Charles Haanel

Cheia Universal

CUVNT NAINTE.
Unii oameni par sa atrag succesul, puterea, bogia, mplinirea de sine
cu un efort foarte mic, alii cu mare dificultate, iar alii eueaz complet s-i
ating ambitile, dorinele i idealurile. De ce se ntmpl asa? De ce unii
oameni i realizeaz ambiiile uor, alii cu dificultate, iar alii deloc? Cauza nu
poate fi fizica, caci daca ar fi asa, cel mai perfect om din punct de vedere fizic,
ar fi i cel mai de succes. Diferena deci, trebuie sa fie mentala. Mintea trebuie
sa fie fora creativa; ea constituie singura diferen intre oameni.
Mintea este cea care depete orice obstacol aprut n calea oamenilor.
Cnd puterea creativa a gndului este complet neleas, efectele sale vor
fi magnifice. Dar asemenea rezultate nu pot fi obinute fara o aplicare corecta,
efort constant i concentrare. Studentul acestui curs va afla ca legile care
guverneaz lumea mentala i spirituala sunt fixe i absolute ca i cele din
lumea materiala. Pentru a asigura rezultatul dorit este necesara cunoaterea
legii i aplicarea ei. Aplicarea corecta a legii va produce cu exactitate invariabila
rezultatul dorit. Studentul care nva ca puterea vine din interior, ca el este
slab doar pentru ca depinde de ajutor din afara i care se va arunca fara ezitare
n gndurile proprii, instantaneu i va pune viaa n ordine, va sta drept, va
avea o atitudine dominanta i va realiza ceea ce numim miracole.
Este evident, de altfel, ca cel care va eua sa investigheze complet aceasta
din urma tiina i va refuza sa profite de avantaje oferite de progresul ei din
ultimul timp, va fi n curnd depit, ca un om care ar refuza sa cunoasc i sa
accepte beneficiile pe care le are omenirea prin nelegerea legii electricitii.
Bineneles, mintea creeaz att condiii negative ca i pozitive, iar cnd
noi, contient sau incontient vizualizam limita, lipsa sau dezacord, noi cream
aceste condiii; acesta se ntmpl incontient, tot timpul, cu cei mai multi
dintre oameni.

Aceasta lege, ca oricare alta, nu se aplica n funcie de persoana ci

opereaz constant, aduce fara ncetare fiecrui individ exact ceea ce el a creat;
cu alte cuvinte, culegi ceea ce ai semnat.
Astfel, abundenta depinde de recunoaterea legilor Abundentei i de
faptul ca mintea nu este numai creatorul ci chiar singurul creator a tot ceea ce
exista. Cu siguran nimic nu poate fi creat nainte ca noi sa tim ca poate fi
creat, dup care vine fcnd efortul necesar creaiei. Nu exista acum n lume
mai multa electricitate dect era acum o mie de ani, dar pana cnd cineva a
descoperit legea, nu puteam avea nici un beneficiu. Acum ca legea este
cunoscuta, practic interaga lume beneficiaz de ea. aa este i legea
Abundentei. Numai cei care cunosc legea i se plaseaz n armonie cu ea vor
mpri beneficiile ei.
Spiritul tiinific domina acum fieacre camp de activitate. Relaiile de
cauza i efect nu mai sunt necunoscute i ignorate.
Descoperirea acestui nou domeniu marcheaz o noua epoca n progresul
uman. Elimina elementul de incertitudine i capriciu din vieile oamenilor,
substituindu-le cu lege, raiune i certitudine.
Oamneii neleg acum ca pentru fiecare efect exista o cauza adecvata i
definita, astfel, cnd un anumit rezultat este dorit, cutam condiiile prin care
acesta poate fi atins.
Procedeul prin care au fost descoperite toate legile de baza se numete
gndire inductiva, care consita n compararea unor momente separate, unele
cu altele, pana cnd factorul comun este gsit.
Aceasta este metoda de studiu creia naiunile civilizate ii datoreaz cea
mai mare parte a prosperitii lor precum i cea mai valoroasa parte a
cunotinelor acumulate; a lungit viaa, a alinat durerea, a unit ruri, a
luminat noaptea cu splendoarea zilei, a extins raza vizuala, a accelerat
micarea, a anihilat distanta, a facilitat interaciunea, a ajutat oamneii sa
coboare n adncul marilor i sa cltoreasc prin aer. Ce minune ca omul
poate sa extind binecuvntrile acestui sistem de studiu asupra metodei de
gndire, astfel nct, atunci cnd devine evident ca anumite rezultate sunt
rezultatul unei metode particulare de gndire, nu ne ramane dect sa
clasificam aceste rezultate.
Aceasta metoda este tiinific i este singura prin care ne va fi permis sa
posedam acel grad de libertate la care am fost obinuii sa ne uitam ca la un
drept inalienabil; pentru ca oamenii sunt n siguran acas la ei i n lume
numai daca stabilitatea i bogia la nivel national conduc la o cretere a
sntii, o acumulare eficienta n afacerile publice i private de orice fel, o
evoluie continua a tiinei i artei de a aciona mpreun, o ncercare 5
neobosita de a face toate aceste aspecte ale dezvoltrii naionale sa orbiteze n

jurul vieii, a individului i a colectivului, pentru care tiina, arta i etica ofer
cluzire i controleaz motivaia.
Cheia Universala este un studiu bazat pe un adevr tiinific absolut i va
dezvlui posibilitile care zac latente n individ, va arata cum pot fi ele
transformate n aciune, crescnd capacitatea efectiva a individului, adugnd
energie, discernmnt, vigoare i elasticitate mentala. Studentul care atinge
nelegerea legilor mentale ce vor fi dezvluite n acest studiu, va intra n
posesia abilitii de a-i asigura rezultate nesperate pana acum i i va gsi cu
greu cuvintele de recunotin.
Studiul explica folosirea corecta a ambelor elemente de natura mentala,
receptive i active, i instruiete studentul sa recunoasc oportunitile;
ntrete voin i puterea de a raiona, instuieste metoda de cultivare i folosire
a imaginaiei, dorinei, emoiilor i a facultilor intuitionale. Aduce iniiativa,
tenacitate n atingerea telurilor, nelepciune n alegeri, simpatie inteligenta i o
bucuria de a trai.
Cheia Universala il nvaa pe student s-i foloseasc puterea mintii,
adevrata putere a Mintii, nu orice substitut sau perversiune. Nu are nimic de
a face cu hipnotismul, magia sau oricare decepie mai mult sau mai putin
fascinanta care ii face pe multi sa cread ca pot sa obin ceva pe nimic.
Cheia Universala cultiva i dezvolta nelegerea care aduce puterea de a
controla propriul corp i de aici, sntatea. mbuntete i ntrete
memoria. Dezvolta partea Interioara, acea parte care este att de rara, care este
caracteristica distinctiva a fiecrui om de afaceri de succes, care ii ajuta pe
acetia sa vad posibilitile ca i dificultile n fiecare situaie, sa discearn
oportunitile care sunt la ndemn, acolo unde alii, mii, au euat sa le vad,
continund sa lucreaze cu situaii care nu pot sa le aduc nici un beneficiu.
Cheia Universala i dezvolta Puterea Mentala, ceea ce nseamn ca
ceilali vor recunoate ca tu eti o persoana de for, de caracter iar vor vrea
sa fac ceea ce vrei tu ca ei sa fac; nseamn ca tu atragi oamenii i obiectele
spre tine; eti ceea ce alii numesc norocos; lucrurile vin singure n calea ta;
ai ajuns sa nelegi legile fundamentale ale naturii i te-ai pus n armonie cu
ele; eti n acord cu Universul; nelegi legea Atraciei, legea naturala a Creterii
i legile Psihologice n care rezida toate avantajele lumii sntate, afaceri,
poziie sociala.
Puterea Mentala este o putere creativa, i da posibiliatea sa creezi pentru
tine; asta nu nseamn abilitatea de a lua ceva de la alii. Natura nu lucreeaza
niciodat n acest sens. Natura face ca iarba cosita sa creasc unde a mai
crescut. Puterea Mentala te ajuta sa faci i tu acelai lucru.
Master Key dezvolta partea interioara i nelepciunea, creste
independenta, abilitatea i disponibilitatea de a fi de ajutor. Distruge

nencrederea, depresia, frica, melancolia i orice forma de lipsa, limitare,

inclusiv durere sau boala. Trezete talente ascunse, mrete iniiativa, fora,
energia i vitalitatea. Trezete puterea de apreciere i nelegere a frumosului n
Arta, Literatura i tiin.
A schimbat viaa a mii de brbai i femei, substituind principiul definit
al incertitudinii i confuziei cu principiul fondat pe ceea ce orice sistem eficient
ar trebui fondat.
Elbert Gary, preedintele United States Steel corporation a spus:
Serviciile consilierilor, instructorilor, experilor n managementul de success
sunt indispensabile celor mai multe companii de mare magnitudine dar cred ca
recunoastera i adoptarea adevratelor principii sunt mult mai importante.
Cheia Universala arata care sunt adevratele principii i sugereaz metodele de
aplicare a acestor principii; prin aceasta difer de orice alt curs sau studiu.
Demonstreaz ca singura valoare care poate fi extrasa din cunoaterea oricrui
principiu consta n aplicarea lui. Multi citesc cri, studiaz acas, merg la
cursuri toat viaa lor fara sa fac nici un progres n demonstrarea principiului
pe care il susin. Cheia Universala sugereaz metode prin care valoarea
principiului nvat poate fi demonstrata i pusa n practica n experientele de
fiecare zi.
Exista o schimbare n modul de gndire al omenirii. Aceasta schimbare
are loc n tcere n mijlocul nostru i este mai importanta dect orice alt
eveniment al omenirii de la cderea pgnismului ncoace.
Revoluia prezenta n opiniile oamenilor din toate clasele sociale, de la cei
mai nali i mai culi pna la cei din clasele de jos, nu i gsete paralela n
istoria omenirii.
n ultimul timp tiina a fcut vaste descoperiri, a dezvluit enorme
posibiliti i forte nebnuite nct oamenii de tiin ezita sa afirme cu
certitudine ca anumite teorii sunt clare i indubitabile sau sa numeasc alte
teorii absurde sau imposibile; i astfel o noua generaie s-a nscut. Obiceiuri,
credine i cruzimi ale istoriei au trecut, sunt depite. Viziunea, credin, 7
serviabilitatea le iau locul. Restrngerile impuse de tradiie se topesc, resturile
materialismului sunt consumate, gndul este eliberat iar adevrul iese la
suprafa n fata mulimilor nmrmurite.
ntrega lume este la nceputul unei noi contiine, a unei noi puteri de ai da seama de resursele care exista n ea. In ultimul secol s-au vzut cele mai
magnifice progrese materiale din istoria omenirii. Secolul actual va produce cele
mai mari progrese n plan mental i spiritual.
Chimia a separat materia n molecule, moleculele n atomi, atomii n
energie, dar i-a rmas lui Sir Ambrose Fleming, n adresarea sa n fata Royal
Institution sa transforme aceasta enegie n minte. El a spus: In esen sa,

energia poate fi de neneles pentru noi, excepie poate, doar ca o reprezentare a

ceea ce numim Minte sau Voin.
Acum sa vedem care sunt cele ai puternice forte n Natura. Regnul
mineral este solid i fix. Cel vegetal este n stare de transformare, mereu
schimbndu-se, mereu fiind creat i recreat. In atmosfera gsim cldur,
lumina i energie, fiecare domeniu devine mai rafinat i mai spiritual pe
msur ce trece de la vizibil la invizibil, de la grosolan la fin, de la potenial mic
la potenial nalt. Cnd atingem invizibilul gsim energia n starea cea mai pura
i mai volatila.
Si cum cele mai mai puternice forte ale Naturii sunt cele invizibile, tot aa
cele mai puternice forte ale omului sunt cele invizibile, forele sale spirituale, i
singura cale de manifestare a acestora este procesul de gndire. Gndirea este
singura activitate pe care o poseda spiritul, iar gndul este unicul produs al
gndirii.
Adunarea i scderea sunt deci tranzacii spirituale; a raiona este un
proces spiritual; ideile sunt concepte spirituale; ntrebrile sunt sunt cutri
spirituale, iar logica, argumentarea i filosofia sunt unelte spirituale.
Fiecare gnd acioneaz un anumit esut fizic, parte a creierului, un nerv
sau un muchi. Produce o schimbare fizica n construcia esutului; este deci
necesar de a avea un anumit numr de gnduri despre un subiect anume
pentru a aduce o schimbare completa n organizarea fizica a omului.
Acesta este procesul prin care eecul este transforat n succes.
Gndurile de curaj, putere, inspiraie, armonie vor substitui gndurile de
eec, disperare, lipsa, limitare i disconfort. Pe msur ce cele dinti prind
rdcini, esutul fizic se schimba iar individul vede viaa ntr-o lumina noua,
lucrurile vechi au trecut, toate lucrurile au devenit noi, el se nate din nou, 8
de acesta data nscut n spirit, viaa are noi nelesuri pentru el. Gndurile de
succes cu care a fost impregnat ii vor lumina pe cei din jurul lor, iar acetia la
randul lor il ajuta sa ating o poziie mai nalt, sa peasc nainte; atrage
spre el asociai noi i de succes, ntregul mediu n care se triete se va
schimba; toate acestea printr-un singur exerciiu de gndire; omul se poate
schimba nu numai pe el nsui, dar poate schimba i mediul sau de via,
circumstanele i condiiile.
Vei vedea, trebuie sa vezi, ca sunte n zorii unei noi ere; ca posibilitile
sunt att de minunate, de facinante, fara limite nct sunt de-a dreptul
tulburtoare. Un secol n urma, un om cu un avion sau numai cu cu o arma
Galtling ar fi anihilat de o intreag armata echipata cu cele mai moderne arme
ale vremii. aa este i n prezent. Orice om care cunoate posibilitile coninute
n acest studiu are un avantaj de neconceput asupra celor multi.
INTRODUCERE PATREA I.

Este placera mea sa va nmnez Prima Parte a Cheii Universale. Ea va

aduce n viaa voastr mai multa putere, va aduce contientizarea puterii, mai
multa sntate, contientizarea sntii, mai multa fericire, contientizarea
fericirii. Triete spiritul acestor lucruri pana cnd devin ale tale de drept. Va fi
atunci imposibil sa se ndeprteze de la tine. Lucrurile din aceasta lume se
supun, ca un curent, unei puteri interioare a omului, prin care el le poate
controla.
Nu ai nevoie sa capei aceasta putere. O ai deja. Trebuie doar sa o
nelegi; vrei sa o foloseti, vrei sa o controlezi, vrei sa te impregnezi cu ea astfel
nct sa poi merge nainte i sa duci lumea cu tine.
Zi de zi, pe msur ce naintezi, pe msur ce ctigi momentul,
inspiraia se adncete, planurile ti se cristalizeaz, ctigi nelegere i realizezi
ca lumea de fapt nu este o grmad moarta de pietre i lemne ci este o fiin
vie. Este alctuit din btile inimilor omenirii. Este viaa i frumusee.
Este evident ca este necesara o buna nelegere pentru a fi capabil sa
lucrezi cu materialele descrise aici, dar cei care ajung la aceasta nelegere vor fi
inspirai de o noua lumina, o for noua, vor ctiga ncredere i putere 9 pe zi
ce trece, vor realiza ca visurile i speranele devin realitate, viaa are un neles
mai adnc, mai plin i mai clar pentru ei
Si acum, Partea nti
PARTEA I
1. Ban la ban trage i pduche la pduche este este adevrat n orice plan
al existentei.
2. Mintea este creativa, iar condiiile, mediul i toate experientele din
viaa sunt rezultatul obinuinelor atitudinii noastre mentale.
3. Atitudinea mentala depinde n ntregime de ceea ce gndim. Astfel,
secretul tuturor puterilor, realizrilor i posesiilor depinde de metoda de
gndire.
4. Aceasta trebuie sa fie adevrat, caci trebuie sa fii nainte de a face
i putem face numai ca urmare a ceea ce suntem, iar suntem depinde de
ceea ce gndim.
5. Nu putem exprima putere daca nu o posedam. Singurul mod prin care
ne putem asigura posesia puterii este prin a devei contieni de putere i nu
putem niciodat devein contieni de putere pana cnd nu nvm ca puterea
se afla n interior.
6. Exista o lume interioara o lume a gndului, a sentimentului i a
puterii. O lume a luminii, a vieii, care desi invizibila, este atotputernica.
7. Lumea interioara este guvernata de minte. Cnd descoperim aceasta
lume, gsim rezolvarea oricrei probleme, cauza fiecrui efect; i cum lumea

interioara este subiectul controlului nostru, toate legile puterii i posesiilor

sunt sub controlul nostru.
8. Lumea exterioara este o reflectare a lumii interioare. Ceea ce apare n
exterior este ceea se gsete n interior. In lumea interioara se poate gsi
nelepciune infinita, Putere infinita, Resurse infinite care ateapt sa fie
descoperite, dezvoltate i folosite. Daca recunoatem aceste potenialuri ale
lumii interioare, ele vor lua forma n lumea exterioara.
9. Armonia din lumea interioara se va reflecta n lumea mea exterioara
prin condiii armonioase, mprejurimi agreabile, ce-i mai bun n toate. Aceasta
este fundaia sntii i necesarul tuturor lucrurilor mree, a puterii, a
realizrilor i a succesului.
10. Armonia din lumea interioara nseamn abilitatea de a ne controla
gndurile i de a determina pentru noi nine cum ar trebui sa ne afecteze
fiecare experienta.
11. Armonia din lumea interioara rezulta n optimism i abundenta;
abundenta interioara rezulta n abundenta exterioara.
12. Lumea exterioara reflecta circumstanele i condiiile lumii interioare
i contientizarea acesteia.
13. Daca gsim nelepciunea din lumea interioara vom nva sa
discernem posibilitile minunate care sunt latente n ea i vom avea puterea sa
facem aceste posibiliti sa se manifeste n lumea exterioara.
14. Cnd devenim contieni de nelepciunea din lumea interioara,
intram mental n posesia acestei nelepciuni, iar aceasta posesie aduce puterea
i nelepciunea necesara manifestrii a ceea ce este esenial pentru creterea i
dezvoltarea noastr armonioasa.
15. Lumea interioara este practic lumea din care femeile i brbaii
puternici genereaz curaj, speran, entuziasm, ncredere i credina, care le
aduce inteligenta rafinata de a crea viziunea i abilitile practice de a face
aceasta viziune realitate.
16. Viaa este o desfasuarare continua, nu o adugare a mai multor
momente. Ceea ce avem n lumea exterioara este ceea ce posedam deja n
lumea interioara.
17. Toate posesiile sunt bazate pe contientizarea lor. Toate ctigurile
sunt rezultatul unei contientizri acumulative. Toate pierderile sunt rezultatul
lipsei contientizrii.
18. Eficienta mentala este condiionat de armonie; disonanta nsemna
confuzie; deci cel care va obine puterea trebuie sa fie n armonie cu Legea
Naturala.
19. Suntem legai de lumea exterioara prin mintea obiectiva. Creierul este
organul acestei mini, iar sistemul nervos central ne pune n 11 comunicare

contient cu fiecare parte a corpului. Acest sistem nervos raspunde senzaiilor

de lumina, cldur, miros, sunet i gust.
20. Cnd aceasta minte gndete corect, cnd nelege adevrul, cnd
gndurile trimise spre sistemul nervos central sunt constructive senzaiile sunt
plcute, armonioase.
21. Rezultaul este construirea puterii, vitalitii i a tuturor forelor
constructive din corpul nostru. Dar prin aceeai minte obiectiva intra n viaa
noastr suprarea, boala, lipsa, limitarea i toate formele de disonanta i
inarmonie. Prin mintea obiectiva, printr-o gndire greit suntem conectai cu
toate forele distructive.
22. Suntem conectai cu lumea interioara prin mintea subcontient.
Plexul solar este organul acestei mini; sistemul nervos simpatic
controleaz senzaiile subiective cum ar fi bucuria, teama, dragostea, emoia,
respiraia, imaginaia i toate celelalte fenomene subcontiente. Prin
subcontient suntem conectai le Mintea Universala i suntem pusi n relaie cu
forele constructive Infinite ale Universului.
23. In coordonarea acestor doi centri ai fiinei noastre i nelegerea
funciilor lor consta secretul vieii. Cu aceste cunotine putem aduce mintea
obiectiva i cea subiectiva ntr-o cooperare contient, conectnd astfel finitul
cu infinitul. Viitorul nostru se afla n ntregime sub controlul nostru. Nu este la
mila nici unei puteri exterioare i capricioase.
24. Toi suntem de acord ca exista un Principiu sau o Contiin care
cuprinde ntregul Univers, ocupa tot spaiul i este n esen aceasi n toate
punctlele sale. Aceasta Contiin este atotputernica, atatcunoscatoare i
ntotdeauna prezenta. Toate gndurile i lucrurile sunt n Ea. Este Totul.
25. Exista o singura contiina n Univers capabila sa gndeasc; cnd
gndete, gndurile sale devin pentru noi lucruri obiective. Cum aceasta
Contiin este omniprezenta nseamn ca exista n fiecare individ; fiecare
individ este o manifestare a acestei Contiine Omnipotente, Omnistiente i
Omniprezente.
26. Daca exista doar o Contiin n Univers care este capabila sa
gndeasc rezulta ca i Contiina ta este identica cu Contiina 12
Universala, sau cu alte cuvinte toate minile sunt de fapt o singura minte.
Nu exista mod de a te eschiva de la aceasta concluzie.
Contiina concentrata n celulele creierului tau este aceeai contiin
care se gsete n celulele creirului oricrui alt individ.
Fiecare individ este de fapt individualizarea Universului, a Mintii
Cosmice.

28. Mintea Universala este energie statica sau potenial; pur i simplu
exista; se poate manifesta numai prin mintea individuala, iar mintea
individuala se poate manifesta numai prin cea Universala. Sunt una i aceeai.
29. Abilitatea individului de a gndi este abilitatea sa de a aciona n
Universal i a-l aduce n manifestare. Contiina umana consista n abilitatea
omului de a gndi. Se crede ca mintea n sine este o forma subtila de energie
statica din care iau natere activitile numite gnduri, care reprezint faza
dinamica a mintii. Mintea este energie statica, gndul este energie dinamica
doua faze ale aceluiai lucru. Gndul este deci fora vibratorie formata prin
convertirea mintii statice n minte dinamica.
30. Cum suma tuturor atributelor este coninut n Mintea Universala,
care este Omnipotenta, Omniscienta i Omniprezenta, aceste atribute trebuie
ca sunt prezente tot timpul n forma lor potenial n fiecare individ. Deci,
atunci cnd individul gndete, gndul este forat de natura sa ia forma
materiala n realitatea exterioara ca obiect sau situaie corespunztoare originii
sale.
31. Fiecare gnd este o cauza i fiecare condiie exterioara este un efect;
din acest motiv este absolut necesar s-i controlezi gndurile astfel nct sa
dobndeti numai situaiile pe care le doreti.
Toat puterea vine din interior i este sub controlul tau absolut; totul se
obine prin cunoaterea exacta i exerciiul voluntar al acestui principiu.
Trebuie sa fie clar ca atunci cnd obii nelegerea completa a legii i eti
capabil s-i controlezi procesul de gndire, poi s-l aplici oricrei situaii; cu
alte cuvinte vei avea o cooperare contient cu legea Omnipotenta, care
reprezint baza fundamentala a tuturor lucrurilor.
Mintea Universala este principiul de via a fiecrui atom care exista;
fiecare atom se lupta sa manifeste viaa; toi sunt inteligeni i toi cauta sa
ating scopul pentru care au fost creai.
35. Majoritatea oamenilor triete n lumea exterioara; doar civa au
gsit lumea interioara i totui acesata din urma o creeaz pe cea dinti; lumea
interioara este creativa, tot ceea ce gseti n lumea exterioara a fost creat de
tine n lumea interioara.
Acest sistem te ajuta sa nelegi ce putere vei dobndi odat cu
nelegerea relaiei dintre lumea interioara i cea exterioara. Lumea interioara
este cauza, lumea exterioara este efectul; ca sa schimbi efectul, trebuie sa
schimbi cauza.
Vei vedea dintr-o data ca aceasta este o idee noua, diferita i radicala;
majoritatea oamenilor ncearc sa schimbe efectul, lucrnd cu efectele. Ei nu
neleg ca de fapt nlocuiesc o forma de necaz cu alta. Pentru a nltura

necazul, trebuie sa nlturm cauza, iar cauza poate fi gsit numai n lumea
interioara.
Evoluia vine din interior. Este evident peste tot n natura.
Fiecare planta, animal, fiecare om este o dovada vie a acestei legi, iar
greeala fcut de-a lungul timpului este cutarea puterii n lumea exterioara.
39. Lumea interioara este izvorul, sursa Universala, iar lumea exterioara
reprezint vrsarea fluviului. Abilitatea noastr de a primi depinde de
capabilitatea noastr de a recunoate aceasta Fntn Universala, aceasta
Energie Infinita pentru care fiecare individ reprezinata un punct ieire, de
vrsare a ei.
40. Recunoaterea este un proces mental, aciunea mentala este deci
interaciunea indiviului cu Mintea Universala; cum Mintea Universala este de
fapt inteligenta care cuprinde ntreg spaiul i care animeaz totate fiinele vii,
tot aa aciunea i reaciunea mentala reprezint legea cauzalitii; dar
principiul cauzalitii nu este n posesia individului ci a Mintii Universale. Nu
este o abilitate materiala ci un proces subiectiv, iar rezultatul se poate observa
intro varietate infinita de situaii i experiente.
Pentru a exprima viaa trebuie sa existe minte; nimic nu poate exista fara
minte. Tot ceea ce exista este o forma de manifestare a 14 acestei substane de
baza din care i prin care toate lucrurile au fost create i continua sa fie
recreate.
42. Trim ntr-o mare infinita de substan plastica: mintea. Aceasta
substan este mereu vie i activa. Este sensibila n cel mai nalt grad. Ia forma
conform cererii metale. Gndurile formeaz forma sau matricea prin care
substana se exprima.
43. Amintete-i ca valoarea consista numai n aplicarea practica a
principiului, iar nelegerea practica a acestei legi va nlocui srcia cu
abundenta, ignoranta cu nelepciunea, dezacordul cu armonia, tirania cu
libertata, i cu siguran nu exista alte binecuvntri mai mari dect acestea
din punct de vedere material i social.
44. Cum aplicam: alege o camera unde poi sa fii singur, sa nu te
deranjeze nimeni. Aeaz-te confortabil, cu spatele drept, nu tolnit.
Las-i gndurile sa zboare libere dar ramai perfect nemicat timp de
cincisprezece minute, o jumtate de ora. Continua acest exerciiu trei patru zile
pe sptmn pana cnd obii controlul absolut asupra corpului tau fizic.
Multi vor gsi acest exerciiu extrem de dificil. Alii il vor atinge cu
uurin, dar este absolut necesar s-i asiguri controlul asupre corpului
pentru a fi pregtit pentru un alt pas. Sptmna viitoare vei primi instruciuni
pentru urmtorul pas; intre timp trebui s-l practici pe acesta.
PARTEA I NTREBRI i RSPUNSURI

