JUNE R. OBERLANDER Ghid practic pentru cresterea copttului pand la 5 ani Alexandru Pa y NICULESCU© 1992,Slow and Steady Get Me Ready by June R.Oberiander © Editura NICULESCU SRL, Bucuresti, 2001 ‘Adresa: 781821 ~ Bucuresti, Secior 1 Str. Octav Cocardscu 79, Tel/Fax: 222.03.72 Tel: 224.24,80, 223,25.05 E-mail: edit@niculescu.0 Internet: wwew.niculeseu.r0 Tiptrit S.C, LUMINA TIPO SRL. ISBN 973-568-456-X ‘Tiparul executat la $.C. LUMINA TIPO 1 Str. Luigi Galvani nr. 20 bis, aect. 2, Bucuresti, tel/fax 210.51.90 Nota traducatorilor | Cand ni s-a propus si traducem aceasti carte, o citiserim deja. Am acceptat firi ‘zitae, cu bucurie, si devenim partasi acestui eveniment, Un eveniment interesant si deosebit de util societitii roménesti, Avem doi copii, o fata de Ssaptesprezece ani si un béiat de unsprezece. Am trecut de dou ori, in calitate de parinti, prin perioada de varsté abordaté in aceasti carte. in plus, inc& din studentie am inceput s% modeldrm caracterul elevilor, iar in ultimii gase ani ne-am aplecat asupra celor mici, coordondnd propriul nostra eentru de educatie ce cuprinde si patru erupe de ,studenti* fntre tre si sapte ani. Am savurat de aceea cu un interes aparte si in ‘cunostingl de cauzi continutul acestui ghid de mare ajutor. Onmenii au tendinfa s& considere ci a fi parinte* este ceva Inndscut, cunostintele zicind in noi in stare latent. Practicile din tarile dezvoltate dovedese eficienta educdrii mamelor si tailor in grup, prin cursuri sau individual, prin cat. Profitat, asadar, rasplati, Avand de-a A eat ii, ita & v8 conrola epi si sv afin fa 9 pedepsi sree Gat ponbil, pana cand vet incereatumndtoaclesugesti penis 2 VS alma. Daca vi simi frustrai © Ganditi-va la ceva placut! Respiratiadane si expirafi inet! Respirati de mai multe ri fn timp ce mura ar pan la 2505 Heer Gy chtal un le lng eh acolo pan end vt Tn) E posil 24 fie fil st impértii ca ah persoana gnle Iegae de ‘comportamentul copiilor dumneavoastra Rezolvarea probleme: «© Careeste problema? + Care ar fi cateva sclubi pentru a rezolva problema? © Care exte cea mai bund dintre solusi? Tneeveati <4 o aplicafi pe accasa si vedo acl functioncadt Dacé nu, incercat alt solusie! Pentre a indrama un copil mic, privifil th och ou calm, dar category atunct sn inodcefio regu. Insteulicoplu si repete regula ora nous. Pom fi sigur cae ito, Regulile trebuie si fe rezanabile si modificate dacs ete We dar opi st vor testa parini Ia fiecare stadia de dezvoltas Ramaneti calm si prezentail coe state, copiluiut sistermul durmeavoast de valor! Aratath iA dragoste, Sucett laude 9, mai presus de toate, fii corscevent in respectarca regulilor pe cate tea stabilit! i situaia_copilului mic core modifici_urgente de compartment aplicrea in situa die a idlloroferite ce aceastt care 6% PETE SS 1 ajute le Shiner schimban dost, Poa c& vet ven! asfel mouvad St gin gi alte i de chunetfica condaita copituli. Sotujile sugerate pentra sitapile rai rele pot f daptate oricarui copil de varstk prescolara ‘Stoapiie dificil sunt prezentate sub form de index alfabeic 1 Aruncatul cu pietre Meat dunmenvoastrs. se joach cu iste piticels mich cess cB Sm doar ut odats avon capita Toa opi, Odom urmaevoosts near 9) dor una, doe varia i ate ncho idee despre conic fap. see fae? Spunei de Urgent ce sicsini af putea provera arunsind cl PS 8 sj indrumatil cite © alté activitatenepericuloast, Pentru ai imbundtisi dexteriaten Sruncatulvi, urmarii activitatea Arunca in cutie (Partea a Ill-a, Sapraména 5) 2 Ciupitul Copilul dumneavoastrd ii ciupeste pe celal, fir un motiv apareat si Ce putem face? Incercati cu el activititile deserise ‘in Pocneste din clestele de rufe {Partea a Tha, Siptimaina 37) si atrageti atenfia copilulss c& ciuptul unei persoane doare, El ar putea si-yi antreneze degetele si mainile eu un cleste de rufe, indemnati-l i giscased alte moduri de a se aplra gi de agi atinge scopul 3 Culcatul ‘Copilul se sustrage sommului sau plénge cand este ora de culeare, chiar dec este evident ci este obosit si trebuie sé se odihneascd. Ce puteti face? Uitapi-va la activitatea Tiptil.. Partea a Ia, Saptimdna 51). ‘Calm, sugeratii copilului sf se prefacd c& este un soarece si sé fie linist peninu a mu eet pisca din comm Tnepet sina on 8 soni» Pas ps pe er a spunafi copia sa mearga pe vir in spaele dmmeavoastd, fa timp ¢ tot aga prin cas 5, in cele din urma, in camera copilului, Indemnasi coptal SE meargi in pat in liniste pentru ca pisice s& nu-l post auzi, Amintiti- copilulat st pistreze linistea, altel i va deranja pe dusmanul soricelulu. 4 jistrugerea obiectelor ‘Copilul dumneavoastrd de 1-1/2. ani este intron stadiu precoce al vaste! teribile de 2 ani, Are tendinja de a distrage mincarea, jucdriile si chiar casa! Ce puteti face? Favofi apel la ectivitaten Rope hartia! (Partea a Ia, Séptimine 42) si detamati-l edtre ceea ce chiar poate distruge, I-afi distras atentia de la alte Iuerari $i lost aceasta activitate pentru a scoate in relief Iatura practicd a spélatulut 5 Furatul micilor obiecte Un copil e in vizta si vi sterpeleste miei fleacuri, El mu a invajat si ma se aringa de asteh de Iuoron, Ce pate face? Recurgefi la activites Catia co snarungiguri(Partea a V-a, Sptémdna 2) st indermnattcopiful s& cotrobale prin cia diceasta specialé cu [ucruni interesante pe care le poate cerceta ca sisi satisfack Curiozitatea, ldsindu-va in pace micile dumneavoastsa obiecte.6 Galagia Sif tolerat pana Ia un anumit nivel elagia produsi de copil st comportamentul au nesonus, Trebuie potolt i vei nevoie de ajutor pentra a v8 prota psi Ce Fate face? Recurgei a aetvtatza kn rit de muzica (Partea Ihe, Siptmnaga!) Distraged.atentia coplului si utiliza enerela pentru ag) felost mile sé bats toba in diferite rtmuri, pe coapse sau s& foloscascd o lingurd de lern pentr> 3 tae darabana ritmat pe 0 casetd sau o cutie de cafea Acestea ar tebul st fink femeine tub control comportamentul Siu nesupus si gAligia exagerata. Activitatile din Partea & file, Siptémanle 25, 51 gi Partea a IV-a, Siptimanile 3, 8 va vor sugera alte metode pentra a stipéni acest tip de comporament. Site prin cast at putea nat sub verol prin intrmediut activa den page Paves aIlL-a, Saptamnile 26 #16 7 Jocul cu mancarea (Copilul durmeavoast’ se joacd cu mizarea tn loc s8 mance v-afh dort st ja macar o imbuodtura din fecare fel de méncare servit. Nimic din czea oe aft incercat ‘a mace Qeaultat, Ce puteti face? incorcatiacivitatsa Alimentele si importante lor {Parten alia, Siptamana 48), Copal s-ar putsa si reacioneze pentru cd v9 considers crate drept un joc, Acivtatea denumita Despre alimente (Partea 2 V-a, Suptéména 42) v-ar putea fi de asemenca de ajutor 8 Lovitul Lovitul pare un joc pe placul copii dumneavoastr2, Afi spus stop" dar cominah. Ce puted face? Facefi ape Ia activitatea Loveste sau rateaza! (Partea a 1V-a ‘Saptimana 13) si Hisaict s& loveased mingea. 9 Mazgalitul “Copilul durneavoastrd a gisit un ercion eslorat si @inceput si mAzgaieas® tot co vele! pete}, mobil, podca etc. Co putt face? Recurgei la actvitigile din Chraicice men colorata (Partea a Il-a, Saptimina 45), Sugerafi-i eu calm si coloreze ats dar pemitctri si aleaga orice creion de colorat sisi desenezs orice dorers Pe Pe, Gagind. Lauda of folsestecreionul aa cum tebuiel Spans copii C8 sacar peeiSanele pentru a desena sia colora pe hare sic& perefi, mobila si podeaus ete sunt deja colorate gi decorate 10 Murdaritul geamuritor “Toemai ati spalat geamurile, Copilul descopera condensul pe un geam si incepe si-si pun amprentele. Ce putefi face, in afari de a spune “nu? Apelati la activitatea Ce nostim este sa pictezi cu degetul! (Partea a Ta, ‘Saptimana 19). si indemnagi copitul sa picteze cu degetele pe harti in loc de fereasta! 11 Muscatul ‘Fail copii Hi magea pe ceili pentru @ se autoapara. Ce pute face? Faccfi apel ta activitatea Cock pentru cercetare Pastea a Us, Siptémdoa 23) Persm 2 Theschimba un comportament negativ tatrunul poziti, dai copifalui o bueat’ de 10 pilin si indermatil si amase gi sh vad urma lsat de ding aot lisagel st minnce painea. Luafi o bucati de cock si coreti-i copilului si fact urme adnci cu un bag de Beaden, Coca riméne deformata, dar mu site nimic, Scoateyi in relief fapral o& coamenii simt, iar mugcdure doare si las urme pe piele. Intrebafi-l pe care din cele trei le poste mas: pasoana pe cae 0 mused, painea sau coca ? De asemenea, cera si caute alte moduri d2 a se apira in locul muscatului, Laudati 4 Sout g Geta lemative de atoapaare, : ere 12 Nesupunerea Copilul siie ci trebuie si-giascolte pdrintii sau persoana care are grijé de arse it cra co te {acd in camera fui gi s& se gindeascd la aceasté regula. Dacé refuza si meargd, luatil pe sus cu calm si ducefil dumneavoastra. Spuneti-i ch v-ar placea si-i cit ori si call un joo cu el, end va fi prepitit pen asta. LAsat putin Incis im camera iui pink cAnd credefi ed sa calmat, Apo! citi .Mary avea un miel mic" st diseatas despre faptul cd miclul- nu avéa voie la scoald. Face{i apel la activitatea Asculti si rniged-te! (Partea a TV-2, Saptimina 46), sau inventaf nite comenzi si recomandatt copilulu si respecte age zisele regu. 13 Plansul De la o vreme, copilul dumeavoast’ plange pentru a obtine cvea ce dorete el gi sunteti Ja capatul rabdarii. Ce puteli face? Incercati activitatea Oglinda fermecatt (Partea I, Sptimana 38). Cerceta ce apare fn oghnd gi nami ebiectle ce se vad din camera, inclusiv copilul, Continuafi si facesi aceasta, pomenind numele copilului cu o voce blinds, plécutd. Copilul va deveni profund interesat de ceea ce tumeazé $4 numiti gi va uita sé pléngd. Invitafi copilul si aleagé el cu privirea oblectele din oglinda magics. Activititile din Partea I, Saptimdnile 12 si 13. Sasa putea sé va sugereze si alte idei 14 RontBitul obiectelor Copiful dumeavoastr’ pare c4 duce torul in gurd. El nu arath cd ar sti cuvantal mu, Vrefi s8 corectati asta. Ce puteti face? Inti do toate incercati si vi abjineti dele 2vusliza prea mult cuvaatal ou. Facoiapl la activtatea Da sau mo (Parte a IVa Saptimina 44). sau invent nigte declrapi de tpl yda sau nu fn care si pune intrebiri despre el.(de exempla ,Sunt ochii ti albastri?", ,Poti si alergi?” ,Poti sé citegti?™ ote). Aceasta va sublinia faptel c& folosirea cuvantului .muo* trebuie fcuta adeovat, Rispunzind ,da“ la unele intrebiri, inseamn’ ci nu sste intotdeauna potrivit tn" n15 Ruptul florilor Peek copilul dummcavoastra a descopert pasiunea pentru flor. Le culege ia tudmplore po toute, fe c& sunt lallele vecilat seu papadia din gazona 0) we rtine, Ce patel face? Ineereai activtatea Florin cos (Paes 8-2, Saptamina 39) erpnvdjatel parfle componente ale foilr si spanet-i pe care poate se UPA 16 Trantitul usilor 7 gpl damacavoastré a descoperit oticeul deranjant al tnt neler cea ok vi trdnteased usa in fl, dumneavoastr sau prstnilor bl, Ce face? resis Fa pierdti vrean deget incercaf activiatea Deschide gi inchide! (Parte & Tha Siptimana 51). Aceasta actvitate strage copitul eitre modul de Fancher’ al uit gil indopirteazh de incantarea produs de trantitul et sonor,Tne-0 ‘mod practic teiy posi in evident existenfa mai multortpari de si st se ereeazA copilului ocazia de a exersa in siguranfa inchisul si deschisu! usilor, 17 Stinsul si aprinsul luminii Meopinl dumneavoastra si dovad de un interes deoscbit pentre sine aprinsul luminit chiar dack afi spus st mu o facd. Ce puteli °C! Recurgeti fa Trae og Pornit gi opt (Partea a IV-a, Siptimans 28) gi pennies copy 8 prin sé sting mira sub supraveaber, In fiecre camesh cae ‘ebui sii aati carioitatea lgata de iterupavoare. [nplus, atvtatea Pus i stos (Paria fia Sapeimana 34) poate fifolosti penta av distrage atenfia dela aesste ‘butane, 48 Taiatul cu foarfeceie 7 Copill durncavoasts giseyte 0 pereche de foaufece si nee A ie Tt OE ede, Co eae fae? Duce la activitatea Foarfecele Panza o 1V-2, Spain Ta) si insteuig-va cop cum se flosese coset, Dacd'mu este inch Pregels De Tt teach hare faceti apel [a activitatea Cocd pentru cercetare, (PANES. & Ika, Septum 23) gi ndermagl si tae aluat cea fost raat in forma ds SES subtit. Cepia i poate dezvolta aptitude penta tat, forfeednd fit de spaghete fier. ‘peeste activitat il pot ajuta sisi satisfacd imboldul dea tia 19 Varsatul lichidelor Capit Gummneavoastré este fascinat de lichide precum sucusle, PIG, Pe care le poate ristuma, tum ori improsea pe podsaua bucditi Cs Putt ‘face? Pentru fabogali experienta copiului cu activitji pfecum wpa i tumatul, folositi 3 vitatea Palaia distractiva, (Partca a Tea, Séptiména 44) si pe co intitulatd Feet apa! (Partea a TV-2, Saptimdna 23), Aceste ativiti-vor cule fndemiinarea ct de a fine 0 ccyut, reductnd ase sums de acidenteneplicte 2 De Ia nastere la un an Introducere Educatorii din ziua de azi sunt de parere cf o stimulare timpurie este foarte important pentra dezvoltarea copilulu, Now-ndscutul se va maturiza in cele din urn fa fin stare s4 dacd la indeplnire exerciile de indeménare sugerate sk prezentate Ay sczastd carte. Totus, dacd bebelusul dumneavoastrd pare c& mu reacHoneeza Ia fetivtatle indicate (au este inc& pregati), incercati din nou in fiecare ci. Fifi Consecventi $i fifi avizati c& nici un copil mu functioneazd exact ca un ceas! Ei se ‘dezvolta in ritmusi diferite, si nu neaparat in aceleasi domenit. Pe de alta parte, copilul poste da semne ed este sensibil (este pregatt) la programele indicate mai devreme decit la termenele sugerate. Introducerea in acest Zaz @ unot activitdti care sunt putin mai dificile poate fl utilé, dar exagerdrile mu ar Sduce nimi¢ bun copilului, Fortindu-l eu exerciti' prea complicate, el nu ar mai deprinde indeméndrile de bai, care constiuie temelia urmitoarelor activitst utile dezvoltiri lui Repetarea activitiilor este mult mai avantajoasi. Cu edt un copil va repeta sai mult 6 activitate, cu atit el se va simfi mai in sigurania si va coopera mai bine, ‘Recasta este baza lui penira invatat, Este o favaare mecanied, Gandirea, judecata si Geocierea sunt procese imature la cei foarte mici, Invatarea pe de rost fi va ajuta sé-i ddeavolte eceste abiltii, pn la atingerea potengialulut maxim. “Activitijile pentru dezvoltarea aptitudinilor descrise tn aceasti parte sunt concepute $4 ajute imbundtitirea gindini, a judecdii gi a capacitatit de asocati Cheia invijetului la copii este introducerea i dezvoltarca wnor abilitatt la momental potrivit. O lacuna in procesvl de invatare si dezvoliae a copilului este cea care fresaza, in opinia educatorilor, maulte probleme de invitare si comportament acasi $i Ia gcoali. Acel moment optim ests de maxim importanja. Copilul trebuie instruit eu dragoste, blandote i consecvengi. Acivitigile recomandate trebuie efecruate fa thomentcle potrivite dea iungul zili, Un orar prestabiit ar fl un exces de organizare iat putca genera anxictate mami, copilului saa amdndurora, Felul ia care mama Zomunicd ev propriul copil este foarte important, Inflexiunea voci, plind de lauéa, Consocvenja frd apisare, blandefea si dragostea vor permite copilului si ereascé, avid o atitadine poitiva fags de el insusi side mediu!inconjurétor Nota: Autorul gi editura care publics ou sunt responsabile pentru rénirea sas moartea provocate de utilizarea gresiti a materialelor sau a recomandanior. hh detivitaile cv copii, materalele trebuie alese cu grijé pentra a mu poricita sinatatea si siguranta copiulti; Supravegherea din partea adultulut este esentiala B0 ani - Sptamana 1 Migcarea partilor corpului Opservati migcarea capului copiluli, Este lipsita de stabilitate? Sustins caput tunel cand nu este nto por ncn, Face asta cu un gules 9 PAN, Gt sar. poala sau bral cu care i eginaf. fs: toareeeopiul eapal dino pare in wT’ Dect mu, rdguciti ou bléndete capul copillui in tmp ce s¢ afl fau-o posite AaSinata Asta il ajuta si devind constient de existenta ambetor fe ale capa, ‘Observati misearea mainilor bebelugulu, Poate si stings cu putere? List] ivi apuce 9 64 va fina degeal, Nou-ndsctalineepe legttura cu cameni pos PEE Fasficatal este un reflex. prenatal i so va diminua pe mésurk c* dezvalts insta a enna. nd vl cat cu el sau i net in brat, punetiS panels sopeount, Aceasta Tl aut 38 relizeze treptatexistenga eeor doud pir ale cofpalui sau, Observati migearea brafelor copilului Indreptati-i bratul sting si notatl reactia now ndscutalu. Indreptafii apoi braful drept sinotafi react. rewmes Observal mucarea piccarlr. inrepay picioml sting $F no reactia indreptati-i apoi piciorul drept si notat reacta eparonh migcarea label piiorslu. Atingei si jinefl in min laba picioralus sting; nota reactia. Alingeti si inet in mand laba plciorului drept; not reacia ccopiiuhai ctivitatea acestei siptimani este conceputd pentru a cbserva migcarea $i reactile copii dumneavossiri, Atingind parle compulié now-nfscutal, i ommite sii dea sesma de existenfa compl si, prin intermedi pipainihs Pench siguranfa,inflgurall noundscatu ito pitur in prima [ui sApeéménd de viayé. Timp de nous un, copilul a stt chireit in pintecul mame Tinandu-1 fpfigurat, dupA nastere, el se'va simi in sguranfh. Este ea un cooon protect al viermelui de matase, Pe miisurd ce veli face exerci cu parte compului copiluli, de-a tungu! primlor séptmni, ve realza of eli va tnd bratele si picioare adaptandu-se Pee edn moda, facet, ince, paturica de siuranta mu va mal Fatt de necesara Vorbisi copii. Folosii faze scurts, care s&reflecte personales tumneavoestrd Cdntali si fredonal n preajma li, Dae nu v& place s& casi sau $8 ulema folosif o eutie muzicala sau wn casctofon tn care el s& audé eAntere a Jeagin domeale, Aceasta i stimulsaz4 nou-ndseutali simul auzal 14 0 ani - Sdptémana 2 Reactia la lumina Ce reactie are copitel fa luming? La nastere, copilul reacjioneaza la lumind, ta obiectele stralucitoare sau in miscare, intoredndu-si capul ca si urméreasci stimulul, Ochi copilului pot parea a mu fi perfect ocalizali Totus, acesta nu este un motiv de ingnjorare. Ridicatiabajurul de pe o lamp’, permiind luminit si pundi pe fereaswa. Notati dact nowndseuml is fntoarve capul cétre lumina, Inchideti obloanele si, in alt& ; parte a camerei, aprinde{i o lumina ori folosii un blitz forografic. Evitati si luminati direct ochii copitului. Lasesi lumina s& bats pe perete Notaji dach bobelusu! isi fntoarce capul In directa luminii, Astfl, deprindesi copilul ou existenfa celor doud direct, stings si dreapta, si in acelagi timp il fnvizap sé reacfioneze la stimuli luminosi, fl invijafi sé-si migte eapul dint-o parte in aka, avand tin sop, Ve observa, de asemenea, cum copilul va iaviga s& recnnoascd si si ‘spundii Ja vooea mamei de lao varsta fraged Kept stv de mass din cand in cng, in timpul séptémdnii. Find conseevenfi in aplicarea exerciilor interactive, ‘even iméneri in urmA fa conser a if Vell prevent i in wm Repetafi toate actvititile pe care le-am sugerat in Siptimna 1, Nowniscust ivatl la aceasth varsté mocanic. De aceca, repetati si iaristrepetatiaceleasi acivita Pe midsurii ce copilul creste. el va invdga si prin alte mijloace. 