’, ds aspect cineantogratic gi mLeroscoptc,au fort deacrise de thernttte Holucinayitie visuale eint o present almptonatick {n eixdromele confusive toxice, in delirul elooolic acut, fn poihore. endogene gi exogens, Hnlucinaiitie olfactive ef qustative sub formk de mi~ roturt pi gusturi fh general nepldoute (chinice,cadaverice) jo Sntilnese Sn clintek deasori asoctate altor forme ae halucinafit, ta sindroane confusive, pothoue endogena gi di Lavant ounoscute Ble pot £1 asoointe de balucinajid multieansoriale Sn contextul wnor tulburiri caractariatice de congtiing of“ afectivitate tn orizele uncinate, Criza uncinatt este un acoident peroxistic care exprimk 0 suferinti de lod tem poral gis in mod particular a wncusulut hipocanpic. Ha ape= rein tunord ale fejel infero-interne a: lobului temporal oa gi dup traumetions, encefalite, accidente vasoulere Clintesse manifest printr-o limitere a sintezet generale fs congtiinger, cu sthrd afective de instriinare, de ireal gi neexprinabi2 (,aé32 vu", Senate vu") la care su adaugt halucinafit olfective gi gustative dezegreabile,alituri-de helucinafid viruale,peraistente pe toath durate crizet,aving tun caracter oniric,Crizala uncinate se repeti, ce gi pero ~ xioml epileptic. Halucinettile evolusasd Sndeosebt tn potho~ rele toxice (cloral, etanol, cocaini) i fntretin impresta penidilk de arcurk, {ntephturd, curent electric, pe tout ouprafaye sau nunai in anunite zone, Haluctnayiile intepegaptive priveso sensibilitates visceralX gi ele dau imaginen deformirit, echinbiirii de pori- unor organe, Alteori, bolnavul are con- vingeres existenfet unor persoane otriina au eninale fn proprimt su corp, fer in cazul de localisare genitalk,are Ampresia de orga oou violuri o# se comit, Poqudohaluctnatiile,haluctnatitie psthice sau endofa- Bint percepute de bolnay ca ecou al actelor eau eutonatisnelor gindirii ssleimpuse in afard,nu numai cu 0 impresie cenzorseli, dar gi eub forma de idet gi senti- nente, deseord primind semnificatia unei tranomiteri gi re coppit telepatice.Piind Lipsite de obiectivitate opajial + ele devin inal 0 obiectivitata pathick pentru bolnav.Pseudo- haluctnaiiie ee pot elasirica gi ele aupl modulitiyite entoriale in auditive (senzorizares gindirit,wonorizaree Lecturit), visuale cfnd epar fn epajiul eublectiv al bolna~ vulut, guotative gf olfactive, tectile, Antefoeptive gf mo- torit (Kineatezice) joind bolnarul tritests faloa percepjie = uner migckri impuse, Refinen, in concluste, citeva trusiituri caracterts ticesou valoare de simptom Sn cacurile cu halucinatii pet- hosensorialer or = devin 0 profectie spayield in ofmpul paroeptiv 41 bolnavulut, dizcole de acesta 5 = intreyin ferma convingere despre valouren lor realk gf prin cortinutul, durate gi intensitates lor di- recttoncask peruenalitatea gi comportasentul bolnavulut; = au 0 deousdsti valowre semiologicy pentru Adentificarea unor suferings lestonale de tocar y dupk cum gi pentru cosportanentul indus bolnavulut » pantry pr cixarea nosologicl a unor psihote, Patogenta huluctnati tier Opinia despra valosrea ieziuntior organtce perifa: rice ale divergilor analizari eate in present onside ratd nesatificktoare, intructt halucinatiile pot epire: 1 dup distrugerea organelor periferice de receptie, Nodificarea funcyitior aietemulu nervos gi ele scourtet cerebrale au fost incriminate de nunerogi autort prin observa{ii olinice gf date experimentale,In cursul nor intervenjit neurochtrurgicale exeitarea unui punct al cortexului tenporsl a provocat halucinati vizualejau ticale, impresin de instréinare a eabiantet, Balucinatiile au msi fost explicate ca focare de Anertie patologic’ a unui proces as excitatie cortdoalk. ‘Astrel, inertia in prima sistom de sennalieare ar pute determina halucinafit figurative (viguale), tar in al @oilen sivtem de semnalizare pe cele verbal Hxperienjele oft gf observajiile clinice privind wtilisarea gubutusjelor hulucinogene (ouretenini,DuLbocap- sink, dietilamida actdulut lisersic) au denonstrat capa~ citatea de desintegrare a activithyii peihice manitectatt prin ilurii, helacinajli i efird oniroide, Interventia fm Fisiologia nervous a adrenocromului scare prin mu - cleul su indolic ee inradegts ou mescalina, mu a unui neurohoruon ani recent cercetat, serotonina, tot de naturi indolict, presupune ca gi pentru adrenalink © competitia a drogurilor fajl de aceasta, Aetfel acpoate scfiona prin enplogie de structuré ou serotonina peupra aceloregi receptori celulari gi in aceate aituntit, gubetenjele indolice introduse fn organiem cu eceleagt afocte cu serctonina sau cubstenfele heluctnogene care exoith eofiunes fiziologicl s serotoninel, uxperiente gf cercetfiri “mal recente urniresc ote— pilires wor leghturt Sntre depriverea sensorialé gf de soa pi necentenele de instituire a halucinstitlor,ca ot relajia lor cu fistologia somnulut. Datele obfinute ,cft gf aodele experinentel ‘fina conplexitetes procesulul pethopatologic legat mu unai de dlofunctis cerebrale, ct gi mezodienceraiioe {nivel le care actioneasi oubstantele peihedelice) oa oi otaren foncfionelA prealabilk a analisorilor gi ,in final, de procese ale netabolismulut cerebral. Proceeul de cumoagtore prin reportel de comunicare Anformational’ reciprock dintre persosnk gi ambiant cate selectiv, evtfel fncit, unit etimli confer’ o profectie cluri fn congtiingX, datorith orientirii velec~ Live la rindul of gi a acesteiaIn proceml ae transfor mare a wei excitatii in acte de contiingt imtervine En permeneny’ atentia (promaxia) oa proces de cutoreglax ree activitiyit psihice, ATENEIA (PROSEXIA) Atentia este un proces pathic complex din ansan- pul wor ectivith}’ de orientare gi concentrare @ in - trogulul elotom pathic ampra wor obiecte seu fenome- prin cennifieajia lor Tistol, biologicé sau electivi proiec- poctalé, solicits o oft mai clark gf fle fn congttingk&. Aceasth oriemtare este motivet’ Gs oriterii biclogice adaptative ca gi de electivittts pereonale, He oe manifesté fats de categorii variate de situajii ooncrete,avind o gragare de la renctii de o- rientare nespeoifics pink lao ortentare dirijett ot activ RMspunaurile pot £4 nediferenjiate eau de concen~ tvere oelectivi duretili gi voluntark fn report de semi fhoatia stimiulut gf starea do motivere = persoanct o fay Aa acesten, In acest sens organioml 1 perecens nan pot fi privite oa un selector gf erdonator de otimlt gf nu nunai en un receptor, Relatia de ortentore, prin componenteie sale motorii gi vegetative mediate de notive: 44, inettute 0 mobilisare a intregulut organion 91 eai- gurl receptivitates optimalX selectivit yi ordonath a sti- mulélor din anbien{i.Prin aceasta, aetenjia eete fn etrinsX coreiatie cu efsctivitates, ideajie: gf actiunea, ca scm tivitets dominantX a wai proces peihic uniter, Atentia poate £1 caracterizati ca proces poihic ou rol adaptiy realicat de interacyiunea fectorilor motiva- Yionali gi a celor eituationali, care se exprink prin jotta gi ajustarea anticipativé a mesajelor tn cursul focalisirii intermitente a intregit sctivitKts pethice, Atenjia ca proces pethic este eustinuth de dezvol~ tarea gi orgenizares entologicK a senrorialithyi! a ct ror prime come se evidenfiark in o-2-a luni de vie ie copiiulut, tar 1a 4 luni se constitute bazele «: mentare ale curioritljii prin care se organizeacK apot orientares gi concentrarea, Pink ia vireta de un an, coptlul exprimt atentia pentru activitiyi concrete gi senroriale, ca dupi act th vireth st oe orientese aoupra relafitlor oa cetlalti. Prin relajiile de grup tmm el {gi desvoltt mijloacele de comunicare,minica,pantomimica gi apoi limbajul, tor prin ansanblul ecestora mobiliseak pi suetine atentia care 1a accanth etaph de dezvoltare este epontani,in~ voluntart gi putin peraiatantk. Pe parcursul celei de a dous etape a coptiliries Gesvoltarea oa antrens$i. de preferinye oi interese om ganiseack voluml, concentrarea gi persistenta atentiet voluntara,Prin activitates oaracteristick gi preferinjia- 1K a acestes virete, activituten Iudicl, de Joccopilul aexvolth celelalte calitl}i ale procesulut prosextc om aint distributia gi mobilitates accstuis, Capecitatea de mobilirare voluntard a atentiet peedoningst conturati in etapa 2 ja «© oopili- viet ofnd se pot distings gi tulburtrt caracterizatete mobilizare gi montinere 3 aeevoltare a func~ 94> oboseale prin sollderea capacttiyii de atenties, Aceates oo diferentiest ca {idlor de cunoagtere sau ipsa de intere fn oitu{ii de normalitate, Totodati wele oituatii de jnstabiliteteatitudin pasive sau introvertite oint elenente de observatie clinioll gf diagnostic diferential. observajia clinicl, olasificares obignuitt = procesulul provextc se face dup partioularithti eprectate prin stabilitates, concentrarea, volumul gi flextbilitates (concentrarea gi dietribujia) grosesulus prossoxic. Aptfel, prosexte ee aprectack ca otabil fm ro- port de.durata of de menfinerea ef supra unui obiect fu fenomen, in tiap ce Yoluoul $1 aprecien prin canti- tates de oblecte cau fenonene care pot fi cuprinse simul tan Sn cimpul congtiintet, In cursul sctivitttii,prosexia je deplasa de le un fenomen 1a altul poate fiza simultan asupra mai @etributavi, atentia ae are capacitates dea fiind flexibil,eau 8 multora,fiind distrtbutivd, ind este are un ceracter autonatizat, presupunind cunoagterea pe care le cerceten- ze experienyei, @ unora din fenomenele pe ‘aoupra celor not, ni, concentrindu- Quiburcile de atentie (Aisprovexit) pot fi exprinate mai evident fn unele din particularititile ei, sau pot aves un caracter global. In clinic, tulburirile de aten- fe fn mod obignuit aint clasificate dupi criterti canti- tative, ceca co face of mu fie neglifate caracteristicile celelelte {n contextul exominirit unei persoane, Hinopromexia - sodderaa atentiet este caracterizatt prin diminuarea globald a partioularitijilor atenjist 91 poate fi identificatik ca simptom in curoul stirtlor nevro~ ‘ioe, sumena) pi epuizare, Za se agravenzA sau poate ajunge le aprosexte oa porturbare grav in senoul incapscs- shyt, sua unel postbilitati foarte gterse de exprina- re gi wtilisere atenfiei evident in aindroanele confum pionale,achizofrenti, peihoze exogene, demenye ei oligo — frenit. HAperprosexia sau funotionaré fn mod ebignust in unele din caracteristicile ¢1, 98 ex cortioale, epere in exagerati @ atengiel, premie a unei hiperexctteilititt n evirsle municcale gi atadiile tor intoxtoatit, be regu @ Inaofegte de un deficit de stabilitate ot concentra ey obleetnstatey caresterietiy “stistior 6 agtitue Pathonoterieyeu logoree gf expanctvitutes cond telor. seonng MMmteeete et “poate 1 exprinatt in det ae fotive aouinute, oun oe Sntiapth in elanooldevann Prin dosinanfa wor proeee deLirante tacohite dye pte aio tenetine afectivk, oe gi situapia aelivuriior & interpretare, . Ba oe evidenplark Go asanenan in eplepeie, prin fetaunpiren pecsoveresth a tnor partioulansthtt ee’ otee. or gi fanocenelor, care aint sedate prin. exprisare verbal, gratiol eau in exeoutar mor actiunts Avrosezia seumittck ahottven tential gt upare stich ‘contlstonule, winaromil eatatonteytenenyey etieotea Sid prin whdere globalk a performanielor