1. Ce este lumea exterioara n raport cu cea interioara? Lumea exterioara

este o reflexie a lumii interioare.
2. De ce depind toate posesiile noastre? Toate posesiile sunt bazate pe
contiin.
3. Cum este individualul legat de lumea exterioara, obiectiva?
Individualul este legat de lumea exterioara prin mintea obiectiva, organul
acestei mini fiind creierul.
4. Cum este el legat de Mintea Universala? Este legat de Mintea
Universala prin mintea subcontient. Organul acestei mini este Plexul Solar.
5. Ce este Mintea Universala? Mintea Universala este Principuil de Via
al fiecrui atom care exista.
6. Cum poate Individul aciona asupra Universalului? Abilitatea
individului de a gndi reprezint abilitatea de a aciona asupra Universalului i
da a-l aduce n manifestare.
7. Care este rezultatul acestei aciuni i interaciuni? Rezultatul acestei
aciuni i interaciuni este cauza i efectul; fiecare gnd este cauza i fiecare
situaie este efectul.
8. Cum se asigura situaiile armonioase i plcute? Situaiile armonioase
i plcute sunt obinute prin gndire corecta.
9. Care este cauza tuturor suprrilor, inarmoniei, lipsurilor i
restriciilor? Suprrile, inarmonia, lipsurile i restriciile sunt rezultatul unei
gndiri greite.
Care este sursa tuturor puterilor? Sursa tuturor puterilor este lumea
interioara, Sursa Universala, Energia Infinita pentru care fiecare individ este o
ieire, un canal de exprimare.
INTRODUCERE PARTEA II.
Dificultile se datoreaz n cea mai mare parte ideilor confuze i
ignorantei n ceea ce privete adevratele noastre interese. Cea mai importanta
sarcina a noastr este sa descoperim legile naturii la care trebuie sa ne
adaptam. Gndirea clara i moralitatea sunt de o valoare inestimabila.
Toate procesele, chiar i cel al gndirii, au nevoie de fundaii solide.
Cu cat simurile sunt mai sensibile, judecile mai acute, gustul mai
delicat, sentimentele mai rafinate, inteligenta mai subtila, aspiraiile mai nalte,
cun att mai pure i mai intense sunt gratificrile vieii. De aici concluzia ca
studiul celor mai bune lucruri care au fost gndite placerea suprema.
Puterea, utilizrile i posibilitile mintii sub noile interpretri sunt
incomparabil mai minunate dect cea mai extravaganta realizare sau vis al
progresului material. Gndul este energie. Gndul activ este energie activa;
gndul concentrat este energie concentrata. Gndul concentrat pe un scop
definit devine putere. Aceasta este puterea care este folosita de cei care nu cred

n virtutiile srciei sau n frumuseea negrii. Ei considera ca aceasta

constituie calea celor slabi.
Abilitatea de a primi i manifesta aceasta putere depinde de abilitatea de
a recunoate Energia Infinita care exista dintotdeauna n om, care constant
creeaz i recreeaz corpul i mintea lui i care este gata n orice moment sa se
manifeste prin el ntr-o maniera folositoare. In proporie directa cu
recunoaterea acestui adevr aceata energie se va manifesta n lumea
exterioara a individului.
Partea a doua explica metodele prin care se poate obine aceasta.
PARTEA II
1. Activitile mintii sunt produse de doua moduri de activitate paralele,
una contient i alta subcontient. Profesorul Davidson spunea: cel care
crede ca poate lumina intraga activitate mentala folosind gndirea contient
este ca cel care ncearc sa lumineze Universul cu o lanterna. 2. Procesele
logice ale subcontientului se desfoar cu o certitudine i regularitate care ar
fi imposibile daca ar exista ansa unei erori.
Mintea noastr este astfel conceputa nct ne prepara pentru cele mai
importante fundamente ale cunoaterii, n timp ce noi nu avem nici cea mai
mica idee de modul ei de operare.
3. Sufletul subcontient, ca un strain binefctor, lucreeaza i face
provizii n beneficiul nostru, adugnd numai fructele copate n poala; ultimele
analize ale procesului de gndire arata ca subcontientul este scena celor mai
importante fenomene mentale.
4. Prin subcontient Shakespeare a zrit, fara mare efort, marile
adevruri care sunt ascunse mintii contiente ale studentului; Phidias i-a
modelat marmura i bronzul; Raphael a pictat Madona, iar Beethoven a
compus simfoniile.
5. Uurin i perfeciunea depind n ntregime de gradul n care am
ncetat sa depindem de lumea circumstanelor; cntatul la pian, schiatul,
dactilografiatul, toate depind n executarea lor perfecta de procesul mintii
subcontiente. Minunea de a canta la pian i n acelai timp de a purta o
conversaie arata mreia puterilor subcontientului.
6. Cu toii tim cat suntem de dependeni de subcontient; cu cat
gndurile noastre sunt mai mree, mai nobile, cu att este mai evident ca
originea lor se ntinde dincolo de capacitatea noastr de nelegere. Ne gsim
nzestrai cu tact, instrinct, simt al frumosului n arta, muzica etc, dar originea
acestora, slaul lor ne ramane complet necunoscut.
7. Valoarea subcontientului este enorma; ne inspira; ne avertizeaz; ne
furnizeaz nume, fapte, scene din depozitul memoriei. Ne contrleaza gndurile,

gusturile i ndeplinete sarcini att de complexe nct nici o minte contient,

chiar daca ar deine puterea sa o fac, nu ar avea capacitatea.
8. Putem sa mergem dup cum dorim; putem sa ridicam mana cnd
vrem noi; putem sa ne concentram atenia cu ajutorul ochilor sau urechilor
oricrui subiect, dup cum ne place. Pe de alta parte, nu putem opri btile
inimii sau circulaia sngelui sau stabili dimensiunea staturii noastre,
construcia osoasa sau orice alt proces vital.
9. Daca comparam aceste doua seturi de aciuni, una supunndu-se
dorinei de moment, celalalta manifestndu-se maiestuos, ritmic, fara nici o
fluctuaie, constanta n fiecare moment, vom ramane uimii de cea din urma i
vom dori sa dezlegam misterul. tim ca acestea sunt procese vitale ale vieii
fizice i nu putem evita concluzia ca toate aceste funcii importante au fost
intenionat retrase din domeniul dorinei noastre exterioare cu variaiile i
tranziiile ei i plasate sub conducerea permanenta a unei puteri care se afla n
interiorul nostru.
10. Una dintre aceste doua puteri, cea exterioara i schimbtoare, a fost
numita Mintea Contient, sau, Mintea Obiectiva (care lucreeaza cu
obiectele exterioare). Cealalt, puterea interioara este numita Subcontient
sau Minte Subiectiva; pe lng atribuiile 18 sale n plan mental, ea
controleaz i regularizeaz funciunile care fac viaa fizica posibila.
11. Este necesar sa nelegem att funciunile lor n plan mental, cat i o
serie de principii de baza. Cunoascand lumea i operarand cu ajutorul celor
cinci simuri fizice, mintea contient lucreeaza cu impresii i obiecte din lumea
exterioara.
12. Are capacitatea de discriminare, i responsabilitatea alegerilor. Are
puterea se a raiona fie inductiv, deductiv, analitic sau silogistic iar aceasta
putere se poate dezolta pana la niveluri nalte. Este locul unde slluiete
voina, cu toat energia care decurge din ea.
Nu numai ca poate impresiona alte mini, dar paote dirija mintea
subcontient. In acest fel, mintea contient devine legislatorul i gardianul
mintii subcontiente. Este o funcie foarte mare carfe poate schimba complet
condiiile vieii tale.
14. Situaiile de frica, ngrijorare, srcie, boala, inarmonie i alte rele de
toate tipurile ne pot domina printr-o ratiunine de falsa sugestie, acceptata de
mintea noastr subcontienta nepzit. Minile contiente antrenate pot preveni
n ntregime toate acestea printr-o protecie vigilenta activa. Mintea contient
poate fi numita i gardianul mreului domeniu al subcontientului.
Cineva a subliniat distincia intre cele doua faze prin urmtoarea fraza:
Mintea contient este dorina raional. Mintea subcontient este dorina
instinctiva, rezultatul fostelor dorine raionale. 16. Mintea subcontient trage

concluziile corecte i exacte conform premiselor furnizate de sursele exterioare.

Cnd premisele sunt adevrate, mintea subcontient ajunge la o concluzie
corecta, dar daca premisele sau sugestille sunt eronate, ntreaga structura se
prbuete. Subcontientul nu se angajeaz n aciunea de a demonstra. Se
bazeaz pe mintea contient, pe pzitorul porii pentru nlturarea
impresiilor greite.
17. Acceptnd sugestia ca adevrat, subcontientul ncepe sa acioneze
n interiorul ntregului domeniu al campului sau de activitate. Mintea
contient poate sa sugereze adevrat sau eronat. In cazul din urma, ntreaga
fiin pltete pentru pericolul care decurge.
18. Contientul trebuie sa fie la datorie n fiecare minut n care omul este
treaz. Cnd pzitorul porii nu este atent, sau cnd judecata calma este
suspendata din diverse motive, atunci subcontientul este nepzit i lsat
deschis sugestiilor din toate sursele. In timpul momentelor de panica, sau de
furie, sau n timpul impusurilor iresponsabile ale maselor, sau n orice alt
moment de pasiune necontrolata, subcontientul este deschis celor mai
periculoase circumstane, este deschis sugestillor de frica, ura, egoism,
lcomie, autodepreciere i altor forte negative derivate din persoanele sau
situaiile nconjurtoare. Rezultatul este de obicei extrem de duntor, cu efecte
care pot aduce durere pentru un timp foarte lung; de aici rezulta importanta
pzirii subcontientului de false impresii.
19. Subcontientul discerne prin intuiie. Procesele sale sunt rapide. Nu
trebuie sa atepte metodele lente de raiune ale contientului. De fapt nici nu
poate sa le foloseasc.
Subcontientul nu doarme niciodat, nu se odihnete niciodat aa cum
nici inima sau sngele nu se odihnesc. S-a observat ca declarnd cu certitudine
subcontientului anumite lucruri ca fiind ndeplinite, forele sale se pun n
micare pentru a ajunge la rezultatul dorit. Aici se afla, deci, sursa puterii care
ne plaseaz n legtur directa cu Omnipotenta. Aici se afla principiul de baza,
care merita un studiu att de serios ca cel de fata.
21. Operarea acestei legi este foarte interesanta. Cei care o pun n
aplicare observa ca atunci cnd merg sa ntlneasc o peroana cu care
anticipeaz un dialog dificil, ceva a fost acolo naintea lor i a dizolvat toate
presupusele diferende. Totul este schimbat, armonios; ei mai observa ca atunci
cnd apare o problema dificila i pot permite sa o amne i cteodat chiar
gsesc o soluie; totul este bine aranjat; de fapt, cei care au nvat sa cread n
subcontient observa ca au resurse infinite sub comanda lor.
22. Subcontientul este locul unde se gsesc principiile i aspiraiile
noastre. Este izvorul idealurilor noastre artistice i altruistice. Aceste instincte

pot fi distruse insa de ctre un proces gradual de subminare a principiilor

nnscute.
23. Subcontientul nu poate argumenta n controversa. Astfel, daca a
acceptat o sugestie greit, o metoda sigura de a o depi este 20 folosirea unei
contra sugestii foarte puternice, repetata frecvent, pe care mintea trebuie s-o
accepte, formnd astfel un obicei de gndire nou i sntos i o via noua
subcontientul fiind locul unde stau Obiceiurile. Ceea ce facem iari i iari
devine fenomen mecanic; nu mai este un act de gndire, ci i-a ntins canalele
spre subcontient. Acest fapt ne este favorabil atunci cnd noul obicei este
sntos i bun. Daca este duntor i rau remediul consta n recunoaterea
omnipotentei subcontientului i sugerarea eliberrii n prezent.
Subcontientul, fiind creativ i una cu sursa divina, va crea imediat libertatea
sugerata.
24. Pentru a rezuma: functille normale ale subcontientului n lumea
fizica sunt legate de procesele vitale i de regularizare, cu scopul de a prezerva
via i de a restaura sntatea, de a avea n grija ftul, ceea ce include dorina
instinctiva de a conserva via i de a-i mbuntii condiiile generale.
25. In lumea mentala, subcontientul servete ca depozit pentru
memorie, adpostete mesagerii gndului care lucreeaza, nestnjenii de timp
sau spatiu; este fntna iniiativei practice i a forelor constructive ale vieii:
este locul obinuinei.
26. In lumea spirituala, subcontientul reprezint sursa idealurilor,
aspiraiilor, imaginaiei, canalul prin care recunoatem Sursa Divina; n
msur ce recunoatem aceasta divinitate, ajungem sa nelegem sursa puterii.
27. S-ar putea pune ntrebarea: Cum poate subcontientul sa schimbe
situaiile?. Rspunsul este, pentru ca subcontientul este parte a Mintii
Universale iar partea trebuie sa fie de acelai tip i calitate ca ntregul; singura
diferena este de grad. ntregul, dup cum tim, este creativ, de fapt, este unicul
creator; n consecin, mintea este creativa, iar cum gndul este singura
activitate pe care o poseda mintea, atunci gndul trebuie sa fie, cu necesitate,
creativ.
28. Dar vom observa ca este o mare diferen intre un simplu a gndi i a
dirija contient gndurile noastre, sistematic i constructiv; cnd ajungem sa
nfptuim aceasta, ne plasam mintea n armonie cu Mintea Universala, intram
pe aceeai unda cu Infinitul, aducem n aciune cea mai puternica for,
puterea creativa a Mintii Universale. Aceasta, ca tot ceea ce exista, este
guvernata de legea naturala, numita Legea Atraciei; cum aceasta Minte
Universala 21 este creativa, ea coreleaz automat gndul cu obiectul sau i il
aduce n manifestare.

29. Sptmna trecuta i-am dat un exerciiu cu scopul de a-i asigura

controlul asupra corpului fizic. Daca ai reuit eti gata sa avansezi.
De aceasta data ncepi sa i contolezi gndul. Du-te n aceeai camera,
pe acelai scaun, n aceeai poziie, daca este posibil. In caz contrar, ncearc
sa gseti soluia cea mai buna, date fiind condiiile. Ramai perfect nemicat,
ca n primul exerciiu dar inhibeaza-i toate gndurile; aceasta te va ajuta s-i
contolezi gandurie de grija, ngrijorare i teama i te va ajuta sa reueti sa
ntreii numai gndurile pe care le doreti. Continua exerciiul pana cnd
reueti.
30. Nu vei fi capabil sa faci acest exerciiu mai mult dect cteva
momente o data, dar exerciiul are o mare valoare fiind o demonstraie practica
a numrului mare de gnduri care ncearc constant sa ctige acces n lumea
noastr mentala.
Sptmna viitoare vei primi instruciuni pentru un exerciiu care poate
fi un pic mai interesant, dar este necesar s-l stpneti pe acesta mai nti.
Cauza i efectul sunt absolut i fara nici o excepie att n trmul
ascuns al gndului cat i n lumea vizibila i materiala a lucrurilor.
Mintea este maestul estor, att pentru hainele caracterului cat i
pentru hainele care mbraca situaiile James Allen.
PARTEA II NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care sunt cele doua moduri de activitate mentala? Contient i
subcontient.
2. De ce anume depinde uurin i perfeciunea? Uurin i
perfeciunea depind n ntregime de gradul n care ncetm sa depindem de
mintea contient.
3. Care este valoarea subcontientului? Este enorma; ne ghideaz, ne
avertizeaz, ne controleaz procesele vitale i este locul de depozit al memoriei.
4. Care sunt cteva dintre functille contientului? Are abilitatea de
discriminare; are puterea de a raiona; este locul unde se afla voin; poate sa
impresioneze subcontientul.
5. Cum a fost exprimata diferena dintre contient i subcontient?
Mintea contient este dorina raional. Mintea subcontient este
dorina instinctiva, rezultatul fostelor dorine raionale. 6. Care este metoda
necesara influenrii subcontientului? Obtinera strii mentale a ceea ce se
dorete.
7. Care va fi rezultatul? Daca dorina este n armonie cu micarea
ntregului, forele se vor pune n micare pentru a aduce rezultatul.
8. Care este rezultatul operrii acestei legi? Mediul nostru reflecta
condiiile corespunztoare atitudinii noaste mentale predominante pe care o
ntreinem.

9. Ce nume i s-a dat acestei legi? Legea Atraciei.

Ce spune acesta lege? Gndul este enrgie creativa i se coreleaz automat
cu obiectul sau, pe care il aduce n manifestare.
INTRODUCERE PARTEA III.
Ai vzut ca Individualul poate aciona asupra Universalului iar rezultatul
acestei aciuni i interaciuni este cauza i efectul. Gndul este cauza iar
experientele cu care ne ntlnim n via sunt efectul.
Elimina deci orice tendin de a te plnge de situaiile ntlnite n via
sau de cele prezente pentru ca depinde de tine sa le schimbi i sa le faci aa
cum vrei tu sa fie.
Dirijeaz-i eforturile spre utilizarea resurselor tale mentale, ntotdeauna
aflate sub comanda ta, din care vin toate puterile reale i durabile.
Persista n aceasta practica pana cnd realizezi faptul ca nu exista eec n
ndeplinirea unui obiectiv n via; daca i nelegi puterea i persiti n
obiectivul tau, forele mintii care sunt mereu pregtite, se lasa mprumutate de
ctre o voin hotrt, n efortul de a cristaliza gndul i dorina n aciuni,
evenimente i situaii.
n timp ce la nceput fiecare funcie a vieii i fiecare aciune este
rezultatul unui gnd contient, aciunile devenite habitudini devin automatisme
iar gndul care le contoleaza trece n trmul subcontientului; dar ramane la
fel de inteligent ca nainte. Este obligatoriu sa devina automatism sau
subcontient pentru ca mintea contient sa se poat concentra aupra unor
alte lucruri. Noile aciuni, la randul lor, devin obinuine, apoi automatisme,
apoi actinuni subcontiente, iar mintea contient devine din nou libera sa
avanseze spre alte activiti.
Cnd realizezi acest lucru vei gsi sursa puterii care te ajuta sa rezolvi
orice situaie care poate aprea n viaa ta.
PARTEA III
1. Interatiunea intre contient i subcontient implica o interaciune
similara intre sistemele nervoase corespondente. Judectorul Troward explica
modul minunat n care aceasta interaciune are loc.
El spune: sistemul cerebrospinal (sistemul nervos central) este organul
mintii contiente, iar sistemul simpatic (sistemul nervos periferic) este organul
subcontientului. Sistemul cerebro-spinal este canalul prin care primim
percepiile contiente prin intermediul simurilor fizice i care contoleaza
micrile corpului. Centrul acestui sistem nervos este creierul.
2. Sistemul simpatic i are centrul n masa ganglionara aflata n spatele
stomacului, cunoscuta ca Plex Solar care este canalul prin care se susin
funciile vitale ale corpului.

3. Conexiunea dintre cele doua sisteme se realizeaz prin nervul vag,

nerv cranian pornit din bulbul rahidian, care inerveaz inima, bronhiile,
aparatul digestiv i rinichii, trece prin diafragma i i pierde terminatille n
partea inferioara a trunchiului, identificndu-se 24 cu nervii sistemului nervos
simpatic, formnd astfel legtura dintre cele doua i fcnd din om o entitate
singulara.
4. Am vzut ca fiecare gnd este perceptat de ctre creier, care este
organul contientului; este supus puterii noastre de a raiona. Cnd mintea
obiectiva este satisfcut de gnd ca fiind adevrat, il trimite ctre Plexul Solar,
creierul mintii obiective pentru a fi adus n carne i oase, pentru a fi adus n
lume ca realitate. Aici nu mai este supus nici unui argument de oricare natura
ar fi acesta.
Subcontientul nu poate argumenta; doar acioneaz. El accepta
concluziile mintii obicetive ca fiind finale.
5. Plexul Solar a fost situat n centrul corpului pentru ca este punctul
central de distribuie a energiei pe care corpul o genereaz constant. Aceasta
energie este cat se poate de reala, iar soarele sau este un soare foarte real;
energia sa este distribuita prin nervi reali n toate prile corpului i n
atmosfera, nvluind corpul n exterior.
6. Daca radiaia este destul de puternica, persoana este magnetica; se
spune ce este plina de magnetism. Aceasta persoana are o imensa putere de a
face bine. Simpla sa prezenta comforteaza i face bine persoanelor cu care intra
n contact.
7. Cnd Plexul Solar este activ i radiaz viaa, energie i vitalitate ctre
fiecare parte a corpului i ctre fiecare persoana pe care o intelneste, senzaiile
sunt plcute, corpul este sntos, iar cei cu care omul vine n contact
experimenteaz o senzaie plcut.
8. Daca exista o ntrerupere a acestei radiaii, senzaiile sunt neplcute,
fluxul de via i energie este oprit pentru anumite parti ale corpului, aceasta
fiind cauza oricrei boli a rasei umane, fie ea fizica, mentala sau de mediu.
9. Fizica, fiindc soarele corpului nu mai genereaz suficienta energie
astfel nct sa vitalizeze anumite parti ale corpului; mentala fiindc mintea
contient este dependenta de subcontient pentru a avea vitalitatea necesara
susinerii gndurilor i de mediu, fiindc este ntrerupt legtura dintre
subcontient i Mintea Universala.
10. Plexul Solar este locul unde partea ntlnete ntregul, unde finitul
devine Infinit, unde ne-creatul devine creat, Universalul se individualizeaz,
Invizibilul devine vizibil. Este locul unde apare 25 viaa, unde nu exista limita a
cantitii de energie pe care individul o poate genera.

Acest centru de energie este Omnipotent fiindc este punctul de contact

cu via i inteligenta nsi. Poate deci ndeplini orice este dirijat sa
ndeplineasc, aici gsindu-se puterea mintii contiente; subcontientul poate
i va ndeplini proiectele i ideile sugerate de ctre mintea contient.
12. Gndul contient este deci stpnul acestui soare central din care
izvorte ntreaga via i energie, iar calitatea gndului pe cere il ntreinem
determina calitatea gndului care va fi radiata de acest soare, iar caracterul
gndului pe care mintea contient il ntreine va determina caracterul
gndului pe care acest soare il va radia, natura gndului ntreinut de contient
va determina natura gndului pe care soarele il va radia i n consecin va
determina natura experientelor care vor rezulta.
13. Este evident ca tot ceea ce avem de fcut este sa lsm lumina
noastr sa strluceasc; cu cat vom radia mai multa energie cu att mai rapid
vom fi capabili sa transmutam condiiile nedorite n surse de placere i profit.
ntrebarea importanta este cum sa facem acesta lumina sa strluceasc; cum
sa generam aceasta energie.
14. Gndurile non-rezistente expandeaz Plexul Solar; gndurile
rezistente il contracta. Gndurile plcute il expandeaz; gndurile neplcute il
contracta. Gndurile de curaj, putere, ncredere i sperana vor produce o stare
corespondenta, dar cel mai siret inamic al Plexului Solar care trebuie absolut
distrus, care nu da nici o posibilitate luminii sa strluceasc, este frica. Acest
inamic trebuie distrus complet; trebuie eliminat; trebuie expulzat pentru
totdeauna; el este norul care acoper soarele, care cauzeaz negura
permanenta.
15. Acesta este diavolul personal care face ca oamenilor sa le fie frica de
trecut, prezent i viitor; frica de ei nii, de prieteni i de inamici; frica de orice
i oricine. Cnd frica este efectiv distrusa complet, lumina ta va strluci, norii
se vor risipi, iar tu vei gsi sursa puterii, energiei i vieii.
16. Cnd i dai seama ca tu eti una cu puterea Infinita i cnd poi
realiza contient acesata putere printr-o demonstraie practica a 26 abilitailor
tale de a depi orice situaie adversa doar prin puterea gndurilor tale, nu mai
ai nimic de ce sa te temi. Frica va fi distrusa iar tu vei intra n posesia
drepturilor care sunt ale tale prin natere.
17. Atitudinea noastr mentala fata de via determina experientele cu
care ne intelnim. Daca nu ne asteptem la nimic, vom avea nimic.
Daca cerem mult, vom primi cea mai mare porie. Lumea este dura
numai n condiiile n care nu reuim sa ne afirmam. Critica lumii este amara
numai pentru cei care nu reuesc sa fac loc ideilor lor.
Este frica de a fi criticat care face ca cele mai multe idei sa nu ajung sa
vad lumina zilei.

18. Cel care tie ca poseda un Plex Solar nu va avea teama de critica sau
de nimic altceva. El va fi att de preocupat sa radieze curaj, ncredere i putere;
va anticipa succesul prin atitudinea sa mentala; va sfrma barierele n mii de
buci i va sari peste prpastia fara fund a ndoielii i ezitrii, n care frica i
aterne calea.
19. Realizarea faptului ca putem contient radia sntate, putere i
armonie ne va ajuta sa nelegem ca nu exista nimic de care sa ne fie frica
pentru ca suntem conectai cu Puterea Infinita.
20. Aceasta cunoatere poate fi obinut numai printr-o aplicare practica
a acestei informaii. nvm fcnd; prin practica, atletul devine puternic.
21. Pentru ca acesta afirmaie este de o importanta considerabila am sa o
explic n mai multe moduri astfel nct sa nelegi ntreaga ei semnificaie. Daca
eti inclinat spre religie, as spune ca trebuie s-i lai lumina sa strluceasc.
Daca mintea ta este inclinata spre tiinele biologice as spune ca trebuie s-i
trezeti Plexul Solar, iar daca preferi o interpretare strict tiinific as spune ca
trebuie s-i influenezi subcontientul.
22. i-am spus deja care va fi rezultatul acestei influenri. Aceasta este
metoda de care eti tu interesat acum. Ai nvat ca subcontientul este
inteligent i creativ i ca raspunde la voina mintii contiente.
Care este deci metoda cea mai naturala de a influenta subcontientul?
Concentrarea mentala asupra obiectului dorinei tale; cnd te concentrezi,
impresionezi subcontientul.
23. Aceasta nu este singura cale, dar este o cale simpla i eficienta, cea
mai directa, n consecin, cea mai sigura n a-i aduce rezultate.
Este metoda care aduce rezultate att de extraordinare nct unii pot
spune ca sunt miracole.
24. Aceasta este metoda prin care toi marii inventatori, marii finaniti,
oameni de stat au fost capabili sa converteasc for invizibila i subtila a
dorinei, credinei i ncrederii n fapte concrete, tangibile ale lumii obiective.
25. Subcontientul este parte a mintii Universale. Mintrea Universala este
principiul creativ al Universului; partea trebuie sa fie de acelai tip i calitate
cu ntregul. Aceasta nseamn ca puterea sa creativa este absolut nelimitata;
nu este legata de trecut sub nici o forma i n consecin nu exista nici o
matrice pre-existenta care sa se aplice acestui principiu constructiv.
26. Am vzut ca subcontientul raspunde voinei noastre contiente ceea
ce nseamn ca puterea creativa nelimitata a Mintii Universale se afla sub
controlul mintii contiente a individului.
27. Cnd vei aplica practic acest principiu, n conformitate cu exerciiile
date n leciile anterioare, este bine s-i aminteti ca nu este necesar sa

conturezi metoda prin care subcontientul va produce rezultatele pe care le

doreti. Finitul nu poate informa Infinitul.
Trebuie doar sa spui ce doreti, nu cum o sa obii acel lucru.
28. Tu eti canalul prin care nedifereniatul devine difereniat, iar aceasta
difereniere se realizeaz prin dobndire. Este nevoie doar de recunastere
pentru a pune cauzele n aciune, pentru a obine rezultate n conformitate cu
dorina ta, iar aceasta se poate realiza pentru ca Universalul poate aciona prin
Individ i Individul poate aciona numai prin Universal; sunt una i aceeai.
29. Pentru exerciiul din aceasta sptmn am s-i cer sa mergi cu un
pas mai departe. Vreau nu numai sa stai perfect nemicat i s-i inhibi toate
gndurile pe cat posibil dar sa te i relaxezi, las-i muchii sa fie n condiia lor
normala; aceasta va nltura presiunea de pe nervi i va elimina tensiunea care
produce frecvent epuizare fizica.
30. Relaxarea fizica este un exerciiu voluntar i are o mare valoare, ajuta
sngele sa circule liber de la creier la corp.
31. Tensiunile conduc la nelinite mentala i activitate anormala a mintii;
produc ngrijorare, teama, grija i anxietate. Relaxarea este deci o necesitate
absoluta pentru a permite facultilor mentale sa se bucure de cea mai mare
libertate.
Practica acest exerciiu cat mai complet posibil, determina metal ca vei
relaxa fiecare muchi i nerv pana cnd te vei simi linitit i odihnit i n pace
cu tine i cu lumea.
33. Plexul Solar va fi atunci pregtit sa funcioneze, iar tu vei fi surprins
de rezultat.
PARTEA III NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este sistemul nervos considerat organul Mintii Contiente?
Sistemul cerebro-spinal.
2. Care este sistemul nervos considerat organul Mintii Subcontiente?
Sistemul Simpatic.
3. Care este punctul central de distribuie a energiei pe care corpul o
genereaz constant? Plexul Solar.
4. Cum se ntrerupe aceasta distribuie? Prin gnduri discordante, critice
i rezistente, i mai ales prin frica.
5. Care este rezultatul unei asemenea ntreruperi? Fiecare boala care a
afectata rasa umana.
6. Cum poate fi controlata i direcionat aceasta energie? Prin gnd
contient.
7. Cum poate fi eliminata complet frica? Prin nelegerea i recunoaterea
adevratei surse a tuturor puterilor.
8. Ce anume determina experientele cu care ne ntlnim n via?

Atitudinea mentala predominanta.