7 "Amintitiva sii vorbit, sii cimtal, s&- fredonafi. Nou-ndscutii au nevoie de acesti stimuli anditivi, 7 O ani - Saptamana 3 Miscarea unui obiect Observaji rispunsurile din ochii copilului. isi frxeazi ochit pe dumneavoastra? Tineti o zomitoars sau Un alt object fn dreptul liniet vizuele a copilual Se ita la ea? Miscati zomitoarea de la stinga 1a dreapta. Ochi copilului se miged de la sténga la creapia ? Daci ochii copifului ma reactioneazi la ommfitoarea aflati sau mz in miscare, mu v8 faced ferji, Copii mm se dezvolté in avelasi ritm in toate 1sdomenile. Totusi, repetati accast actvitate de multe ort in zilele si séptamnile care corvenes gi observall eactia copilulu. Acesta este inceputal antrenamentului miscSri “ga dreapta a ceilor. Aceasta este o actviale necesard premergitoat cit Repeal exerefile sugerate in prima sSptimnd. Acinget+i si migealis capu) canw-o pate malta cu blandeje.Atingeji st miscat bree, Pune ambele pale Tmpreuni, Atingefi sl migcali piioarele. Atingetii st migeatid Tabele pitonse’cr Repeats, de asemenea, execiile ochi-lumind din siptimana a doua 5 amintii-v8 st ‘orbit ede cAntat,s2-1 fedonaticopilu sais asculte rmuzicllinistitoare. O ani - Saptamana 4 Gimnastica in pat ‘Taiati dine elastic lat de 6-7 sam 0 bucata mai lunga cu 10-15 om {deft ptuul copitlu. Face wet nodari ‘arg, nestranse, 1a 8-10 em distangS unul y je altul, inainte si legaii capetele } L slasticului de fiecare parte a barei de sus yd a patului, Téiapi gi strecuragi tei bucdii y scurte de elastic prin nodurile nestranse. pentru a le folosi mai térziu Legati usor douk dintre ele si pastratle Legati bine ua mosor colorat (eventual vopsifi cu un Pea pmarker rogd tn necolorat) pe cel deal treilea nod nestrans. Trageti de clastic erGdaget nodu. Mosoral si cecal dows obiecte ce vor fi puse ar trebui sf atime & ficent de fos, pentra ca now-néscutal si le poatatinge cand va fi preg jin prima zi, ineercafi si-i stimiti interesul migcdnd mosorul jnainte gi inapoi Observati ochit copilul. Unndreste el miscarea mason? Inesarcd el sit apuce? Zonbeste? Vorbiti copiluli in timp ce facet cael acest activi down ai atapati in nodul nestrns de lang mosor un capac de plastic fnvelit tn fois sratuctoare de aluminiu, din cea flosta tm bucdtane, Urmagi pentra capac or Jas procedura ea pentnk mosor, Observa ractiacopiului. Apot mica in fa si Heres tit mosorl, cat si capacul. Uitap-v8 dack noueniscual rfspund fn wun fe. fica. Rina ebeluguiat bepelagule y sO vevetunus bye gre / fn ziua urmatoare, legati un clopotel mai mare sau o zomfitoare in eel de-al treiea nod nestrins, Migeati clopofelul ca si sone, Observafi reactia. copii. Tresaked of atings obiectul care preduce sunete? ‘Ponira cesta sSpt&manit si mai (Arzu, repetai procedura cu mosorul, capacul gi elopoteul, Bebeugel va descoper in curd c& mosorul st capac mu Fae mich Yn Somat nd sont migeat, fn vfems ce clopoelal face. Aceastactivitate poste servi pentra a distra din cin fn cén copitl Soservati coplul 51 remarcaji schimblrile in regcile gi migelrtle Ia, Sit Intins basics # picioerele? fyi intoarce en mai multé usurint capul? Il ridie& putin? ‘Camreste un abject in migcare? Ae tendinja S8-s ntoazed nieutu eapul atunci cand 16 ‘vd migcati prin camerd? Pare corpul copilului o& se mised in directa Iuminil san a sunetului ? Repetai toate actvititle sugerase. Amintti-va si Sncepeti cu partea sting’, ‘atunei cand ii miscati parle corpulu, astfs! inedt simful existentet parlor laterale ale onpului si fe intént. Continua, de asemenea, si migcatiintepul corp a copia ev blandeje, de la stinga la dreapta, in moments difeite, pentra a consolida acest sin} Este la fel de important s& repetafi exercitiile ochi-lumina si si fi vorbifi, st-i cman siti fredonati sau s8 ascalte muzica, pentru a pasta vi simile copfulut fn timpul primei luni de viala, un copil se adapteaza noului su mediv, Ideea de baad este acum stimularea simfului pipaitului, Activitafile de inceput trateaza relatia pipiit patie corpulu. Actvitile cu mind si sunetservese pentra a iia stimularea ‘chilor gi urechitor ‘a eumae momente, toate activititile primei siptimni ar trebui repetate pentru a statornici capacitatea bebelugului de a descopertintregul corp, porftuni ale Corpulu, existenta pfilor lterale, casi sensibilitatea la lumina si sunet. Periodic, ar trebui si miscafi copilal din pozitia pe bumtd in cea pe spate [Altemati poziile, asezdind copilul le un capat sau altul al patutului, eaganulot sau crajului, Aceasta va stimula percepfia copilului supra noului san media 0 ani - Saptémana 5 Oglinda si pendulul Folosii o oglinda mobila (de preferinyi ‘ncasabila) sau tinei copitul destul 62 aproape de 0 oglinds mare, astfel incdt si se poaté privi el insusi. Zambeste sau gangureste? Dace a, raspundet-i printr-un zambet sav gangurit. Vorbiti cu copitul si spunetit pe mumme, in vyreme ce dumneavoastra si copilul va uitasl in oglings Se intinde dupi imaginca din ‘ogling? Cénd fi vorbiti copilul, folosifi o voce expresiva. roptiti copilul intr-un scaun de sugar. Sprijnt-i capul cu un guler pentru sugari sau o pturicd rulat&. Atémafi un mosor, 9 td caraghioas4 desenaté pe o farfurie de carton sau orice alt obiect nepericalos de 0 Coarda ori o de o bucatd de elastic lat de 6-7 mm agitate de partea de sus a unei us, @ (oui toc de us, ventilator de tavan sau orice altceva aflat la inaltime. Obiectul trebuis si fie in yz copilului impinged obiecul atémat,astel tnt si se balanseze insite i inapoi ca un pencil, Indemnafi copilal si urmareascé migcarea accasta de du-te vino Repetati o parte din acivtaileprimei siptimni, E posibil sé va & plietisit ee, dar copilal are nevoie de multe repetii pentru dezvoltarea capacititi de congtientizare gi de asociere wvimnastia din pitu din Saptamna 4 poate fi Ficus int 09 2 Pendulul ponte fatamat deasupra jrcull sau paral Nees aotivitah ar trebui s& stmeasca Powe ful copilulu: pentru perioade seurte de timp, Totsh, faceti ambele tipuri é& saat Geodata. Copiul are nevoie dose de un Up aetivitate fa un moment dat, pentru ase evita suprasoliitarea sau conta ‘Aceste actvitat dezvolt congtientizarea proprie! abilitatea primard de a asculta; fnteresul copilului de a determine p stimularea viewald somsttentizarea fap cl miscarea poate iia un ASPUnS . imeigins: . roducerea sunetelor privinds O ani - SSptamana 6 Mingea confectionata dintr-un ciorap ‘yechi gi umpleficl ou bucdti Luafi un ciorap cclrpe sau ciorapi vecki de materiale textile, are, nnodati- bine la guré ca s& oblinelt © munge ciorap. Legat- de bara laterala de sus a patugulut fou fereuiui cu 0 sfoard sau coaseti © brid de rect’ ca sil puteti fixa. In timp ce copilul sté Jtins pe spate, migcapi ,mingea” inainte t inapo de la stanga la dreapta, in vizul copilulul. So uitd sugaral la minge si @ urméreste rnigcdadu-se? fnccared so atings sau s8 o miste au pur g simplu o ignor&? Dacd nu este meres abandons’ aceasta activitate. Incercafi-o in fiecare: ‘Dacd sugar este interest, susinesi activitatea ca {gi poate concentra atenjia este fi folosité mai tarziu 1a alte incercati din now mai tarziu. Nu iptimind, pana veil avea succes Srungea =clrap, dar mu uitaic& drat i care cop foarte sours, Fiti abdatonl Pastra mingea. va putea activi Dea lungul si Remarcali raspunsurile cop pe burta? Vet constata of gtal copilulul « devenit mai putemic. spate gi vorbitii, Amintiiva, tebule si aveli 0 auzul copitului, in timp cert vorbiti, risuciti-i corpul de citeva ofi gi observatict gi gitl, De-a lungul saptimanilor oe vor urn Tati seama ct singe si o zomaitoare sau trei obiscte ~~ 6/—sindlare. S-ar putea si fis movesar 38 nani aeestelucruri pe 0 masutjoast ort & pune. acesteIucruri po o mass jas Q po un taburet, astiel incdt si-i fie Ja indeménd sugarula. din stinga ca s8 vedeti daci va inoerca s@-1 puce ori Sil tragh spre el cu mana. Migeasi apoi urmdtorul obiect mai aproape de copil si temas rispunsal acestuia, Deplasai si cel deal treilea lucra mai aproape de el si din row vedefi ce reacfic are sugerul, Ajunge la el sau preferd pe vreunul dintre celelalte ous) Repetati aceasta activitate si indemunati copilul si pipdie fecare din Iucrari, S-ar prea si fie necesar si-i dati o mind de ajutor cud il indenmagt sf atingd gi s4 apuee fecare object. Inlocuiti obiectele ou altele i repetaji aceasta activitate. Nu uitafi s4 Iucragi d= la stanga la dreapta arunci cfd migcati obiectele mai aproape de copil. Aczasta ii va da simul inaintarii de la stinga la dreapta, ceea ce este o condijie obligatorie penin sors gi citi fl Continuati <4 repetaji unele dintre activitatle precedente, mai ales pe cele asociate cn migcarea parlor corpulul. Amintiti-va sit miscati inti piciorul sax mana din parea sténga a corpului, pentru a pune bazele simfului de lateralitate stdnga- dreapta, Ca 0 prelungire a acestui concept, rostogoliji cu griji eorpul copitului de la stinga fa dreapta de mai multe ori. ‘Aceasié ectiviate + dezvolté coordenarea ochi - mind: + dezvolid abilitatea de a stabili un contact visual cu un object fix ori tn migoare, « dezvolid constientizarea conceptelor ,stanga' st ,dreapta’ # imbuneitdpeste simtel pipaitult Deplasati inti obiectul 21= Sépta (S) Cur i merge azi, domnute? cere (D) Foarte bine, mulfumese. (S) Ascunde-te. (D) Ascunde-te. _ RepetaticAntecul pentru fiecare deget,substituind cuvantul ,degetul mare cu j Tinesi copilul in poale ‘cet corespuncitor degetului ales. De exemplu: ,Unde este arératorul?. ,Unde este indemnafi-l si va urmireascd in tim iiocial?™. Unde este inelarul?*, ,,Unde este degetul mic?“. Repetati aceasta de mai ce va aduceti mainile una langé alty,..ire ori, Apoi, punefi-va mainile la spate si cdntati cuvintele, in timp ce va migcati TP Dips of epast is reeare onm, Aces avin ve sev peas 9 m4 peer eee eat din nou. Repetati asta de mai multnreresul copilului si in acclagi timp pentru avi imbogati cunostinfele, oi, astfel incat copilul si-si de Aceasié activitate dezvoltd: seama de ceca ce facefi. Continua © mai bund perceptie a maini © capacitatea de a asculta; © simtul observatiei © constlentizarea asocterit miscdrii degetului cu amumite cwvinte ale ednteculti; + constienticarea individualitant degetelor: # dezvoité constientizarea conceptelor ,stnga' $i. dreapra’ aceasta in timp ce spuneti “»Brutarale, bate alvatul, placinta prepara ‘Acuma, degrab, i pan’ deseara fnvarte-, framdntad, fai seman cu ce-i vine Si pune-1 in cuptor pentru copil si pentru mine. ___Facefi asta de mai multe ori si remarcati ce face copilul, Pare el interesat fncearca s& bata din palme ca si joace ou dumneavoastré jocul? Dac& nu, indemna} copilul s& imite joaca mainilor. Dac& veti inlocui cuvantul ,copit* si vet folosi chiz rmumele s&u in poezioari, s-ar putea ca els va asculte cu mai mult atenic O ani - Saptémana 22 ‘S-ar putea s4 avefi itevoie sd-i fineti usor incheicturile mainilor si s8-1 ajutat Prin exerci, copil va ajunge s@joace jocul de la sine Perceptia degetelor de la picioare ‘Amintifi-va c& sugarul are nevoie de multe repetifi care fi fac plicere. ‘Aceastd activitate ‘Atingefi laba dreapt’ desculti a picionuhu + aduce 0 constientizare mai mare a existentei mainilor; Vorbit-i cu 0 voce care si-i menting interesul. Chiar dacd © dezvoltdt capacitatea de a asculta; veti face exercifii la piciorul drept, migcarea trebuic sa fic ‘© mareste constientizarea ritmulul $i a rimei: de la stinga la dreapta. incepeti cu degetul mare $i © dezvolid simpul observatiei. ‘continuati cu degetul mic, spunénd rima urmitoare: Porculepl Asta mic s-a dus la pists i - Saptai {atinget degetul mare) ete epemeeniet > Porculetul Asta mic a rimas acasi. : ra (atingesi wrmatorul deget) Perceptia degetelor de fa mana Pret! asta mic nincato fripturica (atingep al teil deged) ‘Tineti mana stingé a copitului si atinges-i degetul mare. Spuneti: Acesta est Tar porcule(ul dsta mic n-a avut parte eget! mare“. Atingefi degetul aratdtor si spuneti ; Acesta este aratatorul”. Atingt (atingeti al patralea doget). degetul mijlociu si spuncti : ,.Acesta este mijlociul*. Atingeti degetul inclar si spunct Poreulctul asta mic a plans: ,Guif, guit, uit tot _ Avesta este inelarul, Atinge}i degetul mic si spunefi: ,,Acesta este dagetul mic” drurmul spre casi Folositi amandoud mainile pentm a duce 0 pretinsa conversafie intre degetel {atingeti degetal mic). 7 de la mana stngé si cele de la mana dreapti, in timp ce spunefi ori cintai cintecul é Spun poezia aceasta de mai multe ori si repetaji-o adesea ulterior. in mai jos. Incepeti cdntecul degetelor cu ele in pozitia stransa in pumn, Fiecare deg? cyrdnd, copilul va ineepe trebuie s& apard si si dispar in concordanfa cu cuvintele, (S) reprezinta degetele deb picioare. Senzatia. tact si se joace cu mainile, picioarele, cu degetele de la maini si ‘2 atingerii fiecdrei parti a compului va ajuta copilul si ‘mina stingd. iar (D) pe cele de la dreapta. Cuvintele sunt: asocieze migcarea corpului cu parfile corpului, El va fi incdntat s& urmércascé Unde-i degetul mare? Unde-i degetul mare? miscarea diferitelor parti ale corpului si va realiza fn curand cA poate fi in stare sé (8) lasaeaé, (D) Tate Inceapa s& controleze migearea lr 28 29Aceasté activitate dezvolle ‘© o constientizare mai mare a degetelor de la pictoare $1 « altor parti ah corpului = simpul ecu simpul pipeituli 0 ani - Séptamana 23 Miscarea pentru a apuca Ajutafi copia sa stea in sezut pe podea, Folositi o bucaté de panglici colorat sau 0 bucaté ingusté din material textil, cam de 30 cm lungime. (Copilul nu trebui lasat singur s& se joace cu panglica ori materilul). Migcati serpuit pangliea sau panz si incercati si stimifi iteresul copilului si le atingS, Strigat-1 pe mume si continuasi s ‘gitali panglica! Priviti copilul! Ipnord ranglica sau incearcd s& o atingd si so trag spte el in incercarea de a o ridica cu degetul mare gi cu cel aratator? Puneti copii s& ating si sé find panglica, Retrageti-o usor si agezali-o p {jos in fata fui, Ademeniti-l sé se intinda dupa ea. Daca nu da nici un raspuns, future: ;panglica din nou si indemnafi-l so atingA si sd incerce s& 0 apuce. Cu alta ocazie, folosiji o panglicd mai lung, 0 cérpa ori o sfoard si Iegati use ‘un mic obiect Ia un eapat. Aritati copilului obiectul legat si permitei-i sil gina gi sé simt, Puneli copilul pe burtd. Plasati obiectul logat in fata acestuia, in raza lui é aiungere. Traget ineet panglica de lingi el. Indemnafi copitul si urmareascd cum ¢ vdepirteaz’ obiectul. Inceared sugarul si se migte in fat pentru a apuca obiect leg: de panglics? Puneti mina copilului pe obiect si trageti usor de panglicd. Faceti ast 5 cand sugarul realizeaza despre ce este vorba gi devine motivat si se intind’ duy biectul aflat in miscare. Daca el mu arata nici un interes, incercaji experimentul di nou alté daté. Aceasta activitate este gandita sd stimuleze copilul ca s& doreascé sis rigte inainte. Contactul corpului cu podeaua si lupta de a se migca cétre un obieet 2 trebui s& serveascd pontru a gencra interesul de a se tart inr-o maniera rudinventara | cele din unm, copilul va descoperi cd se poate migea inainte gi va pune ména j. obiecte cu un efort foarte nic. ; Aceastd activitate dezvolta: + coordonarea ocki - mand: q + contact vigual gi controlul asupra wus obiect.in miscare + interesul de a atinge st de a se mica tnainte + simtul pipet 30 O ani - Saptamana 24 ‘Scdpatul din mana si cdderea obiectelor Facefi tost de un object precum o lingura ori un cleste de piptie, Puneti rafe, Ardtatil copilului gi dace! sic pind si sé sagarul in pozitia sezut pe podea. Tineti obiectul putin mai sus deat nivelul oobilor lui gi indemnagi si urmareascé cam daft rumul obiectului. Se intinde copiful dupa