intelectuaie, sn, Weitiseres “ateniie on face prin pote ee epee cece « caraoterait of global, a pertiouleriti}ilon nee a preponderant 4a aotivitate '& unore sia’ forele astes Foobas'o fae pots evlanen cpetnis Gy a povtn ee usor obtecte esisnta, prin aprecteree conecttaat- Bii fn efectunren calculelor, ont «une neesetgil ae corestist Hpografiok.ouefutoral tentarensopatal te thee carostearen conentSirii, velumulut gi intesmiteten’ atentiet prin presentazes tn top listtet a” une! munis de" fies, pe care paciental poi urmear 6X le reproduci, 7 O'netoas curenti. in elintet cate netods ut Eraspetin ia care mublectal efectanast's munirivone 66 ie loo fonpot in 3 tn 3, ain 7 in Ty eén a) de 15, Mooanimmele neurofiztol ah peiholog! ofiziologice gi peihologice ale atentiel au fost obtectul de cercetare, cbuervatie gi ex- Derinent, core @ progresat prin atudiul electrogenete! ce- Febrale i puneren in evidengd @ formatiet reticulare, alituri de alte stadil priving cosportaneMul unan rele yional (V.Predescu ~ Paihiatrie). Formajia reticulark ouprind dats je mn siotem neuronal locelizat im trunchiul cerebral, bulb, protuberantl, me- enoafal, denumit sistemul reticular setivator ascendent oi un alt sistem Mm dtencefal, denumit uisten reticular‘oletomlui rettouler de Lungh duraté, pintemiut reticular difuz de courts duratt, Linitat topografic aro un ofect aifue gf renanent.Bti- farect fasic de durati ogald prin partlesperen acestul ‘tem reticular activator le etimlarea carul diatrugerid formafiunii retioulare efeotul activitigid aoupra cortexulut Intreruperen substanjed reticulare a trunchiulus cerebral) gi stimularea lor apot, asigurs un efect aotivator.Accasta YG arumulut apre cortex a ‘ajuage tn regiunea merodiencefalic, trimit rasuri subotanjet reticulare receptor’. in calea unul neapecific reolizat de roticulath gi altul specific comun orictres mom colaterale prin prin eile proprit subatenya reticulatl, Asepun de dows reprezintt 0 soni de convergenyi a impulsuri- declangarea atentiei ef otimilarce eenzorielk naturally eituafit ofnt an de oubstenja reticular’, Integritates sietemulul nozodiénesfalic menyine un nivel ridi~ conaitia unet Pornatiunea reticulard activator (trezire) sensorialeAstfel, vearizuli de rei impuleuri sint selecytonate cat al provextel gi ortentirs in onbianfi, Sxperimental electrick de trezire se efectusank prin inpulsurt acigurh menyineres constatat reactie stinulares diferitelor earvico-ration atentieh vo- wetieale care corticale,fenonen conetatat of detine pe funchie fractionst witaten ate soulerd ea aoiwetraycare asigurd ops BR rere Aceste date configurensh secanienele interns de control adaptatiy, rolul factertlor subiectivi 1a actiunea stimililor ambianjet. Froceeul de orientare gi concentrare a activitatit poihice asupra fenomenslor gi obiectelor ain mediu ecte gi conditia formirti gi consolidirit legkturilor tenpora~ le @intre, aceates. Realizarea lor este pooibilé prin ectualtcarea fn congtiinf a reprezentirilor g{ experients- lor triite, realisate in procesele memories, MEMORIA = PROCES MNBZICR Aga cum am visut, comportamentul intr-o deafigu- rare dy actualitate ee ordon in functie anterior triiite, Froceaul poihic ae referint& retroepectivé ae rei Lineusi prin ttxaren, plistrarea gi evooarea (reactualiza- rea) anor informatit cunoscute gi insugite din experi en fe trecust. Aceate experiente aint menfinute Sn aubstratul norfofincyionel al orederului ca eennele conditionate ce ve 20 pot renctualiza le golieitiri gf nol infomatit.Prin aceste mecanione de tipul reflexelor vestigiale ce evock gf se recunose ai Leghturi condéfionale,conetituite Qin asociajia unor fenomene , actiuni de sennificayit tomporo-spayiale,fixate 9i pletrate ca amintiri. Jn aceet fel processle mnezice stabilesc 0 legi~ turd dinates de continultate gi consecventi dintre ceea co a fost perceput,eindit gf triit (pletrat ca aminti- re) ca fenomen sublectiy ce conferi unitate yi ceract: Pintic: individuale personalittyit.Func}ia anticipativ’ a comporsenentului wren, cunoagterea gi viata peihick nu aint poatbile decit prin functitle mnerice,Bxaninarea ontogenetick a proceselor muesice evidenyiaci caracterul lor predominant involunter 1a etapa primiut an de vireti, eind copilul refine experientele concret: ces masci, obiecte.. contactate in spetinl stu perienzi). Aceate etape de vireti prin fixare giturl condifionsle privind expertenjele sale sensoriale ae experienyele™ otapet reprodue jer le efizgitul capacithyit de exprimi react preferentiale ae len vireth, prin dezvoltare: inité geaturt gi cuvinte, In prina copilirie (1-3 ani) se rea memorie! facilitaté de progresul inbajulut constath dezvoltum gi al pro- Geoclor fective, prin care fixarea gi péstrares aninti- rilor este ovidentii in actele de comportazent, In etapa a dowa a copdlartet (3-7 ani) so eviden~ lari o deavoltare a capacithtii de reactualicare (reounoay- tere) antrenath prin fixarea gi plistrarea experiontelor cigtigate in activitatea Iudicé, de Joc @ coptlului. Prin Smbogitires experientolor deduse din cimpul 3 letional al copilulut,se stabilesc Legéturi dinanice intre imnezice gi Cele voluntare prin care so realin ae altfel of adaptabilitatea conportanentulut la re~ de grup.De 1a aceastd etapi,care exprimi gradul spectfick viretel gi relatitlor cu anbianta, prentocle wned ordint rationalizate gi 0 pro~ timpulut nesiori- proces leyiile de dezvoltere oe snotituie Seopie eoctall a es sociale. Tp perioada gcolarizirii,indeosebi in primii ani de Snc& tun caracter concret senzorialy ce proces de