9. Cum putem trezi Plexul Solar? Concentrndu-ne mental asupra
condiiilor pe care dorim sa le vedem manifestate n vieile noastre.
Ce este principiul creativ al Universului? Mintea Universala.
INTRODUCERE PARTEA IV.
i nmnez aici partea a patra a studiului. Aceasta parte i va arata de ce
ceea ce gndeti sau faci sau simi este un indiciu a ceea ce eti.
Gndul este energie, iar energia este putere; din cauza ca toate religiile,
tiinele i filosofiile cu care lumea a fost familiara pana acum au fost bazate pe
manifestrile acestei energii i nu pe enegie, lumea a fost limitata la efecte, n
timp ce cauzele au fost ignorate sau prost nelese.
Din acest motiv avem Dumnezeu i Diavol n religie, pozitiv i negativ n
tiin, bun i rau n filosofie.
Cheia Universala inverseaz procesul. Noi suntem interesai numai de
cauza; scrisorile primite de la studeni spun povesti minunate, artnd ca
acetia gsesc cauza care le poate aduce sntatea, armonia, abundenta sau
orice altceva ar putea fi necesar pentru bunstarea i fericirea lor.
Viaa este expresiva i este obligaia ta sa te exprimi armonios i
constructiv. Mhnirea, mizeria, nefericirea, boala i srcia nu sunt necesiti
i le eliminam constant.
Dar acest proces de eliminare consista n a te ridica deasupra i n afara
limitelor de orice fel. Acela care i va ntri i purifica gndurile nu va avea
nevoie sa se ngrijoreze despre microbi, iar cel care va nelege legea abundentei
va merge dintr-o data la sursa tuturor lucrurilor. Astfel soarta, norocul i
destinul vor fi sub contolul tau, aa cum un capitan contoleaza vasul sau sau
un mecanic de locomotiva, trenul.
PARTEA IV
1. EU-ul tau nu este corpul tau. Corpul este doar un instrument prin
care EU-ul il folosete n atingerea scopurilor. EU-ul tau nu poate sa fie
mintea ta, pentru ca mintea este doar un alt instrument 30 pe care EU-ul il
folosete ca sa raioneze, sa gndeasc, sa plnuiasc.
2. EU-ul trebuie sa fie ceva care contoleaza i dirijeaz att mintea cat
i corpul; ceva care determina ce ar trebui fcut i cum ar trebui acionat. Cnd
ajungi sa realizezi adevrata natura a acestui EU, te vei bucura de o putere
care nu i-a fost niciodat cunoscuta pana acum.
3. Personalitatea ta este alctuit dintr-un numr nelimitat de
caracterisitici individuale, specificiti, obiceiuri i trsturi de caracter. Aceste
sunt rezultatul fostului tau mod de gndire, dar toate acestea nu au nimic n
comun cu adevratul tau EU.

4. Cnd spui Eu cred, EU-ul tau ii spune mintii ce ar trebui sa

gndeasc; cnd spui Eu ma duc, EU-ul tau ii spune corpului fizic unde
trebuie sa de duca; adevrata natura a acestui EU este spirituala i este sursa
puterii reale care este atinsa de brbaii i femeile care realizeaz adevrata
natura a EU-lui lor.
5. Cea mai are i mai minunata putere pe care o da acest EU este
puterea de a gndi, dar putin sunt aceia care stiu cum sa gndeasc
constructiv sau corect i n consecin oamenii ating numai rezultate
indiferente. Cei mai multi permit gndurilor lor sa se opreasc numai asupra
unor interese egoiste rezultatul inevitabil al unei mini infantile. Cnd o minte
devine matura, aceasta nelege ca germenele nfrngerii triete n fiecare gnd
egoist.
6. Mintea antrenata tie ca de pe fiecare tranzacie trebuie sa beneficieze
fiecare persoana care este implicata n acesta tranzacie, iar orice ncercare a
unuia de a profita de slbiciunea, ignoranta sau nevoia celuilalt va opera
inevitabil n dezavntajul sau.
7. Aceasta se ntmpl fiindc individul este parte a Universalului. O
parte nu poate antagoniza nici o alta parte a aceluiai ntreg, dimpotriv, starea
de bine a fiecrei parti depinde i este recunoscuta ca fiind interesul ntregului.
8. Cei care recunosc acest principiu au un mare avantaj n via. Ei nu se
consuma, nu se epuizeaz. Pot sa elimine cu uurin gndurile nedorite. Pot
sa se concentreze la un nivel nalt pe orice subiect. Nu 31 pierd timp i bani pe
obiecte de la care nu pot avea nici un beneficiu.
9. Daca nu poi sa faci aceste lucruri este pentru ca nu ai fcut efortul
necesar pana acum. Acum este momentul sa faci acest efort.
Rezultatul va fi n exacta proporie cu efortul depus. Una dintre cele mai
puternice afirmaii pe care poi sa le foloseti cu scopul de a-i ntri voin i
de a realiza puterea de a-i atinge scopurile este: Pot sa fiu ceea ce vreau sa
fiu. 10. De fiecare data cnd repei acesta fraza, realizezi cine i ce este EUul. ncearc sa ajungi la o completa nelegere a adevratei naturi a EU-lui.
Daca ajungi sa realizezi aceasta, vei deveni invincibil; aceasta numai daca
obiectivele i scopurile tale sunt constructive, n armonie cu principoiul creativ
al Universului.
11. Daca foloseti acesata afirmaie, folosete-o continuu, noapte i zi, cat
de des poi i continua astfel pana cnd devine o parte din tine; formeaz-i
astfel o obinuin.
12. Daca nu vei face asa, mai bine sa nu ncepi deloc. Psihologii moderni
susin ca atunci cnd ncepem ceva i nu ducem la bun sfrit, sau ne
propunem ceva i nu ne inem de promisiune, ne formam obiceiul eecului;
eec absolut i umilitor. Daca nu intenionezi sa faci un lucru, nu ncepe s-l

faci; daca l-ai nceput du-l pana la capt chiar daca se prbuesc cerurile; daca
i propui sa faci ceva, fa! Nu lsa nimic i pe nimeni sa interfereze. EU-ul tau
este determinat, lucrul este stabilit, decizia a fost luata, nu mai exista nici un
argument pro sau contra pe aceasta tema.
13. Daca accepi aceasta idee, ncepe cu lucruri mici pe care tii ca le poi
contola i crete-i gradual efortul, dar n nici o circumstan nu lsa ca EUul tau sa fie contolat sau influenat; vei realiza ca de fapt tu deii contolul
asupra ta; de-a lungul istoriei multi brbai i femei au aflat cu tristee ca este
mai uor sa contolezi un regat dect sa te contolezi pe tine nsui.
14. Cnd ai nvat sa te contolezi nseamn ca ai gsit Lumea
Interioara care contoleaza lumea dinafara; ai devenit irezistibil; oamenii i
lucurile vor raspunde fiecrei dorine ale tale fara nici un efort aparent din
partea ta.
15. Aceasta nu este att de ciudat sau imposibil precum pare daca i
aminteti ca Lumea Interioara este contolata de EU i ca acest EU este o
parte i una cu EU-ul Infinit care este de fapt Energia Universala sau Spiritul,
de obicei numit Dumnezeu.
Aceasta nu este doar o afirmaie sau o teorie fcut cu scopul de a
confirma sau stabili o idee, ci este un fapt care a fost acceptat att de religie cat
i de tiin.
17. Herbert Spender zice: In mijlocul tuturor misterelor de care suntem
nconjurai, nimic nu este mai cert dect faptul ca suntem mereu n prezenta
Infinitului, Energiei Eterne din care toate fiinele iau natere.
Lyman Abbott, n adresarea sa la Seminarul Teologic din Bangor spune:
Ajungem la concluzia ca Dumnezeu slluiete mai degrab n om dect ca il
contoleaza pe om de undeva din afara.
19. tiina merge un pic pe aceasta cale i apoi se oprete. tiina gsete
ca Energia Eterna este omniprezenta, dar Religia merge mai departe i gsete
Puterea din spatele acestei energii i o localizeaz n om. Dar de fapt aceasta nu
este o noua descoperire.
Biblia spune exact acelai lucru, iar limbajul utilizat este explicit i
convingtor. Nui tii ca tu eti templul Dumezeului cel viu?. Aci, n aceasta
fraza sta secretul puterii creative, minune a numita Lumea Interioara.
20. Acesta este secretul puterii, al autoritii. Sa depeti dificultile nu
nseamn sa mergi mai departe renunnd la anumite lucruri.
Negarea de sine nu este un succes. Nu putem sa druim daca nu primim;
nu putem sa fim de ajutor daca nu suntem puternici.
Infinitul nu este falit, iar noi, ca reprezentani ai puterii Infinitului nu ar
trebui sa fim falii nici noi, iar daca vrem sa fim n serviciul altora trebie sa

avem putere, din ce n ce mai multa putere, ca sa avem ce sa druim, ca sa fim

de folos altora.
21. Cu cat druim mai mult, cu att mai mult primim; trebuie sa
devenim un canal prin care Universalul i exprima creativitatea.
Universalul este n continua cutare de canale de exprimare, cauta sa fie
n serviciul altora i cauta canale prin care poate avea o mai mare activitate,
prin care poate face cel mai mult bine, prin care poate fi de folos umanitii.
22. Universalul nu se poate exprima prin tine att timp cat tu eti ocupat
cu planurile tale, cu scopurile tale personale. Linitete-i simurile, caut
inspiraie, concentreaz-te asupra activitii mentale din interior, triete
contient ca eti una cu Omnipotenta.
Apele linitite sapa adnc. Contempleaz multitudinea oportunitilor la
care ai acces spiritual, prin puterea Omniprezentei.
23. Vizualizeaz evenimentele, circumstanele, condiiile prin care aceste
conexiuni spirituale pot sa te ajute n manifestare.
Realizeaz faptul ca esena, sufletul tuturor lucrurilor este spirituala, iar
spiritualul este real, este viaa a tot ceea ce exista. Cnd spiritul s-a dus, viaa
s-a dus. Ceea ce ramane este mort. nceteaz sa mai existe.
24. Activitile mentale aparin lumii interioare, lumea cauzei, a
condiiilor i a circumstanelor, al crui rezultat este efectul. Astfel tu devii
creator. Aceasta este o munca importanta i cu cat este mai greu, mai mare
efortul, iar ideile pe care le concepi mai nobile, cu att munca va deveni mai
importanta.
25. Prea multa munca, prea multa joaca sau prea multa activitate fizica
produce condiii de apatie i stagnare, ceea ce face imposibila munca mai
importanta, aceea care rezulta n realizarea puterii contiente. Ar trebui de
aceea sa cutm cat mai des Tcerea.
Puterea vine prin repaus. In tcere putem sa stam nemicai, iar cnd
stam astfel putem gndi, iar gndul este secretul tuturor realizrilor.
26. Gndul este un mod de micare; este transportat de legea vibraiei la
fel ca lumina sau electricitatea. Primete vitalitate prin emoii, prin legea
dragostei; ia forma i expresie prin legea creterii; este produsul EU-lui
spiritual, de aici natura sa este Divina, spirituala i creativa.
27. De aici este evident ca pentru a exprima puterea, abundenta sau
orice alt scop constructiv, emoiile trebuie sa dea sentiment gndului pentru ca
acesta sa ia forma. Cum poate fi realizat aceast lucru? Acesasta este o ntrebare
vitala; cum putem sa ne dezvoltam incredera, curajul, sentimentele care vor
finaliza prin a se realiza?
28. Rspunsul este: prin exerciiu. Puterea mentala se obine la fel ca i
puterea fizica, prin exerciiu. Gndim ceva, poate cu dificultate 34 pentru

prima data; apoi gndim acel ceva din nou i din nou, pana devine obinuina
mentala; acum suntem siguri de ceea ce gndim.
Nu mai exista nici un dubiu legat de aceast lucru. Suntem siguri.
tim.
29. Sptmna trecuta i-am cerut sa te relaxezi, sa lai sa treac
oboseala fizica. In aceasta sptmn am s-i cer sa te relaxezi mental. Daca
ai practicat exerciiul de sptmna trecuta cincisprezece sau douzeci de
minute pe zi, conform instruciunilor, poi fara ndoial sa te relaxezi fizic; cine
nu poate sa fac aceasta n mod contient, repede i complet, nu este inca
stpnul sau. Nu a obinut libertatea; este inca sclavul condiiilor. Dar
presupun ca tu ai reuit sa ndeplineti acest exerciiu i eti gata sa mergi mai
departe, ctre libertatea mentala.
n aceasta sptmn, dup ce iei poziia obinuit, ndeprteaz toat
tensiunea relaxndu-te complet, apoi ndeprteaz toate condiiile adverse cum
ar fi ura, suprare, ngrijorare, gelozie, invidie, tristee, probleme sau
dezamgire de orice fel.
31. Nu-mi sa spune ca nu poi sa ndeprtezi aceste lucruri, eu i spun
ca poi; poi s-o faci, prin determinare mentala, prin intenii decise de voiinta i
prin persistenta.
32. Motivul pentru care unii nu pot sa o fac este pentru ca se lasa
controlai de emoii n loc de intelect. Dar cei ce se vor lsa cluzii de intelect
vor atinge victoria. Nu vei reui de prima data cnd ncerci, dar practica ne face
perfeci; n acesta ncercare ca i n toate celelalte, tu trebuie sa reueti prin a
anihila, elimina i distruge complet toate aceste gnduri negative i distructive;
ele sunt smna care germineaz toate condiiile discordante pe care putem sa
ni le imaginam i descrie.
Nu exista nimic mai adevrat dect: calitatea gndului pe care il
ntreinem coreleaz cu anumite lucruri externe, din lumea dinafara.
Aceasta este Legea la care nu exista exeptie. i aceasta lege, acesta
corelare a gndului cu obiectul sau, a condus oamenii din timpuri imemoriale
sa cread n providen.
Wilmans.
PARTEA IV NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este gndul? Gndul este energie spirituala.
2. Cum este transportat? Prin legea vibraiei.
3. Cum obine vitalitate? Prin legea dragostei.
4. Cum ia forma? Prin legea creterii.
5. Care este secretul puterii sale creative? Activitatea sa spirituala.
6. Cum putem sa ne dezvoltam ncrederea, curajul i entuziasmul care vo
ajunge sa se concretizeze? Prin recunoaterea naturii noastre spirituale.

7. Care este secretul Puterii? A-i servi pe alii.

8. De ce este acesta secretul? Pentru ca obinem ceea ce druim.
9. Ce este Tcerea? Nemicare fizica.
10. Care este valoarea ei? Este primul pas ctre contolul de sine, ctre
autostapanire.
INTRODUCERE PARTEA V.
Aici se gsete Partea a Cincea. Dup ce vei studia aceasta parte cu mare
grija, vei vedea ca fiecare for sau obiect sau fapt imaginabil este rezultatul
mintii n aciune.
Mintea n aciune este gndul, iar gndul este creativ. In zilele noastre
oamenii gndesc cum n-au mai gndit niciodat pana acum. Putem spune ca
acesta este o epoca creativa, iar lumea confer cele mai meritoase premii celor
care gndesc.
Materia n sine nu are putere, este pasiva, inerta. Mintea este fora,
energie, putere. Mintea contoleaza materia i ii da forma. Fiecare forma pe care
o ia materia nu este dect expresia unui gnd pre-existent.
Dar gndul nu face transformri miraculoase. El se supune legilor
naturale; pune n micare forte naturale; elibereaz energii naturale; se
manifesta n conduita i aciunile tale, iar acestea la randul lor acioneaz
asupra prietenilor i cunotinelor tale i n cele din urma asupra ntregului
mediu n care trieti.
Tu poi sa nati gndul; cum gndul este creativ, nseamn ca tu poi crea
pentru tine lucrurile pe care le doreti.
PARTEA V
1. Cel putin nouzeci la suta din viaa noastr mentala este
subcontient, deci cel care eueaz n a o utiliza, n a-i folosi puterea, triete
ntr-o limita foarte strmt.
2. Subcontientul poate rezolva i chiar rezolva orice problema pentru noi
daca tim cum s-l dirijam. Procesele subcontientului sunt ntotdeauna active;
singura ntrebare este, noi suntem fcui sa fim doar siimpli recipieni pasivi ai
acestei activiti sau suntem cei care contient dirijam ntreaga munca? Ar
trebui sa avem o viziune legata de destinaia care trebuie atinsa, de pericolele
ce trebuie evitate sau ar trebui doar sa ne lsm purtai de evenimente?
3. Am vzut ca mintea cuprinde fiecare parte a corpului fizic i ca este
capabila sa fie dirijata sau impresionata de ctre autoritatea ce vine dinspre
partea obiectiva, de partea cea mai mare a mintii.
4. Mintea, care domina corpul, este de departe rezultatul ereditii, care
la randul sau este rezultatul tuturor mediilor corespunztoare generaiilor
trecute, mereu-miscatoarelor forte ale vieii. nelegerea acestui fapt ne va

permite sa ne folosim autoritatea atunci cnd descoperim la noi nine o

trstur de caracter nedorita.
5. Putem folosi n mod contient toate trsturile de caracter care sunt
plcute, cu care am fost nzestrai i putem sa nlturm, sa refuzam sa le
lsm sa se manifeste pe cele pe care nu le dorim.
6. Repet, mintea, care domina corpul nostru fizic, nu este numai
rezultatul tendinelor ereditare, dar i rezultatul celor apte ani de acas, a
mediului n care lucram, a mediului social din care facem parte, de unde mii de
impresii, idei, prejudeci i gnduri similare au fost primite.
7. Multe dintre acestea au fost luate de la alii, rezultat al opiniilor,
sugestiilor sau afirmaiilor acestora; multe sunt rezultatul gndirii noastre
proprii, dar aproape toate au fost acceptate dup o foarte putina examinare sau
chiar deloc.
8. Ideea prea plauzibila, mintea contient a primit-o, a trecut-o la nivel
subcontient unde a fost preluata de ctre Sistemul Simpatetic i trecuta mai
departe sa fie construita n corpul nostru fizic. Cuvntul a devanit carne. 9.
Aceasta este calea prin care, consecvent, ne cream i ne recream noi nine;
suntem astzi rezultatul gndirii noastre trecute i vom fi ceea ce gndim
astzi, Legea Atraciei ne aduce nu lucrurile care ne-ar plcea sau cele pe care
le-am dori, sau lucrurile pe care altcineva le are ci ne aduce pe ale noastre,
lucrurile pe care le-am creat prin procesul nostru de gndire, fie contient sau
incontient. Din nefericire cei mai muti dintre noi creeaz aceste lucruri
incontient.
10. Daca ne-am construi o casa pentru noi cat de ateni am fi n legtur
cu planul casei; cum am studia fiecare detaliu; cum am mai studia materialele
i am alege numai pe cele mai bune; i totui ce neglijeni suntem cnd ne
cldim Casa Mentala, care, de fapt, este infinit mai importanta dect orice alta
casa fizica; fiindc orice lucru care ests posibil sa intre n viaa noastr depinde
de caracterul materialului care este folosit la construirea Casei Mentale.
11. Ce este caracterul acestui material? Am vzut ca este rezultatul
impresiilor pe care le-am acumulat n trecut i le-am depozitat n Mentalitatea
subcontient. Daca aceste impresii au fost de frica, ngrijorare, grija, anxietate,
daca au fost disperate, negative, pline de ndoieli, atunci textura materialului
care ne mbrac astzi va fi din acelai material negativ. In loc sa ne fie de folos,
se va mcina i putrezi i ne va aduce numai truda i anxietate. Vom fi
ntotdeauna ocupai ncercnd s-l crpim i s-l facem mcar sa para decent.
12. Daca n schimb am depozitat numai gnduri curajoase, daca am fost
optimiti, pozitivi i am alungat imediat la rebuturi orice tip de gnd negativ i
am refuzat sa avem de-a face cu el, am refuzat sa fim asociat 38 sau identificat
cu acesta n orice fel, care este rezultatul? Materialul nostru mental este de cea

mai buna calitate; putem sa mbrcm orice tip de material vrem; orice culoare
dorim; tim ca textura este ferma, materialul solid, nu se va decolora; nu avem
teama sau anxietate n ceea ce privete viitorul; nu este nimic de ascuns, nu
exista petice de acoperit.
13. Toate acestea sunt dovedite ca adevrate de ctre psihologie. Nu este
doar o terorie sau o presupunere n legaura cu procesele de gndire; nu este
nici un secret legat de acestea; de fapt, sunt att de clare nct oricine le poate
nelege. Ce ramane de fcut este sa curim casa mentala, sa facem aceasta n
fiecare zi ca sa pstrm casa curata.
Curenia mentala, morala i fizica sunt absolut indispensabile daca
vrem sa avem un progres de orice fel.
14. Cnd acest proces mental de curire a fost ndeplinit, materialul care
a rmas o sa fie potrivit pentru construirea idealurilor sau a imaginilor mentale
pe care dorim sa le realizam.
15. Exista o proprietate care ateapt un pretendent. Are pmnt mult,
grnele bogate, apa curgtoare i cherestea de buna calitate; toate acestea se
ntind cat poi cuprinde cu ochii. Este i o casa, spaioas i primitoare, cu
tablouri rare, o biblioteca completa, perdele bogate, tot luxul i comfortul pe
care il poi imagina. Ceea ce trebuie sa fac motenitorul este sa revendice
motenirea, sa intre n posesia ei i sa o foloseasc. Trebuie sa o foloseasc, nu
trebuie sa o lase sa decada, folosirea acesteia este o condiie a motenirii. Daca
neglijeaz proprietatea, o pierde.
16. In domeniul mintii i spiritului, domeniul puterii practice, tu ai o
asemenea proprietate. Tu eti motenitorul! Poi s-o revendici i sa intri n
posesia ei i s-i foloseti bogiile. Puterea PESTE circumstane este unul
dintre fructele ei; sntate, armonie i prosperitate sunt bunuri pe care le
conine. i ofer echilibru i pace. Te costa numai munca de a-i studia i a-i
culege resursele bogate. Nu cere sacrificii, exceptnd pierderea limitrii pe care
o ai acum, a sclaviei n care trieti i a slbiciunilor tale.
Te mbraca n onoare i pune un sceptru n mana ta.
17. Pentru a ctiga aceasta proprietate, trei procese sunt necesare:
Trebuie s-i doreti sincer. Trebuie s-i revendici motenirea. Trebuie sa intri
n posesia ei.
18. Admite ca nu sunt condiii greu de ndeplinit!
19. Eti familiar cu subiectul motenirii. Darwin, Huxley, Haeckel i alti
oameni de tiin au o grmad de evidente, mare cat un munte, ca ereditatea
este o lege care asista creaia progresiva. Ereditatea progresiva este cea 39 care
i-a dat omului poziia erecta, puterea de micare, organele de digestie, circulaia
sngelui, fora nervilor, structura osoasa i o mulime de alte faculti fizice.

Exista insa fapte mult mai impresionante n ceea ce privete ereditatea forei
mintii. Toate acestea constituie ceea ce putem numi motenirea umana.
20. Dar exisata o motenire pe care oamenii de tiin n-au ntrezrit-o.
Ea se afla dedesubt i naintea tuturor cercettorilor. In punctul n care ei i
ridica minile spre cer n semn de disperare, spunnd ca nu se pot baza pe
ceea ce vad, aceasta ereditate divina se gsete n plina guvernare.
21. Este acea for blnd care a decis creaia primordiala. Pornete n
jos, de la Divin, direct, n fiecare fiin creata. Da natere vieii, ceea ce oamenii
de tiin nu au putut face i nici nu o sa poat. Intre toate forele ea este
suprema i de neatins. Nici o fiin uamana nu o paote atinge. Nici o fiin
umana nu se poate msura cu ea.
22. Aceasta Via Infinita curge prin tine; este chiar TU. Uile sale sunt
doar faculti care cuprind contientul tau. Pentru a menine aceste ui
deschise avem Secretul Puterii. Nu merita sa facem efortul?
23. Cel mai important este ca sursa vieii i a puterii este n interior.
Persoane, circumsatnte i evenimente pot sugera nevoi i oportuniti, dar fora
i puterea de a raspunde acestor nevoi se va gsi n interior.
24. Evita lucrurile contrafcute. Construiete fundaii ferme pentru
contientul tau, bazate pe forele care vin direct din sursa Infinita, din Mintea
Universala dup chipul i asemnarea creia tu ai fost creat.
Cei care au reuit sa intre n posesia acestei moteniri nu vor mai fi
nicioadata cum au fost. Au intrat n posesia unui sentiment de putere
interioara la care nici nu visau. Acetia nu vor mai fi niciodat timizi, slabi,
ezitani sau temtori. Ei sunt conectai indisolubil cu Omnipotenta. Ceva n ei a
fost trezit la via; au descoperit dintr-o data ca posed o formidabila abilitate
latenta, de care erau pana atunci complet incontieni.
26. Aceasta putere vine din interior, dar nu o putem primi daca nu dam.
Trebuie sa o folosim acesata este condiia pe care trebuie s-o ndeplinim
ca sa intram n posesia motenirii. Fiecare dintre noi nu este dect canalul prin
care puterea Omnipotenta se difereniaz lund o forma; daca nu druim,
canalul este obstrucionat i nu mai putem primi. Aceasta este adevrul n
orice plan al existentei i n 40 orice camp de efort i n toi paii din via. Cu
cat druim mai mult, cu att primim mai mult. Atletul care dorete sa devina
puternic trebuie sa foloseasc fora pe care o are, i cu cat o folosete mai mult,
cu att devine mai mare, primete mai mult. Omul de finane care dorete sa
fac bani trebuie sa foloseasc banii pe care ii are, numai astfel poate s-i
nmuleasc.
27. Comerciantul care nu-i pune obiectele la vnzare, n curnd nu va
mai avea nimic ce sa vanda; corporaiile care nu ofer servicii de calitate, n
curnd nu vor mai avea clieni; avocatul care eueaz n a avea rezultate, n

curnd nu va mai avea clieni; i aa mai departe n orice domeniu de

activitate; puterea este dependenta de folosirea corecta a puterii care este deja
n posesia noastr; ceea ce este adevrat n orice camp de activitate, n orice
experienta din via; adevrata putere din care a rezultat orice alta putere
cunoscuta de oameni este puterea spirituala. Daca ndeprtm spiritul ce
ramane? Nimic.
28. Spiritul este tot ceea ce exista. De acceptarea acestui fapt depinde
abilitatea fiecruia de a-i folosi ntreaga putere, fie de natura fizica, mentala
sau spirituala.
Toate posesiile sunt rezultatul atitudinii acumulative a mintii sau altfel
zis a contientizrii banilor; acesta este bagheta magica care te va ajuta sa
primeti idea, care va formula planuri pe care tu le vei pune n aplicare; vei gsi
placere att n execuia lor cat i n atingerea i ndeplinirea lor.
30. Acum, du-te n camera ta, pregtete-i acelai scaun, ia aceeai
poziie i alege mental un loc care i trezete amintiri plcute. F-i o imagine
mentala completa a acestui loc, vezi cldirile, pmntul, copacii, prietenii,
evenimente, creeaz un tablou complet. La nceput te vei gndi la toate locurile
de pe pmnt, exceptnd locul ideal asupra cruia vrei sa te concentrezi. Dar
nu te lasa descurajat.
Persistnd, vei nvinge. Persistenta necesita practica. Trebuie sa practici
acest exerciiu n fiecare zi, fara excepie.
PARTEA V NTREBRI i RSPUNSURI
1. In ce proporie activitatea nostra mentala este subcontient? Cel
putin nouzeci la suta.
2. Este acest depozit mental utilizat, n general? Nu.
3. De ce nu? Putini neleg sau apreciaz ca exista o activitate mentala pe
care ei o pot controla contient.
4. De unde provin tendinele generale ale mintii contiente? Sunt
erediatare; aceasta nseamn ca sunt rezultatul condiiilor tuturor generaiilor
trecute.
5. Ce ne aduce Legea Atraciei? Pe noi nine.
6. Ce este acest Noi nine? Ceea ce suntem noi prin motenirea
noastr. Este rezultatul gndirii noastre, att contiente cat i subcontiente.
7. Care este materialul din care este construita casa noastr mentala?
Gndurile pe care le ntreinem.
8. Care este Secretul Puterii? Recunoastrea omniprezentei a
omnipotentei.
9. Unde este originea acesteia? Viaa i puterea vin din interior.
Cum putem intras n posesia puterii? Prin folosirea corecta a puterii n
posesia creia deja suntem.

INTRODUCERE PARTEA VI.