object? Arétafi-id din nov Promunfati-i mumele. Ridicafi obiectul si lasagil 8 cada. Pronuntati- cuvantul jos" atunci cind obicctul este in elders Repetafi aceasta de mai multe ori, ccentuind cuviitul xs” ati obicetal copifului, Incearcé el sil lase $8 cad ori ‘arunce din nox, gi asta de mai sil armee? Datiril apoi ca multe ori, pind sind fs piorde interesul "Alegeti alle obiecte pe care copill si le pipaie, sé Te find, s& le lase s8 cad si si le ommareased in timp ce cad. De fiecare data cénd un obiect pica, rostiti cuvéntal jos", pentru a sublinia nofiunea. copitului. Stringeti-l in ména gi faceti cét de mult zgomot se poate. Luafi alt patrat de hartic si mototolif-! ling’ urechea copifului, astfel incdt el s4 aud mai bine fosnetul specific al mototolitului hartiei, Dati copilului o bucata de haxtie si indemnajicl si o stranga in mana. Daca este necesar, mototolit si durmeavoasira sinmltan un patrat de bartie ca s& fiji siguri c& sugarul pricepe coca ce wreti sa faca el, Repetatt aceasta activitate atat timp oft copilul ramane interesat. Dac& mu arata nici un interes, incercati sai tirziu. Daca sugarul s-a aritat cooperant, incurajafil si va ajute si aruncafi hemotoacele de hairtie a cos. Creafi astfel, impreund cu copilul, un joc altemativ, de arancare la cog. Laudafi-l pentru orice incercare pozitiva pe care 0 face. Alté data, alegefi o jucdrie mare si ardtafi-o copilului, Punesi-o in interioral ‘nei cuit care a fost umpluté cu hartie mototolit. Irchideti eutia si inderanati copia st o deschida si si glseasca jucdria ascunsé acolo. Fosnetul produs de hértia Ricuta ahemotoc fi va stramni interesul, Totasi, s-ar putea ca la tinceput sa aiba nevoie de ajutor ca si giseascd jucdria din cutie, Repetati aceast& activitate si lésati copilul s& ‘incorce de unul singur si gaseascd jucdria ascunsé Laudati-l pentru orice raspuns ppozitiv. Accasta il va ajuta s&-gi méreascd increderea gi sé-si creeze o imagine bund spre sine insusi, Pentru a-i mari interesul, pateti schimba obiectal care trcbuie ascuns in cui Aceastt actvitate dezvoita © muschii mici ai mii + capacitaiea de a asculta; ‘© curajul copilului de a imita sau de a tncerca un lucru de wnul singur: + constientizarea conceptului , induntru”., O ani - Sdptimana 31 Scuturd, asculté si gaseste! Folositi un recipient precum o cutie de pantofi sau de cafea, ori alti conserva de tipul celor ou capac. — Punefi o jucirie micd, 0 zamiiteare sau o bucath de Dp emn in interioral cutiei si punet-i capacul, Scuturati cutia ca 8 faca un 2gomot. Intrebati copiful ce este induntru, Accentuati cuvintul ,inuntru, Deschideri cutia si lésali copill s8 se vite tnduntru, Scoateti ews obicctal dinduntra si lisati copilul si- pipaie si sé se uite Ta el. Numigi obiectul si spuneti-i sugarului sil Ss i) pund la loc in cutie, Acoperiti-o cu capacul si seuturati-o. Intrebatid din now ce este induntra. gi Uisatiel si studieze, s& scoati capacul si si recupereze obiectul din cutie. Repetai actvitatea ct vreme exist interes pentru ca Alta data, schimbafi obiectul care trebuie ous infuntru, Aceasta va spori interesul copitului_ st va ajuta sa invefe numele diferitelor lucruri alese pentru a fi ascunse in cutie. El va descoperi si cd obiecte diferte produc 2gomote diferite'cénd sunt scuturate fn recipient. 36 LAPTE PRAF Aceastd actvitate dezvolt © capacitatea de a asculza; + ingelegerea conceptului , rauntrw + coordonarea ochi-mana «© capacitatea de a face asocieri. O ani - Sdptémana 32 Urmareste mingea Aritaficopilului o minge micd si lisati-l s& 0 tnd s si © pipfie. Apoi punefi-o into geanti cu fermoar $1 jnchideti-o bine. Cu degetul, impingeti mingea in interiorul gent, Spunepi-i copilulai c& mingea este iniuntrs si accentuati cuvéntul ,induntru* ' Lsaticopilul si simt& mingea si si o migte findemmagel a4 o unmdeasca in timp ce te miged fn geanci ‘Aritafi copilulsi cum putefi opri mingea cu mina, cum ii pti da dramal $i cum o puteti migea din nou. indermnap- 58 0 miste de unul singur prin sacogt Aceasté now cexperientl il va amuza 0 perioadé scurti de timp. Totus, ar webui repotaté din cand in ‘cand. Alte obiecte pot fi puse ete unul in geanta. Copilul va putea impinge si explora ‘migearea fiecdru lucru care este plasat acolo induntra “Aceastd actvitate dezvolt «simul pipaitul «© coordonarea ochi-mand + explorarea liberd: ‘© capacitatea de a urmari o tint in migcare, Oa Saptdmana 33 Castronul si rostogolitul mingii Luagi un castron mare, rotund, din plastic, 0 tav8 mare pentru prijitur sau un fecipient similar, firi capac. Puneti in el mingea folositi jn activitatea saptimanii 3 Impingesi mingea co degetul de-a lungul marginii. Lasaj-o s& se rostogoleasc liber, ST a nstio in mscare, indemnas opi sh ‘urmareased mingea migcdndu-se. Copilul o urméreste sau inceared sé 0 opreased? Dacdi se intimplé ase, inseamnd cd este atent ‘Opriti mingea si punefi mana copilului pe ea. Ajutatil s& o pnd in migcare. Vorbijii fm timp ce amanoi © unucigi migcindw-sc, Mentineti rostogotirea mingit i 37lisa copiful s4 miste mingea singur, cu propria-i mand, c&t de mul: posibit Alta data, in timpal sAptimanii, puneti mingea intr-un recipient, inclinagil gi rmigeati-, astfel incdt mingea s& se miste pe margini intr-o migeare circular, ca mai fnainte. Repetaji aceasta activitate de mai multe on, astfel incdt copilul si poaté urmri rmingea migedndu-se, Ajutatil si tin containeral si repetafi acivitatea, Laudati copilul pentru orice rispuns pozitiv pe care il da Dacd aceasta activitate este repetata destul de des, copilnl va deveni constient de migcarea limitaté a mingti pe traiectoria unui cere, Aceasta activitate: © imbundtdteste simul pipaitului constientizeaad existenta cerculut: dezvolid capacitatea de a urméri o firta ia migcare: pune bazele independentel si incredent 1 sine; dezvolta coordonarea ockt - mind 0 ani - Saptamana 34 Marimi Faceti rost de un set de castroane S aeons Pa de cost gradate Puncfi castroanele fn-un rind in vazul copifului si la indeména hui, Ar trebui puse hitt-o ordine, dupa mirime, cu cea mai micd la stinga, Puncti cel mai mic castton in interiors! ‘urmatorulai ca dimensiune, Continuati si punefi castroancle unul fntr-altul, dupa mirime, intro stiva. Repetati aceasta activitate de mai multe ori, indermnénd copilul si va ajute. Folosifi cuvintele mare" si mic cind stivuifi sau desfaceti stiva castroanelor. Facefi aczasta pind cénd copilul yi pierde imteresul. Repetafi aceasta activitate adesea; astfel, copilul va invata in curdnd sa o faci de unul singur. Altg dati, folositi un set de cesti gradate incasabile si repetaji aceasta activitete, in felul acesta, copilul va deveni constient de existenta diferitelor dimensiuni $i de ferma rotund3 a obiectclo.. El va descoperi aceasta vizind, pipiind si fécdnd, Aceastd activitate duce la * constienticarea dimensinitor S congtientizare mat bunt a obiectelor roturde; dezvoliarea simfulut pipditulu 0 constientizare mai bund a concepteior ,sténga” yi .dreapta”, dezvoliarea independentei. 38 0 ani - Saptamana 35 Baloanele de s4pun si clipocitul apei © Pentru activitatea accasta aveti nevoie de un mosor © 7 gol de afd sau de un tub pentru fut baloane. in plus, mai ° trebuie si cumpirati un borcan cu solufic pentra ficut ° ° baloane ori s& faceti dumneavoastri o solutie de apd cu ° ——_sipun sau detergent lichd. Uneaifi fundul nosorlat cx & solic si aritafei copii baloane de sipun, sufind pe D rpartea cealalti a mosorului. Aceasta o pateti face afara, jnduntra sau cand il imbaiati. Orice afi alege, amuzati-l Baloanele sunt rotunde si colorate, i copilul s-ar putea s& le urmireascd, ba chiar si incerce s& le prinda gi si le spargi. Va fi incintat si le urmdreasc& zburind si apoi dispardnd, Cnd un balon se sparge, spunefi: .Balonul, poc!", Continuati si rostifi cuvantul poo. Copilul s-ar putea s& repete cuvantul sau si, ‘scoati diferite sunete in incercarea de a pronunfa cuvantul. Ati remarcat, probabil, cd, Gea wreme, copiul a inceput s4 promanje unele sonst, ba chiar citeve cunt Repetind cuvintele pe care elle rosteye,capata cur) si exerseze§ este stimulat doreasca o comunicare verbala. Cand ibaiati, plescditi apa, Exagernd sunetul. veti capta atenjia copilului si-1 veti Indemna sa producé si el acel sunet. Spuneti-i in acest rastimp ceva de genul lici, pleosc!“ori ceva similar. Copiilor le plac sunetele interesante si sunt mai atenfi dac& folositi un ton placut al vocii, Stoarceti o ruff uda i ascultali sunetul pe care il face, Imitati cu vocea sunetul pe care il produce apa cind jese din rufe. Dafi-i copilului un burete mic si indemmati-! si asculte 2gomotul apei Costile incasabile din Saptimdna 34 pot fi, de asemenea, folosite in cada pentru a proce suneteimereaate cu ap coast actitate deol capacitarea de a urmir wn obec in migcare baloanele) constientizarea formet rotunde a bateanelor; consiennizarea senza! de ud capacitatea dea acuta dferite sunete: Simpl piped O ani - Saptamana 36 Casa dintr-o cutie de pantofi Luaji 0 cutie de pantofi si desenafi o usé pe una din faturile hungi Taiaji de-a lungul a dou dintre lini, astnd linia din stinga netdiata pentru a avea 0 usd co se poste deschide gi 39inchide, Folositi un mosor ori un obiect similar.doar putin mai mic decét usa si plasafil in cimpul vizwel al copiului, Aritaf-i casa din cutia de pantofi si mumi-o, Spunejri copilului of avefi de gnd si deschideti usa casei. Deschideti-o si bagel jrduntru mosorul, Inchidei usa si spunefi-i sugarului ci mosorul este induntru in casd. Deschideti usa gi scoatep mosoral afaré din casa facuté din cutia de pantofi si puneti lng copil. Spunefici acum c& mosorul este afari din casi. Lagati copilul si tind rmosoral si s&-l examineze, iar dumneavoastra observati-i reacfia. Incearcd el sa pun rosorul inguntru, in cas, sau este putin interesat ori deloc? Dacd-au arat nici un interes, ncercati din now mai tazziu “Totus, dacd pare preocupat de accastl actvitate, deschidoyi usa si repetati fiecare pas al ei, in timp ce copilul vi urmireste. Nu uitafi si rostifi cuvintele “induntro™ si ,afard, in concordanfa cu miscarea mosorului. Indemnati copilul s fac ‘exerctiul de unul singur si liudafil pentru orice raspuns pozitiv pe care il face. ‘Aceastd activitate dezvalte ‘© constientizarea conceptelor ,induntru si ,afera; ‘coordonarea ochi - mari capacitatea primara de a urmarl indicat independenia: constientizarea nostunitor, ceschis“ si inchis" 0 ani - Saptamana 37 Luafio bucata dintr-un poster saa un carton de la un ambalaj si thiat! 12 patrate ou latura de aproximativ 12-13 em, Faceti rost de citeva rimasife de tesituri colorate. Taiati din cle cite dowd buciti de aceeasi dimensiune precum pitratele si lipit-le sau capsafi-Ie pe Dbuedfile de carton, Aceasta activitate va fi mult mai interesamta dacd alegeli catifea roiata, plus, miatase, blara sinteticd, piele de céprioaré, un material mailasat sau alt textil care va stiri curiozitatea si va menfine treazd atengia copituln. ‘Lasafi sugarul s& pipaie fiecare patrat text. pe rind. Dupa ce a examinat toate Ducal, asezati patratele unul Lang altul, aseminitor unet plapume din petice, sh paneti copilul s8 o exploreze. Notaft care patrate il atrag mai mult. Inderal 4 le pipe, in timp ce si dumneavoastra le pipaiti siti vorbifi despre cle. Este momentul potrvit si-i povestiti despre culori si materiale textile. De exemplu, catifeaua reiat are denivelir, ar matasea este neteda Cao extindere a acestei activitii, copitulu iar fi de folos sf vada si st piptie dua patrate identice din acelusi matesial. Cand va fi mai familiarizat ou patratele, s-at putea ca el s& se arate interesat in alc imperechea 40 Aceastd activitate dezvolta & conjtiensizarea diferitelor culort + conjtientizarea formel de patra + constientizarea aifertielor materiale ‘exile; + simu pipaitulu; + congtientizarea asemndrit matertalelor. O ani Saptémana 38 Oglinda fermecata Luafi o bucat’ de carton de aproximativ 20x30 ‘em? pentru a desena pe ea conturul unei ogiinzi cu raner, Decupafi o gaurd rotunda acolo unde ar trebui s8 fie sticla oghnaii in ramd Uitaji-va prin gaurd si prefacctiva ch este 0 oglinda fermecati. Priv copilul si spunetii: il vad pe... (Spunetid pe rum)" Copilul va fi fncdntat si va vada chipul ‘uitindu-se prin gaura ,oglinai fermecats". Dacd ali membri ai familiei sant prezenti, prefacetiva oii vedefi in oglinda magicd si strigatii pe mume. Folosifi .oglinda magica si mumiti obiccte din camera care sunt in cémpul vizual al copilului. De exemplu: ,Vad 0 masé, Continuati i faccfi aceasta citi vreme puteti capta atentia copilului. O voce plécuta va va ajuta sé-i mentines interesul Puneti oglinda fermecati in fafa copilului, Asiguraji-va c& se vita la dumneavoastra i spuneti:, (trigati-l pe nume) 0 vede pe mama Indemmagi si tina cglinda si s& se uite la diferite obiecte pe care le numifi, Daca mu intelege, arta biectul, atingdndul 5: repoténdu-i mumele, Aceasti activitae il deprinds pe copil sé fnveye numele diferitelor obiecte, Desi sar putea ca el si promunfe unele dintre ceuvinte, probabil c& doar va asculta, ‘Aceast activitate s-ar putea si va paré ridicold, dar ea tnseamni un joc pe care il jucafi cu propriul copil. El realizeaza of fata gi alte obiecte pot fi vazute prin aura tnel oglinzi magice, si accasta il fascineaz’. ‘Cao extindere a acestei activitat, folosti .oplinda magica dia cand in cand, pind cand copilul impineste 3-6 ani, ca s& jucai jocul ,Observ. Poate fi flositl cind iavajati o culoare, o forma, o dimensiune, un numa, o liter8. sau un cuvant. ‘Aceastd activitate dezvotd + interesul de a juca wn joc: + capacitatea de a asculta: «© vocabularul: + aptituainitevizwale; + capacitatea de a asocia numele cu obiecial respect. 4a0 ani - Saptamana 39 Chipuri ‘Lipiti un chip de copil ce a fost decupat dintr-o revisti pe o parte a unui carton, Va fi mult_ mai jmteresant daci vefi flosi portretul inramat al copilului dumneavoastra, Punefi fotografia ou chipul de copil cu faa in jos pe podea. Rasueip-o incet si spuneti Caucus bau!" Puneti fotografia din nou cu fata in jos si repetall aetivitatea. Continuati s& faccfi aceasta Bink ind jul incearcd s4 0 intoarc& singur. i Smonajia ‘vooii cand rostifi ,Cucu-bau, de fiecare data wand fotografia esto intoarsé. Intverupeti exercipial atune! cand copitu s- slits. "Alta dati, puneti fotografia jaca membra iliei cu fata in jos si jucali oul .Cucu-bau" din nou. Cand intoarceti, ugurel, fie ofp pune, uu, e pune po mie din fotografie)... Prekngifi ‘accastA activitate folosind fotografii ale altor membri at Gamilici, in acest fel, copilul va invaja s& asocic?’ numele cu fotografia orespunzitoare. fl va ajuta, de asemenea, sé fnvele ‘strige pe mume pe membrii fee “Aceastd actvitate desvolté © interesul de a juca un joc; 1D capacitatea de a-i identifica pe membrii familie: 2 capacitatea de a face asociatts; + capacitatea de a asculta 0 ani - Saptimana 40 Migca si rostogoleste! intr ai pe spate si, usurel, Poneti copital pe podea intrun loc gol mai mare, Asszat- a sostogoivt compa cof stinge la dreapta, de citeva oi Ia rae. 1p 20° np vr costo Cd voi inv, observa rena. near 58 aca toglitul de una singur sa. pare ct wea si inceteze activist Dac nt corms semne de interes, cereal mai tciu, Aceastt activitale important pentra Te Se implica coordonarea multor muschi. Ajetd, de aseraches la consolidarea Fateralitatt stanga ~ dreapta, prin migearea intregulut com “inoepind de la stinga 7 7 SP te dat, faces ost de © minge mare co poate fi usor rosogoité cate oop sugarat, iar edad se rostogoleste, zoef: Dura san alte cunts coe 1! sevd pe podes gi pone copilul in ponitia sezat in dumneavoastrd, Dati en deve Gira si indemnafel s& +o trimith 2 fl Tnapol, Landairl pears orice 2 ‘spuns pozitv pe care il di continua activitate cit vreme copilul pare asi pistra interesul, Aceasta este 0 activitate care ar trebui repetaté adesea, De asemenea, fi va fi de folos s& repetai unele dintre acivitatile precedente, mai ca seam pe eele care Iu interesat prea putin of deloe. ‘Aceasid activitate dezvol ‘© o-constientizare mai bund a conceptelor , stinga si ,dreapta ‘© simul pipaiulat ature! cand corpul copilulut este rostogolit sau cand rmingea este data de-a dura; + coordonarea ochi - ménds + motivarea de asi man perioada de timp cit se poate concentra . atea de a juca cu o alti persoand jocuri simple cu mingea, + increderea tn sine 0 ani - Séptamana 41 Jocul cu degetul & Faceti rost de un oc cepa eB i fone cea os céplcsl de” stclé ic, eave aS nated, cam de dimenstunea “spit marginde! a unei monede mici. Pe dou. ‘arte farfurii din carcon de unicd folosintd faceti sase semnc presind capacele pe cle Apisasi form si risuci capacele, pand objineli mici giusi, Dac ies eu marginile zdrenuit, sjustati contural tito foarfecd de unghil. Téiafi o bucati de glaspapir pe dimensiunea unei farfurii si punefi-o in interioral uncia dintee farfuri,astfel incdt partea aspra sé fie cétre gaurile in farfuric. Agezati nigte bumbac, vati ori material textil deasupra partii netedc a slaspapirului, Puneti cealalt farfurie cu fundul in sus, fa in fard peste prima. Capsefi Sau lipifi ou o banda adeziva cele dou farfurit conjinind acum glaspapirul si ‘bumbacul laolalta. SNS Bagasi degenal in guile de pe partea cu glaspapir, Este partea anpré fntoarceti ansamblul farfuriilor pe partea cealalta si bagati degetul Ja