realizare a gcoali, menoria deine partial oelectiv gi fragnentar, cu deavoltarea ulterioarti b capaestiqid @irijate gi voluntare de menoricare prin auca! care devine poeitil procesul snstructiv. vy 1s rind, sku factor eetivator al proceselor snezice. Teatele peihddogice confirm’ caracterul unor tipurd de somorie,fiiné deccris nenorie imediath gi tipul de sunctelor,cifrelor,imaginilor cuvintelor gi a situa clasificare atabilegte,in report ae wnplexi— tspurd de memorie pasivi (ele - mengard qutonatics) repetifia mecanich gi cea de habitudine gi tipil de menorie acoctativii evocativt gi re~ flexivi.jn aceste ultine forme ae *Xprink calitlyile puthologice voluntere personalithyit. je mai utiliseark clasifica gredare prin complex gt aatfel aiferene varietaten tspul ae yiate a qidlor,0 att tutea proceselor mnezict nenorie cum este pi intelertive ele clinic ‘timp a memories, In exoninares ree privind graderea in 6 care oe dieting tipurile de senorie imedistl,menorie re~ conti gi nozorie evenimentelor indepirtat Se constata Sn general, o incapacitate de pistrare @ anintirilor sud vireta de 3 ent, degi procesele snezice o manifest de la vireta de efteva luni a copilului,ceea ce confirm curasterul complex de einterl a proceselor me nice le cara intervin actiuntie de participars activi,vo- luntart gi intelectual a unet persoan In felul acesta prezentul eote inteles ca un act Adee-etectiv al evoclrit, Sntrucit furl e@ participare activi ‘gi congtientizatt se realiceart doar repeteres unor conduite gi mu evocarea lor,care transformi amintiren Sntr-un model de judecat& asupra emintirit, Zulburtirtie menoriei pot avea un caracter globel sau pot £4 evidente doar in unele acpacte sau operetiuni ale proceselor mexioe, ~ Regresia senories se produce de 1a experientele re— Gente spre cele din trecutul indepirtat, cum se constatk in usura cerebral a viretelor inaintate (usur de cronoge- nezk), Experienjele asootate unor trilirt afective puterni- ce eint cele mai stabile {mn congtiinfa unet pereoane, ‘Tplburtrile de menorte in totelitatea lor aint demo mite dlenneeii gi dup aepectul predominant pot fi claw sificate clinte in Gfemnezii cantitative gi dimmnezii ce Litetive (paramnectt). Diguneztile contitative einte Rupermnerios Hipomneria denmmegte aoKderea global a menoriet of fe Adentifick esociath de regulh ou hipoprosexta in cadrul sinptonatologiel nevrozelor, opre deouebire de capacitates, sotizuth fn mod permanent a nenoriet, n oligofrentt. ponerse, anne erin este pierderen menoriet, astfel Sncit ex ‘triidte nu mai reapar Sn efapul esngtiingel eeu aint grav deformate prin induotia ougetiv’ gi creduli~ tatea ebourds in casurile de denentt, perienjele6 Destructurarea nenoried se face prin refering 1a pertoada de inetelare a bolii, actfel amecitie se deo! dese Sn annezii anterograde (de fizare) gi amerii re — trograde (de evocere). Amneziile enterogrede cuprind expertenjele triitte dupK notelaxes Dalit gi privese solideren capacititit aa fixare gf platrere, In aceste situajii sa evidentiank cli- nde Amcapacitatea bolnavulud de a evoca 0 experienyl 7m cent’, tn timp co exparientele fixate in trecut aint pio ‘trwte gi ovooate corect, Capacitates de fixare a menoried cote ino diferith gi tn raport de vireti. Pierderea nn Asteriorarca expericnyalor recente. ge realizeasti de 1a of- teva minute la ofteva ore cu pilstrares rejativi, aga cum ax vient, a capacitéqit de evocare (reactualisare sau recunoayters). Acest fenomen eote bine evidenjiat clinic tn palm hosa Korsacoy unde proba experimental privind fixutea unor cunogtinge gi evenimente not eau recente arati 0 gravi incapacitate, tn timp ca anintirile vechi sfnt cler pistrete. Caracterul foarte evidentiabil clinic al acestul tip de tulburare mnesici, mentine in utilitetea practioi de nuaizen de annenie do fixare, degi aga oun constatt nunerogi peihintri,fixarea mnezicK mu eate un proces m canic, activitatea paihick in acest sena putind fi per turtati in aituafii care nu dovedesc un real gi testa ~ BAL dertost maeste, Ampenia retrograds cuprinde tuiburiirile de menorie, progreolve fn trecut, @ experientelor Ainaintes instali~ Pil dolid gi se evidentiazl intr-o varietate a demented senile, preabiofrenia Wernick, unde aint acociate ou afazia progrestvi. Important de rejinut in destructurarea au dtoolu- fia menoriei (ca pi e Mmbajului) este amnesia care mer ge de 1a complex 1a aimplu, ds le nume propiit Ia cele comute, apot la adjective, adverbs gi verbe,Th,Ribot a deceria legea regresiunii "Dastructia mnezict merge progresiy de le complex 1a simplu, de a inconstent 1a constant, de Je neobignult 1a automtizat, intit dispar 1 eveninentele recente, spot fundul mat vechi, mai ttesu efectele, ultinile, obigouingele simple gf profund tarkaxe cinate” (oh.Ribot, 1882). Unecrd smesiile retrograde se exting gf la 0 pe. rioadi anterogradi constituind 0 merle antero-retrogra- Gh acupra experientelor triite dup debutal dolit ce gi pe otle inaintea acesteie. Dupii conéi{iile inetelirit of durate lor, amerit~ da _pot £1 Jncunare ofnd ee refer An suprinarea texpo- Fark a omogtinges, un traumetioa crento-cerebral,atirt confustouale indiferent de etiologin lor, crize epilepti- ce, Veta alooclicd patologicl, ce gi uneori in etirile evanacte ale intertoaties alecoltes. Auneziile lncunare pot fi totale om partinle dup confinutul gf capacttates proceselor mnesice de fix re, pistrare gi evocare (recuncagtere). Yoo varietate mai qute descrink fn cliniok smexte intizstath cou taraivi up cum lacuna mesicl oe insta Leozk nu Smediat unt episod confusion, ok