Este privilegiul meu sa va introduc partea a asea. Aceasta parte o sa va
aduc nelegerea unei piese din cel mai minunat mecanism care a fost
vreodat creat. Un mecanism prin care poi crea pentru tine Sntate, Putere,
Succes, Prosperitate sau orice alta condiie pe care i-o doreti.
Necesitile sunt cerine, cerinele creeaz aciune, iar aciunile aduc
rezultate. Procesul evoluiei ntotdeauna creeaz ziua de maine bazndu-se pe
zilele noastre de astzi. Dezvoltarea individuala, ca i cea Universala, trebuie sa
fie graduala, pstrnd o cretere permanenta a capacitii i volumului.
Recunoaterea faptului ca daca nclcm drepturile altora devenim spini
morali i ne gsim mereu n ncurctur, n orice moment al drumului nostru,
ar trebui sa fie o indicaie ca succesul tine de respectarea celui mai nalt ideal
moral: Cat mai mult bine, pentru cat mai multi. Aspiraiile, dorinele i
relaiile armonioase meninute cu persistenta vor conduce la rezultate. Cel mai
mare obstacol il reprezint ideile greite i fixe.
Pentru a fi n armonie cu adevrul etern trebuie sa avem echilibru i
armonie interioara. Pentru a primi inteligenta, receptorul trebuie sa fie pe
aceeai frecventa cu emitorul.
Gndul este produsul Mintii, iar Mintea este creativa; aceasta nu
nseamn ca Universul i va schimba modus-ul operandi pentru fiecare n
parte sau pentru fiecare din ideile noastre. Dar noi putem fi n armonie cu
Universul, iar cnd am realizat aceasta, putem sa cerem absolut orice la care
avem dreptul, iar calea se va arata simpla.
PARTEA VI
1. Mintea universala este att de minunata nct este dificil sa nelegem
utilitatea sa practica, posibilitile sale i puterea nelimitata de a produce
efecte.
2. Am vzut ca aceasta Minte nu este numai inteligenta absoluta dar i
substana absoluta. Deci cum poate fi difereniata n forma? Cum putem sa ne
asiguram efectul pe care il dorim?
3. ntreab orice electrician care este efectul electricitii, iar el i va
raspunde ca Electricitatea este o forma de micare iar efectul sau depinde de
mecanismul la care este ataat. De acest mecanism depinde daca vom avea
cldura, lumina, putere, muzica sau orice alta demonstraie de putere care
utilizeaz aceasta energie vitala.
4. Ce efect ar putea fi produs de gnd? Rspunsul este ca gndul este
minte n micare (asa cum vntul este aer n micare) iar efectele sale vor
depinde n ntregime de mecanismul de care este ataat.
5. Aici este deci secretul tuturor puterilor mentale; depinde n ntregime
de mecanismul pe care noi il atam.

6. Ce este acest mecanism? tim toi cate ceva de mecanismele inventate

de ctre Edison, Bell, Marconi i alti vrjitori ai electricitii, prin care spaiul i
timpul au devenit figuri de stil; dar te-ai gndit vreodat ca mecanismul care ia fost ie dat ca sa transformi Universul, Puterea Potenial Omniprezenta a fost
inventat de un inventator mai mare dect Edison?
7. Suntem obinuii sa examinam tractoarele pe care le folosim pentru a
cultiva pmntul i ncercam sa nelegem mecanismul care face ca maina cu
care circulam sa funcioneze. Dar cei mai multi dintre noi suntem mulumii sa
ramnem ntr-o ignoranta absoluta n ceea ce privete piesa celui mai mare
mecanism care a existat vreodat, creierul uman.
8. Hai sa examinam minunile acestui mecanism. Poate vom obine o mai
buna nelegere a efectelor pe care le cauzeaz.
9. In primul rand, exista o lume mentala uria, n care trim, ne
micm, existam. Aceasta lume este omnipotenta, omniscienta i omniprezenta;
va raspunde dorinelor noastre direct proporional cu scopul nostru i cu
credina noastr. Scopul trebuie sa fie n conformitate cu legea existentei
noastre, adic trebuie sa fie creativ sau constructiv. Credina noastr trebuie sa
fie destul de puternica, sa genereze un curent de for suficient de puternic
nct sa aduc scopul nostru n manifestare. Cum i-e credin, aa eti i tuacesta fraza conine un adevr tiinific.
10. Efectele care sunt produse n lumea exterioara sunt rezultatul
aciunii i reaciunii individualului asupra universalului. Acesta este procesul
pe care il numim gndire. Creierul este organul prin care acest proces este
ndeplinit. Gasndeste-te la acesta minune! Iubeti muzica, florile, literatura sau
ai fost inspirat de gndurile vechilor genii sau a celor moderne? Adu-i aminte,
fiecare frumusee la care tu reacionezi are conturul corespunztor n creierul
tau, nainte ca tu sa o poi aprecia.
11. Nu exista nici o virtute sau principiu n natura pe care creierul sa nul poat exprima. Creierul este o lume embrionara, gata sa se dezvolte n orice
moment, cnd se ivete o necesitate. Daca nelegi ca acesta este un adevr
tiinific i una dintre cele mai frumoase legi ale naturii, va fi mult mai uor sa
nelegi mecanismul prin care aceste rezultate extraordinare au fost atinse.
12. Sistemul nervos a fost comparat cu un circuit electric, avnd ca
baterii celulele n care fora i are originea, iar terminaiile fiind fire izolante
prin care este condus curentul. Prin aceste canale fiecare impuls sau dorin
este transportat de ctre acest mecanism.
13. Cordul spinal este motorul, partea senzoriala, prin care mesajele sunt
transmise ctre creier. Apoi avem sngele care curge prin vene i artere,
rennoindu-ne fora i energia o structura perfect aranjata pe care se susine

ntregul corp fizic. In cele din urma, pielea fina i delicata, care mbraca
ntregul mecanism ntr-o manta de frumusee.
14. Acesta este deci Templul Dumnezeului cel Viu, iar individualului
EU ii este dat controlul asupra nelegerii mecanismului, control de care
depinde obinerea rezultatelor.
15. Fiecare gnd pune celulele creierului n aciune. La nceput,
substana asupra creia gndul este direcionat nu raspunde, dar daca gndul
este suficient de rafinat i concentrat, substan se produce i se exprima
perfect.
Aceasta influenta a mintii poate fi exercitata asupra oricrei parti a
corpului, cauznd eliminarea oricrui efect nedorit.
17. Conceperea i nelegerea perfecta a legilor care guverneaz lumea
mentala, nu pot sa nu fie de o valoare inestimabila n tranzacii de afaceri,
pentru ca dezvolta puterea de discernmnt, confer o nelegere mai clara i o
mai buna apreciere a faptelor.
18. Omul care caut n interior n loc sa cute n lumea exterioara nu
poate sa nu foloseasc forele atotputernice care vor determina n cele din urma
cursul vieii sale i il vor aduce pe aceeai vibraie cu tot ceea ce este mai bun,
mai puternic i mai de dorit.
19. Atenia sau concentrarea sunt probabil cele mai importante n
dezvoltarea unei culturi a mintii. Posibilitile ateniei, cnd este corect dirijata,
sunt att de uimitoare nct par greu de crezut pentru cei neiniiai. Cultivarea
ateniei este caracteristica distinctiva a fiecrui om de succes i este cea mai
mare realizare care poate fi atinsa.
Puterea ateniei poate fi mai uor de neles daca o comparam cu o lupa
n care razele soarelui sunt concentrate. Acestea nu poseda 45 nici o putere
particulara att timp cat lupa se mic, iar razele sunt direcionate dintr-un
punct n altul. Dar daca meninem lupa perfect nemicat ntr-un punct fix i
lsam razele sa fie concentrate ntr-un singur loc pentru o perioada de timp,
efectul va deveni imediat vizibil.
21. La fel i cu puterea gndului. Las puterea sa se disipeze, mutnd
gndul de la un obiect la altul i nu vei obine nici un rezultat aparent;
concentreaz-i aceasta putere a ateniei pe orice scop pentru o anumit
perioada de timp i nimic nu va fi imposibil.
22. Un remediu foarte simplu pentru o situaie complicata, ar putea
spune unii. Perfect, ncearc i ai sa vezi. Tu, care nu ai experienta n a te
concentra pe un anumit scop sau obiect, alege orice obiect i concentreaz-i
atenia asupre lui pentru o perioada definita de timp, sa zicem zece minute. Nu
poi sa o faci. Mintea i va zbura de la acest obiect de nenumrate ori i va
trebui sa te rentorci asupra lui, iar efectul va fi pierdut; la sfritul celor zece

mnuite nimic nu va fi ctigat, pentru ca nu ai fost capabil s-i menii gndul

fix pe un scop sau obiect anume.
23. i totui prin concentrare vei fi n final capabil sa depeti
obstacolele de orice fel care apar n calea ta, iar singurul mijloc de achiziie a
acestei minunate puteri este practica practica aduce perfeciunea, n acest caz
specific, ca i n oricare altul.
24. Pentru a cultiva puterea ateniei sau concentrarea ia o fotografie,
aeaz-te pe acelai scaun n aceeai camera, ca de obicei, n aceeai poziie.
Examinaza fotogarfia cu atenie timp de zece minute. Noteaz expresia ochilor,
trsturile, hainele, felul n care este aranjat parul. De fapt, memoreaz cu
atenie fiecare detaliu din fotografie. Apoi acoper-o, nchide ochii i ncearc s-o
vezi mental. Daca poi sa vezi fiecare detaliu perfect i poi crea o imagine
mentala a acestei fotografii, merii sa fii felicitat. Daca nu, repeta procesul pana
cnd reueti.
Acest exerciiu este doar un pas n pregtirea solului. Sptmna viitoare
vom fi gata sa semnm seminele.
Prin astfel de exerciii vei ajunge sa fii capabil s-i controlezi strile
mentale, atitudinea i starea de contient.
27. Marii bogai ai lumii, de exemplu, nvaa sa extrag esenialul din
detalii, astfel nct sa le rmn mai mult timp pentru planificarea, gndirea i
generarea unei stri mentale bune.
28. Oamenii de succes demonstreaz constant ca este este necesar sa fii
n contact cu gndurile altor oameni de succes.
O singura idee poate valora milioane de dolari, iar aceste idei pot veni
numai la cei care sunt receptivi, care sunt pregtii sa le primeasc, care sunt
ntr-un cadru mental destinat succesului.
30. Oamenii nva sa se plaseze n armonie cu Mintea Universala.
nva ca exista unitate n toate lucrurile. nva metodele i principiile de
baza ale gndirii, acestea conducnd la schimbarea condiiilor i multiplicarea
rezultatelor.
31. Ei realizeaz ca circumstanele i mediul urmresc de fapt trendul
progresului mental i spiritual. Creterea vine dup cunoatere, aciunea dup
inspiraie, oportunitatea dup percepie, ntotdeauna partea spirituala nainte,
apoi transformarea n posibiliti de realizare infinite i nelimitate.
32. Cum individul este canalul prin care Universalul se difereniaz,
aceste posibiliti sunt nelimitate.
33. Gndul este procesul prin care putem absorbi Puterea Spiritului i
pastra rezultatul n contiina noastr interioara pana cnd devine parte a
contiinei ordinare. Metoda de a obine rezultate prin practicare persistenta a

ctorva principii fundamentale, aa cum sunt ele explicate n aceasta carte,

este cheia universala care deschide depozitul Adevrului Universal.
34. Cele dousa surse principale ale suferinei oamenilor, n prezent, sunt
bolile corpului i anxietatea mentala. Se poate observa cu uurin ca acestea
i au originea n abaterea de la Legile Naturii.
Acesta se datoreaz, fara ndoial, faptului ca pana acum cunotinele au
fost pariale, dar norii ntunericului care s-au acumulat de-a lungul multor ani
ncep sa se risipeasc i mpreun cu ei multe mistere care nsoesc informaia
imperfecta.
Ca un om poate sa se schimbe, sa se corecteze, sa se recreeze, sa
controleze mediul i s-i conduc destinul este concluzia fiecrei 47 mini care
este contient de puterea gndului n aciune constructiva.
Larson.
PARTEA VI NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care sunt cele cteva efecte care pot fi produse de ctre electricitate?
Cldura, lumina, putere, muzica.
2. De ce anume depind aceste efecte att de variate? De mecanismul care
se ataeaz la electricitate.
3. Care este rezultatul aciunii i interaciunii mintii individulale asupra
Universalului? Condiiile i experientele cu care ne ntlnim.
4. Cum pot fi schimbate aceste condiii? Schimbnd mecanismul prin
care Universalul se difereniaz n forma.
5. Care este acest mecanism? Creierul.
6. Cum poate fi schimbat? Prin procesul numit gndire. Gndurile
produc celulele creierului iar aceste celule rspund gndului corespondent din
Universal.
7. Care este valoare puterii de concenterare? Este cea mai nalt realizare
care poate fi atinsa i care constituie caracteristica distinctiva a fiecrui om de
succes.
8. Cum poate fi obinut? Practicnd fara ncetare exerciiile din acesata
carte.
9. De ce este puterea de concentrare att de importanta? Pentru ca te
ajuta s-i controlezi gndurile, iar cum gndurile sunt cauza, condiiile trebuie
sa fie efectul; daca putem controla cauza, putem controla efectul.
Ce reprezint schimbarea condiiilor i multiplicarea rezultatelor n
lumea obiectiva? Oamenii nva metodele de baza ale gndirii constructive.
INTRODUCERE PARTEA VII.
De-a lungul timpului oamenii au crezut ntr-o putere invizibila care a
creat i prin care s-au creat toate lucrurile i care continua sa fie recreate.

Putem personaliza aceasta putere i s-i spunem Dumnezeu. Sau putem

sa ne gndim la ea ca la esena, spiritul care ptrunde toate lucurile, dar
oricum am numi-o, efectul este acelai.
Pana acum, n ceea ce privete individualul obiectivul, fizicul, vizibilul
acesta este personal, poate fi cunoscut de ctre simuri prin corp, creier i
celulele nervoase. Subiectivul insa este spiritual, invizibil, impersonal.
Personalul este contient pentru ca este o entitate personala.
Impersonalul, desi de acelai tip i calitate cu toate celelalte Lucruri, nu
este contient de sine i de aceea a fost numit subcontient. Personalul sau
contientul are puterea voinei i a liberului arbitru i deci poate exercita
discriminare n alegerea metodelor prin care gsete o soluie la dificultile
ntlnite. Impersonalul, sau spiritualul, fiind parte, una i aceeai cu sursa i
fiind originea tuturor puterilor, nu poate exercita asemenea alegeri, are insa
resurse Infinite sub comanda sa. Poate, i chiar aduce rezultate, folosind
metode pe care mintea umana individuala nu are posibilitatea de a le concepe.
Vei vedea ca este privilegiul tau sa alegi sa depinzi de voina umana cu
toate limitrile i ideile greite sau sa utilizezi potenialul Infinitului, fcnd uz
de mintea subcontient. Aici se gsete explicaia tiinific a acestei puteri
minunate care a fost pusa sub contolul tau, trebuie doar sa o nelegi, sa o
apreciezi i sa o utilizezi.
O metoda de utilizare contient a puterii omnipotente este dezvluit n
Partea a aptea.
PARTEA VII
1. Vizualizarea este procesul de creare a imaginilor metale, care constituie
matricea sau modelul care va servi ca ablon dup care viitorul tau va fi
construit.
2. Creeaz acest ablon clar i f-l minunat. Nu-i fie teama, f-l mre.
Amintete-i ca nici o limita nu poate fi plasata asupra ta, exceptnd
limitele impuse chiar de tine. Nu exsista nici o limita n ceea ce privete costul
sau materialul. Extrage din Infinit resursele, construiete n imaginaia ta;
trebuie sa existe mai nti n imaginaie nainte de a aprea n alta parte.
3. Creeaz o imagine clara, pstreaz-o cu fermitate n mintea ta iar
aceasta va aduce ctre tine, gradual i constant, lucrul pe care il doreti. Tu
poi sa fii ceea ce vrei sa fii.
4. Acesta este un fapt psihologic foarte bine cunoscut dar din nefericire,
doar citind despre el nu aduce nici un rezultat pe care i l-ar putea cineva dori.
Nici mcar nu ajuta la crearea imaginii mentale, cu att mai putin aducerea ei
n manifestare. Este necesara munca truda, truda mentala grea, un tip de
efort pe care putini sunt doritori sa o depun.

5. Primul pas este idealizarea. Este de asemenea cel mai important pas
deoarece constituie planul constuctiei tale. Trebuie sa fie solid, trebuie sa fie
permanent. Arhitectul, cnd face planul pentru o cldire de 30 de etaje, are
fiecare linie i detaliu gndit dinainte. Inginerul cnd construiete un pod,
determina fora necesara pentru milioanele de parti componente.
6. Ei vad finalul nainte de a ncepe primul pas. aa i tu, trebuie sa
construieti n mintea ta ceea ce vrei. Astfel, semeni smn, dar nainte de a
culege trebuie sa tii ce ai semnat. Acest procedeu se numete Idealizare. Daca
nu eti sigur de ceea ce vrei, ntoarce-te pe scaunul de exerciii n fiecare zi,
pana cnd imaginea devine clara. Ti se va dezvlui treptat. La nceput, planul
general va fi obscur, dar va lua forma, se va contura; apoi vei vedea detaliile i
vei dezvolta gradual puterea prin care vei fi capabil sa formulezi planuri care n
cele din urma se vor materializa n lumea obiectiva. Vei ajunge sa cunoti ce-i
rezerva viitorul.
7. Apoi urmeaz procesul de vizualizare. Trebuie sa vezi imaginea din ce
n ce mai completa, sa vezi delaliile i pe msur ce acestea ti se 50 dezvluie,
modaliti i cai de aducere a lor n manifestare se vor dezvolta. Un lucru
conduce la altul. Gndul conduce la aciune, aciunea dezvolta metodele,
metodele i aduc prieteni, prietenii i creeaz circumstane i n final, cel de-al
treile pas, Materializarea se va produce.
8. Toi admitem ca Universul a fost gndit nainte de a deveni fapt
material. i daca suntem dornici sa urmam calea Marelui Arhitect al
Universului vom vedea cum gndurile noastre capta forma, aa cum i
Universul a cptat forma concreta. Este acceasi minte care opereaz, de
aceasta data insa la nivel individual. Nu exista nici o diferen intre tip i
calitate, singura diferena este una legata de gradul de aplicare.
9. Arhitectul vizualizeaz cldirea sa, o vede aa cum i dorete el sa fie.
Gndul sau devine modul din care cldirea se va nate, una mare sau
una mica, una frumoasa sau una modesta. Viziunea sa ia forma pe hrtie; apoi
se utilizeaz materialul necesar i n final cldirea este completa.
10. Inventatorul vizualizeaz ideea sa n exact aceeai maniera. De
exemplu, Nikola Tesla, unul dintre cei mai mai inventatori din toate timpurile,
omul care a adus omenirii cele mai uimitoare realiti, ntotdeauna vizualiza
inveniile sale nainte de a ncerca mcar sa lucreze la ele. Nu se grbea sa le le
dea forma materiala i apoi s-i piard timpul corectnd defectele. Mai nti
construia ideea n imaginaia sa, apoi o meninea acolo ca pe o imagine
mentala care sa fie reconstruita i mbuntit cu ajutorul prin gndului. In
acest fel sria el n revista Electrical Experimenter, sunt capabil sa dezvolt i sa
perfecionez cu rapiditate orice concepie, fara sa ating nimic. Cnd ajung sa ii
aduc inveniei mele toate mbuntirile pe care pot sa le imaginez i nu vad

nici o eroere, atunci abia o pun n forma concreta, produsul creierului meu.
Invariabil produsele funcioneaz cum am gndit ca ar trebui sa funcioneze. In
douzeci de ani nu a fost nici o excepie. 11. Daca poi urma contient aceste
direcii, ti se va ntri Credina, acel tip de Credin care este Substana
lucrurilor la care speram, evidenta lucrurilor pe care nu le vedem. Ti se va
dezvolta ncrederea, acel tip de ncredere care conduce la rezistenta i curaj. Ti
se va dezvolta 51 puterea de concentrare care te va ajuta sa excluzi toate
gndurile, exceptnd cele care sunt asociate cu scopul tau.
12. Legea spune ca gndul se va manifesta n forma i numai acela care
tie sa fie gnditor divin al gndurilor sale poate lua locul Maestrului i poate
vorbi cu autoritate.
13. Clariatea i acurateea sunt obinute numai avnd n mod repetat
imaginea n minte. Fiecare aciune repetata aduce imaginea mai clara i mai
acurata dect cea precedenta; n directa proporie cu claritatea i acurateea
imaginii mentale va fi manifestarea acesteia n lumea exterioara. Trebuie sa o
construieti cu fermitate i siguran n lumea mentala, n lumea interioara
nainte de a lua forma n lumea exterioara;i nu poi construi nimic de valoare,
nici mcar n lumea mentala, daca nu foloseti materialul potrivit. Nu poi sa
faci broderie fina pe material de proasta calitate.
Acest material va fi adus n lumea exterioara de milioane de muncitori
mentali tcui care aduc n forma imaginea pe care o ai tu n minte.
15. Gndete-te! Ai peste cinci milioane de astfel de muncitori, gata
pregtii, activi ei sunt numii celulele creierului. Pe lng ei mai exista o alta
rezerva de for, cel putin egala cu prima, gata sa intre n aciune la cea mai
mica nevoie. Puterea ta de a gndi este deci nelimitatea i asta nseamn ca
puterea ta de a crea tipul de material, care este necesar la cldirea mediului pe
care il doreti, este practic nelimitata.
n plus de aceste milioane de muncitori mentali, ai miliarde de muncitori
mentali n corp, fiecare dintre ei fiind nzestrai cu suficienta inteligenta astfel
nct sa neleag i sa acioneze conform mesajului sau sugestiei date. Aceste
celule sunt mereu ocupate sa creeze i recreeze corpul i n plus sunt nzestrate
cu activitate fizica prin care pot sa atrag ctre ele substana necesara pentru o
dezvoltare perfecta.
17. Celulele urmeaz aceeai lege, n aceeai maniera prin care orice
forma de via atrage ctre sine materialul necesar creterii sale.
Stejarul, trandafirul, liliacul, toate necesita un anumit material pentru
exprimarea perfecta a formelor i acest necesar este asigurat, printr-o cerere
tcut, de ctre Legea Atraciei, care constituie cea mai sigura 52 cale s-i
asiguri ceea ce ai nevoie pentru creterea i dezvoltatrea ta completa.
18. Creeaz Imaginea Mentala. F-o cat mai clara, distincta, perfecta.

Pstreaz-o cu fermitate. Cile i mijloacele de atingere a acesteia vor veni

ctre tine. Resursele vor urma cererii tale. Vei fi condus ctre lucrul potrivit, la
timpul potrivit, ntr-un mod potrivit. Dorina Vie va conduce ctre o Ateptare
cu ncredere, care la randul sau va fi susinut de ctre Cerere Ferma. Acestea
trei nu pot sa nu aduc Realizarea, deoarece Dorina Vie este sentimentul,
Ateptarea cu ncredere este gndul iar Cererea Ferma este voina i aa cum
am vzut, sentimentul confer vitalitate gndului, iar voina il menine constant
pana cnd legea Creterii il va aduce n manifestare.
19. Nu este minunat ca omul deine n el o putere att de formidabila,
abiliti transcedentale de care nu este contient? Nu este ciudat ca am fost
ntotdeauna nvai sa cutm fora i puterea n lumea exterioara? Am fost
nvai sa cutm peste tot numai n interior nu i de cate ori aceasta putere
s-a manifestat n viaa noastr, ni s-a spus ca este ceva supranatural.
20. Sunt civa care au ajuns sa neleag aceasta putere minunata i
care fac eforturi serioase i contiente sa realizeze sntatea pe care i-o
doresc, puterea sau orice alte condiii, dar care par sa nu reuseasaca.
Par sa nu fie capabili sa fac Legea sa opereze. Dificultatea consta,
aproape n fiecare caz, n faptul ca ei opereaz cu condiiile exterioare.
Ei vor bani, putere, sntate, abundenta dar eueaz sa realizeze ca
acestea sunt efecte care se manifesta numai cnd cauza este descoperita.
21. Cei care nu dau atenie lumii exterioare, care caut doar sa descopere
adevrul, caut doar nelepciunea, numai acetia vor vedea ca nelepciunea va
dezvlui sursa tuturor puterilor, care se va manifesta n gnd i scop i care va
creea apoi condiiile exterioare dorite. Acest adevr se va exprima prin scopuri
nobile i aciuni curajoase.
22. Creeaz numai lucruri ideale, nu te gndi la lumea exterioara, f-i
lumea interioara frumoasa i opulenta, iar lumea exterioara se va exprima i va
manifesta condiiile pe care le ai tu n interior. Vei realiza care este puterea ta
de a crea idealuri, iar acestea se vor proiecta n lumea efectelor.
23. De exemplu, un om are datorii. El va continua sa se gndeasc la
datorii, sa se concentreze asupra lor, iar cum gndurile sunt cauza, rezultatul
va fi acelai: nu numai ca aduce datoriile mai aproape dar i creeaz altele noi.
Incontient, el pune n aplicare Legea Atraciei cu rezultatul obinuit i
inevitabil Paguba aduce o Paguba i mai mare.
24. Care este deci principiul corect? Concentreaz-te asupra lucrurilor pe
care le vrei, nu asupra celor pe care nu le vrei. Gndete Bunstare,
abundenta; idealizeaz metodele i planurile de punere n aplicare a Legii
Atraciei. Vizualizeaz condiia pe care Legea Abundentei o creeaz; toate
acestea vor conduce la manifestare.

Daca legea funcioneaz perfect n a aduce srcie, lipsa i orice alta

forma de limitare pentru cei care continua sa ntrein gnduri de lipsuri i
teama, la fel va funciona pentru a aduce condiii de abundenta i opulenta
pentru cei care ntrein gnduri de curaj i putere.
26. Acesta este pentru multi, o problema dificila. Suntem prea anxioi.
Manifestam anxietate, teama i angoasa. Vrem sa facem ceva; vrem sa
ajutam. Suntem ca un copil care tocmai a plantat o smn i la fiecare
cincisprezece minute merge i rscolete pmntul sa vad daca a crescut.
Bineneles, n asemenea condiii, smna nu va germina niciodat i totui
aceasta este ceea ce facem noi n lumea mentala.
27. Trebuie sa plantam smn i sa o nu o mai deranjam. Aceasta nici
ntr-un caz nu nseamn ca trebuie sa ne aezm i sa nu mai face nimic. Vom
face o treaba mai buna ca niciodat, noi canale vor aprea constant, noi ui se
vor deschide. Tot ceea ce este necesar este sa avem mintea deschisa, sa fim gata
de aciune atunci cnd vine momentul potrivit.
28. Fora gndului este mijlocul cel mai puternic de a obine cunotine.
Concentrat pe orice problema, gndul aduce rezolvarea. Nimic nu este n
afara puterii de nelegere a omului, dar pentru a exploata fora gndului i a o
aduce n serviciul tau, este necesara multa munca.
29. Amintete-i ca gndul este focul care creeaz aburul care mic
roata norocului de care depind experientele vieii tale.
30. Pune-i cteva ntrebri i ateapt respectuos rspunsurile. Nu simi
din cnd n cnd Eu-ul cu tine? Il urmezi sau urmezi mulimea, 54
majoritatea? Amintete-i ca mulimile sunt mereu conduse, nu conduc
niciodat. Masele sunt cele care au luptat mpotriva motorului cu abur, care au
opus rezistenta n fata fiecrei noi tehnologii sugerate.
31. Pentru exerciiul din acesta sptmn, vizualizeaz-i prietenul cel
mai bun, vezi-l aa cum l-ai vzut ultima data, vezi ncperea, mobila,
amintete-i conversaia, urmrete-i expresia fetei i vorbete despre un
subiect de interes comun; vezi cum i se schimba expresia, vezi cum zmbete.
Poi sa faci acesta? Bine, deci poi. Atunci trezete-i interesul, spune-i o poveste
de aventuri, privete cum i se lumineaz ochii de interes. Poi sa faci toate
acestea? Daca da, atunci imaginaia ta este buna, faci progrese excelente.
PARTEA VII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este Vizualizarea? Procesul de creare a imaginii mentale.
2. Care este rezultatul acestei metode de gndire? Meninnd imaginea n
minte, putem aduce, gradul, lucrurile mai aproape de noi. Putem sa fim ceea ce
vrem sa fim.
3. Ce este Idealizarea? Este un proces de vizualizare sau de idealizare a
planurilor care se vor materializa n cele din urma n lumea obiectiva.