intémplare in ghurile de pe accasth parte. Este partea netedi. Inderaati copilul si bage degetal fardtator in gluri, la intdmplare, ArStati-i amubele feye ale farfuriilor gi lasati-l si le exploreze pe amandow’ de unul singur Copilul sar putea $8 sovdic s-si bage degetul in glu, E posibil ca doar si se ite la ele si-atat. De aceea, s-ar putea sé fic nevoie de incurajari pentra a-si introduce {detul in puri farfurie, Dacd aves un Joc cu bile, coplul se va bacura probabil igi vare degetul in gure tablei de joc (Dar, atentc, mu satis ajungh gi bilele la copil, pentru a nu Ie inghit!). Nu are nici o importantd dacd el alege alt deget pentru ‘ad introduce acolo. fndemnurile 4i vor spori interesul. Folosifi cuvintele ,aspna” si “eatifelat cind fi vorbifi, Acestea vor spori capacitatea copilului de a infelege concepiele respective iuAceasta activitate dezvolta: ‘= coordonarea ochi-mand, explorarea liberd: simul pipaitulut, conytientizareat materialelor textile aspre si catifelate; Increderea in sine O ani - Sdptimana 42 Arunca-l in cutie! Luati 0 conserva goal de Ness cu capac de plastic $i decupati tu un deschizator de conserve si celdlalt fund. Lipiti banda adezivé. pe muchiile pericaloase. Trasati si apoi decupati o eo aura in capacul de plastic cu o Fearfeed sau cu un object cu varf ascutit. Gaura ar trebai sé fie eirculara si putin mai mare decat un mosor pentru afa de cusut, Pentru eeasta activitate avefi nevoie de unul sau de mai mule astfel de mosoare, Mosoarele olorate sunt mai atrdgitoare pentra copil. Ati putea folosi creioane tip marker pentru a da viajd mosoarelor necolorats. ‘Agezali capacul de plastic pe unul dintre fundarle cutei si pune conserva pe o suprafajé dreapta. Luafi un mosor gi introduceti- prin gaura capacului de plastic Ricicaticutia si 24sfi mosorul, Repetafi actvitatea de mai matte ori. Daft eopifulut un rmosor si indemnatic si-l bage prin gaura din capac. S-ar putea si abi novoie la Jnooput de pufin ajutor pentru a se coordona, dar, dupi c&teva incercii,el ar trebut si yeugeased. Dac’ folosifi mai multe mosoare, el le poate introduce pe rind, pe fiecare rit gaura din capac. Copilul se va bucura si rice cutia gi sf deseopere mosonree “Aceasté activitate poate fi folositi mai tirzia de c&tre copil de unul sipgur. fncurajarile i lauda sunt necesare pentru a-l motiva; de aceza, aduceti-va amints si ‘ncurajati si sil luda, chiar dac& s-ar putea si fifi oeupata eu altceva prin cass. ‘Aceast activitate deavoli ‘© coordonarea ochi - mind simul pinata + capacitatea de a urma indicat + independenta: + increderea in sine: “4 O ani - Saptamana 43 Trage-o si da-i drumul! Utilizagi o banda de cauciue lungé sau o bucaté de elastic si fixafi bine de ea ofice obiect mic nepericulos, cum sunt un mosor, 0 zomaitoare, un capac de plastic etc. Legatig bine de un scaun, &¢ 0 asi, de un fare sau de o clan{d, astiol incdt obiectul agitat si pendiuleze liber. ‘Aritatii bebelugului cum sf trag’ obiectal si cum si-i dea apoi ddruraul, El va vedea cf obicctul se intoarce in pozitia de unde a plecat Trageti cbiectul de mai multe ori, in timp ce bebelusul vi priveste. incearca sa va ajute sau doar se uita la dumncavoastra? Incurajatil si vi ajute si trageti sau Hisali-l s& traga obiectul singur. Continua si faceti acest lucru pan& se plictiseste. Nu uitapi si-l Laudagi pentru orice reactic pozitiva 'AltS dat, puteyi utiliza diferite obiecte pentru aceeasi activitate, Bebelusii de aceasté varst& adori s& tragi, s& loveasc’ sau si impingé obiectele aflate fn jural lor si © vor face singuri dac& agezafi in apropierea lor cdteva obiecte nepericuloase accesibite Observatie: Daca mosonul face prea mult zgomot, il pueti ,reduee la ticere astfel: Taiafi varful unei sosete vechi, Puneti mosorul in varful gosctei $i umplet-o a petice, fire pentru umplut sau o hinusé vechs in jurul mosorului, Legati varful sosetei ‘contindnd mosorul si umplutura de elastic eu o bands de caucive. ‘Aceastd activitate dezvoltd: © coordonarea ochi - mat = independenga; © motivatia de a-yt concentra atentia; + increlderea in sine O ani - Saptamana 44 Dafi-i bebelusului sé find © carte si lisafi-l so studieze Spuncti-i c& are in mand o carte Ts 7——— Rugati-l si va dea cartea inapo: Spunefiri si se ouite Ia dumneavoastra, in timp ce 0 7 ascundefi sub 0 pera sat o revist fndemnaficl si se ducd gi s& 0 giseasca. Luati cartea de acclo, daca bebelugul pare c& nu a infeles. Arstafi catea din nou si ascundeti- in acelasi loc, Faceti tot aga, pan cand fi vine ideea si poate s& saseascd singur cartea, Laudati-l daca a reusit! Repesati 4scuvantul carte cit de des aveti ocazia gi sar putea ca bebelugul si spund si ol arte’ Alogefi diferite juctri familiare lui. Nu ascundeli totus decit un singur obiect ‘dati, Numiti obiectal in timp ce fl ascundeti. Bebclugul va avea mai multi incredere fael daca ascundefi obiectul in acclasi loc. Dacd il giseste imediat, incercafi 8 gasiti tit lee, ca, de exempla, sob canapea sau sub masi, Incercafi si-l ascundeti de fiecare Gard sub cova, pentru ca bebelusul si infeleagd conceptal spafial ,sub™ Fixares omelor fiecdror Tucruri folosite in joe il va stimula pe micug s& asculte si eventual Char s4 fneeap si spund numele unor obiecte. E nevoie de multe laude si incurajési pentru a- atrage in acest tip de activitae “Aceasta activitate dezvolta © capacitatea de a indeplini comenzile; © copacitatea de a asculta; © fmbogatirea limbajulut (nume de oblecte): © percepfia vizualé la gasirea corecta a obiectelor: ‘ncrederea in sine: independenta O ani - Saptémana 45 in care mand? “Alegeti un obiect care poate fi ascuns fa, mina icuti pumn, Ar&tafi-i micul obiect bebelugului pentra a identifica. Retinesi obiectul fntr-o mand si puneti-v Aambele mini la spate. Scringef-va pumni ca si edn al ‘avea cate ceva in ficcare mén& gi aduceti-va din nou indinile fn fata in raza vizwali a copilului, Chemafi-t pe ‘nume si rugati-l s& vi arate mana in care avefi ceva. Continuati ficdnd de mai multe ori acest luera. Utilizati ‘aceeasi mana si acelagi obiect pnd cdnd bebelusul a inles si poate ardta corect spre mina care ascunde biceul. Lauda orice aspuns poztiv! apa ce bebelusal s-a bignuit cu accasth acvtate, putei si altemati maine Totugi, nu schimbati niciodat’ mAinile, ascunzind obiectul cu mainile la spate. Scopul Tosse acivitag este ca micupil si-gi aminteasca rena fa care v-a vizut o@ afi pus Sprectul mainte de a-l ascunde le spate, Schimbarea manllor la spate poate duce 18 confuzia si frustrarea bebclusului. Poate provoca, de asemenea, pierderea increderii in al insusi si in dumneavoastra, Pot fi utilizate si alte cbiecte in acelagi mod, atunci cénd Copiul a devenit sigur peel. “Aceasté activitate dezvolt = memoria: © Capacitatea de a asocia corect un oblect cu mena fr care se afl 4 interesul dea juca wn jot 0 ani - Saptamana 46 Asculta si executa! eee rae Punefi trei obiecte intr-un snd in fafa bebelusului. Unele obiecte sugerate sunt: 0 zomiditoare, o minge confectionata dintr-un ciorap, un animal de plo, o lingurd sau ceva asemiinitor, Este sugerat un numar de doar trei obiecte, pentru cd prea multe pot suprastimula i duce Ia confuzia copilului. Incepeti de le sténga si demumifificeare Dbiect pus in nd. Lisaii copilagul sia in mana si s& ating’ primal obiect din stinga Paneficl la loc si lisai-l sil ia gi il pipdie pe cel din mijloc. Puneti obiectul la loc si ‘sai bebelugul scl ia gi s&- piptie pe cel de-altreilea din rnd, Punef-} din nou Ta Yoo si pe acesta. Incurajati copilul si denumeascd cole trei obiecte pe misuri ce dumneavoastra aria spre ele, Dac bebclugul doar priveste, repetafi numele fiecinui obiect de mai multe ori, in timp ce vi deplasati de la stanga la dreapta, Rugaficl si va dea in mani primul obiect, Demumif-, dar mu-l atingosi sau mu aritati spre el. Dacdi bebelugul mu infclege, luai obiectul, spunefi-i numele si puneti ta loc. Repetati procedes!) #1 rugaticl s8 va dea acelasi object, Faceti acest luera ping ceind copilul a infles gt v-a dat corect in mand obiectul, Nu uitati si laudaji pentru orice raspuns poziti. ‘Numiti cel de-al doilea obiect si coreti-i copilului si vid dea in mand. Inci 0 dati, dact bebelugul au a infoles, luaji obiectul, denumiti-l si punetil la loc. Continuasi ‘si facell acest lucru 4i cu cal de-al treilea obiect, pind cind bebelusul raspunde corect, Dacé el pare rustrat,oprifi actvitatea si incercafi din nou altidata Dac vefi repeta aceasta activitate destal de des, Debelusul va cstiga mai multd ineredere in el gi va aptoba o schimbare in poziia celor trei obiecte. Apoi, cle {rei obiecte pot fi schimbate cu altele gi puteti flosi acelasi procedeu ‘Aceastt activitate dezvolta ‘© percepsia mat bund a progresiet de la sténga la dreapta; ‘coordonarea och - mat perceptia senzoriald; vocabularul abilitaea de a asculta yi de a tndeplni comensile. a0 ani - Saptamana 47 Comanda si executa! fh} Ak Puneti laolata un ursulet de plus, o conservé de cafea cu capac de plastic, un ‘mosor care a fost utilizat in activitatea din siptdmana 42 gi o minge de mérime medie, Paneti-le fn ordine de la st&nga la dreapta, Ardtaj-i copilului cum si imbratigeze animmalul de plus, atunei cdnd i! uafi de la locul lui, dn partea sting’. Spuneti; ,Mami ‘I imbraigeaad pe Teddy. Spuneti-i bebelugului sa imbratiseze si el ursuleful. Spuneti: (Numele copilului) fl imbrStisea2a pe Teddy". Laudatiel daca a executat corect. Daca doar vA prveste, imbrapisati ursuleful ined o data si fncurajati-l sé facd la fel Continuali <4 Faceti acest lucru pnd cind copilul executé corect cerinja sau se plictiseste Punefi ursuletul fa loc, iuafi mosorul si dati-i drumul fn gaure de pe capacul de plastic al conservei. Spuneti: ,Mami a pus mosorul in conserva“. Deoareee copilul a ‘maj ficut acest lueru jnainte, va repeta imediat gestul. Dacd nu repetd, mai incercati pina cénd va indeplini comanda. Dac a raspuns corect, aplaudatil, Haudafi- si Spurefi:,... (Numele copilulai) a pus mosorul in conserva. Rostogohifi acum minges pe o distantd scurt& si spuneti: ,Mami a rostogoit mingea, Incurajati copilul sa rmeargi i si ia mingea inapoi. Ajutati-l daca are dificultayi la recuperatul sau rostogolitul mingii inapoi spre dumneavoastré, Chemagil din now pe nume si Waudati-) pentru actiunea sa pozitiva, Continuati sa faceti acest Iucru pan cénd copitul va infelege cum si se duc si sA ia mingea, chiar daci nu a fost data de-a dura spre el. jncercafi <4 evitati rostogolirea mingii prea departe, devarcce va fi dificil pentru el si o ia sis& o trimit inapoi. ‘Aceastd activitate dezvolta + abilicaiea de a indeplini comencile; + uswriaia de a ascultas + limbajul: * coordonarea ochi - mand: Injelegerea afectiunii cu care Imbratiseaed ursuletul increderea in sine. 48 O ani - Séptimana 48 Unde se pune? Facefi rost de 0 manus care este mai mare O, decdt mina copilului. (O minugi de cuptor va fi tocmai buna). De asemenea, facefirost de un papas mare si de o palarie care sf fie ugor de pus pe capil > eebaugins, dar sm fe prea mare Ponci-vi minuga sau minuga de cuptor si apoi scostef-o. incurajati copilal si 0 puna in oricare dintre main. (Nu va intreseaza degetal mare, efta vreme bebelisul i: pune tndna injuntra). Ajutafl sig pund ménaya, dacd este nevoie. Vorbifi, dacd vi se pare cd este necesar. Facet exereiji de pus st de scos mimuga pénA cénd copilul devine sigur pe el la aceste acum: Puneyi-va papucul si scoatetil. Apoi, incurajati-l pe bebelus s@-1inoerce pe piciorasul lui. Lasag ssi aleagd orieare piior. Ajutatrl dacé este nevoie. Exersati cata vreme copill este interesat, Panel paliria pe cep si incurajali beblugul si v-o ia de pe cap. igi pune piliria pe capil lui? Dacé my, incurajat-l 28 o fad. Repetai procedeal daci pare ci mu {nfelege de mai multe ori, pind cand copilagul se deprine ce trebuie si fac Penal ntoegepopveal i pelisis x-anrind pune rmimgn sa doar se vité la dumneavoastra? Ardtai din nou, dacd mua intel ‘Apo! spunef-i sisi pund papucul, Poste singur? Ajutag-l numai dacd mu ingplege. Ardtati pularia si spanet- si s-0 puna pe cap. $-0 pune pe cap, sau doar se uta la dumneavoast? Ajutail dacd are nevoie. Continuati s& facet acest lucra de tule of $ safil si se joace cu eee rei cbicste sing, Nu uitai sil Iiudasi de ete ori vi dé un rdspurs posit ‘ceasid activitate desvolta capacitatea de a asculta so indeplini comenzil: tmbogatirea vocabularulu abiltatea de asociere: ineredereatn sine si independent, 0 ani - Saptamana 49 Decupati o imagine a unui bebelug dintr-o revistd, sau desenati un chip gi aritali- copilului. Ardtafi spre ochiul sting din imaginea fetei si spunefi: ,Ochi. Atingeti usor ochiul stang al copilului, apo} atingefi-va ochiul sting si repetati cuvantal Aplicafi acelasi procedeu pentru ochiu! drept, nas, gurd, urechea stingd, urechea dreapta si pentru par. Repetati actvitatea de mai 49multe ori, pnd edind copilul se plictiseste in timpul saptimanii sau oricdnd este posibl, subliniati parle fetei. Dac bebelusul pare s@ fe confunde, insistasi mai malte zile asupra ochiului, apot progresati si concentrai-va atentia cfteva zile asupra nasului, a guri, a urechilor gi a parulu, AAtunci cfnd copilul a devenit sigur pe cl, incurajatil si arate si sé atingé o parte a fotei ia comanda, Batefi din palme gi folositi o inflexiune a vocii plicuté pentru al atrage gi ‘mai mult gi pentru a-4 mari increderea in el Aritagi spre imagini cu chipori din reviste gi cArji oricind este posibil gi lsaf- s& le indice ochii, gura, urechile si parul Fiecarvia. Aceasta il va face capabil s& asocieze parfile feei din imagini cn cele din viata real Aceasta activitate dezvotta ® abilitatea de a asculta: © perceptia partilor feet: © abilitatea de a asocia diferttele pars ale feet Saptémana 50 Sunetele din casa Accentuafi un sunet familiar din casi in fiecare zi, pe parcursul unei sAptamdni, De exemplu, puteti alege sunetul masinii de spalat, Exagerati-l verbal si incurajaji bebelugul s4 imite sunetul pe care il faceti, Mai jos sunt enumerate citeva ‘ugestit pentru a imita céteva sunete din cas&. Pot fi adiugate multe alte sunete. ‘masina de splat suis, suis uscatorul mam" telefomal ger, tr, er rmagina de splat vase seul, seus” aspiratorvl vezi" ‘magina de cusut electric rr, cr" ‘bormasina electric sabre mersul unei persoane +clipclop* soneria wing, dong masina bem, brm* Aceastd activitate dezvolté «© perceptia sunetelor din casd; + abilitarea de a asocia corect sunetele din casd eu obiectul corespunzator © stimularea verbald de a imita sunetele obiectelor din asd: © capacitatea de a asculta cu wn anumit scop. 50 ° Oani - Séptémana 51 intoarce-o! MOIRA Taiati un carton in cinci bucdi de aproximativ 7 x 12 em? sau facefi rost de inci capace de plastic pentru aceasta activtate. Alegeti cinci imagini simple, coterate, ale nor lueruri ca, de exemplu, o minge, 0 casi, 0 pasére. un bebelus si un caine. Lipifi imaginile pe wna dine feele cartonului sau capacului, Puneticle pe o suprafays plana intr-un rind, avind imaginile cu faja in sus. inoepef de la stinga si intoarcefi o imagine pe dos. in timp ce 0 intoarceti, spuneti cuvantal .o intore™ $i promantati numele imaginii care este pe carton sau pe capac, Facefi la fel cu cclelalte patra jimagini, pistrandu-le in rand, Spunefi-i c& afi intors toate imaginile pe dos. Apoi rugafiel si giseascd imaginile. Daca bebelusul pare s& ma injeloaya, intoarceti pe dos, incet, mai intii prima imagine de Ia stinga si din nou spuneti cuvantul ,0 intore Spunefi-i copilagului c& afi intors cartonul sau capacul pe dos pentra ca cl si giscased itmaginea. incurajafi-l s4 intoarcd pe dos cea de-a doua imagine. Accentuagi cuvantul 0 intoro si spuneti-i copilului numele a ceca oe este in imagine. Laudagit pentra orice raspuns pozitiv 51 incurajati-l si intoarcé celelake imagin’ pentru a vedea ce esie pe ele. Repetati accastd activitate de mai multe ori. Lasagi si continue singur, eu conditia sé fie ined intereset entra mai mult interes, pot fi inlocuite imaginile. Alegeti imagini simple, colorate, cu pufine detalii, Spunej-i numele fiecdrei poze tnainte de a o intoarce pe dos. Folositi numai cfteva imagini odat& penta a evita confuzia copiluli Aceasté activitate dezvolia erceptia conceptului a intoarce coordonarea ochi - mand: abilitatea de a face asociattt: imbogatirea vocabularat Independent: increderea tn sine.0 ani - Saptdmana 52 induntru si afara Punefi cinci obieste, ca de exemplu, un cub, o ceased, o lingurd, un animal plastic si 0 jucdrie preferaté in fata cepilului, Denummiti obiectele unul bebelugul sé le ia in mand gi si le atingd pe fiecare inainte de ale intr-o cutie de pantofi Luafi cubul din cutie si dagi--1 in mand copilului, Spuneti-i c& agi luat afar cubul din cutie. Accentuafi cuvntal ,afaré“, Explicatii si pun cabul inapot induntru in cutie. Subliniaji cuvantul ,induntru Repetati acclasi procedew pentru ceased, lingurd, animal gi jucdiie Dupa ce toate obiectele au fost puse inapoi in cutie, incurajati copilul si gscased cubul in cutie gi s& vie dea fn mand. Dacd nu infelege, luafi cubul si daj-i-tin mind bebelusului in timp ce spuneti cuvantul cub", Spuneti-i cd afi hat afard cubul din cutie. Nu uitafi s folositi cuvantul .afara. Rugat+-| s& spuna cuvaéntul cub" daca poate. Apoi explicafi-i s& puna la loc cubul in cutie. Apoi, spunetii sa ia ceasca afard din cutie si sa v-0 