mat tirsia, Lapeuaul reprezinth 0 @ificultate de evocure pasngeré a aspect lacunar in cureul frasiérit. ‘noate aceste tipuri clinice atesti caracteral com plex l proceselor mnesice fn viata psihick « unei Pereoune, iar identificaren lor olinicl define 0 imortan th velonre de Glagnostic clinic gi medico-legalX pethie~ trict, Hapermnensine 0 exegerath a unor evoolri, care prin agionerarea gi ml— titudinen lor istrag bolnevul de 1a preccupirile «oan — fiale ale unor situayii presente, Accote manifestéri pot favea un caracter peihoreactiv in tensiunile de requlk anxicase 1a care poate fi plasatK o perscank in limitele normal ititid. Jn clinic ele pot fi identificate mai frecvent cao manifeutare aimptonaticé 1s casurile de psihopatie paranoid gi paranoia, care au copacitatea surprinsitoe~ ve dea reyine nune, eituafit, date, nmerele unor ecte care cu semnificayie pentru conjinutul delirant al bolit. curacterizeusi prin capacttaten. Iipermenia oo evidential fn casurile de excitatie ee ~ niacalt, etéri consecutive narcozes ou eter, cloroform, atiri febrile, epilepsie temporal pL sindroune toxice {ndeosed’ prin substante pathedelice (pathodtaleptice) oind ‘au un aspect ontroid., hiperunezie poate fi intil~ capacitates stereotips (ne - pustrare gi evocare 0 formk particular’ de mité le unit oligofrent prin canick) dar exceptional de fixare, solectivi a unor cifre gi caloul Hipermnesiile,indeoaeds cele ontroide, sint deficit grave ale nenoriet sociale prin anularea distino{iei din oft Jn nod obignuit uitares se aoupra elomentelor nesennificative pentru comportenentul unan, far selectivitates sa permite achizijii mol gic adeptabilitate mobilX, activé la experienjele neintrerupte pe parcursul viefii.Jn acest sens _mentianul constituie 0 triire poihopatologicl in care bolnavul este spectator) uned desfiguriird Ancoereibile de ided gi emintiri,f&rk com pacitates deo fiza gi remonora eveninentels presente din Snbiantl.Deasemenes, yiziunea retrospectivé reprezinti 0 manifestare extrenl @ hipermneziei in care subiectul retri— degte in cfteva moments intreage oa viayi gi se intiines- tein situagii de pericol existential iminent,paroxtene anxioase,atéri confusionale helucinatorii,crize de epilep- le temporal’. of prin neselectivitatea exercith tre treout gi preze anintirilor retriit colitetive cau paramesiile ee reali ~ sonsk ca anintiri falee in report ou realitates, fie in ce privegte plasarea lor cronologici,fie legitura cu situs idle trite, Aceote evockri deformate ale unor experiene yo trite in timpol gi aituajia cind ele o-eu dosfligurat, fn analogie ou proc perceptiei,au fost considerate tuiburéri ale ointezel mnesice eau ilusii ale menoriet (poeudomexis). In aceasté categorie de peeudonnestt dederiu tulburdri ale sintesei mnezice imediate: oriptomne: tia, falea ddentificare, Clusia de recuncastere gi tulbu ‘ie renenortirt! treoutulus (ellonnertile): paeutorenints yeonfabulatia, eomesia gi anccforia, eaneeiile — oYburkes} shoe) int evoekri exonate, nerecunosoute de aubiect oa Griptomnerta intilnit’ clinic tn echizofrenti,deli- Turi efotenatizate,denenje trewmatice gi vasoulere,ee mani— festX cao Ancapaoitata @ Aiscrimintrii aintre amintiri- le peroonale gi cele ausite, citite eau petrecute fn vie Sntre experientele personale gi eveninentele embianjei,In enalice comportenentulut unel peraoane aceste aituatii, prin contextul tabloulut stmptomatologic, oe deosebecc evi- neincsdrate fn timp gf proprit. epatiu, Gent de plegiat ca got voluntar gi smcral, © ostuntie inversi oe realizesek Sn fencmenul de Snotriinure a amintirilor ofnd experiontele pereonale sint considerate nu tritte,oi aflete gi aduee 1a cunogtinte Dolnarutus, ‘ Palos identitioare ca ef opuoul ef, dJuria de ne. Fecunosytere,sint variante ale craptomneriei gi ce mani — fest’ in prim cag ca o falek recunoagtere oa gregith avocure a wnor amintiri spre deosebire de uraitoarea vax rimnti in oare sint reounosoute anintirt (personne ,fapt evenimente) care nu au avut loc. In alte oftuafii clinice bolnavul poat sia cK nu @ vieut eau trkit cute luf in forms fenomenulut yJamais vu" eau ,Janaie vac". Aceasti trifive ombivalenti intre trecut gi prezent,intre o realitate accepteti gi alta care nu oe reounoagte poate fi Antilnitt in pethastenie gi sindroane dtecordent Amoi toot deccrist paramnesia de reduplicare in onra olnavul entihe 0 dedublere persanenth a eituatiilor trite (astfel oe deocrie un bolnay tratat pentru prime aati, dar care susfine of a mai fost tratat in aceeupi cli- nicl, de aceleagt persoane) frk a realite continuttal Sntre amintire gi expertenja actualk. aves inpre- situayit presente gi cunos Allomestile oa tulburirtle remenortirii treoutulut sint deformird mezice retrospective ale unor experiente twhitte, In forma pooudoreniniscentelor bolnavul trétegte perienjele trecute ca eveninentaraftuntie oe poate ft ee a en pe en cP80 Adentifioat fn eindroml amestic Korgacov. Gonfabulatia seu beluoinatie memoria este producerea imaginari unor avenimente onre nu au tut,ou fermn convingere privind evocarea ler.dituath * patologicti in care bolnavul féri a pune minte intrucit mu are congtiinja acestui fapt. In drum) Koreacov, aceste aituajii denunite gi confabulins de perblexitute seu de Jeni, aint expresia compeavatoric a @eficitulul mnesic de Tizare gi plistrare a experientelor recente gi imediate care inatituie in conaecinti evock: wle grave de defies intelectual gi al onalitiyii din demenjele senile confabulatiile pot £1 identice wor ecene de vis, ect neconcordante realititit, neverosinile gi