4. De ce sunt necesare claritatea i acurateea? Deoarece viziunea

creeaz sentimente, iar sentimentele creeaz obiecte. Mai nti mentalul,
apoi emoionalul, apoi posibilitile nelimitate de realizare.
5. Cum sunt acestea obinute? Fiecare aciune repetata reda o imagine
mai exacta dect cea precedenta.
6. Cum este asigurat materialul de construcie a imaginii mentale? Cu
ajutorul a milioane de muncitori. Sunt numii celulele creierului.
7. Cum se realizeaz materializarea idealurilor n lumea obiectiva? Prin
legea Atraciei. Legea naturala prin care iau natere toate condiiile i
experientele.
8. Care sunt cei trei pasi necesari activrii acestei legi? Dorina Vie,
Ateptare ncreztoare i Cerere Ferma.
9. De ce multi eueaz? Pentru ca se concentreaz asupra pierderii, bolii
i dezastrului. Legea opereaz perfect. Lucrurile de care se tem, se ntmpl.
Care este alternativa? Concentreaz-te asupra idealurilor pe care doreti
sa le vezi manifestate n viaa ta.
INTRODUCERE PARTEA VIII.
n aceasta parte vei descoperi ca ai libertatea sa alegi ceea ce gndeti,
dar rezultatul gndurilor tale este guvernat de legi imuabile. Nu este acesta un
gnd minunat? Nu este minunat sa tii ca vieile noastre nu sunt subiectul
capriciului sau variaiei de orice fel ar fi ea?
Vieile noastre sunt guvernate de ctre o lege. Aceasta stabilitate este o
oportunitate, supunndu-ne ei ne putem asigura efectul dorit cu o precizie
invariabila. Aceasta lega face ca Universul sa fie un imn al Armoniei. Daca n-ar
fi guvernat de o Lege, Universul ar fi Haos i nu Cosmos.
Aici este secretul originii binelui i rului, aici se gsete tot binele i raul
care a fost i care va fi.
Las-m s-i explic. Gndul conduce la aciune. Daca gndul tau este
constructiv i armonios, rezultatul va fi bun; daca gndul tau este destructiv
sau nearmonios, rezultatul va fi rau.
Exista o singura lege, un singur principiu, o cauza, o Sursa De Putere,
iar binele i raul sunt doar simple cuvinte care ai fost atribuite sa desemneze
rezultatul aciunii noastre, supunerea sau nesupunerea noastr n fata acestei
legi.
Importanta acesteia este foarte bine ilustrata n vieile lui Emerson i
Carlyle. Emerson iubea binele iar viaa sa a fost o simfonie de pace i armonie.
Carlyle ura raul, iar viaa sa a fost un record de perpetuu dezacord i
inarmonie.
Avem doi oameni mari, amndoi tinznd sa ating acelai ideal dar unul
fcnd uz de gnduri constructive, n armonie cu Legea Naturala, calalalt

fcnd uz de gnduri negative, aducnd astfel asupra sa dizacord de tot felul i

de toate tipurile.
Este evident deci ca nu trebuie sa uram nimic, nici mcar raul; ura este
distructiva i vom afla curnd ca ntreinnd gnduri destructive semnm
vnt i n schimb vom culege furtuna.
PARTEA VIII
1. Gndul conine un principiu vital, pentru ca este principiul creativ al
Universului i n funcie de natura sa se va combina cu alte gnduri similare.
2. Cum scopul unic al vieii este creterea, toate principiile fundamentale
ale existentei trebuie sa contribuie la realizarea acestui efect. Gndul ia forma
iar legea creterii o aduce n cele din urma n manifestare.
3. Tu eti liber sa gndeti ceea ce vrei dar rezulatul gndurilor tale este
guvernat de o lege imuabila. Orice linie a gndului care persista nu poate sa nu
produc rezultate n caracter, sntate i circumstane pentru individ. Metode
prin care putem dobndi obinuinele gndirii pozitive pentru cei care au
produs pana acum numai circumstane nedorite sunt de o importanta primara.
4. Toi tim ca nu este uor. Obinuinele metale sunt greu de controlat
dar pot fi realizate; calea este prin a nlocui dintr-o data gadurile distructive cu
gnduri constructive. Formeaz-i obinuina de a analiza fiecare gnd. Daca
este trebuincios, daca manifestarea sa n lumea obiectiva va fi benefica nu
numai pentru tine ci i pentru toi cei pe care ii poate afecta, atunci pstreaz
acest gnd; preuiete-l; este de valoare; este pe aceasi unda cu Infinitul; va
creste, se va dezvolta i va produce fructe care se vor nmuli. Pe de alta parte,
va fi bine pentru tine sa reii acest citat al lui George Mattews Adams. nva
sa tii usa nchis, n afara preocuprilor tale, n afara biroului tau i n afara
lumii tale, n fata oricrui element care nu are nici un scop bine definit sau de
ajutor i care caut sa intre n mintea ta.
5. Daca gndul tau a fost critic sau destructiv i a dat natere unor
condiii de dezacord sau inarmonie n mediul tau, este necesar pentru 57 tine
s-i cultivi o atitudine mentala care va conduce la gndire constructiva.
6. Imaginaia i va fi de mare ajutor n aceasta direcie; cultivarea
imaginaiei conduce spre dezvoltarea idealului din care viitorul tau se va nate.
7. Imaginaia aduna materia prima din care Mintea ese materialul n
care va fi mbrcat viitorul tau.
8. Imaginaia este lumina care penetreaz noi lumi de gnd i de
experienta.
9. Imaginaia este instrumentul puternic prin care orice descoperitor,
orice inventator a deschis calea dintr-o experienta precedenta.
Precedentul spune: Nu poate fi realizat. Experienta spune: A fost
realizat.

Imaginaia este o putere plastica, modelnd informaia obinut prin

simuri n noi forme i idealuri.
11. Imaginaia este forma constructiva a gndului care precede orice
forma constructiva a aciunii.
Un constructor nu poate construi nici un fel de structura pana cnd nu
primete planurile de la arhitect, iar arhitectul trebuie sa le obin din
imaginaia sa.
13. Cpitanul unei Industrii nu poate construi o corporaie gigant care
trebuie sa coordoneze sute de corporaii mai mici i mii de angajai i sa
utilizeze un capital de milioane de dolari pana nu creeaz mai nti ntreaga
reea n imaginaia sa. Obiectele n lumea materiala sunt ca argila n mana
olarului; obiectele reale sunt create mai nti n Minte i prin intermediul
imaginaiei toate sunt realizate. Pentru a cultiva imaginaia, trebuie sa
exersam. Exerciiul este necesar n cultivarea muchilor mentali sa cum este
necesar i n cultivarea muchilor fizici.
Trebuie alimentai cu hrana, altfel nu cresc.
14. Nu confunda Imaginaia cu iluzia, sau acea forma de visare cu ochii
deschii de care unii oameni se lsa cuprini. Visul cu ochii deschii este o
forma de disipare mentala care poate conduce la un dezastru mental.
Imaginaia constructiva nseamn truda mentala, considerata de ctre
unii cea mai dificila munca, dar, chiar i asa, conine n ea cea mai mare
rsplat pentru ca cele mai mree lucruri n via au venit la oamenii care au
avut capacitatea sa gndeasc, sa imagineze i sa fac visurile lor realitate.
Cnd ai devenit perfect contient de faptul ca Mintea este singurul
principiu creativ, ca este Omnipotenta, Omniscienta i Omniprezenta i ca poi
intra contient n armonie cu aceasta Omnipotenta prin puterea gndului, vei
face un mare pas n direcia buna.
17. Urmtorul pas este sa te plasezi n poziia de a primi aceasta putere.
Cum este Omniprezenta, este i n tine. tim ca este aa pentru ca tim
ca toat puterea este n interior, dar trebuie dezvoltata, dezvluit, cultivata.
Pentru a realiza aceasta trebuie sa fii receptiv, iar aceasta receptivitae se
dobndete ca i puterea fizica, prin exerciiu.
18. Legea Atraciei va aduce cu certitudine i fara abatere situaiile,
mediul i experientele n viaa corespunztoare atitudinii tale mentale
predominante, caracteristice, obinuite. Nu ceea ce gndeti din cnd n cnd,
cnd eti n biserica sau cnd citeti o carte buna CI atitudinea ta mentala
predominanta, aceea conteaz.
19. Nu poi sa ntreii gnduri slabe, duntoare, negative zece ore pe zi i
sa te atepi sa obii situaii frumoase, puternice i armonioase prin zece
minute de gndire pozitiva, puternica i creativa.

20. Puterea reala vine din interior. Orice putere pe care poate cineva sa o
foloseasc este n interiorul omului, ateptnd numai sa fie fcut vizibila, mai
nti prin recunoaterea ei, apoi prin afirmarea posesiei ei i apoi, lucrnd la
nivelul contientei, pana cnd individul devine una cu ea.
21. Oamenii spun ca i doresc o via abundenta, i chiar aa i este;
dar multi cred ca daca i ntresc muchii sau respira urmnd metode
tiinifice, mnnc un anumit regim alimentar, beau nu stiu cate pahare de
apa pe zi la o a numita temperatura vor obine abundenta pe care o caut.
Rezultatul acestor metode este de fapt indiferent.
Insa, atunci cnd omul desopera adevrul, se afirma una i aceeai cu
Viaa, atunci se vede cu ochiul liber ca primete vigoarea tinereii; gsete ca a
descoperit sursa tuturor puterilor.
22. Toate greelile se datoreaz ignorantei. Cucerirea de noi cunotine, i
n consecin a puterii, este ceea ce determina creterea i evoluia.
Recunoaterea i demonstrarea cunotinelor este ceea constituie
puterea, iar aceasta putere este spirituala, iar puterea spirituala se gsete n
esena tuturor lucrurilor; este sufletul Universului.
23. Aceste cunotine reprezint abilitatea omului de a gndi; gndul este
deci germenele evoluiei contiente a omului. Cnd omul nceteaz sa avanseze
n gndurile i idealurile sale, forele sale ncep imediat sa se dezintegreze, iar
nfiarea sa reflecta aceste schimbri de situaie.
24. Oamenii de succes pstreaz pentru afacerea lor condiiile ideale care
vor ei sa le realizeze. Totdeauna pstreaz n minte pasul urmtor necesar
atingerii idealului la care ei se strduie. Gndurile sunt materialele cu care ei
construiesc, iar imaginaia este atelierul lor.
Mintea este mereu fora pe care ei o folosesc pentru a-i asigura
pesoanele i circumstanele necesare construirii cu succes a structurii, iar
imaginaia este matricea n care toate relizarile mree au fost create.
25. Daca ai fost credincios idealului tau, vei auzi chemarea cnd
circumstanele sunt pregtite sa materializeze planurile tale, iar rezlultatele vor
fi direct proporionale cu fidelitatea ta fata de idealurile tale. Idealul pstrat
constant este ceea ce predetermina i atrage condiiile necesare realizrii
acestuia.
26. Astfel poi sa ei un articol spiritual n reeaua existentei tale. Astfel
poi avea o via fermectoare i poi fii protejat ntotdeauna de rau.
Astfel poi deveni o for pozitiva unde condiiile de opulenta i armonie
sunt atrase ctre tine.
Aceasta este plmdeal care impregneaz contiina generala i care este
responsabila de condiiile de nelinite care sunt evidente peste tot.

28. In Partea a aptea ai creat o imagine mentala, ai adus-o din invizibil

n vizibil. In aceasta sptmn vreau s-i alegi un obiect i s-i urmezi calea
napoi la origini, sa vezi n ce consta de fapt. Fcnd astfel i dezvoli
imaginaia, perspicacitatea, percepia i discernmntul.
Aceste caliti nu vin din observaia superficiala ci din observaia
analitica, ascuit, care vede lucrurile dincolo de suprafa.
Sunt putini cei care stiu ca lucrurile pe care le vad sunt numai efecte i
care neleg cauza din care aceste efecete sunt aduse n existenta.
30. Ia aceeai poziie ca n fiecare sptmn i vizualizeaz o nava de
rzboi. Vezi monstrul cumplit plutind deasupra apelor. Se pare ca nu este viaa
nicieri pe nava; numai tcere. tii ca de departe, cea mai mare parte a navei se
afla sub apa, nevzut. tii ca nava este mare i grea ca un bloc cu douzeci de
etaje. tii ca exista sute de oameni pregtii s-i ocupe posturile instantaneu.
tii ca fiecare departament are un conductor capabil, antrenat i priceput,
care s-a dovedit competent sa ctige postul de conducere a acestui mecanism
minunat. tii ca desi pare neatent, monstrul are ochi cu care vede peste tot pe o
raza de kilometri i nimic nu este permis sa scape ochiului sau vigilent. tii ca
n timp ce pare tcut, obediet i inocent, este gata sa arunce proiectile
cntrind mii de kilograme ctre inamici aflai la kilometri deprtare; toate
acestea i chiar mai multe poi sa ti le imaginezi aproape fara efort. Dar cum a
ajuns nava sa fie aa cum este acum; cum a fost creeata n primul rand? Toate
aceste vrei sa le cunoti daca eti un observator atent.
31. Urmrete producia metalului n turntorie, vezi mii de oameni
participnd la producie. Mergi chiar mai departe i vezi metalul cum este scos
din mina, cum este ncrcat n lepuri sau n vagoane, cum mete topit i
tratat. Du-te mai departe i vezi arhitectul i inginerii care au proiectat vasul.
Las-i gndul sa te poarte napoi pentru a afla de ce au proiectat acest vas. Vei
vedea ca eti napoi att de departe nct acest vas este ceva intangibil, nu
exista, este doar un gnd n mintea arhitectului. Dar de unde a venit ordinul de
a proiecta o nava?
Comanda a venit probabil de la Secretarul Aprrii. Sau poate nava a fost
plnuit nainte de nceperea rzboiului, iar parlamentul trebuia sa aprobe
bugetul pentru a asigura banii necesari construciei. Pe cine reprezint
parlamentarii? Ne reprezint pe noi, pe mine i pe tine, astfel linia gndului
nostru ncepe cu o nava de rzboi i se termina cu noi nine i astfel vedem ca
gndul nostru este responsabil de acest fapt i multe altele la care rareori ne
gndim; daca reflectam mai departe, realizam cel mai important lucru i anume
ca fara descoperirea unei anumite legi aceasta masa de otel i fier nu ar fi putut
pluti pe ape ci s-ar fi scufundat, nava nu ar fi existat deloc.

32. Acesta lege spune: Un corp scufundat ntr-un lichid sau gaz este
mpins ascendent pe verticala cu o for egala cu greutatea volumului de lichid
sau gaz dislocat. Descoperirea acestei legi a revoluionat cltoria pe oceane,
comerul i chiar rzboiul i a fcut posibila existenta navelor de rzboi, a i a
aircraft carrier i a navelor de croasiera.
33. Vei gsi acest exerciiu de o valoare inestimabila. Cnd gndul a fost
antrenat sa vad dincolo de suprafa, totul ia o forma dfiferita,
nesemnificativul devine important, neinteresantul interesant. Lucrurile care
par sa fie fara importanta sunt de fapt singurele lucruri vitale n existenta
noastr.
Privete Aceasta Zi.
Pentru ca este Viaa, chiar Viaa Vieii.
n scurtul ei decurs se gsesc toate Adevrurile i Realitile existentei
noastre.
Fericirea de a Creste;
Gloria Aciunii;
Splendoare Frumuseii;
Petru ca Ieri este doar un Vis;
Maine este doar o viziune:
Dar un Astzi bine trit face fiecare.
Ieri un Vis de Fericire si.
Fiecare Maine o Viziune de Speran.
Ia aminte deci la Ziua se Azi.
Din Sanscrita.
PARTEA VIII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este imaginaia? O forma de gnd constructiv. Lumina cu care
penetram noi lumi de gnd i de experiente. Intrumentul puternic prin care
orice inventator sau descoperitor deschide o cale de la precedent la experienta.
2. Care este rezultatul imaginaiei? Cultivarea imaginaiei conduce la
dezvoltarea idealului din care se nate viitorul tau.
3. Cum poate fi cultivata? Prin exerciiu; trebuie sa i se asigura hrana,
altfel nu poate trai.
4. Prin ce difer imaginaia de visul cu ochii deschii? Visul cu ochii
deschii este o forma de disipare mentala, n timp ce imaginaia este o forma
constructiva a gndului care precede orice aciune constructiva.
5. Ce sun t greelile? Rezultatul ignorantei.
6. Ce este cunoaterea? Rezultatul abilitii omului de a gndi.
7. Care este puterea cu care construiesc oamenii de succes? Mintea este
fora n micare care asigura persoanele i situaiile necesare ndeplinirii
planurilor.

8. Ce anume pre-determina un proiect? Idealul meninut constant n

minte atrage condiiile necesare ndeplinirii lui.
9. Care este rezultatul unei observastii analitice profunde? Dezvoltarea
imaginaiei, a perspicacitii, percepiei i nelepciunii.
La ce conduc toate acestea? La Opulenta i Armonie.
INTRODUCERE PARTEA IX.
n aceasta Parte vei nva cum s-i fureti uneltele care sa te ajute si construieti condiiile pe care ti le doreti.
Daca vrei sa schimbi condiiile, mai nti trebuie sa te schimbi pe tine.
Micile tala capricii, vise, fantezii, ambiii pot fi mpiedicate la fiecare pas,
dar 63 gndurile tale cele mai intime vor gsi calea de a se exprima aa cum
planta resusete sa se dezvolte dintr-o smn.
Sa presupunem ca vrei sa schimbi condiiile, cum vei realiza aceasta?
Rspunsul este foarte simplu: cu ajutorul legii Creterii. Cauza i efectul
exista, absolut i fara tgad, att n lumea ascunsa cat i un lumea lucrurilor
materiale.
Pstreaz n minte condiiile pe care le doreti; consider-le ca i cum ar
fi un fapt existent deja. Aceasta demonstreaz care este valoarea unei afirmaii
puternice. Prin repetiie constanta ea devine parte din tine. De fapt ne
schimbam; ne cream singuri, aa cum vrem sa fim.
Caracterul nu este o chestiune de ans ci este rezultatul unui efort
continuu. Daca eti timid, ezitant, complexat sau anxios, agasat de gnduri de
frica, pericol iminent, amintete-i axioma: doua lucruri nu pot exista n
acelai timp n acelai loc. Exact acelai lucru este valabil n lumea mentala,
spirituala; remediul este deci sa nlocuieti gndurile de frica, lipsa, limitare cu
gnduri de curaj, putere, ncredere n sine i credina.
Calea cea mai uoar i mai naturala sa realizezi acest lucru este sa alegi
o afirmaie care pare sa se potriveasc cazului tau particular. Gndul pozitiv il
va distruge cu siguran pe cel negativ, aa cum lumina distruge ntunericul,
iar rezultatele vor fi ntr-adevr sigure.
Aciunea este floarea gndului, iar condiiile sunt rezultatul aciunii;
astfel, tu ai mereu n posesie uneltele prin care, cu certitudine i inevitabil, poi
sa te creezi sau recreezi, iar bucuria sau suferina vor fi rsplata.
PARTEA IX
1. Exista numai trei lucruri care pot fi dorite n lumea exterioara i
fiecare dintre ele poate fi gsit n lumea interioara. Secretul gsirii lor consta
pur i simplu n aplicarea potrivita a mecanismului ataat puterii omnipotente
la care fiecare individ are acces.
2. Cele trei lucruri pe care le dorete orice om i care sunt necesare
pentru exprimarea i dezvoltarea lui completa sunt Sntatea, Bogia i

Dragostea. Toi admit ca Sntatea este absolut 64 esenial; nimeni nu poate fi

fericit daca corpul sau are dureri. Nu toi sunt insa dornici sa admit ce
Bogia este necesara, dar toi admit ca strict necesarul este obligatoriu, iar ce
este considerat suficient pentru unii poate fi considerat lipsa i srcie pentru
alii; i cum natura furnizeaz nu numai strictul necesar ci din abundenta,
vom realiza ca orice lipsa sau limitare este doar o limitare care a fost creata de
o metoda de distribuie artificiala.
3. Toi vor admite probasbil ca Dragostea este al treia lucru indispensabil
sau unii vor spune ca este cel dinti necesar fericirii omului. In orice caz, cei
care le posed pe toate trei, Sntate, Bunstare i Dragoste nu vor gsi nimic
care poate fi adugat Fericirii lor.
4. Am vzut ca substana Universala este de fapt ntreaga Sntate,
ntreaga Bogie i ntreaga Dragoste iar mecanismul ataat acesteia, prin
care ne putem conecta contient cu sursa Infinita, este metoda noastr de
gndire. A gndi corect nseamn de fapt a intra n Locul Secret al lucrurilor
celor mai nalte.
5. Ce ar trebui sa gndim? Daca avem acest rspuns, nseamn ca am
gsit mecanismul ataat care ne va pune n legtur directa cu Orice anume
ne dorim. Acest mecanism pare foarte simplu cnd i-l spun, dar citete mai
departe. i vei da seama ca acesta este n realiate Cheia Universala, Lampa
lui Aladin daca vrei s-i spui asa. Este fundaia, condiia necesara, legea
absoluta a facerii de bine care inseamana a-i fi bine.
6. Pentru a gndi corect, acurat trebuie sa cunoatem Adevrul.
Adevrul este deci principiul fundamental al oricrei afaceri sau relaii
sociale. Este condiia care precedeaza fiecare aciune corecta. Sa cunsoti
adevrul, sa fii sigur, sa fii ncreztor i confer o satisfacie pe care nimic
altceva nu o poate atinge; este singurul pmnt solid ntr-o lume a
incertitudinii, conflictului i pericolului.
7. A cunoate Adevrul nseamn a fi n armonie cu Infinitul i cu
puterea Omnipotenta. A cunoate adevrul nseamn deci a te conecta cu o
putetre care este irezistibila i care va nltura orice tip de discomfort,
inarmonie, incertitudine sau eroare de orice tip, deoarece Adevrul este
puternic i va nvinge.
8. Cel mai umil intelect poate sa prevad rezultatul unei aciuni atunci
cnd premisele sunt avedarate, dar cel mai puternic intelect, cea mai profunda
i ptrunztoare minte se pierde fara speran i nu poate concepe nici un
rezultat atunci cnd speranele sale se bazeaz pe premise care tie ca sunt
false.

9. Orice aciune care nu este n armonie cu Adevrul, indiferent daca

prin ignoranta sau intenie, va rezulta n discordie i n cele din urma va aduce
pierdere, direct proporional cu mrimea i caracterul ei.
Cum ajungem atunci sa cunoatem adevrul prin care sa atam
mecanismul astfel nct sa ne conectam cu Infinitul?
11. Nu putem sa facem nici o greeal daca realizam ca adevrul este
principiul vital al Mintii Universale i este Omniprezent. De exemplu, daca ai
nevoie de sntate, realizarea faptului ca EU-ul din tine este spiritual, iar
Spiritul este de fapt ntregul. Ca oriunde s-ar gsi o parte, se gsete ntregul;
aceasta i va aduce condiia sntii, fiecare celula a corpului tau manifesta
de fapt adevrul aa cum il vezi tu. Daca vezi boala, ele vor manifesta boala.
Daca vezi perfeciune, ele vor manifesta perfeciune. Afirmaia: Sunt sntos,
perfect, tare, puternic, iubitor, armonios i fericit i va aduce condiii
armonioase. Motivul pentru care se ntmpl aceasta este faptul ca aceasta
afirmaie este n stricta concordanta cu Adevrul, iar cnd adevrul apare,
fiecare forma de eroare sau discordie dispare cu necesitate.
Daca i dai seama ca EU-ul este spiritual, atunci cu necesitate nu
poate sa fie mai putin dect perfect, iar afirmaia: Sunt sntos, perfect, tare,
puternic, iubitor, armonios i fericit este de fapt un enun tiinific foarte
exact.
13. Gndul este activitate spirituala, iar spiritul este creativ, deci
meninerii gndului trebuie sa aduc cu necesitate condiiile aflate n armonie
cu acest gnd.
14. Daca ai nevoie de Sntate, realizarea faptului ca EU-ul din tine
este una cu mintea Universala, care este de fapt toat substan i este
Omnipotenta, te va ajuta sa activezi Legea Atraciei, care te va aduce pe aceeai
vibraie cu acele forte care aduc succesul i aduc 66 condiiile de putere i
afluena direct proporional cu caracterul i scopul afirmaiei tale.
15. Vizualizarea este mecanismul ataat de care ai tu nevoie. A vizualiza
este un proces complet diferit de a vedea; a vedea este o aciune fizica i este
legata de lumea materiala, de lumea exterioara, pe cnd Vizualizarea este
produsul imaginaiei, este produsul mintii subiective, a lumii interioare. De
aceea vizualizarea poseda vitalitate; va creste. Lucrul vizualizat se va manifesta
n forma sa. Mecanismul este perfect; a fost creat de ctre Marele Arhitect care
face toate lucrurile bine, dar din nefericire uneori operatorul este
neexperimentat sau ineficient, dar prin practica i determinare va depi acest
neajuns.
Daca i doreti Dragoste ncearc sa nelegi ca singura cale de a o obine
este prin a drui dragoste, cu cat druieti mai mult cu att primeti mai mult,

iar singura cale prin care pori sa o druieti este sa devii plin de dragoste pana
cnd devii un magnet. Metoda a fost explicata deja n alta lecie.
17. Cel care va nva sa aduc cele mai mari adevruri spirituale n
conexiune cu aa-numitele mici lucruri din viaa a descoperit secretul soluiei
problemei sale. Este ntotdeauna mai rapid, mai atent, mai aproape de marile
idei, marile evenimente, marile obiecte ale naturii i marii oameni. Se spune ca
Lincoln genera pentru cei care se aflau n apropierea lui acelai sentiment pe
care cineva il are cnd se afla n apropierea unui munte, iar acest sentiment
devenea mai acut atunci cnd se nelegea ca el se oprise asupra lucrurilor
eterne, puterea Adevrului.
18. Este o inspiraie sa auzi ca cineva a pus n practica aceste principii,
le-a testat, le-a demonstrat n viaa sa. O scrisoare de la Frederick Andrews are
urmtorul coninut: 19. Aveam treisprezece ani cnd dr. T. W. Marsee, care a
decedat demult acum, i-a spus mamei mele: Nu exista nici o ans, doaman
Andrews. i eu mi-am pierdut copilul n acelai mod, dup ce am ncercat
absolut tot ceea ce era posibil. Am fcut studii speciale legate de aceste cazuri
i stiu exact ca nu exista nici o posibilitate pentru el sa se fac bine.
20. Mama s-a ntors ctre el i l-a ntrebat: Doctore, ce ati face daca ar fi
biatul dumneavostra?, iar el a rspuns: As lupta, lupta i iar as lupta pana
la ultima suflare de via.
Acesta a fost nceputul unei lungi batalii cu suiuri i coboruri, doctorii
fiind toi de acord ca nu exista nici o cura, desi ei ne ncurajau i sprijineau cat
de mult puteau.
22. In sfrit a venit i victoria, iar eu dintr-un mititel, strmb, deformat,
olog, care mergea n coate i genunchi am crescut un brbat puternic, drept i
bine format.
Da, stiu ca vrei formula i am sa vi-o dau cat pot mai scurt i mai clar.
24. Am construit o afirmaie pentru mine, care cuprindea toate calitile
da care aveam nevoie i mi-am repetat-o iari i iari: Sunt sntos, perfect,
tare, puternic, iubitor, armonios i fericit.
Am pstrat aceasta propoziie ntotdeauna la fel, fara nici o modificare,
nici o variaie pana cnd puteam sa ma trezesc noaptea repetnd-o: Sunt
sntos, perfect, tare, puternic, iubitor, armonios i fericit. Era ultimul lucru
pe buzele mele seara i primul dimineaa.
25. Foloseam aceasta afirmaie nu numai pentru mine dar i pentru alii
despre care tiam ca au nevoie de ea. As vrea sa subliniez acest aspect. Orice i
doreti pentru tine, afirma i pentru alii i va va ajuta pe amndoi. Culegem
ceea ce semnm. Daca trimitem gnduri de dragoste i sntate, ele ni se
ntorc nzecit; dar daca trimitem gndurile noastre de frica, grija, gelozie, furie,
ura, vom culege rezulatatele n vieile noastre.