dea. (Dati o singura comands o dats, pentr a evita confuzia, Pot fi date dowd comenzi numai atunci cind copilul devine sigur pe el in aceasta activitate) Coutinuati sé-l incurajati s& ia umul dintre obiccte afaré din cutie, denumiti- si apoi explicafci sé-l pund inapoi fa cutie, Accontuali cuvintele ia” si ,afaré gi Hudati-l pentra orice réspuns poziti Aceasid activitate dezvolta # limbajul pentru denumirea obiectelor + accentuarea simtului pipsitul + coordenarea achi - mind, «© perceptia concepielor ,indunins" yi afer"; + independenta; + ncrederea in sine, PARTEA a II-a De Ia un an fa doi ani Introducere Copilul de un an incope s& dea semne de independent’, dar are ined mula revoie de supraveghere si de indrumare, Este important s& prindesi momentul potrivit al introducerti activitafilor sugerate pentru a1 stimula, Nu este recomandats planificarea nei ore exacte in flecare zi pentru 0 anume activitate, deoerece copitul ‘mic mu are ined simpul timpului, chiar daca i se menfine o schema general de program vilnic, S-ar putea s& perceap& acest fapt ca pe 0 rigiditate, care si conducé Ia un ccomportament negativ. fncercati si va infelegeti copitul, observand tipicul comportamentului sau cotidian. Refineti cind pare s& caute ceva de facut, S-ar putea si fie dimineata devreme sau dupa un mic somn de dupa-amiaza, Depinde cand are chef si facd cova aparte. Este important de stiut c&un copil la aceasta varsté are o putere foarte scurta de concentrare si s-at putea si nu fic capabil si termine 0 activitate dintre cele ‘sugerate fntr-un anumit interval de timp. Aceste activitati trebuie repetate pentru o stimulare suplimentard in diferte momente de-a Tungul unei perioade de timp mai Jungate, Copilul igi va dezvolta increderea in sine si independenja pe masurd ce Jncepe s& perceap mediv apropiat I. Crfile cu imagini mari, viu colorate si cu pufine detalii atrag copilul de aceasti virsta. Copilul va fi inedntat sa i se citeased povesti mereu, chiar daca mu poate sta prea mult timp concentrat pentru a termina 0 carte. Cintecele, rimele si ritmurile 1 vor captiva, Continuafi si le repetati des, gi copilul te va recita din memorie pe cele preferate. Copilul de accasté virsté esto curios gi va fi imedit gata si exploreze medi! {nconjuritor pipiind, bagindu-si ndsucul, sconmonind, trigind, impingnd, privind iscoditor si bitind ritmul. Va adora si stivuiasca si s& care obiecte, sA umple si sé goleasea cuti,sticle sau flacoane, s4 puna si si scoata capace de la diverse recipients Copilal de un an este foarte ocupat, Este mult mai constient de sine insusi. Va dovedi mult mai multé afecfiune si isi va exprima dorintele prin gesturi, Treptat, va {ncepe s& comunice prin cuvinte cu un vocabular limitat. Cu et comunicati mai mult ou el prin conversafe, citi, folosind dramatizarea si punerea in seen, eu atft mai bine va fi pentru el mai departe, Acestea vi vor fi de folos sii induces increderea in sine si siguranja care il vor ajuta si fic atras spre invittard, Noti: Autorul gi editura care publied mu sunt responsabile pentru ranirea sau moartea provecate de utilizarea gresita a materilelor sau a recomandisilor. In activititile cu copiti, materalele trebuie alese cu grj& pentru a nu periclta sindtatea gi siguranfa copilului; supravegherea din partea adultului este esentialé, 33Un an - Séptamana 1 ycul fetei si al capului Atingeli capul copilului cu mina si msingéiati-l Sa EB ‘RAL spre stinga capului si peste cap, spre crestet. apoi in jos, spre dreapta capului, $i din wou spre git. fi va da simfiméntul conturului capului siu, », & Spunef-i copiului c& [ati mangéiat in jurul capului ® Desenati un cere mare sau un oval pe 0 foaie alba de hare si spunsfii copilului cd desenafi imaginea capului Siu. Atingeti incet ochiul sau sting si spuneti+i cd i veyidesena ochivl. Desenati ochiul stang Ja Tocut lui pe fafa deja comturatd. Atingeti ocbiul drept copilul 1 repetati accleasi etape. Atingetii nasul, denuritit gi reprezentati pe ra de pe hartie. Atingeti-i gura apoi si numiti-o in timp ee o desenati, Desenayi-i-0 mibitoare, Spunetiri c& afi desenat o fata fericita, Apel atingeti si desenati urecki ing si dreaptd, vorbind despre ele in timp i. Pentra a objine un desen mal realist, adéugai si par. Daca pare in contimare interesat, Iuagi-i degetul aratitor si miscagi fp jurul vaturului capului desenat.Atingeft ochiul sting descnat, apoi pe cel dept, nusmindule misurd ce le atingeti. Atingeti $i numipi nasul, Apoi gura zémbitoare, in timp ce ‘eiafi mina de la stinga la dreapta ‘pe zimbetul descnat, Atingefi apoi urechile angi si dreapta, in timp ce le denumifi, Aritafi spre parul desenat si atingest pairut silulu in timp ce spuneti cuvéntul .pae" : Repetati aceastl activitate in timpul siptiménii. in plus, aritati spre fejcle “ot din familie, ca spre cele gasite in carti si reviste si recunoasteti parle capului = fiecase dati cAnd vorbiti cu copilul despre ele. Liudafi-l pentru orice raspuns orect. Alvi data, utilizati nastari mari, mosorele, bucati de fet, fot rupte de hartic au orice poate Ii folosit penta a marca ceva, Marcajsle webuie si fic pentru copil sor de lnat si de finut, Nu lasagi copilul singur ou obiecte care pot f inghiite! LUtilizati imaginea desenati a fejei sau o altd fati mare si explicati-i copitulul a pund un marcaj pe ut ocki. Nu este recomandabil si uilizati cuvintele .stang” si drept", Dec, Lisafi copilul si pund marcajul pe oricar ochi. Apoi spuneti- s& punt sarcajul pe cellalt och, Repetati procedeul pentru nas, gurd, urechi si par. Ajutati ilul, daca este nevoie, gi mu uitati si-! Ldudati de ori de multe or, ‘Altd actvitate care poate fi realizaté pentru fixarea in memorie a pArtilor fej const fn lipirea unci imagini a unei feje mari pe carton sau pe hértic de constrat. srunei cand lpicid] $2 uscat, tall fata tn dowd bucai (stinga si dreapta). Spunati- cpilului si refacd fata din cole doua pti Tn timpul siptamanii, repotati aceste activitati cu copilul, in special atunci 1g pate st aiba nevoie de damneevoastd, In imp ce facet gospodare, pute omiunica cv copilul cerandu+i s& arate spre oricare dire parfile corpulul. Ajutati $1 Corectatirl politicos, dac& este nevoie, sit ital sal laudayi $4 Aceastd activitate dezvolta simpul pipsttudu; ‘coordonarea ochi - mars susuringa de a face asociatil capacitatea de a asculta; limbgjul; capactiatea de a urmdtri comencile Increderea tn sine; constientizarea nesiunilor ,stang" $f ,drept". Un an - Saptamana 2 Mosoarele BH Alegeti diferite mosoaie si lasafi-! pe copil sé le studieze. Daca nu pare atras, ‘ncurajajil sa se uite Ia ele, s& le pipaie, si fe dea de-a dura, si le impingd, s& le loveased sau s@ Je stivuiascd si si le clocdncascé de podca, Va fi nevoie sii anita ccum, dar lisatil neaparat si se joaco si sé le cercsteze inainte do a incope activitatea, ‘Alti dati, incurajai- sf v aducé doud mosoare deodati gi s& bata ritmul 1-2, 1-2. Céntafi cuvintele ,.unu-doi, unu-doi, in timp ce batefi din palme impreuni cu copilul, Stati in picioace si Batti din picioare pe podea fn ritmul 1-2, 1-2. Incuraayi copilul sa bat& din mosoare, in timp ce durmeavoastra bateti din palme seu din picioare. Copilul poate lasa mosoarele pe jos si poate copia actiumile dumneavoasta. Daca se intémpla astfe, asatiel! La un moment dat, in timpul siptimanii ardtatii cum si stivuiascé mosoarele fn seturi de cite dows. Daca face mai mult de doua stive in set sugerafii cu tact si ie fac’ gi pe ale lui ca ale dumneavoastré. Totusi, daca insist s& stivuiased in stfu Ini, lisatil sé fac cum vrea gi incoreati mai tira &-! convingefi si se rizgandeascd ‘Va putetidistra grozav impreund cu copill dand de-a dura un mosor iainte si poi de la nul la altul, Copilul poate fi, de asemenea, interesat si lege cu sfoara rmosoarele. Pot fi legate cu sfoara sau fir de lan. Un curatator de pipe poate 6 rasucit pentru a face un ac. Introduceti sfoara sau léna prin ochiul acului si asiguragi primut ‘mosor pentru copil cu un nod mare san o bucaté de banda adecivé. Aritati-i copilului cum s& ingire mosoarele si incurajaji-] si inoerce independent, Ajutagi-l ori de cate oni este necesar. Amintii vl 22-1 lsudati pentru orice sctiume positvat 58Aceasid activitate decvoitd: © explorarea libera; riimal si constentizarea modelubut 1-2; © congttentizarea nosiunl de set de dowd * coordonarea ochi-ménd: independent Un an - Sptdmana 3 Ta de jos! Faceti ost de cdteva obiecte ca, 0 ceased, un cub, un mosor, un cleste de nate, © lingura si 0 punga mare de hartie si puncti-le intrun sir. Numiti fecare obiect si explicat-i i-1 puna in puna. Spunet-i sé goleasc& punga i s& repete procedeul ‘Alté datd, puneti aceste obiecte in diferite locuri din camera in raza vizualé a copilului, Numi unul dintre obiccte si rugat-! si-] pana fntr-o pungd. Ajutati- daca ste nevoie Incurajatl sf gaseasca alt obiect si sal pund in fungi, Continuati cu acest procedeu, pana cénd toate obiectele au fost localizate si puse apoi in punga Facefi aceasta in bucdtarie sau in alti camera unde puteti si faceft treaba sis inderanati copitul sé tuereze singur in acest timp, Alegeti obiecte care fi sunt familiare, cum ar fi un animal de plus, 0 minge nici, o tobé, o carte mica etc. Numiti-i copilului ficcare obiect si apoi explicafi-i sf le pund in pungé, uml o dati, pe misuré ce dumneavoastré le numiti, Incercati si le punefifntr-un sir gi numifi-le de la stange la dreapta, Urmitoarea activitate va fi desfigurata sub supraveghere foarte atentd, Este important pentru perceptia detaliului si pentru coordonarea ochi - mani. Aranjati, {intra rand, un strugure, un nasture, un fir de land, o agrafa de haiie si 0 cheie si explicafi-i copilului sa ia doar céte unul dintre obizcte o data, de la stinga la dreapta, fn ordinca in care le spuneti pe nume. Trebuie puse intr-o cutie mica, pe misurd ce copilul le ia de jos. Nu este necesar si folositi cunintelc stinga si dreapta nici la accasta varstd, important este consticntizarca nofiunilor ,stinga“ si .dreapta" Repetai aceasta activitate numai cu supraveghere alent pentru a preveni pericolul Inghiyiii sau asfixierii cu aceste obiecte mici Aceasté activitate dezvolta + constientizarea nofiunilor de stdnga sé dreapta si antrenarea ochiultd; capacitatea de a asculta; capacitatea de a indeplini comenzile; imbogatirea vocabularulut constientizarea notiunilor in" si ,afard", precum in pungai sau in cutie, 36 Un an - Saptamana 4 Vase si capace Potriviti un borcan de plastic si ua capac, 0 ‘igaie cu un capac pe masura, o cutie de pantofi cu capac si alte obiecte cu capace potrvite, Fit sigur el ‘ch aveste capace vor fi ugor de scos gi de pus pentru copil. Daci cerinta este prea dificil, copilul se va => simi frastrat gi se va plictsi eo ‘Cind materialele au fost potrivite, arita copitului trei dintre ele si lisaji-l si scoata st s& puna la loc capacele. Copitul va avea poate nevoie de ajutor si Je pond corect pe cutille si vasele potrivite, dar lasazii privilegiul si fncerce si s& greseascd. In orice caz, ajutati-l de cite ori este nevoie pentru a mut frustra Schimbati tipul de vase in timpul sAptamanii si incercati si-1 lisa uereze singur oricdt de mult este posibil. Folesiti maximum trei recipiente o dati. Prea multe ‘vase $i cutiiutlizate deodaté vor duce la confuzia copilului. Folositi cuvintele ,pe* $1 “de pe", intimp ce capacele sunt puse ,pe" si scoase .de pe” abiectee folosite. ‘in timpul saptimanii, concentraji atentia copilului pe ale lucruri care au capace, Pot fi in dormitor, in bucdrie, in baie sau in alte Tocuri, Va vor ajuta st extindeti perceptia copilulvi pentru ucrurile din imediata lui apropiere. Aceastd activitate dezvoita «© capacitazea de a rezotva probleme prin cercetare liberd «© percepfia nottunttor pe $1 de pe © conshtentizarea potriviri capacelor © simul papal Un an - Saptamana 5 Sa ne jucdm cu mingea! Facefi rost de o minge dintr-un ciorap, ou toate od si o minge din cauciue ar suficientd pentra aceasté actvitate. Ar trebui s& aiba un diametra de 15 cm. Aceasta rmirime este recomandati pentru ca s& poata fi tinuta usor de copil cu ambele mini Mingea confectionaté in ciorap ests mai usor de tinut si de eontrolat pentra el Stai jos impreuni cu copilul pe o suprafatd netedi, fird covor, si dati dee dura mingea pe o distanti mic&, pan Ja el. Observati daca este atent si urmareste thingea sau fnceared s2 0 opreascd. Vorbifi- si incurajagi-l sa prinda mingea, in timp ce este rostogolit® spre el Continuati pana se plictiseste. Repetaji activitatea des pentru ai dezvolta abilizatea de a urmasi si primi mingea, Laudatil de cite ort reuseste 37data ce s-a familiarizat cu urmérirea si primirea mingii, incurajatil <4 0 cstogoleasca inapoi spre durmeavoastra, Este nevoie de mult exerctiu pentra a reusi fie timisa drept sau rostogolt. Pentru al ajuta, puneti cai de fiecare parte a frunului mingii sau folosti cubuleje, o maturd sau un somoiog cu coada pentru sters, a delimitare, Mai intdi, tncurajaticl si-si foloscascd ambele maini pentru a da de-a fura mingea. Treptat, copilul isi va deavolta indeminarea si va fi in stare si estegoleascd mingea cu sucees ou o singura man’. Se poate confectiona un tunel dintr-o cutie de carton ondulat decupandui 0 jeschizituri pe fefele opuse ale cutiei. Pot fi utiizate ca tunel pe sub care sa fie + aArita citeva fori, daca exist flor in preajma. Copilul va fi Hist s8 pipiie « minne flonile, dari se va spune, de asemenca, si na rap& florile fara sk csark » erage atenia 8 atat copaci, ct si iarba, qi florile au frunze ver2t get neon lo nde est vizibil panna Luafi un bat si sipal! putin aypl gi pe ol St sape dacvca, incurajatil si piplie pamntal sspuneti! abi, $tarba, si florile tries Sn pam. Rrataped radaeinle nor plante. Lasafil s8 piptie rldicinile gi si observe Je Jor Spunetvi ed ridcinile absorb apa si minerale pentru copact, iar i fon = 1 jut erased, ir tot ele susfn plantele im pnt. jutail sf infeleag ost sali, edt $1 iarba, si florile sunt fine vii Loli de jos © plat si spunefi ca piatra mu esto vie, De asemenca, spare: smntol (colui) ajutd finfele 4 cteascd, dar piatra mu este 0 fimyd vie’ Na vt eptati ca el sa injeleaga toate acestea. fncorcafi si-| ajutati doar s& perceapa mediul srinrdtor Aceasta il va stimula sh gindeascé, Put simparfi aceasthactivitte§ “Teuton despre c&te ceva nou in fiecare 2i cAnd iesii Ia plimbare sau pute mibina dou Lucruri despre care puteti povest. “ANd data, in impul sAptimini, risfoi si citi dintr-o carte despre copact, a si flor. Igi poate aduce aminte copilul ceva ce ati vazut, pipait sau despre care afi seutat afara? Recunoste gi igi atminteste culoarea verde? Gbeorvas. pisrile de-afard, Fieste, copilul nu va fi in stare sie pipe; totus, sei gsi o pand $1 putes lisa si o pipe, Diseutali despre past si spunetit ct a sr eestlon, Explicai unde triesc si descrie-le cuburile, wile, obicsiuile $i fal cut se mised, Discusia va depinde de interesul copiul ‘Continsatidiseuia despre lucrurile de-afar& numai daca pare receptiv. Arita ce soarsle galben, spre cerul albasira gi spre norit abi, Avefl grit si nu priesce i go aweot, Trebuie a4 ste od gi poate strica och, Noaptea putei discuta despre na a atele. Nu va agteptai sh devind o autoritate in legaturé eu ceea ce se Bises win La aceasta varst,aceste discufii an dreptscop perceptia mediului, iar copit sunt sriogi fn legatara cu ceza ce ii incorjoard, “Aceastd activitate dezvolt: ‘© perceptia lumi de afard. iperceptia cuiorilor verde, gatben, albastru si alb ‘mbogatirea vocabularulut Imbundtatirea simpului ppl; viwrinta de a asocia ceea ce se gases afard cx ceea ce a wazut tn carte Un an - Saptémana 10 Ce se miscd? Facet rost de un animal din plu, 0 cbase8 din plastic i o minge sau tei mucruri asemundtoare. Numifi fiecare obiect in parte, Logi o sfoars sau un fir de Kn ra jana Recdruia cnt cele tei obiecte, lasind aproximati cincizec de centimetr 2 liberi. Acoperiti cele tei obicete ou 0 ofp, o pituri sau un prosop mare, dar Visa sforile 1a vedere : “Trageti de sfoara care este legati de animalul de plus si ragali copiul si nite, Verificagi ca nu vede obiectele care sunt acoperite. Rugati-l ‘si mumeasca obiectul ‘ate se miged, Spunef-i s se ute a forma cbiectului acoperit care se mised. Daci are greutati s& ghiceasca obiectul, descoperit- si identifcati- inci o dati. Acoperit Shimalul de plus din nou si repetap procedeul, Contimuati pnd cAnd copilal devine Sigur pe denumirea animalutui de plus care se mised, Continuafi pind cind poate recmnoaste repede toate cele tei obicets atunci cind se misc “Jucepjocal atta timp oft copial pace sf fie interest. Vara jcul alt dats schimband obiectele si misednd de sfoari ,erpuit” atunci c&nd trageyi de una o data Este important s& lucrafi numai cu patine obiecte o data. Prea multe obiecte pot stimula exeesiv copill i pot provoea canfizit Tncurgjati copiul si munceasca independent acopering obicctele i trgind de o singurd sfoard o data. Copilul va fi incdntat s4 priveased obicctele migedndu-se. Isi va da seama c& se miged din cauza lui si va gisi o& este foarte nostim si acopere biectele complet, Aceasta il va incuraja s& rezolve problema pentru a duce la bun sflrgit tema. Na uitaii s& repetati unele inte activitile din siptaménile anteicare, ix special pe acelea caze par difcile pentra copil prima data. Copiii se distreazA st au