fantastice, fiind denunite patologice. Inf P entries Bomnessi minciuali gi adevir,febulatia exprimi o stare peiho ~ adevirwd, mu an co cinpton intianit tn eadral denentelor enile se manifecti ca o ) manigestissie mete vedere anetcuirea permoane{ interasate, La 9 persoonelor sto.) of auptt yoderen mane ne real bolnave, Gar oare: amplizicl 09 oats Disimlatia este dimpotrivit se apcwide ouferinye gi boala gi ointe grave cun este ouicidul Sn etitudines prin care care poate duce 1a com casul aindroanelor de- prosive sau violenta ef agresivitates a deliranti gi epi Leptict. SmTOLOGTA _GINDIR: Gindirea in eadrul procesclor de cunoagtere,este activitetes peihick ou cel mai complex grad de organisers, ate o activitate mediath gi gencralizati,Procesul gin~ Girit folosind operajiuntle de prelucrare,interpretare gi valorificere a Snformatifior obfinute prin expertentS 9 Gnvkjare, diferentiazt eaentalul dintre particularitXyile oblectelor gi fenoenclor, oa gi relejifle dintre ele. Prelucrarea gf utilizarea informajiilor oe bacearl pe Legiturile temporare dintre experienta sonzorielk gi cei Jogieti mediat de cuvint, simbolurt sau chene.Astfel gin Girea ponte £4 analizatt in confinut prin unititile informa {donee dcopre ceva gi in operajiunile vale de ordin logic gi granatical, operajiuni ce oe aplick elenentelor informajionale. Operatiunile gindirit, sau procesele de constructie a: ae realizeazi print = Abstractiza¥e - proces de selectare esentia - lulut prin abatxaciia celorlalte unui obiect ea u fenomen, aspects sau Snsugiri ale = efectul de profectare a trueturi- ou fenomen,esu — ~ Goneralizare Lor comme gi esentiale dintr-un obiect pra nei intregi categorii de fenonens gi obiecte care Sntruneso sooote trie Kturt. = Aneliza - operayiunea prin care oe realizeast men— tol ensamblul uniter gf oaracteristic ol obtectelor gi fe homenelor Sn baza ineupiriler esentiole #1 particulare ale ancestor = Sinteza - operajiune prin osre ao realizeasi mental ansomblul unitar gi caracteriatie al obiectelor of9° of fenomenelor in bare Sneugirtlor ale acestora. jentiale of particulars = operatiune mental prin omre oc o pirile dintre obiectele gi = Comparsyie stabileee aveminkrile gi det nomenele eupus® cunoagterit. Antreveder celoriaite = anticipate = ain utilizere operatiuni ale ce vor decurge gindirit. Prin operajiunile gindirit oe pregitegte alegeres elternativelor optime din mulfimes celor initial posibiley devine factor aofional asupra wat cadry existenth,In acelagi timp ope- ouoyinute de motivatii intin Segate de particulerit&tile perconalithtit gi ele compor- Tanentulu relational faji de anbiantls Continutw gindirdi, sub reportul unitlyilor infor nationale este mediat de cuvint, simbolurt oi scheme, conetituind in ansasblu continutul ideat cuvintul cote o fixare simboliok, sbstracth #1 ge- care intrunegte un potenjial informational, cu slegere ce problematic din realitetes reyiunile gindirit eint Bee cee Se mn uvepte sens gi eporguriie Gime Ste SURE ate ft) erprinatl prin Giferste ets ale sceleiagi 2imbi. profectia in congtiingk | unor ex despre insugirile comune gi esentian fenonenelor aiferentiate prin cuvint devoltirtt social= parcursul Hopiunen este perceptive obiectelor of specific. Formares nofiunilor spartine Astorice @ onenirii, ele fiind elaborate pe dervolticit inds#idasle; preluares lor necentek este racteristic# le copit, in stirile dementiale gi in gindires discordant. In proceaul gindirit logics nofiumile oou ideile oe asociask tm judeckti care exprink reporturile din persenye de ale cat situstiilor problematioe | a tre obiectele gi fenonensle reslithtii. Mumat in a mod pot f4 ounomute etlirile au relatis?e existente Sn realitate, Sntrucit nofiustie, degi elaborirt compl xe detin doar un potential infomativ, perientelg. oa gf cum ar fi isolate functional, corelaté ew Judecata tn repontul pe nofiunt enunji un adevir eau un fale, core se exprini sub form{ 4a prepositiune gi tn tate fenowenud conetitule oublectul judecKyit, vorbegte deopre cublect, eate predicatul judecktii. In cunongteres gi descoperirea realithyii, Le extotente elaboreast noi judeotts, proces numit rafionament. Rationanentul oe poste detvolta ce intext. tndue~ tiv, de 1a enunfu particular 1a 0¢1 general sau “ca ano~ List dequctivi de 2a enunful general a cel particular, ele exprinind of mu fn forma lor situatit real care-1 stabilegte intre gudects- al gindirtt Qntogeneza gindinit, Desvoltarea 1imbejulut pink le un an face dificd]& explorarea gindirii, De la un an ae visti, ineugirea Linbajulud gi demumirea obiectelor dex volt experientele cognitive, care se exprini prin num foasele intrebiri’ ale copilulut, Comuntearea oud f ort de intreblini gi conversajia otabilegte leghturite function pale elenentare dintre obtecte proces Sn~ tirit de aceminkri, deouebiri gi conparayii pe care Gon pilul 10 @ecoperi gi inoupegte in activitetes ludict,de Joc. Ideatia este elonenterd, structura de bask find constituith de cuplurile de contiguitate, fonetice sau proguatioe, Depi mediatt de cuvint, gindirea este oituati- vk, elenentart, ou eleborare progresivi de ia experten tele senzordale gi motorii 1a cele reflexive, flrk capa~ citate de anelisk a situa{iflor gi de etabilire a ro porturilor de causalitate, Tn @ doun oopilarie sau atepa pregcolari, cepaci- tates de a denumt obiectele postbilk dezvoltarea aiferentierii nofiuniler prim anslisk, sinterk, sbstracti- sere gi generaliare, Rinine totuyi elenentark prin jud oath ooncreth, intuitivi gi de puternick dominanti jou fenonene, face92 anofional&, Au fort desoriee