Obinuim sa spunem ca omul se formeaz n cei apte ani de acas, dar

oamenii de tiin declara ca ne constuim n ntregime la fiecare unsprezece
luni; n realitate avem vrsta de unsprezece luni.
Dar daca construim din nou defectele noastre an dup an nu avem pe
cine sa nvinuim dect pe noi nine.
27. Omul este suma totala a gndurilor sale; ntrebarea este cum sa
ntreinem numai gndurile bune i sa le respingem pe cele rele? La nceput nu
putem sa mpiedicm gndurile rele sa vina, dar putem sa evitam sa le
ntreinem. Singura cale de a realiza aceasta este 68 prin a le uita, ceea ce
nseamn sa le nlocuim cu altceva. Aici este locul unde afirmaia gata pregtit
intra n aciune.
28. Cnd un gnd de furie, gelozie, frica, ngrijorare i face loc atunci
este momentul s-i foloseti afirmaia ta gata pregtit. Modul de a lupta cu
ntunericul este lumina de a lupta cu frigul este cldura de a lupta cu raul
este binele. Eu de exemplu, niciodat nu am gsit ajutor n negare. Afrima ceea
ce este bine, iar ceea ce este rau va disprea.
Frederick Elias Andrews 29. Pentru orice ai avea nevoie, poi sa
foloseti aceasta afirmaie; nu mai poate fi mbuntit. Folosete-o aa cum
este; ia-o n tcere cu tine pana cnd se scufunda adnc n subcontientul tau;
poi s-o folosesgti oricnd, n main, la birou, acas; aceasta este avantajul
metodelor spirituale: sunt mereu disponibile. Spiritul este omniprezent,
ntotdeauna pregtit; tot ceea ce avem nevoie este recunoaterea corecta a
omnipotentei sale, a dorinei i voinei de a deveni recipientul efectelor sale
benefice.
30. Daca atitudinea noastr mentala predominanta este una de putere,
curaj, benevolena i simpatie vom vedea ca mediul nostru va respinge tot ce nu
corespunde acestor gnduri; daca atitudinea ta este una de slbiciune, critica,
invidie, distrugere vei observa ca situaiile ntlnite reflecta condiiile
corespunztoare acestor gnduri.
31. Gndurile sunt cauza iar condiiile sunt efectul. Aici se gsete
explicaia originii att a binelui cat i a raului. Gndul este creativ i se va
corela automat cu obiectul sau. Aceaata este o lege Cosmica (o lege universala),
Legea Atraciei, Legea Cauzei i Efectului; recunoaterea i aplicarea acestei legi
va determina att nceputul cat i sfritul; este legea prin care oamneii din
toate timpurile au fost convini sa cread n puterea rugciunii. Dup cum i
este credina, aa eti i tu este o alta cale mai simpla, mai scurta i mai
buna de a exprima aceasta lege.
32. In aceasta sptmn, ca tema, vizualizeaz o planta; alege o floare,
una care i place ie cel mai mult, adu-o din nevzut n vzut, planteaz
smn, ud-o, ngrijete-o, planteaz-o acolo unde va beneficia de lumina de

diminea a soarelui, privete cum se desface smna; acum este un lucru viu
care ncepe sa caute mijloace de subzistenta. Privete rdcinile care
penetreaz 69 pmntul, vezi cum se extind n toate direciile i amintete-i ca
sunt celule vii care se divid i subdivid i care n curnd vor fi de ordinul
milioanelor; fiecare dintre ele este inteligenta, tie ce vrea i cum sa obin acel
lucru. Vezi tulpina cum se nalt, cum strpunge spre suprafa; privete cum
se formeaz ramurile, cat de perfect i simetric se formeaz fiecare, vezi
frunzele cum ncep sa se formeze apoi fiecare ramificaie subire care tine n
vrf un mic boboc i pe msur ce priveti, bobocul se desface, iar floarea ta
favorita se dezvluie n imagine. Iar acum, daca te concentrezi atent, vei simi
mirosul ei; este mirosul care nvluie floarea creata de tine prin procedeul
vizualizrii.
33. Cnd vei reui sa faci imaginea clara i completa, atunci vei reui sa
intri n spiritul lucrurilor care vor deveni foarte reale pentru tine. Vei nva sa
te concentrezi, iar procesul este acelai chiar daca te concentrezi pentru
sntate sau pentru floarea favorita un ideal, o propunere complicata de
afaceri sau oricare problema din via.
Fiecare succes a fost realizat prin concentrare persistenta asupra
obiectului respectiv.
PARTEA A IX NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este condiia imperativa a strii de bine? A face bine.
2. Care este condiia precedenta a fiecrei aciuni corecte? Gndirea
corecta.
3. Care este condiia necesara n orice tranzacie de afaceri sau relaie
sociala? Cunoaterea Adevrului.
4. Care este rezultatul cunoaterii Adevrului? Putem prezice cu uurin
rezultatul oricrei aciuni care se bazeaz pe premise adevrate.
5. Care este rezultatul unei aciuni bazate pe premise false? Nu putem
concepe nici un rezultat ce ar putea fi obinut.
6. Cum putem cunoate Adevrul? Prin realizarea faptului ca Adevrul
este principiul vital al Universului, este deci omniprezent.
7. Care este natura Asdevarului? Spirituala.
8. Care este secretul rezolvrii oricrei probleme? Aplicarea Adevrului
spiritual.
9. Care este avantajul metodelor spirituale? Sunt ntotdeauna disponibile.
Care sunt condiiile necesare? Recunoaterea omnipotentei puterii
spirituale i dorina de a deveni recipient al efectelor sale benefice.
Gndul nseamn viaa, deci cei care nu gndesc nu triesc n sens real
i superior. Gndirea creeaz omul.
A. B. Alcott INTRODUCERE PARTEA X.

Daca atingi o nelegere completa a gndului coninut n Partea a Zecea,

vei ti deja ca nimic nu se ntmpl fara o cauza definita. Vei fi capabil s-i
formulezi planurile n concordanta cu cunoaterea exacta a lucrurilor. Vei ti
cum sa controlezi orice situaie aducnd n prin plan cauzele adecvate. Cnd
vei ctiga, i vei casiga cu siguran, vei ti exact de ce ai ctigat.
Omul obinuit, care nu are cunotine definite despre cauza i efect, este
guvernat de sentimente i emoii. El gndete mai ales pentru a-i justifica
aciunile. Daca eueaz n afaceri spune ca norocul a fost mpotriva lui. Daca
nu-i place muzica spune ca aceasta este un lux prea scump. Daca este un mic
funcionar ntr-un birou spune ca ar aveam mai mult succes daca ar lucra n
aer liber. Daca ii lipsesc prietenii, spune ca individualitatea este prea
importanta i trebuie apreciata.
El nu se gndete la problemele lui pana la capt. Pe scurt, el nu tie ca
fiecare efect este rezultatul unei cuaze certe, definite i ncearc sa se consoleze
prin explicaii i scuze. El gndete numai aprndu-se.
Dimpotriv, omul care nelege ca nu exista efect fara cauza adecvata,
gndete impersonal. Privete faptele drept n fata indiferent de consecine.
Este liber sa urmeze calea adevrului indiferent unde ar conduce ea.
Vede problemele clar pana la sfrit i ndeplinete toate cerinele complet i 71
cinstit iar rezultatul este ca lumea ii druiete tot ceea ce are de druit,
prietenie, onoare, dragoste i acceptare.
PARTEA X
1. Abundenta este lege naturala a Universului. Evidenta acestei legi este
convarsitoare; o vedem n fiecare moment. Peste tot Natura este cheltuitoare,
risipitoare, extravaganta. Acolo unde se economisete, nu se observa nici o
creaie. Abundenta se manifesta n toate lucrurile.
Milioane i milioane de copaci, flori, plante, animale i vasta schema de
reproducie unde procesul de creaie i re-creaie continua mereu i mereu,
toate indica abundenta cu care Natura a fcut provizii pentru om. Ca exista
abundenta, este att de evident; dar totui multi eueaz n a participa la
aceasta abundenta i aceasta este evident; nu au ajuns inca sa realizeze
Universalitatea ntregii substane i faptul ca mintea este principiul activ prin
care suntem conectai la lucrurile pe care le dorim.
2. Bogia este descendenta puterii; posesiunile au valoare numai n
msura n care confer putere. Evenimentele sunt importante numai n msura
n care afecteaz puterea; toate lucrurile reprezint de fapt anumite forme i
grade ale puterii.
3. Cunoaterea cauzei i efectului, cum ar fi n cazul legilor electricitii,
chimiei, gravitaiei, ii da capacitate omului de a plnui cu curaj i de a executa
fara frica. Aceste legi sunt numite Legi Naturale deoarece guverneaz lumea

fizica, dar puterea nu este numai putere fizica; exista de asemenea i putere
mentala, morala i spirituala.
4. Puterea spirituala este superioara fiindc exista ntr-un plan mai nalt.
Il ajuta pe om sa descopere legea prin care forele minunate ale Naturii
pot fi utilizate astfel nct sa fac munca a sute i mii de oameni. Il ajuta pe om
sa descopere legi prin care timpul i spaiul sa fie anihilate, iar gravitaia sa fie
depit. Operarea acestei legi este dependenta de contactul spiritual, dup
cum spune i Henry Drummond: 5. In lumea fizica, aa cum o cunoatem noi,
exista materie organica i anorganica. Materia anorganica din lumea minerala
este complet 72 separata de lumea plantelor sau animalelor; pasajul dintre ele
este ermetic nchis. Aceste bariere nu au fost niciodat depite. Nici o
schimbare a materiei, nici o modificare a mediului, prin chimie, electricitate
sau orice forma de energie, nici o evoluie de nici un fel nu poate transforma,
mcar un atom din lumea minerala, astfel nct acesta sa primeasc Viaa.
6. Numai prin ptrunderea unei forme de via n aceasta lume moarta ar
putea aceti atomi sa fie nzestrai cu vitalitate; fara acest contact cu viaa ei
raman nchii n lumea anorganica pentru totdeauna. Huxley spune ca doctrina
Biogenezie (numai viaa poate forma viaa) este victorioasa indiferent de
descoperirile tiinei, iar Tyndall este constrns sa admit: Afirm ca nu exista
nici o bucic de evidenta demna de ncredere care sa demonstreze ca viaa,
aa cum este ea n zilele noastre, ar fi aprut independent de via
antecedenta. 7. Legile fizicii pot explica lumea anorganica, biologia paote
explica i lamuri dezvoltarea organicului, dar n ceea ce privete punctul de
contact, tiina este muta. Un pasaj similar exista intre lumea Naturala i
lumea Spirituala; acest pasaj este ermetic nchis pentru partea naturala. Usa
este nchis; nici un om nu poate sa o deschid, organicul nu poate sa o
schimbe, nici energia mentala, nici efortul moral, nici progresul de orice fel nu
poate s-l fac capabil pe om sa intre n lumea spirituala. 8. Dar aa cum
planta coboar n lumea minerala i o atinge cu misterul Vieii, tot aa Mintea
Universala coboar n mintea omului i o nzestreaz cu caliti noi,
necunoscute, minunate i chiar extraordinare. Orice om, brbat sau femeie,
care a realizat ceva n lumea industriala, a comerului, a afacerilor, a avut
aceasta realizare numai datorita acestui proces.
9. Gndul este legtura dintre Infinit i Finit, dintre Universal i
individual.
Am vzut ca exista o bariera de netrecut intre organic i anorganic i
singura cale prin care materia se poate desfura este prin impregnarea ei cu
viaa; cnd smna ajunge n lumea minerala i ncepe sa se dezvolte i sa
creasc, materia moarta ncepe sa triasc, mii de degete invizibile ncep sa
eas un mediu potrivit pentru noul sosit i pe msur ce legea creterii i face

efectul, procesul continua pana cnd, n sfrit, apare crinul i nici Solomon
n toat gloria sa n-a vzut una ca acestea.
10. Tot asa, un gnd este trimis n substan invizibila a Mintii
Universale, acea substan din care toate lucrurile sunt create, i prinde
rdcini legea creterii ncepe s-i fac efectul iar noi realizam ca situaiile i
mediul nu sunt dect forme obiective ale gndurilor noastre.
11. Legea arata ca Gndul este o forma activa, vitala de energie dinamica
care are puterea de a se corela cu obiectul sau i de a-l aduce din substan
invizibila din care toate lucrurile sunt create, n lumea vizibila, obiectiva.
Aceasta este legea prin care toate lucrurile ajung sa se manifeste; acesta este
Cheia Universala cu ajutorul creia poi intra n Locul Secret cel Mai nalt i
care i confer controlul asupra tuturor lucrurilor. Cu ajutorul acestei legi
poi sa proclami un lucru i se va nfiina n tine. 12. Nu poate fi altfel. Daca
sufletul Universului, aa cum tim, este Spiritul Universal, atunci Universul
este pur i simplu condiia pe care Spiritul Universal a creat-o pentru el.
Suntem, de fapt, spirit individualizat i cream condiii pentru dezvoltarea
noastr exact n acelai mod.
13. Acesta putere creativa depinde de recunoaterea puterii poteniale a
spiritului sau a mintii i nu trebuie confundata cu Evoluia. Creaia este
chemarea n existenta a ceea ce nu exista n lumea obiectiva. Evoluia este
desfurarea potenialului prezent n lucrurile care deja exista.
14. Atunci cnd beneficiem de posibilitile minunate cere ni se deschid
prin operarea acestei legi, trebuie sa ne amintim ca noi nu contribuim cu nimic
la eficientizarea acesteia, aa cum Marele nvtor spunea: Nu sunt eu cel
care face toat munca ci tatl care slluiete n mine, El face toat munca.
Noi trebuie sa adoptam aceeai poziie; nu putem face nimic pentru a ajuta
legea, pur i simplu o ndeplinim iar Mintea Atotcuprinztoare va aduce
rezultatul.
15. Cea mai mare eroare a zilelor noastre este idea ca Omul trebuie sa
dein inteligenta prin care Infinitul poate proceda n realizare scopului specific
sau a rezultatului dorit. Nimic din acestea nu este necesar; Mintea Universala
poate gsi singura cile i mijloacele prin care aduce n manifestare orice ar fi
necesar. Noi trebuie, oricum, sa cream idealul, iar acest ideal trebuie sa fie
perfect.
16. tim ca legea care guverneaz electricitatea a fost formulata n aa
maniera nct forele sale invizibile sa poat fi controlate i folosite n beneficiul
i comfortul nostru n mii de moduri. Mesaje sunt transmise 74 peste tot n
lume, maini greoaie sunt puse n funciune astfel nct ntreaga lume sa fie
iluminata; dar noi tim ca daca contient sau involuntar violam legile ei,
atingnd un fir, de exemplu, care nu este corect izolat, rezultatul poate fi

neplcut sau chiar dezastruos. Lipsa nelegerii a legilor care guverneaz lumea
invizibila are acelai rezultat i multi oameni sufer permanent consecinele.
17. Am explicat ca legea cauzalitii depinde de polaritate, un circuit
trebuie sa se formeze; acest circuit nu se poate forma daca nu operam n
armonie cu legea. Cum putem opera n armonie cu legea daca nu cunoatem
acesta lege? Cum putem afla care este aceasta Lege? Prin studiu, prin
observaie.
18. Vedem cum opereaz acesta lege peste tot n jurul nostru. Natura,
care este o mrturie vie i tcut a manifestrii acestei legi, se exprima
constant prin legea creterii. Unde exista cretere, exista via. Unde este viaa,
trebuie sa fie armonie, tot ceea ce are viaa atrage constant ctre sine condiiile
i resursele necesare exprimrii sale cat mai complete.
19. Daca gndul tau este n armonie cu Principiul Naturii, este n
rezonanta cu Mintea Infinita, atunci se va forma un circuit. Nu se va inoarce la
tine gol. Dar este posibil sa ai gnduri care nu sunt n armonie cu Infinitul i
atunci cnd nu exista polaritate, circuitul nu se formeaz.
Care este rezultatul? Care este rezulattul atunci cnd dinamul genereaz
energie iar circuitul este ntrerupt i nu exista sursa de ieire? Dinamul se
oprete.
20. La fel se va ntmpla i cu tine, daca ntreii gnduri care nu sunt n
conformitate cu Infinitul i care nu se pot polariza, atunci nu se formeaz
circuitul. Eti izolat. Gndurile te urmresc, te hruie, te ngrijoreaz i la final
i aduc boala i chiar moarte. Doctorul nu este capabil sa diagnosticheze cauza
i i spune ca ai nu stiu ce boala cu nume tiinific, aa cum sunt etichetate
toate bolile, care de fapt sunt rezultatul unei gndiri greite; cauza este mereu
aceeai.
21. Gndurile constructive trebuie sa fie negreit constructive i
armonioase, eliminanad astfel toate gndurile destructive sau competitive.
nelepciunea, fora, curajul i toate condiiile armonioase sunt rezultatul
puterii i am vzut ca puterea vine din interior; tot asa, fiecare lipsa, limitare
sau situaie adversa este rezultatul slbiciunii, iar slbiciunea este lipsa puterii;
vine de nicieri, este nimic remediul 75 este pur i simplu dezvoltarea puterii
i aceasta se poate realiza n acelai mod n care toate puterile se dezvolta, prin
exerciiu.
22. Acest exerciiu consista n aplicarea cunotinelor tale. Cunotinele
nu se aplica singure. Tu trebuie sa le aplici. Abundenta nu o sa pice din cer,
nici voina nu o s-i cada n poala, dar realizarea contient a Legii Atraciei i
intenia de a o aduce n operare pentru un scop sigur, definit i specific,
precum i voina de a atinge acest scop, va aduce materializarea dorinei tale
prin legea naturala a transferului. Daca eti n afaceri, ti se vor mari i dezvolta

canalele obinuite, posibil chiar se vordeschide noi i neobinuite canale; iar

cnd legea devine complet operativa, vei vedea ca lucrurile pe care le caui, te
caut.
23. In aceasta sptmn alege un spatiu pe perete sau orice alt loc care
i convine, acolo unde stai tu de obicei. Traseaz mental o linie neagra,
orizontala de aproximativ cincisprezece centimetri, ncerca sa o vezi ca i cum
ar fi pictata pe perete. Acum, tot mental, trage o linie verticala conectata cu un
capt al liniei orizontale; mai traseaz o linie vericala la celalalt capt i unete
cele doua, obinnd un ptrat.
ncearc sa vezi ptratul cat mai perfect. Cnd reueti, deseneaz un
cerc n interiorul ptratului. Acum plaseaz un punct n mijlocul cercului.
Trage punctul spre tine cam vreo douzeci i cinci de centimetri. Acum ai un
con pe o baza ptrat. Aminteste-rti ca ntreaga lucrare este n negru; schimb-o
n alb, rou i galben.
Daca i reuete acest exercitu nseamn ca faci progrese excelente i n
curnd vei putea sa te concentrezi asupra oricrei probleme pe care o ai n
minte. Cnd obiectul sau scopul final sunt meninute constant n gnd,
realizarea acestuia n forma tangibila, fizica este doar o chestiune de timp.
Viziunea intodeauna preceda i i determina realizarea Lillian
Whiting.
PARTEA X NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este Bogia? Bogia este descendenta puterii.
2. Ce valoare au posesiile? Posesiile au valoare numai n msura n care
confer putere.
3. Ce valoare are cunoaterea legii cauzei i efectului? Il ajuta pe om sa
plnuiasc cu curaj i sa execute fara frica.
4. Cum ia natere viaa n lumea anorganica? Numai prin introducerea
unei forme de via. Nu exista alta cale.
5. Care este legtura dintre finit i Infinit? Gndul este legtura dintre
cele doua.
6. De ce este asa? Pentru ca Universul se poate manifesta numai prin
Individual.
7. De ce anume depinde aceasta cauzalitate? Depinde de polaritate;
trebuie sa se formeze un circuit. Universul este partea pozitiva a bateriei vieii,
individul este partea negativa, iar gndul formeaz circuitul.
8. De ce cei mai multi oameni eueaz n a-i realiza condiiile
armonioase? Nu neleg legea; nu exista polaritate; nu se formeaz circuitul.
9. Care este remediul? O rcunoastere contient a Legii Atraciei, cu
intenia de a o aduce n existenta pentru un scop definit.

Care va fi rezultatul? Gndul se va corela cu obiectul sau i il va aduce n

manifestare, fiindc gndul este produsul omului spiritual, iar spiritul este
Principiul creativ al Universului.
Un gnd viu aduce puterea de a fi pictat; i n egala proporie cu
profunzimea sursei sale este fora proieciei sale. Emerson INTRODUCERE
PARTEA XI.
Viaa ta este guvemta de legi principii actuale, imuabile, care nu variaz
niciodat. Legea este n operare tot timpul, n toate locurile. Legi fixe stau la
baza tuturor aciunilor umane. Din acest motiv, oamenii care contoleaza de 77
exemplu, industrii gigantice, sunt capabili sa determine cu precizie absoluta ce
procentaj din fiecare suta de mii de oameni va raspunde unui anumit set de
condiii date.
Este bine sa ne amintim ca n timp ce fiecare efect este rezultatul unei
cauze, efectul devine la randul lui cauza care creeaz alt efect, care la randul
lui creeaz alta cauza. Astfel, atunci cnd pui Legea Atraciei n operare trebuie
s-i aminteti ca iniiezi un lant de reacii cauza efect care poate avea o
infinitate de posibiliti.
Auzim adesea spunndu-se: O situaie foarte nefericita mi-a aprut n
via i cu siguran nu poate fi rezultatul gndurilor mele, eu cu siguran nu
am ntreinut gnduri care sa aduc un asemenea rezultat. Uitam sa ne
amintim ca ceea ce se aseamn, se aduna, lucrurile asemenatoare se atrag n
lumea mentala; gndurile pe care le ntreinem ne aduc anumii prieteni, amici
de un anumit tip i acetia formeaz anumite condiii, situaii, medii, care la
randul lor pot fi responsabile de condiiile de care ne plngem.
PARTEA XI
1. Raionamentul inductiv (de la particular la general nn) este un
procedeu al mintii obiective prin care comparam un numr de momente
separate unul cu cealalalt pana cnd vedem factorul comun care le conine pe
toate.
2. Inducia se produce prin compararea faptelor. Este metoda de studiu a
naturii care a avut ca rezultat descoperirea unor serii de legi care au marcat o
epoca n progresul umanitii.
3. Este linia dintre superstiie i inteligenta. A eliminat elementele de
incertitudine i capriciu din viaa oamenilor i le-a nlocuit cu lege, raionament
i certitudine.
4. Esta Pzitorul Porii menionat ntr-o lecie anterioara.
5. Cnd, datorita acestui principiu, lumea cu care simurile erau
obinuite a fost revoluionata, cnd soarele a fost oprit n cursul sau, pmntul
aparent flat a fost modificat n forma sferica i a nceput sa se nva n jurul
sau. Cnd materia inerta a fost divizata n elemente active, iar 78

Universul ni se prezint plin de for, micare, viaa, oriunde ne-am uita,

prin telescop sau microscop, suntem constrni sa ne ntrebm prin ce mijloc
toate aceste elemente sunt meninute n ordine i buna stare.
6. Polurile asemntoare i forele de acelai tip se resping sau raman
impenetrabile una cu cealalt i aceasta cauza pare sa fie suficienta pentru a
desemna un anumit loc i o anumit distanta pentru fiecare stea, om sau for.
aa cu oamenii cu virtui diferite intra n parteneriat, tot aa polurile opuse se
atrag, elemete care nu au proprieti comune, ca acidul i gazul, se prind unele
de altele i un schimb general continua intre oferta i cerere.
7. aa cum ochiul cauta i primete satisfacie de la culorile
complemantare acolo unde acestea se gsesc, tot aa nevoia, dorina i voina,
n sens larg, induc, ghideaz i determina aciunea.
8. Este privilegiul nostru sa devenim contieni de acest principiu i sa
acionm conform acestuia. Cuvier vade un dinte aparinnd unei specii demult
disprute. Acest dinte vrea un corp pentru a performa funciunile sale i
definete acest corp ciudat i are nevoie de el cu atta precizie nct Cuvier este
capabil sa reconstruiasc scheletul acestui animal.
9. Perturbaii sunt observate n micarea lui Uranus. Leverrier are nevoie
de o alta stea ntr-un anumit loc specific pentru a menine sistemul solar n
ordine i astfel apare Neptun, n locul i ora potrivita.
10. Nevoile instinctive ale animalului i nevoile intelectuale ale lui Cuvier,
nevoile naturii i ale mintii lui Leverrier sunt asemntoare; astfel obinem
rezultatele; iat gndul unei existente, iat existenta. O nevoie legitima, bine
definita, furnizeaz deci motivaia unor operaiuni mai complexe ale naturii.
11. nregistrnd corect rspunsurile furnizate de natura, ntinzndu-ne
simurile cu ajutorul tiinei, spre suprafa, unindu-ne minile cu pargiile care
mic pmntul, devenim contieni de contactul att de apropiat, diversificat
i profund cu lumea exterioara, nct nevoile i scopurile noastre se identifica
cu operaiunile armonioase a acestei vaste organizaii, aa cum viaa, libertatea
i fericirea cetenilor se identifica cu existenta guvernului sau.
12. aa cum interesele individului sunt protejate de braele statului
adugate la ale sale, i cum nevoile sale pot depinde de anumite resurse, n
msura n care acestea sunt resimite mai universal i mai ferm, tot aa
cetenia Republicii Natura ne apr prin aliane cu puteri superioare, de
diveri ageni subordonai care ne pot irita. Fcnd apel la legile fundamentale
ale rezistentei sau motivrii oferite agenilor chimici sau mecanici, munca se
distribuie intre acetia i oameni n avantajul net al inventatorului.
13. Daca Platon ar fi fost martorul unui apus de soare vzut prin prisma
unei fotografii sau a altor sute de ilustraii similare pe care oamenii le-au
realizat prin inducie, n mintea sa s-ar putea nate viziunea unui teritoriu

unde toate muncile manuale, mecanice i repetitive sunt atribuite puterii

naturii, unde nevoile noastre sunt satisfcute prin simple operaii mentale puse
n micare de voin, iar resursele sunt create de cerere.
14. Orict de ndeprtat ar prea acest teritoriu, inducia l-a nvat pe
om sa fac pasi nainte i l-a nconjurat cu beneficii care sunt n acelai timp
recompense pentru fidelitate i stimulente petru un devotament asiduu.
15. Inducia este un ajutor de netgduit n concentrarea i ntrirea
facultilor noastre; ofer soluii pentru probleme individuale i universale,
folosind doar operaiunile mintii noastre n cea mai pura forma.
16. Aici gsim metoda, spiritul care spune ca trebuie sa credem ca lucrul
dorit a fost deja mplinit, pentru ca acesta sa se ndeplineasc o metoda
nmnat noua de acelai Platon care, n afara acestei sfere, n-a gsit niciodat
modalitatea prin care ideile devin realiti.
17. Acest concept a fost dezvoltat de ctre Swedenborg n doctrina
corespondentelor. Iar un i mai mare maestru a spus: Orice lucru vei cere,
cnd va rugai, credei ca l-ai i primit i il vei avea. (Marc 11: 24). Diferena
intre timpurile utilizate n aceasta fraza este remarcabila.
Trebuie mai nti sa credem ca dorina noastr a fost deja ndeplinit;
realizarea acesteia vine dup aceea.
Aceasta este o tehnica concisa de a face uz de puterea creativa a gndului
prin convingerea mintii subiective Universale ca lucrul pe care il dorim este de
fapt un lucru care exista deja.
20. Gndim astfel n planul absolut i eliminam toate consideraiile
situaiilor sau limitrilor i plantam astfel smna care, daca este nederanjata,
va germina i va rodi.
21. Pentru a recapitula: Gndirea inductiva este procedeul mintii
obiective prin care comparam o serie de momente separate, unul cu cealalalt,
pana cnd gsim factorul comun care exista n toate. Vedem oameni n fiecare
tara civilizata de pe glob obinnd rezulate prin anumite procedee, pe care par
sa nu le intelega i pe care ei le impregneaz cu mai mult sau mai putin mister.
Raiunea ne-a fost druit cu scopul de a descoperi i stpni legea prin care
aceste rezultate sunt realizate.
22. Operarea acestui proces de gndire se poate vedea la acei fericii care
obin cu uurin tot ceea ce alii obin prin multa truda, care nu au nevoie sa
lupte pentru ceea ce-i doresc, pentru ca ntotdeauna acioneaz corect i se
comporta ntotdeauna cu tact, nvaa orice cu uurin, termina ntotdeauna
ceea ce au nceput dovedind talent i aptitudine, triesc n eterna armonie cu ei
nii fara a reflecta prea mult ceea ce fac i fara a experimenta dificulti sau
truda.