nevoie de repetifie Aceasté activate dezvoli + tnteractiunea de lmbay; diseriminarea vicual ‘coordonarea ocht - ri independenta: capacitatea de a rezotva probleme, Un an - Sdptamana 11 Ce miroase? Facefi rost de vane, pujina cafta rece gi nist sue de mere. Tusnafi putin din fiecare pe bucétele separate de Vata, ArStaji-i copilului vasul original pent ecare lichid. Lasage- s8 le adolmece 5i si le miroasé pe ficcare in parte, Denamaitile, dar na ‘vd asteptati ca el si-si aminteasc& numele lor, i Lisafi-l s& miroasd vanilia $i rugati-l si va arate corect vasul original. Daci regeste, sail si miroasl ficare lihid din nou si identifica iar flecare vas Continuati sa repetati aceasti activtate pand cind copilal reuseste sau se plictiseste. [Lauda] pentru orice rispuns pozitiv! ‘ALG dats, utilizaji sue de portocale, suc de rosii si ojet i repstati provedeul ot fi introduse $i alte lichide sau mirodenit atunci cénd il simpiti cf este gata si riroasi lucrari noi - 68Este momentul potrvit sii spunela cA unele lucruri ne pot rani dae le irosim prea de aproape. Subliniai-i c& oamenii mari fi vor spune intotdeauna c+ ea ers rar peril I se va spune cna trebuie s& miroasd niciodaté dintro stick wu dintr-un vas Prd ai se da voie, pentru c& poate fi primejdios, : i ‘Cand lucrafi in bucdtirie, incurajati-l sa miroasé diferite mancarari pe care ie ci, Ajutatel si distinga mirosurileobigmuite de paine coapt, prjiurt sau farsecunh Tosal peytelui este specific, si coplul mu va avea difteultap. st reeunoascd. Unit spi sunt cuiost in legura cu mirosuile de mirodeni, im special de scorioar8. Cu spraveghee, cpilul poate adulmeca si murosi multe arome sau mirodeni Parfimurile, lofiunile, after shave-ul, deodosantul, pudra si sapunul at srosuri eare Tl pot atrage pe copil, Ajutatl si-si dea seama c& unelé Iucruri miros vamos, altel urat, Discutai despre mas si despre locul unde se afld, Ajutati! sé roeapa faptul cf nasul este folosit la rexpiat si mrosit. Copiful se poste distra candand accast& mic rima: ‘Nas mic, nésuo, poti s& mirasi ‘Nigte trandafiri frumosi?” Aceasti activiiate dezvolta: ‘+ percepfia simulut mirosult; © abilitatea de a potrivi i asocia diferite mirasur ‘© explorarea liberd a mirosurilor nepericuloase © Constientzarea pericolului pe care tl reprezintd amumite mirosur; © ccongtientizare mai bund at existengel nasului sia rolului sau; + imbogatirea vocabularulu Un an - Saptamana 12 La pescuit Facefi rost de o conserva de cafea cu capac de plastic. Legati co sfoara lung de 25 de om de un clezte de rufe. Decupati o gaurd in Capacil de plastic, cova mai mare decét clestele de rufe. Punett ccapacul la conserva. Coborafi clestele de rufe ategat prin gaura din capacul de plastic si inet de sfoarS. Dafi+ in mina copilu sfoara ou cletele Tegat si spune{i s& traga sfoara i sirdice clestele prin gaurd Laat? sa rezolve problema. Daci are greutai,ajutafi-l! Nu uitagi sit Haudagi pentru cf a incercat! Clestcle poate fi inlocuit cu diferite obiecte de mArime aseminatoare, care pot fi ridicate prin gauri in acelasi mod. Dacd anumite obiecte sunt prea mari pentr: gaura existent, poate fi utilizat ‘un capac difert, Copilul poate fi incurajat sf lucreze independent Pentru a face activitatea mai atrigitoare, puteti si-i spuneti copilului si-gi ‘nchipuie c& obiectul esto un peste in mare. In timp oe copilul ,pescuieste", s-ar putea I distreze si scandeze urmétoarea rim: Poste, pestigor, in mare ext. Vino sus s& mu privesti™ Aceastd activitate dezvoltd: + coordonarea ochi-mand; © usurinja de a rezolva o problema; © constienticarea diferitelor materiale wtilizate pentru , pestis © constientisarea cuvintelor care rimeazit effi" st, privesti” Un an - Saptamana 13 Poti sii te imbraci singur? Gésifio cutie la alimemtara sau la supermagazin care si fie mai inalti decdt copitul. Utiizai un cust aseuft sau o lam de ras si deoupati- una dite lature mar fntindeyi copilul pe bucata de carton si trasaf-i conturul cu un creion cerat, cum afi facut In Séptimina 7. Din motive de siguranfi, luaji cartomul de Langa copil atunci ind folosifi cuttera! cau cufitul pentru ai decupa conturul. Tinefi ména copitului si ttilzafi un oreion sau o caricea pentru a desena ochii, nasul si 0 gura zmbitoare, Copitul va simfi cd desemal are miscare. Lauda pentru ci v-a ajutat! Invitat-l si depumeascd pirtile fe! Folosifi o cimasa veche sau o bucaté de material din care tiayi o hain mai mare decat contural cartonului. Nu este nevoie de mineci sau nasturi, Ajutati copilul sé puna haina pe silueta din carton, Apoi ajutati- si scoaté haina de pe figura din carton, Lisaficl si imbrace gi s& dezbrace manechinul singur. Totusi, fifi gata sil ajutati pentru a evita frostrarea. ‘AILS data, dati-i copilului o perecke de sosete mari, manusi cu un deget si 0 cdciulé, Explieatii unde se poarté fiecare obiect de imbriciminte, Spunetii cd Sosetele se poarté pentnt a proteja si a fine cald Ta picioare, Manusile sunt parte Srunci cand este frig, pentru a ne ine cald la mini, Cdciula este, de asemenca, purtati pentru a fine eald la cap. Imibratiati copiul si spuneti-l: ,.Te iubese,.(rumele eopilului)"™. Observati. ‘Va copiaza gestul imbratisénd gi el manechinul de carton? Sérutatl si spunet inca o data, Te iubese, ... (numele copilului)!". Observati rispunsul. Copilul va devent mai constient de dragostea si afectiunea pentni ceilalti. Dragostea si afeciumea sunt ‘nocesare pentru conturarea eului copilului i pentra inerederea fn sine. Copitu poate fi lisat sé lucreze singur cu figura de carton. De fapt, poate 8 it va veni ideea sa-i dea un mume. Pot fi recapitulate si parile corpului “Aceastd activitate dezvolt ‘© congtientizarea formei corpulul; ‘© constienttzarea partilor corpulul; 65© interactiunea de limba} 2 Capacitatoa de a rezotva probleme legate de imbrdcarea $i deshracarea ‘manechinultis «© constientizarea wilitayti hainelor: = constientizarea déruiril afectiunii sale celorlati. Un an - Saptamana 14 Explorand in pamant, nisip sau orez ‘Aceasth activitate poate fi controtata gi daca este desfaguraté in casi, dar poate fr realiats mai pede aferd, Daca aceastsacivtate este desfaguratsh nun, facet, fot de un castron pentru splat vase si umpleti- pe jumtate cu plmént, nisip St ros desta perdea veche de baie sub castron pentru @ recupera orice se plerde aoe aretg sctivtate poste fi desfuraté intro eatie cu nsip sau into zon irk iarba Utitizati pentru aceasta activitate un bot pentru mixer sau o giletuss c8 Tiss « Tingura mare de lemn, sav o lopicd si vase de dimensiuni ptrvite, de plat, fa esti pentru msurare. Lisafi copilul si pipdie réméntul, nisipul sa orezul $i Sheurvatil sf le ia de jos si sé Te punt pe urmi inapoi. Lisa sk explorers DS jamin nisipol sau orezl, dar asiguraf-vlc& mu Je manc sau aruness FOEAY 158 Ea ’spund cum sunt 1a pipait plmantul, nisipul sax orezul, Dac nu Vs raspunde, YRSRaH cu ef despre ce simte atunci cdnd foloseste unul dine cle. Penira Secaet re acestel activi, pot fi folosite toate cele tei fell de materiale ie ‘ocazii diferite, Ter secu, erdtati-i copitului cum si umple vasele folosindu-si méinile vingura sau Topétia. Aoi arltai-i cum si fe goleast si s@ inceapa din 1° Ajutati-l crea sama cl este nevoie de mai multe mini, linguri sau Topitele pline pent & ‘umple un vas. : eS oar se joack cu norot,nisip sau oréz, lsat in pace. indeménaea de @ umple si goli vasele va fi incurajatl alt dati. 7 orf folosite si Bosbe mari in aceasté activitae. in acest fel, eopiul le poate uma saw sulege in pumni sau pe fiecare in parte pentru a le pune in vas. Este © activitate buna pentru prescolarii mai mari. ‘Aceastd activitate dezvolti: © simul pipaitului: © coordonarea ochi-mdnd: + Conutientizarea diferitelor marimi de vase, bx special mart si ici + explorarea liber ‘bilitatea de asociere care poate fi wiilizatd pentru a umple vase: interactiunea de limba. 66 Un an - Saptamana 15 casa mea cea nou’ Faceti rost de o cutie <> mare de lao mobi sau un aparat, potriviti pentru a face din ca 0 casa de carton, Desenati si decupati o ugi destul de mare, prin care copial poste intra $i Epugor, Dac vets desehiden van pedo inchide, sai partez stinga a usit desenate netiiand Poate. consult un miner pentru deschis use dion mosor fixat cu un belf lung si o pili care sb se er ee ttinncor gi canan, Dac mo, covupah o gaurd rotund pun mal mae Totat dopetul copilulu,astel ineét gaura sd fe un inlocuitor de clang. Felosti band ae erator ip pe deasopra oicator mar aspe cre pot 2gara, sent decupatr dou’ sau mai multe ferestre si Tncurajajtcopiul si va ajutes& decerat casa peafard ou carioc Tnvitati-] sd se migte in casa lui cea nous. O data ce s-a familiarizat cu casuja tai, ce va distra intrand si iopind afar& din ea, Poate fi invjat si spund: .La revedere de ficcare dati cind iese din casi. Poate incepe 'sA care obiecte inapoi si inainte in Casula cee nou, deoarece copilt de aceasta varsta se disteazd grozav cirand cbiecte intr-o parte in alta, Dac& oboseste, poate chiar s& atipeascd in casa. recon octitte desta: + imteraciunea de limba coordonarea motorie find si groslerd: perceptia nottunilor fara st .fuduntrul" casei de carton Figura encima poses percephia nottunilor ,,deschis wTachis" Un an - Saptamana 16 fn ritm de muzica Faceti rost de 0 cutie goala de fina de ovaz sau de 0 conserva de cafea si panei capacal pent 2 v& inchipai 0 asa-zisd tobi. Dai copilululo lingur de eran au un bat gi indemnati-l sf bata toba, Lasaf-l si batd pind se plictiseste "Als dati, cAntafi sau scandaji .Rum, tum, tura, bate toba, buml". Repetatt scandarea, pand ond copilul reuseste s& repete cosa ce spunefi. Accasth scandare ii induce pevcepfia a tei timpi 1-2-3, 1-2-3, dar felosifio vreme scandarea in rtm in focal rumerelor, Apoi folositi asa-zisa toba si batei in rita! ,.Rum, tum, tum!” 61pune si batd toba in timp ce seandafi. Copiltl poate spune rina in timp 6 vated ca bata ritmul la tobi, LAsati-l si continne cata wren este receptiv ‘Nai tarciu, tn timpul sptdmanil, putefi pune clteva pletrcsle intro cutie de rastic sou de metal inchisa ca, de exempi, de la o conservl micd de cafea sau de la vaiturd, Lisa copilul 54 scare, s& agite cutia sis asculte noul sane, fo ti $e maial sovtura. pitrelele din cute, putefi bate ritmol 1-2-3 din ayarisa bd Serva reactia copitului, Vieatoba sas continad si scutre pietricelele? Dac insists ia joba, schimbai ,jnstrumentele® si bateiritmal 1-2-3 eu pietrcelele Orice reach Copiului va anita ck a perceput diferenja dime cele dou’ sunete ‘otf banute si doua lingori de lemn una de alta pentru a produce wn ,2gemot vese pe asemenea, pot fi batute sau frecat> inainte si inapot unul de altul dowd euburi din gmn pentru a seoate diferite sunete. Un mémunchi de chei pe wn inel scoats Yn SMnchet inferesant atunci cdnd este scutura. Copilul st poats amuza gi pundnd boabe create inir-un vas inchis pentru a produce alte sunete, Toate aceste materiale pot floste pentru a sublinia modelul sitmic in doi timpi 1-2, ca si pe cel inci mpi 23, Aceasté activitate dezvol « discriminarea auditiv: + percepiia modelelor ritmice diferite; + coordonarea ochi - mana: + interactiunea de timbe); + independents; + explorarea liberd. Un an - Saptémana 17 8 cercetém apa! Face rost de un burete, 0 carpi de spalat, un tampon de vats, un prosop de hirte, 0 bucatt de tel sau altcova ce abscazbe apa. Folosifi un castron marc de alat vase, o clita de plastic sau ceva atemtor, umplute pe jumitate cu ap Sa epi st i si_s® pipe buretle, Scufindag marginea buttcul in pd sf JSS septtele sé ebsourba apa pana la saturare, Lasajel inci o dati s& sink buretele, Cop) cagoven! congtient de schimbarca la pipait si greutate si va simi umiditatea provocata de apa. Stoarceti buretele gi lésaticopilul sé se jonce su buretele sist se baldceased cu lin mini in apa. Inourajail s& asculte clipoeitol apei cind se joac cu ea ia ofa bai da o cpa de splat uscata i spunetsB.o pun in pa din ‘ada. fntrebati- cum simte cérpa la pipSit, Dack mu rispunde in nici un fe, discutat fspre fap cl este ud gi explieat cd en abscarbe apa pe cate 0 poate tine, sind © shat grea, Tineji cérpa gi lisati-l si observe cum curge apa din cérpa, ‘Punefi un vas mic, transparent, cu apa in shiuveta din bucétarie, Adiugafi putin colorant alimentar in apa. Copilul se poate disra alegnd ealoarea pe care <8 © PAsif. Tdentiticafi culoarea aleasa dup’ nume. incurajati copilul s4 pipaie tamponul 68 de vata, fn acest moment, putefi spune: ,Aceasta este vali uscath usoara™. Lisall copilul 58 find gi s& pipaie vata, Explicaf- si scufunde lent vata tn apa colorata Copilul va gsi c& © delicios sa vada cum vata alba isi schimbi culoarca. Mainile copilului pots incerce si stoarca vata. Poate observa cd vata isi mires dimensiones (Ge rfl). fi putefiatrage atentia spundnd: ,Privete, vata (numele enlori) este ud $i $a facut mai mare". Copilul se va distra repetind aceasta activate. Repetati acecast Sativitate cu um prosop de hati, dar Tncurajati-l si aleagi un colorant alimentar de culoare diferits ‘All dat, daici o bucata de felind gi Tncurajaiel sé o miroasa, <8 o pipaie si st o guste. Lovifi felina de o parte a chiuvetei pentra a scoate un sunet. Batetirtmul 1-2 Sau 12-3 de mai multe ori pentru a menfine atenfia copifului. Puneji un vas transparent cu api in fafa copilului si lisa s&aleaga culoarea pe cares o adauge in Spi. Incereafi sf evita galbenul, pentru ca este prea pal, nefind vizibil. Punei bucata Ge felind in apa colorata si, din cnd in c&nd, lisati copilul s& observe cum absoarbe apa si isi schimba culoarea. “Aceastd actvieate dezvolt ‘© conytientizarea simpulué pipitulu coordonarea ochi - mand; explorarea liberd: fo percepjie mai bund a diferitelor calor: perceptia nofiunilor de umiditate, greutate, absorbs; ‘spiritul de observatie. Un an - Saptamana 18 {nauntru, prin despicdtura sau prin gaurd Faceti rost de cel pugin cinci chei de aproximativ acceasi marime,Decupafi o fanté ins-o cutie de plastic sau un capac do la 0 conserva de cafte, Despicstura eE tuebuie si fic destal de mare pentru a CO pats ping chee rin etc 8 7 pune rezistenté. Puneti capacul ta catie si incurajati copilul si ia o cheie de jos gi s# o impinga prin despicdrura din Capactl catiei. Cheia va scoate un sunet daci utilizaji o conserva de cafea din metal ‘Aecentuaji sunctul pe care il face cheia atunci cind loveste fundul cutisi. Lasagil st ‘continue pand cand toate cheile au fost impinse prin fantd. Indepartati capacul, scoateti cheile si tepetati procedeul pind cdnd copilul se plictisest. Pot fi selectate si alte materiale pentru a fi introduse prin despicitura precum cercuri tBiate din tavite de polistren, nasturi, monede, sirmulife, table mict de Ia ambalaje, saibe. Aceste materiale vor face activtatee mai atrigdtoare, iar experienfa copilului se va imbowst ooAceasté actvitate desvoltt controtul motor fis apacitatea de a rezolva probleme: ‘capacitatea de a indeplini comenzile; ccoordonarea ochi = mare ‘ndependenta st norederea in sine simpulpipatub. Un an - Saptamana 19 s nostim este sa pictezi cu degetul! Loti dous Hingur de find si adingai putin api deodat pentru a obHine ¢ we subjire, Adzugall cteva picturi d= colorant alimentar. Folosit ¢ lingur $1 we pun din amestee pe o foal mare de hire oral care 2 fost bine fixat pe eet Pa” sari Protea hainele coplului cu o cimagé veshe sau folosit o babeta are inainte de a fncepe pictura cu degetul. aan ge toons wees mist degetsle si mdinile i of le fack s& aluneoe de-t nul hao’ corte, Folositi cuvdnl.alunecos" gi ured in conversa copilul. eavgjafl sé migte maiile tn sus i i jos inapoi sau imate i de J ‘mprejur. carat crt araeatorpentra a face buline pe bits lsaf-l s8 exploreze hiria x forul amesteculul preparat la inceput. Feitaf 4 desenaji dumneavoastr’. entra copi, deoarece actnitaee. smith Se timufecemigearen bed i spinal de explora = necunosouss se Shor imagiai de fire durmnenvoastré rent copil Ti poate inhba reatvitatea. Fe tnalulacestei activity, dact a fcut un model interesant din imaginayic sav piturk pe care vrei S& 0 pasa, presalica forts o nie de Maris de construit sau ae lena pe pictur, Ridicali cu gr marpinea de sus a foi de hands s Wag poi de pe hartia ceratd. Veli obfine picture imprints pe RAS ‘Laudati copilul si vice pe frigider ou bands adeaivd sau eu um maya mic. Atune! cand pictura sa sr sat 84 o pipe. Spunet-i cd apa s-a evaporat din pictur Frans canutgi mai mati de materia, amestecal 3 lingui de zahar. 