pentru aceastt etapi de vireth citeva particularithyi cat egocentrisml, sinore ‘emul esau giobaliaml judecKtilor, Alogioml gi animis~ aul, Frogresiva denvoltare a gindirii gi a capaoitiyit do inelogere este influenyath de calitaten educatiol of 8 anbianyed. In perioada geolark, desvoltares sustinuth de pro~ cecul inetructiy-educativ, perfectear’ gindires prin. ope ragiunt concrete, modalithii de calcul rational st 1é& de informatii gi problematica experientelor prac - tice, pe care le dezvoltt prin acelagi mod de elgorita. Notodats de lo aceasti etapk se evidentiazk Snyelegerea ca proces activ de construfie gnozich pe calea juden ckyilor gi a rationamntelor, Gindiren se deefSgoark permanent prin ascciayit porere de idei, cara pot f41 de contimuttate, ‘scemi~ contrast sau causalitate, Dipurile de _gindire ee diferentiaes in raport- de dominanta aceater asoctatii int gindiren asociativ-logi- ch gh ascctativ-mecanicl. = Gindirea asoctativ-logich oe desfigoari prin aoocte}ii de continut gf causalitate, care se eviden ~ fiack printr-o exprimare conoisS gi direct. = Gindirea asoctativ-aecanich se realizes prin aoociaii de contiguitate, aveminare, cu loceliziri in timp 91 spatiu, cu fologirea de nofiunt concrete i multiple asociajii fective, exprinate prin frase lungt. Aceste cunogtinge generals despre procesele gindi~ rit servesc otudiulul clinic, pentru identificares varia~ telor lor perturbiri, caracteristic ascoiate modifickri - lor afective gi voluntare.ce se manifest in comporte- mentul unei personne, clinseX poate identifica urmitoarele ale, gin L, tulburdrt ale ritmlut gi coheranjel gindirity 2, tulburiri ale confinutulut ginirity 8 atime ” 3, tulburlied ale gindirit inexptesia verbalt of grafic. al manifestt . sub forma unei desfiguriri ieatorit rate sau incetinite Poga de ides este simptomil clinic al unui rite rapid de deafdgurare al Unor avcciatit de ides gi re ~ prezent&ri, Sntimplitoare gi superficiale, care se rea- Liseast prin esonantX, rimk 4 contrast, Simptomul « - cesta ue Adentifick Sn ondrul sindroanelor maniacale, ¢x- chtafitle pefho-motord din ochizofrente, stadiilerini - fiale ele pareliziet generale progresive (neningo-encefo~ Lith eronick sifilitiek), intoxicatiilemugoure, ca of in otirile de suprasolicitare nervoss’. Wontignul eote o alt tulburare a riteulus ginas~ rth, o¢ ge particulerizeasK prin deofigurarea continuk, intensivé, nestlpinith de cXtre Dolnar, 6 unor secciayit de ides gf reprezentiri, Bolnavul oe comporth anxioe Path 20 aceasth desfligurars de avcciatii, continu of nestipinith care domink etarea ca de congtiintt, Aecelerarea gindirii apare 1a exanemul olinic, de remak asockath altor stiri Bipoprovexia, creyterea ac~ Tivithtit afective pf a imaginatied, perturbiri care se cxprial prin logeree oi teneiune pothick globala, dem- mith tanspothte eocdatia A« 1det oe poate deaftgura intiaplitor, jor exprinarea ef verbal devine neinteligibil&,perturbs- re dentnith incoherent a gindtrii, Intr-o fom avan- tk gi gravk, exprinares devine fri nici-un confinut Aogic. gf inteligibi1, incoherent denumith _oaleté de curirte; In alte oituatii clinics incoherenfe se sani- Tenth eud forma de repetare a aceloragi curinte sau tare Lipaite de Snfeles,. simpton care a foot denunit verbigeraiie. Tnchoorenje gindirit fn variatele sale forme cli- nice oo identifiok in denenje, schisofrente, tuiburkrt de congtiint’, prin factori’ toxicl, infectiogs sauoy traumatic. Incetiniyes ritmulut tdeativ ce munifesti printr-o Geofégurare lenti-@ vorbirit, cu latenje, Sntirsiers of opriri ale r&spunsuriler, ore ungort devin incoherente. Lentoares Sdeativi pi a vorbirit, bradilali precia une{ oclideri generale a capacititii de evovere, representare gi imaginetie, ca gi a tonumlut emotional, of afectiv, care definesc stare de bradipsthte, Bradipeihia e¢ constat%, ca formk ugoarl gi pa sageri, Sn otérile de cuprasolicitare gi epuisare, ca of Sn etadiud de convaleacenti el unor boli toxicointec~ ftoaas,, volufia sever pi durabilM a bradipathies se constaté in encefalite, boala Parkinson, intoxtonjiile exogene, in stlirile de obnubilars a congttinjel de dife~ rite cause, ca gi Sn melancolie, unele forma de schizo~, frente ef oligofrenti, 0 formi distinc de bradipothie Adentificd Sn epilepsie, Ba se manifest’ prin perseve - renje ideatorie, intr-o deafligurare lent’, exprimatt ou © voce monotoni, cu omimicK facielk lipsitk de mobi~ Litate, ascciath nei lentori generale motori! gi goo tuale, aapect clinic denumtt yiyconttate psthick, Lentoares ideatorie, mai ales in schisofrente, ae poate accentua pink 1a oprirea cursului de idet, stare care a fost denunitk ,fading mental", Tot in schizo - frenii 99 poate gist fenomenul de oprine brusck a ideu het gf avorbirit, dup care ge reia curoul gindirit,tenp- men denuait ,berej ideativ" gi atributt tulburirtlor Qelirant-halucinatorii ale bolnavulus. Decfligurarea oncilanté a gindirit cu baraje,anbi~ velenti,rispunsuri alitures.. intreblirii,mention seu soli- Locvie apare in pathozele reactive, epilepste, stiri confue sionale gi pathorele torice, Pigparktse flumulus sdeativ (anideatia) are alth mmnificatie clinch decit barajul ideativ gi opare in Gemente (dazambulatix anidetet),in crizele epileptice(au= tonstion ombulator) gi in stile conatoase, % Talat e_continut ele gindirit sint variate giannliza lor are o puternick eennifioatie pentru elabore- Fea diugnoutioulut clinte, astfel constetd in forma i evolupie continutulut patologic al gindirit o tendintk de progresie, stognare sau regresiune in report de nam ‘ura bolit