23. Fructul acestui gnd este, aa cum ne-a fost druit, un dar al zeilor,
un dar pe care putini il realizeaz, apreciaz sau neleg. Admiterea acestei
puteri minunate pe care mintea o poseda sub anumite condiii i faptul ca
aceasta putere poate fi utilizata, direcionat i folosita pentru a gsi soluia
fiecrei porbleme, este de o importanta transcedentala.
24. Adevrul este mereu acelai, fie ca este exprimat n termeni ai tiinei
moderne sau n limbajul vechi al apostolilor. Existe suflete timide care eueaz
sa neleag ca pentru a avea adevrul complet este nevoie de forme variate
nici o formula umana nu ii va cuprinde toate prile.
25. Sublinierea unui aspect, folosirea unui limbaj nou, interpertarea
inedita nu sunt, cum ar presupune unii, un semn de ndeprtare de la adevr,
dimpotriv exista evidente ca adevrul a fost neles n relaie cu noile nevoi ale
oamenilor i devine mai general neles.
26. Adevrul trebuie sa fie spus fiecrei generaii i fiecrei persoane n
termeni noi i diferii. Cnd Marele nvtor spunea: Crede i vei 81 avea sau
cnd Petre spunea: Credina este substana lucrurilor pentru care speram,
evidenta lucurilor nevzute sau cnd tiina moderna spune: Legea atraciei
este legea prin care gndul se coreleaz cu obiectul sau, fiecare dintre aceste
afirmaii, analizata cu atenie, conine acelai adevr. Singura diferena este
forma de prezentare.
27. Suntem n pragul unei noi ere. A sosit timpul cnd omul a nvat
secretul puterii i autoritii i i deschide calea pentru o noua ordine sociala,
mult mai minunata dect am visat vreodat. Conflictul tiinei moderne cu
teologia, studiul comparativ al religiilor, imensa putere a noii micri sociale
toate acestea deschid calea pentru o noua ordine.
Poate se distrug formele tradiionale care au devenit antice i impotente,
dar nimic de valoare nu a fost pierdut.
28. O noua credin s-a nscut, o credin care cere o noua forma de
exprimare. i aceasta credin ia forma n adncurile puterii contiente, care se
manifesta n activitatea spirituala prezenta, care se afla la indemna oricui.
29. Spiritul care doarme n mineral, respira n regnul vegetal, se mica n
cel animal i atinge cea mai mare dezvoltare n om, este Mintea Universala i ne
obliga sa cream un pod peste abisul dinte a fi i a face, teorie i practica,
demonstraie i nelegere a autoritii care ne-a fost data.
30. De departe, cea mai mare descoperire a tuturor secolelor este puterea
gndului. Importanta acestei descoperiri a fost lenta n contiina generala, dar
a fost atinsa; fiecare camp de cercetare ne demonstreaz importanta acestei
descoperiri cea mai mare dintre toate.
31. Poate te ntrebi n ce consta puterea creativa a gndului? Consista n
crearea ideilor, iar acestea, la randul lor, devin obiecte prin potrivire, inventare,

observare, raiune, descoperire, analiza, regula, guvernare, combinare i

aplicare a materiei i forei. Gndul poate sa realizeze aceasta pentru ca este o
putere creativa inteligenta.
32. Gndul atinge cele mai superioare activiti cnd ptrunde n
adncurile sale cele mai misterioase, cnd strpunge perimetrul ngust al
sinelui i trece din adevr n adevr spre regiune luminii eterne, 82 unde tot
ceea ce este sau va fi vreodat se topete ntr-o mare armonie.
33. Din acest proces de contemplare de sine vine inspiraia, care este
inteligenta creativa i care este, fara nici o ndoial, superioara oricrui
element, for sau lege a naturii, pentru ca poate sa neleag, sa modifice, sa
guverneze i sa aplice toate acestea scopurilor i finalitilor ei, prin urmare le
poseda.
34. nelepciunea ncepe cu zorii raiunii, iar raiunea este nelegerea
cunotinelor i principiilor prin care putem cunoate adevratul neles al
lucrurilor. nelepciunea este deci raiunea iluminata i aceasta nelepciune
conduce la umilin, pentru ca umilin este o parte mare a nelepciunii.
35. Cu toii cunoatem oameni care au atins ceea ce prea imposibil, care
au realizat vise de-o via, care au schimbat totul, inclusiv pe ei nii.
Am rmas cteodat nmrmurii, cnd am fost martorii unei aparente
puteri irezistibile, care prea sa fie ntotdeauna disponibila atunci cnd aveam
mai mare nevoie de ea; dar acum totul devine clar. Tot ceea ce trabuie sa facem
este sa nelegem aceste principii fundamentale i sa le aplicam corect.
36. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreza-te apupra
citatului din Biblie: Orice lucru vei cere, cnd va rugai, credei ca lati i
primit i il vei avea.; observa ca nu exista nici o limita. Orice lucru este
foarte precis i implica ideea ca singura limita care se poate aplica este cea data
de abilitatea ta de a agndi, de e egala ocazia, de a te ridica deasupra urgentei,
de a-i aminti ca aceasta Credin nu este o umbra ci substana, substana
lucrurilor pe care le speram, evidenta lucrurilor nevzute.
Moartea nu este dect procesul natural prin care toate formele materiale
sunt aruncate n crezuet pentru a produce o diversifitate proaspt.
PARTEA XI NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este gndirea inductiva? Raionamentul inductiv este un procedeu
al mintii obiective prin care comparam un numr de momente separate, unul
cu cealalalt, pana cnd vedem factorul comun care le conine pe toate.
2. Ce s-a realizat de-a lungul timpului prin aceasta metoda? Este metoda
de studiu a naturii care a avut ca rezultat descoperirea unor serii de legi carte
au marcat o epoca n progresul umanitii.
3. Ce anume ghideaz i determina aciunea? Nevoia, dorina i voina
induc, ghideaz i determina aciunea n sens larg.

4. Care este soluia pentru rezolvarea infailibila a fiecrei probleme

individuale? Trebuie sa credem ca dorina noastr a fost deja ndeplinit; apoi
urmeaz ndeplinirea acesteia.
5. Care sunt marii nvtori care au susinut aceasta teorie? Isus,
Platon, Swedenborg.
6. Care este rezultatul acestui proces de gndire? Gndim n planul
absolutului i plantam o smn care, lsat nederanjata, va germina i va
rodi.
7. De ce este aceast lucru exact din punct de vedere tiinific? Pentru ca
este Lege a Naturii.
8. Ce este Credina? Credina este substana lucrurilor la care speram,
evidenta lucrurilor nevzute.
9. Ce este Legea Atraciei? Legea prin care Credina este adusa n
manifestare.
Care este importanta cunoaterii acestei legi? Elimina elementele de
incertitudine i capriciu din vieile oamenilor, nlocuindu-le cu lege, raiune i
certitudine.
INTRODUCERE PARTEA XII.
Prezentam aici partea a dousprezecea. In al partulea paragraf vei gsi
urmtoarea afirmaie: Mai nti trebuie sa cunoti puterea pe care o ai, apoi
curajul sa ndrzneti i n al treilea rand credina sa faci. Daca te concentrezi
asupra acestor gnduri, daca le acorzi ntreaga ta atenie, vei gsi n fiecare
propoziie o lume de nelesuri i vei atrage ctre tine alte gnduri n armonie
cu acestea i curnd vei cuprinde ntreaga semnificaie a cunotinelor vitale
asupra crora te concentrezi.
Cunotinele nu se aplica singure. Noi, ca indivizi, trebuie sa le aplicam,
iar aplicarea consista n fertilizarea gndului cu un scop viu.
Timpul i gndurile pe care cei mai multi oameni le pierd ntr-un efort
fara scop ar face minuni daca ar fi direcionate corect, daca ar avea un obiect
bine determinat n vedere. Pentru a realiza aceasta este necesar s-i centrezi
for mentala pe un gnd specific i sa o menii acolo, excluznd toate celelalte
gnduri. Daca te-ai uitat vreodat prin obiectivul unei camere, ai observat ca
atunci cnd acesata nu este focalizata pe obiect, imaginea este indistincta i
neclara, dar daca este focalizata, obinem o imagine clara i distincta. Aceasi
lucru este valabil i pentru puterea de concentrare. Daca nu te concentrezi
asupra obiectului pe care il ai n vedere, vei avea un contur ceos, indiferent,
vag, indistinct i obscur al idealuluii tau, iar rezultatul va fi n concordanta cu
imaginea mentala.
PARTEA XII

1. Nu exista scop n via care nu poate fi atins prin intelegrea tiinific

a puterii creative a gndului.
2. Aceasta putere de a gndi este comuna tuturor. Omul exista pentru ca
gndete. Puterea omului de a gndi este infinita, n consecin puterea sa
creativa este nelimitata.
3. tim ca gndul creeaz pentru noi lucrurile pe care le gndim, le
aduce nspre noi i cu toate acestea ne este dificil sa banam frica, anxietatea,
descurajarea toate aceste sunt forte ale gndului foarte puternice, care
continua sa ndeprteze de noi lucrurile pe care le dorim; astfel facem mereu
un pas nainte i doi napoi.
4. Singurul mod de a ne proteja de a merge napoi este prin a merge
nainte. Vigilenta eterna este preul succesului. Exista trei pasi, fiecare dintre ei
absolut esenial. nti trebuie sa cunoti puterea pe care o ai, doi, sa ai curajul
sa ndrzneti, trei, sa ai credina sa faci.
5. Avnd aceasta baza, poi sa construieti afacerea ideala, casa ideala,
prietenii ideali i un mediu ideal. Nu eti restrns de nici un cost material.
Gndul este omnipotent i are puterea sa retrag din Banca Infinita de
substan primordiala tot ceea ce este necesar. Resurse infinite se afla sub
comanda ta.
6. Dar idealul tau trebuie sa fie clar, desluit i definit. Daca ai un ideal
astzi, altul maine i un al treilea sptmna viitoare nseamn s-i risipeti
forele i sa nu realizezi nimic. Rezultatul va fi o combinaie haotica i fara sens
de material pierdut.
7. Din nefericire acesta este rezultatul pe care il obin cei mai multi, iar
cauza este evidenta. Daca un sculptor pornete de la o bucata de marmura i o
dalta i i schimba ideea la fiecare cincisprezece minute, ce rezultat putem
atepta? i de ce ai atepta tu un rezultat diferit cnd molelezi cea mai mrea
i mai plastica dintre toate substanele, singura substana reala?
8. Rezultataul acestei indecizii i a gndirii negative se regasete adesea n
pierderi materiale. Independenta care necesita multi ani de truda i efort
dispare dintr-o data. Adesea realizam ca banii i proprietile nu ne confer
deloc independenta. Dimpotriv, singura independenta posibila o obinem prin
aplicarea practica a cunotinelor legate de puterea creativa a gndului.
9. Aceasta metoda de aplicare practica nu vine spre tine pana cnd nu
nvei ca singura putere pe care poi sa o ai este puterea de a te adapta la
principiile imuabile i Divine. Tu nu poi schimba Infinitul, dar poi nelege
legile Naturii. Recompensa pentru nelegerea acestora consista n realizarea
abilitii tale de a adapta gndurile tale Gndului Universal, care este
Omniprezent. Abilitatea ta de a coopera cu aceasta Omnipotenta va indica
gradul de succes pe care il vei atinge.

10. Puterea gndului se prezint de multe ori prin faete contrafcute,

care sunt mai mult sau mai putin fascinante, dar rezultatul este duntor n
loc sa fie de ajutor.
11. Bineneles ngrijorarea, teama i toate celelalte gnduri negative
produc fructe de tipul lor; cei care pstreaz gnduri de acest tip inevitabil vor
culege ce au semnat.
12. Exista oamneni care caut fenomenele paranormale i care devoreaz
orice aa-numit dovada sau demonstraie obinut la edinele de
materializare. Acetia i deschid uile mentale i se arunca n cel mai otrvitor
curent care poate fi gsit n lumea fizica. Pare ca nu neleg ca aceasta calitate
de a deveni negativ, receptiv, pasiv ii seaca de toat fora vitala i le aduce
formele vibratorii ale gndului corespunztoare acestei stri.
13. Mai sunt i susintorii Hindu, care vad fenomenul materializrii
realizat de aa-numii adepi, printr-o sursa de putere, de uitare, dar par sa nu
realizeze ca atunci cnd voina se retrage, forma se usuc, iar forele vibratorii
dispar.
14. Telepatia sau transferul de gnduri s-a bucurat de o atenie
considerabila, dar cum necesita o stare mentala negativa de partea
receptorului, practica este duntoare. Un gnd poate fi trimis cu intenia de a
fi auzit sau vzut, dar va aduce cu sine sanciunea ataat inversrii
principiului implicat.
15. In multe cazuri hipnotismul este duntor att subiectului cat i
operatorului. Nici o persoana familiara cu legile care guverneaz lumea mentala
nu va gndi sa ncerce sa domine voina altuia, pentru ca ncercnd aceasta, el
va pierde gradual (dar sigur) propria sa putere.
16. Toate aceste perversiuni au satisfaciile lor temporare, iar pentru unii
reprezint o fascinaie acuta, dar exista o fascinaie infinit mai mrea n
adevrata nelegere a lumii puterii interioare, putere care creste pe msur ce
este folosita, este permanenta, nu fluctuanta, care nu este numai un remediu
pentru greelile trecutului rezultatul unei gndiri greite dar confer o
protecie profilactica mpotriva tuturor modurilor i formelor de pericol i nu n
cele din urma, este fora creatoare cu care putem construi situaii i medii noi.
17. Legea spune ca gndul se va corela cu obiectul sau i va aduce n
manifestare n lumea materiala corespondentul obiectului gndit sau produs n
lumea mentala. Cnd discernem necesitatea absoluta de a vedea ca fiecare
gnd poarta n sine, inerent, germenele adevrului 87 atunci legea creterii va
aduce n manifestare binele, pentru ca numai binele poate sa confere puterea
permanenta.
18. Principiul care ii da gndului puterea dinamica de a se corela cu
obiectul sau i de a stpni fiecare experienta umana adversa este Legea

Atraciei, care este un alt nume pentru Dragoste. Aceste este un principiu etern
i fundamental, inerent n toate lucrurile, n toate sistemele de Filosofie, n
fiecare Religie i fiecare tiin. Nu putem sa ne poziionm n afara acestei legi.
Este sentimentul care atribuie vitalitate gndului. Sentimentul este dorina, iar
dorina este dragoste.
Gndul impregnat cu dragoste devine invincibil.
19. Gsim acest adevr subliniat oriunde puterea gndului este neleas.
Mintea Universala este nu numai Inteligenta dar i substana, iar aceasta
substan este fora de atracie care aduce pana i electronii mpreun, prin
Legea Atraciei; astfel se formeaz atomul. Atomii la randul lor sunt adui
mpreun de aceeai lege i formeaz moleculele.
Moleculele iau forma materiala. Astfel vedem cum legea dragostei este
fora creatoare din spatele fiecrei manifestri, nu numai pentru atomi, dar i
pentru lumi, Univers sau orice altceva care poate fi conceput de imaginaie.
20. Legea atraciei prin toate mijloacele ei de aplicare a determinat
oameni de toate vrstele i din toate timpurile sa cread ca trebuie sa existe o
fiin care raspunde petiiilor i dorinelor lor, care manipuleaz evenimentele
pentru a obine rezultatele cerute.
21. Combinaia dintre Gnd i Dragoste formeaz acea for irezistibila
numita Legea Atraciei. Toate legile naturii sunt irezistibile, nu ne putem
mpotrivi lor; legea Gravitaiei, Electricitii sau orice alta lege opereaz cu
exactitudine matematica. Nu exista variaii, doar canalul de distribuie poate fi
imperfect. Daca un pod se drm, nu atribuim cderea acestuia unei variaii a
legii gravitaiei. Daca avem pana de electicitate nu tragem concluzia ca nu ne
putem baza pe legile electricitii, iar daca Legea Atraciei pare sa fie imperfecta
n demonstrarea ei de ctre o persoana neexperimentata, nu tragem concluzia
ca cea mai mrea i infailibila lege, de care depinde ntregul sistem de creaie,
a fost suspendata. Ar trebui mai degrab sa ajungem la concluzia ca este nevoie
de o mai buna nelegere a acesteia; dup cum tii, soluia corecta a unei
probleme dificile n matematica nu este ntotdeauna uor de obinut.
22. Lucrurile sunt create n lumea mentala sau spirituala nainte de a
aprea n exterior, ca aciuni sau evenimente. Prin simplul proces de guvernare
a forelor gndului, astzi, putem ajuta la crearea evenimentelor care vor veni n
viaa noastr n viitor, poate chiar maine. Dorina educata este cel mai puternic
mijloc de a aduce n aciune Legea Atraciei.
23. Omul este astfel construit nct el trebuie mai nti s-i creeze
uneltele sau instrumentele prin care dobndete puterea de a gndi.
Mintea nu poate nelege o idee complet noua pana cnd celule vibratorii
ale creirului sunt pregtite sa o primeasc. Aceasta explica de ce este att de
dificil pentru noi sa acceptam sau sa apreciem o idee complet noua. Nu avem

celule ale creirului capabile sa o recepteze i de aceea suntem nencreztori.

Pur i simplu nu credem.
24. Daca pana acum nu ai fost familiar cu Omnipotenta Legei Atraciei i
cu metoda tiinific prin care poate fi pusa n aplicare sau daca nu ai fost
familiar cu posibilitile nelimitate care se deschid celor care sunt capabili sa
profite de avantajele resurselor care li se ofer, ncepe acum i creeaz-i
celulele creierului necesare care te vor face capabil sa nelegi puterile
nelimitate ce pot fi ale tale daca vei coopera cu Legea Naturii. Aceasta se poate
realiza prin concetrare i atenie.
25. Intenia guverneaz atenia. Puterea vine prin repaos. Concentrarea
da profunzime gndurile, confer nelepciune cuvantelor i urnete spre
ndeplinire toate forele de mare potenial.
26. Prin Tcere ajungi sa atingi puterea Omnipotenta a mintii
subcontiente din care s-a dezvoltat ntreaga putere.
27. Cel care i dorete putere, nelepciune sau succes permanent de
orice tip, le va gsi numai n interior; este o dezvluire. Cel care nu este
obinuit poate spune ca linitea este foarte uor i simplu de atins, dar ar
trebui s-i aminteasc ca numai prin tcere absoluta se poate intra n contact
cu Divinitatea, numai aa se pot nva legile care-nu-pot-fi-schimbate i se pot
deschide canale; prin practica persistenta i concentrare se ajunge la
perfeciune.
28. In aceasta sptmn du-te n aceeai camera, ia acelai scaun,
aceeai poziie ca i pana acum. Relaxeaz-te, las-le pe toate sa treac, att
mental cat i fizic. ntotdeauna sa faci asa; nu ncerca niciodat sa faci o
munca mentala sub presiune. Ai grija sa nu ai 89 muchi sau nervi tensionai,
sa fii pe de-a-ntregul comfortabil. Acum realizeaz unitatea ta cu omnipotenta.
Vino n contact cu aceasta putere. Vino ntr-o profunda i vitala nelegere,
apreciere i realizare a faptului ca abilitatea ta de a gndi este abilitatea ta de a
aciona asupra Mintii Universale i de a o aduce n manifestare, de a-i
ndeplini oricare cerin; tu ai, potenial, aceeai abilitate ca oricare alt individ
care a fost sau va fi vreodat; fiecare este doar o manifestare sau o expresie a
Unicului, toate sunt parte a ntregului, nu exista diferena de tip sau calitate,
singura diferena fiind doar de grad.
Gndul nu poate concepe nimic ce nu poate fi exprimat. Poate ca primul
care are ideea, doar o sugereaz, dar cel care va reui sa o puna n practica va
aprea cu siguran. Wilson.
PARTEA XII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Cum poate fi atins orice scop n via? Prin nelegerea tiinific a
naturii spirituale a gndului.

2. Care sunt cei trei pasi absolut eseniali? Cunoaterea puterii, curajul
de a ncerca, credin de a a face.
3. Cum se realizeaz punerea n practica a cunotinelor? Prin nelegerea
Legilor Naturii.
4. Care este recompensa pentru nelegerea acestor legi? Realizarea
contient a abilitailor noastre de a ne adapta la Divin i la principiile
constante.
5. Ce anume va indica gradul de succes pe care il vei avea? Gradul n
care realizam ca nu putem schimba Infinitul dar trebuie sa cooperam cu el.
6. Care este principiul care confer gndului putere dinamica? Legea
Atraciei care rezida n vibraie, care la randul ei rezida n legea dragostei.
Gndul impregnat cu dragoste devine invincibil.
7. De ce este aceasta lege irezistibila? Pentru ca este o lege a Naturii.
Toate Legile Naturii sunt irezistibile i constante i acioneaz cu o
exactitudine matematica. Nu exista deviaie sau variaie.
8. De ce pare atunci cteodat att de dificil sa gseti soluiile
problemelor n via? Din acelai motiv pentru care cteodat este dificil sa
gseti soluia unei probleme matematice mai dificile.
Operatorul este neinformat sau neexperimentat.
9. De ce este imposibil pentru minte sa mbrieze o idee complet noua?
Nu avem celule vibratorii ale creirului capabile sa recepteze noua idee.
Cum se ajunge la nelepciune? Prin concentrare; este o dezvluire; vine
din interior.
INTRODUCERE PARTEA XIII.
tiinele fizicii sunt responsabile de era minunata a inveniilor n care
trim acum, dar tiinele spirituale ncep s-i croiasc o noua cale, aducnd
posibiliti pe care nimeni nu poate sa le prevad.
tiinele spirituale au fost pana acum mingea aruncata de ctre
needucai, superstiioi, mistici, dar oamenii au devenit acum interesai
datorita metode determinate i demonstrate de fapte reale.
Am ajuns sa tim ca procesul de gndire este un proces spiritual, ca
viziunea i imaginaia preced aciunea i evenimentul, ca ziua vistorului a
venit. Urmtorul citat, aparinnd lui Herbert Kaufman devine interesant n
acest context.
Ei sunt arhitecii mreiei, viziunea lor le cuprinde ntregul suflet,
privirea lor depete orice val sau ceata a dubiului i ptrunde dincolo de
zidurile Timpului nenscut. Roata cu curea, calea ferata, holt-surubul sunt
suveici ale rzboiului de esut care tes tapiserii magice. Furitori ai Imperiului,
au luptat pentru lucruri mai mari dect coroanele i pentru scaune mai nalte
dect tronurile. Casele voastre sunt aezate pe pmntul gsit de vistori.

Tablourile de pe perei sunt viziuni ale sufletului unui vistor.

Sunt civa alei, care lumineaz calea. Ziduri se drm, imperii cad,
valurile fluxului nscute din mari matura i framieaz fortreele din piatra.
Naiuni deczute se desprind de pe copacul Timpului dar numai
gndurile vistorului mping lucrurile sa mearg nainte.
Partea a treisprezecea, care urmeaz, ne spune de ce visele vistorului
devin realitate. Explica legea cauzalitii prin care vistorii, inventatorii, autorii,
finanitii ajung s-i realizeze dorinele. Explica legea prin care obiectul
vizualizat n mintea noastr devine n cele din urma obiectul nostru.
PARTEA XIII
1. Este o tendin sau, am putea spune, o necesitate pentru tiina sa
caute explicaia faptelor de zi cu zi prin generalizarea acelora care sunt mai
putin frecvente i care formeaz excepii. Astfel, erupia unui vulcan face
cunoscuta cldura care lucreeaza continuu n interiorul pmntului i creia,
acesta din urma, ii datoreaz configuraia.
2. aa cum fulgerul ne dezvluie o putere subtila, care produce constant
schimbri n lumea anorganica, i cum limbile moarte, acum rar auzite,
stpneau odinioar naiunile, tot aa dintele gigantic din Siberia sau o fosila
gsit n adncurile pmntului conin nu numai un record al evoluiei unor
epoci trecute, dar astfel explica originea dealurilor i a vilor pe care le populam
noi astzi.
3. In acest mod, generalizarea unor fapte care sunt rare, ciudate, care
sunt excepii au constituit busola tuturor descoperirilor prin metoda induciei.
4. Aceasta metoda a fost fondata pe raiune i pe experienta, distrugnd
astfel superstiia, precedentul i convenionalul.
5. Sunt apropare trei sute de ani de cnd Lordul Bacon recomanda
aceasta metoda de studiu creia naiunile civilizate ii datoreaz cea mai mare
parte a prosperitii lor i cea mai valoroasa parte a cunotinelor lor; curata
mintea de prejudeci nguste, desemneaz teorii mult mai eficient dect cea
mai ascuit ironie; atrage atenia oamenilor de la ceruri la pmnt mai mult
prin experimente surprinztoare dect printr-o demonstraie puternica ale
ignorantei lor; educa facultile inventive mult mai eficient prin perspectiva
descoperirilor folositoare, deschise pentru toi, dect prin simple vorbe despre
aducerea la lumina a legilor interioare a mintii noastre.
6. Metoda lui Bacon a cuprins spiritul i obiectivele marilor filosofi ai
Greciei i le-a dus mai departe folosind noi nelesuri ale observaiei motenite
de la epoca antica; astfel, dezvluie gradual un camp de cunotine n spaiul
infinit al astronomiei, n oul microscopic al embriologiei, n vaga epoca a
geologiei; face cunoscuta o ordine a pulsului pe care Aristotel n-ar fi reuit
niciodat sa o ating cu logica sa, analizeaz n interiorul mulimii elementelor

anterior necunoscute combinaii ale materiei pe care nici o dialectica a

scolasticilor nu o poate demonta.
7. A prelungit viaa, a domolit durerea, a eradicat boli, a mbuntit
fertilitatea solului, a contribuit la securitate marinarului, a ntins poduri de
forme necunoscute prinilor notri, a dirijat direcia fulgerul din cer spre
pmnt, a multiplicat puterea muchilor umani, a accelarat micarea, a
anihilat distanta, l-a ajutat pe om sa coboare n adncurile marilor, sa
plutaeasca n aer, sa ajung n siguran n cele mai nocive cotloane ale
pmntului.
8. Acesta este adevrata natura i adevratul scop al induciei. Dar cu
cat este mai mare scuccesul pe care omul il atinge n tiina induciei, cu att
mai mare este presiunea nvturilor i exemplelor de a observa cu atenie, cu
rbdare, cu acuratee i cu ajutorul tuturor resurselor aflate la ndemna
noastr, toate faptele individuale nainte de a ne aventura n enunarea unor
legi generale.
9. Placnd de la descoperirea producereii scnteii cu ajutorul mainii
electrice sub o varietate de circumstane, ne ncurajm prin Franklin sa
adresam norului, sub forma unui zmeu, o ntrebare lagata de natura fulgerului.
Pentru a ne asigura de maniera n care corpurile cad cu exactitatea prevzut
de Galileo, cu ajutorul lui Newton ndrznim sa ntrebm luna despre for care
o atrage spre pmnt.
Pe scurt, prin valoarea pe care o acordam adevrului, prin sperana
noastr n progresul cert i universal, nu permitem prejudecatiilor tiranice sa
neglijeze sau sa mutileze faptele nedorite i cultivam supremaia tiinei aspura
bazelor ataotcuprinzatoare i neschimbtoare att a fenomeleor izolate cat i a
celor mai frecvente.
11. O baza de date mereu n cretere poate fi obinut prin metoda
observaiei, dar faptele acumulate au o valoare foarte diferita petru explicaiile
legate de natura, i aa cum apreciem mai mult calitile folositoare ale
oamenilor, care sunt de rara ocurenta, tot aa filosofia 93 naturala cerne faptele
i ataeaz o importanta preeminenta fenomenelor care au loc constant i care
nu mai sunt considerate inexplicabile.
12. Atunci cnd gsim ca anumite persoane poseda puteri neobinuite, la
ce concluzie ajungem? In primul rand spunem ca poate nu este chiar aa ceea
ce reprezint o manifestare a lipsei noastre de informare, fiecare investigator
onest trebuie sa admit ca multe fenomene care au loc constant, au fost
considerate ciudate i inexplicabile. Cei care au devenit familiari cu puterea
creativa a gndului, nu le vor mai considera inexplicabile.
n al doila rand mai putem spune ca aceste sunt rezultatul unei
interferente supranaturale, dar o nelegere tiinific a Legii naturii ne va

convinge ca nu este nimic supranatural. Fiecare fenomen este rezultatul unei

cauze definite, iar cauza este o lege sau un principiu imuabil care opereaz cu o
precizie invariabila, indiferent daca legea este pusa n aplicare contient sau
incontient.
14. In al treilea rand mai zicem ca ne aflam pe teritoriul interzis i ca
exista anumite lucruri pe care nu trebuie sa le cunoatem. Acest argument a
fost folosit mpotriva tuturor nvturilor avansate da-a lungul istoriei. Fiecare
om care a venit cu o idee noua Columb, Darwin, Galilao, Fulton, Emerson a
fost subiectul ridicularizarii i persecuiei. Deci acest argument ar trebui sa nu
fie luat n considerare.
Dimpotriv, ar trebui sa consideram fiecare fapt care ne este adus n
atenie; fcnd astfel, ne va fi mult mai uor sa descoperim legea pe care se
bazeaz fiecare fapt.
Vom vedea ca puterea creativa a gndului va explica fiecare condiie sau
experienta posibila, fie ea fizica, mentala sau spirituala.
16. Gndul va aduce condiiile corespunztoare atitudinii mentale
predominante. Astfel, daca ne este teama de dezastru, cum frica este o forma
puternica de gnd, dezastrul va fi cu siguran rezultatul gndirii noastre. Cel
mai adesea, aceasta este forma de gnd care ne matura rezultatul multor ani de
munca, efort i truda.
17. Daca ne gndim la anumit forma de bogie materiala, ne-o putem
asigura. Prin concentrarea gndului, condiiile necesare vor veni spre noi, iar
efortul corect depus ne va rezulta n realizarea circumstanelor necesare
mplinirii dorinelor noastre; dar vedem adesea ca obinem 94 lucrurile pe care
credeam ca le dorim, dar acestea nu au efectul ateptat. Satisfacia este
temporara sau chiar obinem reversul a ceea ce ne-am ateptat.
18. Care este atunci metoda corecta de a aciona? Ce anume trebuie sa
gndim pentru a obine ceea ce dorim cu adevrat? Ceea ce eu i tu ne dorim,
ceea ce cuta toat lumea este Fericire i Armonie. Daca putem fi cu adevrat
fericii vom avea tot ceea ce lumea ne poate oferi. Daca suntem noi nine
fericii putem aduce fericire celorlali.
Dar nu putem fi fericii daca nu avem sntate, putere, prieteni adevrai
inca din copilrie, un mediu plcut, resurse suficiente nu numai cat sa ne
asigure necesitile noaste dar sa oferim comfort i lux celor care merita.
20. Vechea metoda de gndire ne spunea sa fim ca un vierme, sa fim
mulumii cu ceea ce avem, orice ar fi aceea; ideea moderna ne spune ca
meritam ceea ce este mai bun din toate, ca tatl i cu mine suntem Una, iar
Tatl este Mintea Universala, Creatorul, Substana Originala din care au luat
natere toate lucrurile.