12 Wagar se sare, 112 ceaged fain de porumb 512 cet dé aps. Concei la foe me pine Se vinc acted gi sroasA, LAsaf-o si se riceasel, punefio jn borcane ini $8 adaugati colorant alimentaridifrii in fecare borean. Copia se poate distra repetind aceasth actitte galt dat Nu wot a secapitulatiunele activitati predate mai demult ‘Aceastd achivitate dezvolt: ‘piritul de a explora liber nectnoscutal; creatvizatea controll motor fin: 6 constientizare mai bund a notiunilor independenta si increderea in sine sumed", ,uscat i ,alunecos” 70 Un an - S&ptimana 20 Pot s& pictez cu pensula! varie FOS bbucath mare de << hie san un ziar vechi. Lit hartia aS pe masa, pe frontul de fucru din bucitirie san pe ova fix Amestecati putin colorant alimentar cu apa si folosifi o pensula obismuits veche, de aproximativ ime caer ath Pes nop cla acta copilului cum se scurge exces de culoere pe marginea verul, Apoi expicaii cum si dea ox pensula usor pe ir Lisafil si explozeze hata cu pensula si apa coloratd. Ajutafi-| numai daca are nevoi gi léudafiel pentra orice incercare, Copilul poate lasa peasula jos dac& prefer cura Src‘ mina. Lasa cop st nploreae i si cesar Ane clad eopil ‘at gta pics pe ax, pen aia deal nib ie Pictura zilnied cu o culoare nowd poate si atragi si mai mult copilul cu sxsiin contin, 2: va observa progresul, Atunci cand copilul incepe si capete indenre, compra ust de acuarele sau temper. Colorile sunt mai vii si va f ‘Aceastd actvitate decvalt ‘© coordonarea ocht- mana 4 spiritul ce explorareliberd a necunoscutulut st rearivicaee: «© perceptia diferitelor culort Un an - Sdptimana 21 induntru si afara Faceti rost de dowd gherghefuri pentru brodat fom! mare unl mig), sau ia dat cercuri din carton sau din farfurii de carton. Corcurile trebuie si se potriveased unal in celilalt. Daci sunt diferit colorate cu carioca, vor fi mai atrégétoare pentru copil = Panefi cercul mai mic la sta — . i tanga si pe cel feces mai mare Ja dreapta, pe o suprafaté land. Luag-l elma of ata copia s ote ‘nguntrul celui mai mare, fn timp = i aria Spun. 28 os ered mal i Tnduntrul celui mai mare. Subliiag cocina Apo oa ea ma mic pune a stdnge cercului mai mare i spunefi-i copilului cf afi luat ceroul mai mic ar si spunt copia a at er sul mai mic afard din cel mare. Accentuafi cuvdntul nDesfagurati aceasti activitate de mai multe ori si incurajagi copilul si munceasca independent. Dac nu lucreaza de la stinge la dreapta, evitafi sil corectati, Totusi, de ficcare data cind desfigurati activitatea, incercafi sé lucragi de Ja stinga la dreapta. in acest mod, ii antrenati ochi si se miste progresiv dela stanga la dreapta Folositi un joc cu cercuri mati si incurajai-] si sara induntra si afara din cer. ‘Cereul poate fi, de asemenea, utilizat de copil pentru a arunca o pungé ca bilute, un ghem de land, 0 minge dintr-un ciorap sau orice obiect care nu prezinté pericol “inauntral" su, Apoi, spunetici copilului sa ia obiectele ,afard* din cere. Copilul se poate distra repcland aceasti activitatc si alte. activitifi sugerate mai inainte, Conceptele spatiale ,induntru si afar trebuie subliniate astfel inet copilul si le ‘njeleaga sensu ‘Aceasté actvitate delta + o-congtientizare a concepteior spatiaie , ttuntru $4 afar’ © constientizarea conceptelor de ,,mare” st mic © constientizarea deplasdrii progresive de la stanga Ja dreapta: coordonarea motorie grosiert coordonarea ochi - mand; ‘capacitatea de a indeplini comenzile. Un an - S’ptémana 22 Sus si jos pe sca cum este omental pwr petra A copl 8 eversze uratal gi oboratl pe set Se tepo unt sucene pore err Deck mi aes th es pu fos! tel cutii cu greutate induntru pentru stabilitate. Poti se memence, lite bose ao mm SG Tar inci pet a fae sci improviate Daca fli o tm de se puneti-le la perete. Aceasta va da iluzia scirilor reale. Accentuati cuvintele ,sus* gi row! porns i acgara loge sentcafa set concept fn timp ce copilul este incurajat s4 meargi in sus gi in jos pe scari, va fi mai inresnt ack pane omic pes su daca Seandah ini * oumae cpl) merge su, Sus (numele copitului) vine jos, jos, jos". Copilul se va distra urcind si coborand pe scari iarasi si iarasi. Cu mult exercijiu, va castiga curdnd destula incredere in el pentru a dori sé mearga mai sus ps seri, Din motive de siguranfS, sunt suficiente trei seri pentra un copil de accasti varstd, fird supraveghere. Este, de asemenea, timpul potrivit s& discutati despre pericolul reprezentat de scdri, Copilul trebuie ajutat si-si dea scama de consecintele neatentiei la urcatul si Se geavirion Treas sft te spun sm le cai pe Se. deoaree = poste mpiodes Ge ce clsvacrerece ve a0. n Aceasta octivitate dezvolta: + constlentizarea noptunifor , sus © increderea in sine; * independensa; © coordonarea motorie grosierd © capacitatea de a asculta. Un an - Sdptamana 23 Coca pentru cercetare Pentru a face 0 coca rapid’, amestecati dou& cesti de find, o jumétate de ceaged de sare si adiugnttreptat 0 ceased de apa. Adaugati putin colorant alimentar si frimantafi amestecul pand devine omogen. Poats fi adiugati ment sau alti aroma placota pentru a-l face mai imbictor. Totusi, spuneji-i copilului & aluatal nu este de Inancat. Acest amestec va putea fi pistrat mai multe aile la congelator, dack est tinut fnut-o punga de plastic inchisa Pentru al face mai stabil, amestecafi | ceased de faind, 1 linguré de ulei, 1 ‘svagel de apd, 1/2 ceased de sare, 2 linguri de sménténd $i colorant alimentar. Coaceti la foc potrivit, pnd cénd amestecul ia forma unei mingi. Fréméntagi pind cand devine neted, Acest amestec poate fi pastrat un timp nelimitat intr-o punga de plastic sau cutie inchisa, Lipiti hartie ceraté pe o suprafaya de lucra sau pe 0 masi, Poate fi utilizaté gi 0 fata de masd individaala de plastic im locul hitici cerate, pentra protectia zonei de lucru, Astfsl va fi mai ugor de ficut carat la sfargitul activi Dafi-i copilului o bucata de aluat care poate fi jinuta comod in mini, Arétag cum si preseze, & ruleze gi s& loveasca coca. Apoi lisaji- s& cerceteze aluanal pind se plictiseste acd are nevoie de ceva pentra al atrage, nulati o mic parte sub forma de rminge i turtiji-o.incearcd si vd imite?Pentra al atrage mai mult, rulatialuatul intr-un rulou hing si unig capetele forménd un cere sau o alt figuré. Discutafi cu copilal dlespre ficcare forma pe care 0 facet. fncurajati copilul si preseze, si raleze gi sd loveasca aluatul, in timp c& fi vorbiji despre ce simte Ia piptit. Rugafi- si-1 miroasd. Discutati despre mirosul aluatului. Are un miros plicut? Apot incurajafi copitul sil lovese, si-] waga, si] rleze si si-] rupa in bucdfi si lasaf-! sk continue apoi cercetarea aluatului, ‘Aceastd actvitate dezvolia * coordonarea motorie fi dezvoltarea simul pipaitulut: explorarea itberd a necunoscutib imboganirea vocabularulua pirn conversatie; creativitatea: independentaUnan - Séptamana 24 Puzzle-uri Decupati sau desenati tei imagini de 22 x 25 om in colori vi. Imaginile trebuie sa aiba foarte putine detali, Pot fi 0 casi, un copac si un fluture, Ardtati- copilulul Becare imagine si identificati-o prin nume. Lipii desenele pe un carton gros si lasati-le si se uusuce. Apoi decupati fiecare poz pe jumatate e sus in jos, co © singurd neregularitate la docupl ‘Amestecai bucafile gi puneticle pe podea sau pe masi. incurajati copilul si puni bucdjile casei impreund. Apoi, indemnafi-l si uncasca bucitile din copac si apoi din fluture. Ajutafil dacd pare a nu ingelege si discutali despre flecare desen. De exemplu, putefi sd-i spuncti: Casa este rosie, Trai ‘Aceste puzzle-uri pot fi utlizate tot timpul, Copiful va deveni mai sigur pe el pate chiar va povest despre imagine pe cr foloet spun wn code 0 Pot fi apoi decupate tei desene cu mai multe detalii dintr-o revista sau dintr-un ziar gi pot fi utilizate in acelasi fel. Aceste desene pot fi tate in doud sau in rei bucdi fiecare, Copiful va reust mai usor daca imaginile sunt mari, colorate si au puine detalii. Este recomandabit s& folosifi numai trei puzzle-uri o data. Prea multe bucafi au tendinta s ducé la confuzia copilului mic. Aceasta activitare dezvolit © consitentizarea fagtulul ed dowd sau mai mate parti aledtuiesc un tntregs © aconstientizare mat bund a culorii: ‘© imbogatirea vocabularului prin conversatie * coordonarea ocki - mand. Un an - Séptémana 25 Lasa-I s cada in sticlat Folosifio stické mare de plastic incasabils, cou o deschiziturd ingusté. pentru aceasta activitae Adunati o piatrd miei, un bat de la inghejata, un creion neascufit, un clogte de rufe sau orice object care va treoe usor prin deschizitura micd a sticlei de plastic. Putetialege un set de patra obiecte aseminitoare in locul unora diferte, Pentra 2 mari S imeresut copitutui, por fi desenate un chip sau o SSSA. floare pe sila eu 0 cesioca Incurajagi copilul si aleagi un object si si-l lase si cad prin deschizdtura, IngustAa stclei, Ajutati- daca este nevoie. “Ascultati sunetul pe care il face fiecare obiect atunci cnd cade in sticlt Exagerati sumetul, in timp ce incercafi si-l imitati, Cuvinte ca ,ping", ,sad saul .plop" vor Hl de foles pentru al face pe copil <4 asculte mai de-aproape cdnd cade fiecare obieet. ‘Atunci ciind toate obiectele au fost lasate sé cad in sticla, tntoarceti sticla ou fundal ih sus si lisafi copilul sé-si foloseasca ambele mini si s& seuture obiectele fara din sticla, Repetasi activitatea si incurajaii copilul s& manccascd independent. ‘Ajutaji-l mumal daca pare s8 abi nevoie ‘Accasti actvitate decvolt ‘coordonarea ochi - mda; ‘eapacitatea de a rezolva probleme; capacitatea de a asculta cu wt anunit ‘ncrederea in sine; cupacitatea de a indeplini comentile; interaetunea ce limba Un an - Saptamana 26 Pot sd duc o tava! Copii de aceasta varstf adord s& culeagi de pe jos bucati mici de ap, scame si Dirt gi le arate aduljlor, Incurajaficl s4 se uite pe podea dupa bucdjele pentru ale strange gi ale pune la cogul de gunci. Remarcati-i orice reusit. "Alta dati, uilizati o tava din polistren sau carton, peatru came, si puneti mai multe obiecte ugoare, incasabile pe ea, Alegeti un cub mic, un mosor, un cleste de rufe,o lingura sau cova similar, care este usor si va fi lesne de edxat pentru copi incurajati-d sf tind echilibrul tivii si si o duc pe o distanti scurti. Apoi, explicatici & aduca tava inapoi, avind gra sf mu cada de pe ca nici un obiect. Daca unul dintre obiecte cade de pe tava, exclamagi " Spunefici copilului sa ia de pe jos obicctul care cade si si-l puna pe tava. Dacd are dificultafi, fiji gnta si-lajutal, dar lisosicl independent c4t mai mult posibil Pot fi adiugate mai multe obiecte usoare pe tava, pan ce se adund o oarecare incdredturd. Laudaftl pentru cia fost capabil st care attea lueruri pe tava Alté dat, punefi o mingiusi de cauciue sau de plastic pe tava. Explicatii si umble foarte atent si s& priveascé mingea atunci cénd card tava, Observayi-i modul de a fine echilibrul tivii si dafi-i sugestii poztive pentru a mantine raingiufa pe tava. Dac totusi cade, spumefi-i copilului s4 0 pund la loc gi si incerce din nou, Amintifi-t si mearga incet, foarte atent si si priveascd mingea. Cu rabdare si indrumare, va reusi ‘Lauda fl va motiva, Aceasid activitate dezvolta: «simul echilibrubtd + coordonarea utilizart ambelor maint ups 8+ constientizarea nofiuntlor , jor" $i grew"; Indeménarea de a manipula si observa difeite obiecte pe tava: constientizarea obiectelor aflate in repaus $1 a efectulut pe care tl are ymingea mobild asupra echilibrulu Un an - Séptamana 27 >une pestele in barca! Decupati trei sau patra pesti din hartie de consiuit, din eartele sau din carton ubyire. Pestele trebuie sé fie de aproximativ 7-10 cm. Colorasi fccare peste cu 0 rloare diferita si addugafi-i fecdrvia un ochi gi o gurd. Aceasta fi va face mai impatici si va Va ajuta s& atragefi copilul s& participe 1a aceasté activitate ou mai nulta placer. Vlizati un pic mare de afaceri sau o foaie de hartie indoité pentru bared Decupati plical sau hartia ca o bared, Lisajipartea de sus deschis si lipiti sau fixai srice alte part deschise, Va fi o barcd turtit. Decoragi-o eu diferite calor fncurajati copilul s& culeags un peste gi sil pun in bared. Pentra aceasta, coplul va trebut sé departeze cele doua parti de sus gi si lese s& alunece pestele in varca, Distingei pestele prin culoare, atuici cind copilal pescuieste pestle i il pune mn barca, Cand pestele a fost “prins” si se afl in barca tutta, scoategé-l si pomifi din nou la actiane “AK dat, puteti epeta aceacté actvitate folosind numere si numarind. De exemplu, seieti un numar pe fiecare peste, de la unu la patra, si explicati-i copilulul cum sd gaseasea pestele ca numarul specific si si-l pund in plie (barca), Numaraft peybi de mai multe ori pentru a VA asigura ci a infeles si mumere de la una la patra, inainte de a merge mai departe.tn timp cc copilul pescuieste pestii denumifi, intrebafi-! cati pest sunt in pare si ci au disparut ‘Aceast activitate dezvolté: + abilizatea de a culege un obiect pla; coordonarea och - mands capacitatea de a rezolva probleme; increderea tn sine} independenta, inveracpiunea de limba}. 6 Un an - Saptamana 28 Unde este camera? Luafi copilul de mana i plimbati-vi prin camerea lui. Spuneti-i ci aceea este camera Tui, Plimbati-vd acum cu. el in camera damneavoastrd si spunetii cé este Camera durmneavoastra, Apoi plimbaf-v8 in baie sf recunoastefi-o immpreund, Verficai daca tie numele acestor eamere ‘Chematil pe sume si cerefit sk va arate camera lui. Laudayid daca indeplineste comanda corect. Daci pare confuz, Iuaf-l in camera lui inci o data si spunejici cd se afld in camera lui, Repetafi pina cad este in stare si v8 arate camera hit Continuati aceasta actvitate cu camera lui si cu bala. Dacé pare dezorientat, incercati din nou alté data, Totusi, dacd reugeste gi pare si se distreze, alogett alte tei camere si repetali provedeul ‘Sear putea si dureze mai multe zile pind si poatd merge in camera cerutd, dar cheile motivri si reusitei sunt lauda si incurajarea ‘Aceasté aetivitate dezvolte + conytientizarea camerelor $i a po + capacitatea de a indeplini comentile: + interactiunea de limbaj: + increderea in sine itlor lor: Un an- Saptémana 29 Mare si mic Pune lolaltéo lingura mare si una micd, un capac mace si unul mic, un rulou gol de hirtie de toalet si un rulou gol de prosop de hartie, un pantof mare si unul mie saa alegeti diferite obiccte similare, mari si mici. Luaji lingura mare si spunotii copilului c& este mai mare decit cealaltt lingura. Spunet-j c& cealalta lingurd este mic. Spunefi cuvintele ,mmare' gi ymic™ de rai multe ori, in timp ce continuati si-i arétati copilului obiectele mari gi mici de ficcare tip. Puneii obiectele mari si mici din acelasi set impreund, preferabil int-un rind. Spunetici copilului s& ia de jos lingura mare. Daca o face corect, ldudasi+! si rugafil si o pund la loc. Daca ia de jos lingua incorect, indicat care Lngurd a fost ceruti, precizaf-i mérimea si spuneti-i copiului s& 0 puna la los. ‘Continuafi juerul numai cu conceptul de ,mare pnd cfnd copilul este sigu po el la alegerea obiectului corect mai mare, Evitati utilizarea cuvantului Jang" Folosirea cuvintelor diferite cu sens apropiat, la accasta varstf, poate crea confuzi copilult, Tntroduceti conceptul de mic atanci cénd simfiti cd a devenit sigur pe el la alegerea obiectului mai mare, de fiecare dati cdnd sunt comparate un obiect mare $i 1tunul mic, Schimbarea comenzilor pentru a alege inte ,mase i ,anic™ in timpul unei singure sedinte din accasté activitate poate fi prea dificilé si poate dezorienta copiul TIntroducefi conceptul cu precaujie dacd simi cd este in stare sa rezolve aceasta problema de comparaic, Este mai bine sh fiti sigura de realizarea unci acivitagi decdt ‘i producefi confuzie gi frustrare cu ceva prea dificil, ‘Aceasté actvitate dezvolt » constientizarea conceptelor ,,mare" $i , mic” imbogatirea vooabularului fa denumirea obiectelor capacitatea de a indeplini comenzile abilitatea de a face o alegere constientizarea comparatie. coordonarea ochi - mand. Un an - Saptémana 30 Paseste pe pietre ! Decupati un patrat mare si unul mic dintr-o bucati de cover, Bucifile trebuie Sh fie destul de mici, astfel incdt copilul si le posta ridica si muta intr-o pozitie iferita, dar destul de mari pentru a putea psi usor pe ele. Daca mu puteyi gist doug bbueiti de cover, folositi dona covorase de cauciuc sau altceva care mu alunccd intindeti bucata mare de covor pe podea si puneti bucata mica in fata ci, Lasafi ‘un mic spatin intre dou patrate, astfel incat si se roatd distinge cele dous bucéti de covor. Totuisi, bucajile trebuie sa fie destul de apropiate, astfel neat copilul si-si poata {ntinde picioarele atunci cénd pageste de pe un pitrat de covor spre urmatorul Copituluitrebuie sa i se explico s& piseascdi mai inti pe bucata de covor mare si apoi s8 pigeascd inainte pe bucata mic Copilul trebuie s& se intoarcd si ia bucata mare do covor gi s4 o pund in fata bucdsii mici. Va continua s& paseasca inainte pe pitrate gi sirsi amintease& si puna patratul urmator in faja celuilalt de fiecare data cand va Face un pas inainte. Copilul trebuie incurajat si mearga cu un pas de o anumité dimensiune si sumai pe patratele mare gi mic, pentru a ajunge in acel punct. Pentru a méri interesul sia motiva copilul, obiecte cum ar fi un peste de jacdrie sau un crab pot fi puse in punetul terminus, ca o momeali, pentru a-l face s& s& miste inainte, Vi putefi referi la pitrate ca la pictre de pagit folosite de copil la traversarca rului, Trebuie sé i se fminteascA si fie atent, astfel inet s4 nu igi piarda echilibrul gi sé cada in rau, Dacd 1 pierde, se va uda Ia picioare. Crescadnd distanfa de fiecare data, cAnd copilul face ctvitatea, el se va ambitiona sé incerce s& fic atent, din cen ce mai atent ‘Aceasté activitate dezvalt © ocvordonare mai bund a muschilor mari $i mict o constientizare crescutd a conceptelor , mare”, st mie" independenta: increderea in sine; percepsia distangeis 8 + capacitatea de a indeplini comencile; « dezvoltarea simpului pipditului fa migcarea bucattlor patrate: © comunicarea prin limba}. Un an - Saptamana 31 Desenez in sus $i in jos Faceti rost de 0 bucati de carton de aproximativ 22 x 25 em’. Decupati un