i caracteristiotle peraonalith tii prenorbide ale Volnavului, Deaceen analiza lor solicith examinatorulut atentie, spirit clinic de observatie, ribdare gi ewiogtin~ fe de sentologie.sint necesare in acest sene precizlirt a supra unor date de cemiologie clinici, « clror intelegere solicith iimurirea notiunilor de idee.doninanti, obsedean- tH, prevalenté gt delirenté, ‘deen dominanth apartine gindirii normale gi se in- pune preferenjiel gi motivat fie prin ineditul el, f4e prin elte condifit suaceptibile de ai acorda o valoare in- tonsivi, HvolUuia e1 ante Snek revero{bilk gi capabils de comutare logick. Spre deosebire de aceasta, cind gindirii 4 se in pune o idee, amintire, interpratere enotivi sub 0 forni care paralizesst decfigurarca cursulul ideatiy printr-o in tonsitate obligatorie, constructivi gi Smpotriva propriel sale argumentirijne aflin in faja unet ptirt obsesive, Ca- racterul parazitar pe care-1 recunoagte bolnavul, cao in- Punere fnpotriva argumantirit sale critice, definegte obi sis, Bxominarea clinic intensificl im eadrul tulburkrilor complexe ideo-afective ele obsesitlor forme dominante ca idei obseaive, smiatiri gi representiri obsesive, fobii eau ot seoii fobice gi cbsesii impulsive sau actiunt obsedante, Idesle obsesive au o desftigurare bifarich de firmare gi inediat de opomitie cu privire 1a acela subject gindit, care exprimk de fopt ombivalente bolnevu~ Lui faph de alegerea uncr solufii posibile, In amiatirile i reprozentirile obseoive oe inpun congtiinjes experiente penibile sau tragice care aint ao- ciate wei puternice tensiunt afective,DetoritX dominatiet yh moested intenoitdyi, ale pot evolua oXtre atitudint onre contrazic Sn mod patologic realitates, Pobiile exprink stares enotivk de reepingere gi96 fenomens, team fati. de obiectey aofiunt,persoane gt a! tushit, stiri neargumentate logic au care contravin acesteie, dar pe care bolnayul mule poate onula gi stipi~ ad, Staree fob{cti se zeferk intotdeauna 1a un obiectseta- dsoaebire do anxietate care insean~ re sau eftuapie, spre ak frica fri obtect. In raport de obtectul lor,fobitie pot fir = de payin (hipeofoble - frica da iniipint,ola trofobie - frica de spajidle Lnchise, agorafobia ~ frica ae apnjiile deachiae)s = de obiecte (aihmofobia -oblects ascuyite, hi - arofobia - de apk, on gi fobia de cale feratt, avion , tren, vaporyete)s = de boalk (nowofobsa, cu forme de cancerofobie, sifiiofovie, rabLofobie microbofobte)s = de moarte (tanatofodie), ae anu fi ingropat de vin (taferofobie); = do cament gl oglomeriirt (antropofobia), de so ~ cletate (petofodse) sau de singuriitate (monofodie)s = de animale (zoofebie). Starce fovici induce 1a emotie generali de teant (pantofovse). Enunerixile pot astfel continua, ele mu exen- plificet prin obsect i denumire doar stirile mai frec~ vent Sntiinite fnte-o exaninare clintek. Obseaitie impuloive cau acfiuntle obosdante insti~ tule in comportanentul bolnavulut gesturi, acte cau con autt sri explicatie logic gi uwneori ridicole.De faceca opunindu-se aceator porniri imperioase, bolnavul 1e reprini triind otarea penibi1h de toumi fay de impulote, cure poarti denumires de otare conpulaivi. © fork particulerd a acfiunilor impulsive int rite aluriie, fenonens putologice insotite de anxietate care mu se epuizeasi decit prin comiterea unr conduite care ao suoced de regulk stereotip dup o explicotie care oe oubetituie gindiris logice, Cu toate acesten desfieurarca lor are loc in presenja oimyulut critic, deeeort bol- 37 navul le dezeprobh gi lupth Smpotriva ecestor stArs. Obseatile , sau sthrile enancaste, fn toate for- jole lor clinice oa intflnesc cu preckdere in pathastente au nevroua obeeeive-fobick, Sn pethopatia pethactenict ei dea mai mick intensitate fn otirile de eputcare gt surmenaj. Ble pot fi intflnite Sn fara de debut gi de regresiuze a ior poihose, in melancolie ca 9i th schi- sofrente Spre deoanbire de particularittyile descrise pen tru ideile doninante gi pentru stirile obsesive-fobic ‘Adeile prevalente detin comificatia ued destructurtiri mentale de tipul pethozei, Am visut aotfel contextul gf nodalititile de eparitie gi decfigurare a idetlor dominen- te gi ucelor obsesive, in prezenja atitudines critice fe bolnavulut. Tdeile prevelente so delimiteack prin locul sau dominanja lor exagerat& in proceowl gindirii, prin ‘poten fAelul lor de conetituire @ delimulut, Cars 0X atbi in nod intyiel un confinut gregit. Astfel, in timp ce eve ninentele ourente @u capacitates, prin antrenarea wet persoae cau a bolnavulul, s& atenuete ideile dominante of obsosive, f1ind in contradictie cu realitatea, tn cam mul fdeilor prevalente, aceleagi evenimente devin argunen- te care intiiresc caracterul patologic al ginirii, institu ind pregreaiy dolnavulul o atitudine de concordanyt fa Yh de aceasta, Prin aceastk concordant care atest pertur yarea etitudines eritice gi a personalit&{it bolnavulut, fdetle prevalente au un potential delirent,trasdturile lor caracteriatice aint decir dominanja aeu prevalent, heconccrdanja fafk de xealitate, concordanja cu atitudi- nea belnavulul, Sntrizea prin extindere agupra evenimen- telor curente gi potential delirant, Idetle prevalente oe Adenticicd ou etiirile predelirante, in psthozele reac- thve, «pileptice, alcoolien, psihorza naniacomdeprestvi. Ordentarea Adeilor dominante, obsesive gi prevelen= te poate £1 esupra stiirii viscerale @ organtenulut (etrivuindi-d 0 fwioffonare patologic care angajeant personelitates bolnavului),stare cunoscuts sud denunirea de hipocondrie, Staren hipocondrick, duph intensitate of