S-ar putea să vă placă și

• Diriginte A XI-a Nou

  

  Document4 pagini

  Diriginte A XI-a Nou

  Carp Cristina

  Încă nu există evaluări
• Cunoaştere Şi Adevăr 1

  

  Document8 pagini

  Cunoaştere Şi Adevăr 1

  Carp Cristina

  100% (1)
• Economie I Nou

  

  Document2 pagini

  Economie I Nou

  Carp Cristina

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Politica

  

  Document10 pagini

  Politica

  Carp Cristina

  Încă nu există evaluări
• Piata Muncii Si Salariul

  

  Document2 pagini

  Piata Muncii Si Salariul

  Carp Cristina

  Încă nu există evaluări
• Sociologie Curs 3 Individul Și Societatea

  

  Document9 pagini

  Sociologie Curs 3 Individul Și Societatea

  Carp Cristina

  100% (2)
• Formular 230 ANAF

  

  Document3 pagini

  Formular 230 ANAF

  Petrescu Mihai

  Încă nu există evaluări
• Demonstratia Si Combaterea+Inductia Si Sofismele

  

  Document4 pagini

  Demonstratia Si Combaterea+Inductia Si Sofismele

  Carp Cristina

  Încă nu există evaluări
• Demonstratia Si Combaterea+Inductia Si Sofismele

  

  Document4 pagini

  Demonstratia Si Combaterea+Inductia Si Sofismele

  Carp Cristina

  Încă nu există evaluări
• Discriminarea Comunitatilor in Presa - Practici Si Reguli

  

  Document2 pagini

  Discriminarea Comunitatilor in Presa - Practici Si Reguli

  Carp Cristina

  Încă nu există evaluări
• Formular 230

  

  Document1 pagină

  Formular 230

  Carp Cristina

  Încă nu există evaluări
• Formular 230

  

  Document1 pagină

  Formular 230

  Carp Cristina

  0% (1)