21. Acum, admind ca totul este adevrat, n teorie i ca ne-a fost

nvtura doua mii de ani i ca reprezint esena fiecrui sistem de Filosofie
sau religie, cum aducem aceasta teorie n practica de zi cu zi?
Cum ajungem sa obinem rezultate actuale, tangibile acum i aici?
22. In primul rand, trebuie sa punem n practica cunotinele noastre.
Nimic nu poate fi realizat astfel. Atletul poate sa citeasc cri i lecii
despre antrenamentul fizic toat viaa lui, dar daca nu ncepe sa depun efort
prin munca concreta nu va reui niciodat s-i mreasc fora; n cele din
urma va obine exact ceea ce druiete; dar mai nti va trebui sa druiasc; la
fel se ntmpl i cu noi; vom obine exact ceea ce dam, dar mai nti trebuie sa
dam. Ni se va ntoarce multiplicat, iar a drui este de fapt un simplu proces
mental, gndurile sunt cauza, iar conditile sunt efectul; deci, druind gnduri
de curaj, inspiraie, sntate sau ajutor de orice fel, punem n micare cauzele
care vor aduce efectele lor.
23. Gndul este o activitate spirituala, deci creativa, dar ai grija, gndul
nu va crea nimic daca nu este contient, sistematic i constructiv dirijat; aici
consta diferena intre gndire plutiotare, care este o simpla risipa 95 de efort i
gndirea constructiva care nseamn realizri practic nelimitate.
24. Am vzut ca tot ceea ce avem vine prin legea Atraciei. Un gnd
fericit nu poate exista ntr-o contiin nefericita; deci contiina trebuie sa se
schimbe i pe msur ce se schimba, toate condiiile necesare acestei schimbri
se vor schimba gradual, pentru a obine astfel cerinele noii situaii.
25. Pentru a crea o Imagine Mentala sau un Ideal, proiectam un gnd n
Substan Universala din care toate lucrurile sunt create. Aceasta Substan
Universala este Omniprezenta, Omnipotenta i Omistienta.
Suntem noi aceia care trebuie sa informam Substana Omnistienta care
este canalul potrivit care trebuie utilizat pentru a materializa cererea noastr?
Poate finitul sa sftuiasc Infinitul? Aceasta este cauza eecului, a oricrui
eec. Recunoatem Omniprezenta Substanei Universale dar eum n a aprecia
faptul ca aceasta substan nu este numai Omniprezenta dar i Omnipotenta i
Omnistienta i n consecin vom pune n micare cauze despre care suntem
complet ignorani.
26. Cel mai bine ne protejam interesele prin admiterea Puterii Infinite i a
nelepciunii Infinite a Mintii Universale devenind n acest fel canalul prin care
Infinitul poate aduce realizarea dorinelor noastre. Aceasta nseamn ca
acceptarea aduce realizarea; ca exerciiu pentru aceasta sptmn, utilizeaz
aceste principiu, recunoate faptul ca tu eti parte a unui ntreg, iar partea
trebui sa fie de acelai tip i de aceeai calitate ca i ntregul; singura diferenata
posibila este aceea de grad.

27. Cnd acest fapt uluitor ptrunde n contiina ta, cnd ajungi sa
realizezi ca tu nu corpul tau, ci EGO, EU-ul, spiritul care gndete eti
parte integrala a ntregului, ca este aceeai substan, n tip i calitate; iar
Creatorul nu putea sa creeze nimic diferit de El nsui; atunci vei fi capabil sa
spui: Eu i tatl meu suntem una i vei ajunge sa nelegi frumuseea i
grandoarea oportunitilor transcedentale care au fost plasate la dispoziia ta.
Creste n mine credin.
Care mi arata adevratele mele interese, ntrete-mi puterea.
Sa ndeplinesc ceea ce nelepciunea mi dicteaz Franklin PARTEA XIII
NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este metoda prin care filosofii obin i aplica cunotinele lor?
Prin observarea atenta, rbdtoare i acurata a faptelor individuale,
folosind toate instrumentele i resursele aflate sub comada lor, nainte de a
ndrzni sa enune legile generale.
2. Cum putem fi siguri ca aceasta metoda este corecta? Nepermind
prejudecilor tiranice sa neglijeze sau sa mutileze faptele nedorite.
3. Care este clasa de fapte care se bucura de cea mai nalt consideraie?
Cea care conine faptele care nu pot fi considerate ca fcnd parte din faptele
obinuite ale vieii de zi cu zi.
4. Pe ce se bazeaz acest principiu? Pe raiune i experienta.
5. Ce anume il distruge? Superstiiile, precedentul i convenionalul.
6. Cum au fost descoperite aceste legi? Prin generalizarea faptelor ieite
din comun, a celor rare i ciudate, care formeaz excepii.
7. Cum putem explica fenomenele ciudate i deci inexplicabile care au loc
constant? Prin puterea creativa a gndului.
8. De ce? Pentru ca atunci cnd observam un lucru tim ca acesta este
rezultatul unei anumite cauze bine definite, iar aceasta cauza va opera cu o
precizie invariabila.
9. Care este rezultatul acestei cunoateri? Explica cauza fiecrei posibile
situaii, fie ea fizica, mentala sau sprituala.
Cum ne vor fi cel mai bine protejate interesele? Prin recunoaterea
faptului ca natura creativa a gndului ne pune n legtur directa cu puterea
Infinita.
INTRODUCERE PARTEA XIV.
Am vzut n studiul nostru de pana acum ca gndul este o activitate
spirituala i ca este nzestrat cu putere creativa. Asta nu nseamn ca numai
anumite gnduri sunt creative, ci toate gndurile sunt creative. Acelai
principiu poate fi pus n aplicare n mod negativ, printr-un proces de negare.
Contientul i subcontientul nu sunt dect doua faze de aciune aflate
n conexiune cu mintea. Relaia dintre subcontient i contient este analoaga

celei dintre barometru i atmosfera. Cum cea mai mica presiune atmosferica
cauzeaz o aciune asupra barometrului, tot aa cel mai mic gnd ntreinut de
mintea contient produce n subcontient o aciune n proporie directa cu
adncimea sentimentelor care caracterizeaz gndul i cu intensitatea cu care
gndul este acceptat.
Concluzia este accea ca daca negam condiiile nesatisfctoare,
ndeprtm puterea creativa a gndului de la aceste condiii. Le tiem de la
rdcin. La spm vitalitatea.
Amintete-i ca legea creterii guverneaz cu necesitate fiecare
manifestare din lumea obiectiva, astfel negarea condiiilor nesatisfctoare nu
va aduce o schimbare imediata. O planta va ramane vizibila pentru un timp,
dup ce rdcinile au fost tiate, dar gradual se va vesteji i n cele din urma va
disprea; tot aa retragerea gndurilor tale de la contemplarea condiiilor
nesatisfctoare va conduce la termina aceste condiii, gradual dar sigur.
Vei vedea ca aceasta este exact calea opusa fata de cea pe care am fi
nclinai sa o adoptam. Va avea un efect opus fata de cel obinuit. Mutlti
oamani se concentreaz intenionat asupra condiiilor nesatisfctoare,
nzestrnd aceste condiii cu energia i vitalitatea care le sunt necesare pentru
a le asigura o cretere viguroasa.
PARTEA XIV
1. Energia Universala, n care toat micarea, lumina, cldura i culoarea
i au originea, nu ia parte la limitarea efectelor a cror cauza este, ci este
suprema peste ele. Aceasta Substan Universala este sursa Puterii,
nelepciunii i Inteligentei.
2. Recunoaterea acestei Inteligente nseamn de fapt sa devii familiar cu
calitatea Mintii i prin ea sa mergi mai departe spre Substana universala i sa
aduci armonia n problemele tale.
3. Aceasta este ceea ce cei mai multi profesori de tiine ale naturii nu
ndrznesc este un camp deschis descoperirilor care nu a fost inca cercetat;
de fapt, numai cteva scoli au prins prima raza de lumina a acestuia. Nu le-a
venit niciunuia ideea ca nelepciunea este la fel de prezenta peste tot ca i fora
sau substan.
4. Unii vor spune ca daca aceste principii sunt adevrate, de ce nu le
demonstram? Daca principiul fundamental este evident corect, de ce nu
obinem rezultatele cuvenite? Dar le obinem! Obinem rezultate n proporie
directa cu nelegerea legii i cu abilitatea noastr sa realizam o aplicare corecta
a principiului. Nu am obinut nici un rezultat de pe urma legilor care
guverneaz electricitatea pana cnd cineva a formulat legea i ne-a artat cum
sa o aplicam.

5. Aceasta ne aeaz ntr-o absolut noua relaie cu mediul nostru, ne

deschide posibiliti la care nici nu visam nainte; toate acestea le obinem
printr-o succesiune ordonata a legii care este integrata natural n noua noastr
atitudine mentala.
6. Mintea este creativa, iar principiul pe care aceasta lege se bazeaz este
puternic, legitim i inerent tuturor lucrurilor din natura; dar aceasta putere
creativa nu-i are originea n individ ci n Universal, care este sursa i izvorul
ntregii energii i substane. Individul este doar canalul de distribuie al acestei
energii. Individul este instrumentul prin care Universalul produce combinaii
variate, care rezulta n formarea fenomenului.
7. tim ca oamneii de tiin au divizat materia ntr-un imens numr de
molecule; aceste molecule au fost separate n atomi, atomii n elecroni.
Experiente au dovedit ca elecronii ocupa ntregul spatiu dintr-un
recipient, ca exista peste tot, ca sunt omniprezeni. Ei ocupa ntregul corp
material i n plus ceea ce noi numim spaiul gol. Aceasta este Substana
Universala din care toate lucrurile s-au nscut.
8. Electronii vor ramane ntotdeauna electoni daca nu sunt direcionai
sa formeze atomi i molecule, iar Mintea este cea care dirijeaz ntreaga
aciune. Un numr de electoni care orbiteaz n jurul unui centru de forte
constituie un atom; atomii se unesc ntr-o proporie matematica regulata i
formeaz moleculele, iar acestea se unesc unele cu altele i formeaz o mulime
de componente unite care construiesc Universul.
9. Cel mai uor atom este cel de hidorgen i este de 1.700 de ori mai greu
dect un electron. Un atom de mercur este de 300.000 de ori mai greu dect un
electon. Electronii sunt electricitate negativa pura i cum au aceeai viteza
potenial ca toat energia cosmica, ca i cldur, lumina, electicitatea i
gndul (186.300 mile pe secunda), nici timpul nici spaiul nu pot fi luate n
considerare. Interesanta este maniera n care viteza luminii a fost calculata.
10. Viteza luminii a fost obinut de ctre astronomul danez Roemer n
1676 prin observarea eclipselor lunilor lui Jupiter. Cnd pmntul era
apropape de Jupiter, eclipsa aprea cu 8 minute i jumtate mai devreme fata
de calcule, iar cnd pmntul se afla la distanta cea mai mare fata de Jupiter,
eclipsa aprea cu 8 minute i jumtate mai trziu.
Roemer a ajuns la concluzia ca sunt necesare 17 minute pentru ca
lumina de la aceasta planeta sa traverseze diametrul orbitei pmntului,
aceasta diferen data de cele doua distante l-a ajutat sa calculeze viteza
luminii. Acest calcul a fost de atunci verificat i dovedit; viteza cu care
cltorete lumina este de 186.300 mile pe secunda.
11. Electonii se manifesta n corp ca celule; poseda minte i inteligenta
suficiente nct sa ndeplineasc funciile anatomice. Fiecare parte a corpului

este compusa din celule, unele operand independent, altele n comuniti.

Unele construiesc esuturile, n timp ce altele sunt angrenate n formarea
variatelor secreii necesare organismului. Altele acioneaz ca transportator de
material; altele sunt chirurgi care lucreeaza sa repare n cele din urmaale
stricciuni; altele se hrnesc cu materia moarta, eliminnd resturile; altele
sunt mereu pregtite sa resping invadatorii sau alti intrui nedorii din familia
germenilor.
12. Toate aceste celule se mica cu un scop comun, iar fiecare dintre ele
nu numai ca este un organism viu dar are i suficienta inteligenta pentru a-i
ndeplini funciile. Fiecare celula este nzestrat cu inteligenta suficienta care
s-i conserve energia i s-i asigure 100 perpetuarea vieii. Trebuie s-i
asigure hrana necesara; s-a dovedit ca celulele iau decizii n alegerea i
selecionarea acestei hrane.
13. Fiecare celula se nate, se reproduce, moare i este absorbita.
Meninerea sntii i a vieii nsi depinde de regenarea constanta a
celulelor.
14. Este deci evident ca exista minte n fiecare atom al corpului. Aceasta
minte este minte negativa, dar puterea individului de a gndi il face pozitiv,
astfel ca el poate sa controleze aceasta minte negativa.
Aceasta este explicaia tiinific pentru vindecrile metafizice; va ajuta
pe oricine sa neleag principiul pe care se bazeaz acest fenomen remarcabil.
15. Aceasta minte negativa, care este coninut de ctre fiecare celula a
corpului, a fost numita minte subcontient, pentru ca acioneaz fara
cunotina noastr contient. Am vzut ca aceasta minte subcontienta
raspunde voinei mintii contiente.
16. Toate lucrurile i au originea n minte, iar aparentele sunt rezultatul
gndului. Vedem astfel ca lucrurile nu au origine, permanenta sau realitate n
ele insele. Din moment ce sunt produse de gnd, pot fi terse de gnd.
n mental, ca i n tiin, au fost realizate experimente i fiecare
descoperire ridica omul o treapta mai sus nspre scopul sau posibil.
Realizam ca fiecare om este reflexia gndului pe care l-a ntreinut
ntreaga sa via. Este imprimat pe fata sa, n forma sa, n caracterul sau, n
mediul sau.
18. In spatele fiecrui efect exista o cauza, iar daca mergem napoi pe
urme, pana la sursa sa, vom gsi principiul creativ din care a crescut.
Dovezi ale acestui fapt sunt att de evidente nct acest adevr este
general acceptat.
19. Lumea obiectiva este controlata de ctre o putere nevzut i
inexplicabila. Am personalizat pana acum aceasta putere, numind-o

Dumnezeu. Acum am nvat sa o privim ca pe esena ptrunztoare sau

Principiul a tot ceea ce exista Infinitul sau Mintea Universala.
Mintea Universala, fiind infinita i omnipotenta are resurse nelimitate
sub comanda sa, iar daca ne amintim ca este de asemenea 101 omniprezenta,
ajungem la concluzia ca noi suntem o expresie sau o manifestare a acestei
Mini.
21. Recunoaterea i nelegerea resurselor mintii subcontiente va aduce
cu sine nelegerea faptului ca singura diferena dintre subcontient i
Universal este doar de grad. Difer aa cum difer o pictur de apa de ocean.
Sunt de acelai tip i calitate, diferena este numai de grad.
22. Poi tu aprecia valoarea acestui fapt att de important? Realizezi ca
admiterea acestui fapt te plaseaz n directa atingere cu Omnipotenta?
Mintea subcontient este legtura dintre Mintea Universala i mintea
contient; este evident ca mintea contient poate sugera contient gnduri pe
care mintea subcontient le va pune n aciune iar cum subcontientul este
una cu Universalul, crezi ca exista vreo limita a activitilor sale?
23. nelegerea tiinific a acestui principiu explica rezultatele minunate
care sunt obinute prin puterea rugciunii. Rezultatele care se obin prin
aceasta metoda nu sunt o rsplat speciala a Providenei, ci dimpotriv, sunt
rezultatul operrii unei legi perfect naturale. Nu exista nimic religios sau
misterios.
24. i totui sunt multi care nu sunt pregtii sa nceap o disciplina
necesara gndirii corecte, chiar daca este evident ca gndirea greit aduce
eecul.
Gndul este singura realitate; situaiile nu sunt dect manifestri
exterioare; pe msur ce gndul se schimba, toate condiiile exterioare sau
materiale trebuie sa se schimbe pentru a fi n armonie cu creatorul lor, care
este gndul.
26. Dar gndul trebuie sa fie clar, nemicat, fixat, definit i de
neschimbat.
Nu poi sa faci un pas nainte i doi napoi i nici nu poi s-i petreci
douzeci sau treizeci de ani din viaa cldind condiii negative, ca rezulatat al
gndurilor negative i apoi sa te atepi sa le vezi topindu-se ca rezulatat a unor
cincisprezece, douzeci de minute de gndire pozitiva.
27. Daca intri n disciplina necesara schimbrilor radicale n viaa ta,
trebuie s-o faci deliberat, dup ce ai acordat acestei decizii ntreaga ta
consideraie. Dup care nu trebuie sa mai lai nimic sa intervin n decizia ta.
28. Aceasta disciplina, aceasta schimbare de gnd, aceasta atitudine
mentala nu numai ca i aduc lucrurile materiale necasare pentru cea mai

nalt i mai buna stare, dar va aduce i condiii generale de sntate i

armonie.
Daca i doreti condiii armonioase n viaa ta, trebuie sa adopi o
atitudine mentala armonioasa.
Lumea ta exterioara va fi o reflexie a lumii interioare.
31. Ca aexercitiu pentru aceasta sptmn, concentreaz-te asupra
Armoniei. Cnd spun concentreaz-te, se nelege tot ceea ce aceast fapt
implica; concentreaz-te att de profund nct nu vei fi contient de nimic
altceva dect de armonie. Amintete-i: nvm fcnd.
Citirea acestor lecii nu te va duce nicieri. Valoarea consta n aplicaia
practica.
nva sa tii usa nchis, sa tii n afara mintii i lumii tale orice element
care caut sa intre dar care nu are n vedere un scop definit i util.
George Mathew Adams.
PARTEA XIV NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este sursa nelepciunii, Puterii i Inteligentei? Mintea Universala.
2. Unde se afla originea micrii, luminii cldurii i culorii? In Energia
Universala care este o manifestare a Mintii Universale.
3. Care este originea puterii creative a gndului? Mintea Universala.
4. Ce este gndul? Micare n aciune.
5. Cum se difereniaz Universalul n forma? Individualul este
instrumentul prin care Universalul produce combinaii variate, care rezulta n
formarea fenomenului.
6. Cum se realizeaz aceasta? Puterea individului de a gndi constituie
abilitatea acestuia de a aciona asupra Universalului i a-l aduce n
manifestare.
7. Care este prima forma pe care o ia Universalul, din cate tim noi?
Electronii, care cuprind ntregul spatiu.
8. Unde i au originea toate lucrurile? In minte.
9. Care este rezulatetul schimbrii gndului? Schimbarea situaiilor.
Care este rezulatul unei atitudini mentale armonioase? Condiii
armonioase n via. Gndul, gndul immaterial, este matricea care da forma
problemelor din via.
Mintea a fost activa n toate campurile de activitate n timpul acestui
secol fructuos, dar prin tiin, trebuie sa ne uitam la gndurile care au dat
forma ntregului mod de a gndi.
INTRODUCEREA PARTEA XV.
Exeprimente realizate pe paraziii gsii pe plante indica ca i cea mai
joasa forma de via este capabila sa profite de legea naturii. Acest experiment
a fost realizat de ctre Dr. Jacques Loch, membru al Institutului Rockeffeller.

Pentru a obine materialul de studiu, tufe de trandafiri n ghiveci sunt

puse n ncpere i plasate n fata unei ferestre nchise. Daca plantele sunt
lsate sa se usuce, paraziii, care nainte nu aveau aripi, se transforma n
insecte zburtoare. Dup metamorfoza, animalele prsesc planta, zboar spre
fereastra i apoi se trsc n sus pe sticla.
Este evident ca aceste insecte minuscule au realizat ca planta pe care se
aezaser a murit i ca de aici nainte nu-i mai pot asigura hrana din aceasta
sursa. Singura modalitate prin care se pot salva este sa dobndeasc temporar
aripi i sa zboare, ceea ce au i fcut.
Experimentele ca acesta indica ca Omnistienta ca i Omnipotenta este
omniprezenta i ca i cele mai mici creaturi pot sa profite n caz de urgenta.
Partea a cincisprezecea o sa spun mai multe despre legea sub care
trim. Va arata ca acesta lege opereaz n avantajul nostru; ca toate 104
situaiile i experientele care vin n viaa noastr sunt n avantajul nostru; ca
noi ctigm putere n msur efortului depus i ca fericirea noastr se obine
cel mai bine printr-o cooperare cu legile naturii.
PARTEA XV
1. Legile sub care trim sunt create sa funcioneze numai n avantajul
nostru. Aceste legi sunt imuabile i nu putem scpa de sub controlul lor.
2. Toate marile forte eterne acioneaz ntr-o tcere solemna, dar sta n
puterea noastr sa ne plasam n armonie cu ele i sa obinem astfel o via
plina de pace i fericire.
3. Dificulatatile, dezarmoniile i obstacolele indica ca ori refuzam sa ne
eliberam de ceeea ce nu mai avem nevoie, ori refuzam sa acceptam ceea ce
cerem.
4. Creterea se obine printr-un schimb intre vechi i nou, intre bine i
mai bine; este o aciune condiional i reciproca; cum fiecare dintre noi este o
entitate complet a gndului, aceasta face posibil sa primim numai ceea ce
druim.
5. Nu putem sa obinem ceea ce ne lipsete daca ne cramponam cu
tenacitate de ceea ce avem. Devenim capabili sa controlam contient condiiile
exterioare pe msur ce simim scopul a ceea ce atragem i devenim capabili sa
extragem din fiecare experienta numai ceea ce este necesar creterii. Abiliatatea
noastr de a realiza aceasta determina gradul de armonie i fericire pe care il
obinem.
6. Abilitate de a obine ceea ce este necesar dezvoltrii, creste continuu,
pe msur ce atingem planuri mai nalte i viziuni mai largi; cu cat este mai
mare abilitatea noastr de a ti ce este nevoie, cu att mai sigur ii discernem
prezenta acelui lucru i il absorbim. Nimic nu ne mai poate atinge, dect ceea
ce este necesar creterii noastre.

7. Toate situaiile i experientele care vin la noi sunt n beneficiul nostru.

Dificultile i obstacolele vor continua sa vina pana cnd absorbim 105
nelepciunea cuprinsa n ele i adunam esenialul necesar continurii creterii.
8. Ceea ce semnm, aceea vom culege, este matematic exact.
Ctigm n permananta fora, n exacta proporie cu efortul depus
pentru depirea dificultilor.
9. Necesitile inexorabile ale creterii impun atracia n cel mai mare
grad a ceea ce este n perfect acord cu noi nine. Cea mai nalt fericire va fi
atinsa prin nelegerea legilor naturii i cooperarea contient cu acestea.
Pentru a poseda vitalitate, gndul trebuie impregnat cu dragoste.
Dragostea este un produs al emotillor. Este deci esenial ca emoiile sa fie
controlate i direcionate de ctre intelect i raiune.
Iubirea confer gndului vitalitate i ii permite sa germineze.
Legea Atraciei sau legea Dragostei, pentru ca este una i aceeai ii va
aduce materialul necesar creterii i maturizrii.
12. Prima forma pe care o ia gndul este vorbirea; aceasta determina
importanta cuvintelor; ele sunt prima manifestare a gndului nava cu care
sunt transportate gndurile. Ptrund n eter i reproduc pentru alii gndul,
sub forma de sunet.
13. Gndul poate conduce la aciune de orice fel, dar oricare ar fi
aciunea, este de fapt un gnd care ncearc sa se exprime n forma vizibila.
Este deci evident ca daca ne dorim situaii plcute nu ne permitem sa
ntreinem dect gnduri plcute.
14. Aceasta conduce la concluzia inevitabila ca daca dorim sa avem
abundenta n viaa noastr, trebuie sa gndim numai abundenta; iar cum
cuvintele sunt de fapt gnduri care iau forma, trebuie sa fim extrem de ateni i
sa utilizam un limbaj constructiv i armonios, care, atunci cnd n sfrit se
cristalizeaz n forma obiectiva, se va dovedi n avantajul nostru.
15. Nu putem scpa de imaginile care vin n mintea noastr fara ncetare,
iar aceste fotografii ale unor concepii eronate sunt exact ceea ce obinem prin
folosirea cuvintelor, atunci cnd folosim orice forma de limbaj care nu se
identifica cu starea noastr de bine.
16. Manifestam din ce n ce mai multa via pe msur ce gndurile
devin mai clare i ating planuri mai nalte. Aceasta se obine foarte uor prin
utilizarea cuvintelor-imagini foarte clar definite i prin eliberarea acestora de
concepiile ataate lor n planurile joase ale gndului.
Prin cuvinte trebuie sa ne exprimam gndurile i daca vrem sa utilizam
formele mai nalte ale adevrului, trebuie sa utilizam numai acel material care
a fost selectat inteligent i atent, cu acest scop avut n vedere.

18. Aceasta putere minunata de a mbrca gndurile sub forma

cuvintelor este ceea ce difereniaz omul de regnul animal; prin folosirea
cuvintelor scrise omul a fost capabil sa se uite napoi peste secole i sa vad
scenele pasionante care au contribuit la motenirea sa prezenta.
19. I-a permis sa intre n comuniune cu cei mai mari scriitori i gnditori
ai tuturor timpurilor; toate scrierile pe care le posedam astzi sunt de fapt
expresia Gndului Universal care a cutat sa ia forma n mintea Omului.
tim ca gndul Universal are ca scop crearea sa n forma i mai tim ca
gndul individual de asemenea ncerca sa se exprime n forma sa. tim,
cuvntul este o forma-a gandului, iar propoziia este o combinaie de ganduriforma. Deci, daca dorim ca idealul nostru sa fie frumos i puternic trebie sa
avem grija ca aceste cuvinte care vor crea acest templu sa fie exacte i sa fie
alese cu atenie; acurateea n construirea cuvintelor i a propoziiilor este cea
mai nalt forma de arhitectura a civilizaiei i este calea spre succes.
Cuvintele sunt gnduri, sunt puterea invizibila i invincibila care se va va
concretiza n forma care ii va fi data de ctre acestea.
22. Cuvintele pot deveni palate mentale care pot dinui pentru totdeauna
sau pot deveni colibe pe care prima briza le va drma. Pot sa ncnte ochiul i
auzul; pot conine toate cunotinele. In ele gsim istoria trecutului la fl ca i
sperana viitorului; ele sunt mesageri vii din care se nate fiecare activitate
umana i supraumana.
23. Frumuseea cuvntului consta n frumuseea gndului; puterea
cuvntului consta n puterea gndului, iar puterea gndului consta n
vitalitatea sa. Cum putem sa identificam un gnd plin de vitaliate?
Care sunt caracterisitcele sale distinctive? Cu siguran exista un
principiu. Dar care este acest principiu?
24. Exista principii n matematica dar nu exista un principiu al erorii;
exista un principiu al sntii, dar nu exista unul al bolii; exista un principiu
al adevrului dar nu al incorectitudinii; exista un principiu al luminii dar nu al
ntunericului, exista un principiu al abundentei, dar nu unul al srciei.
25. Cum putem ti ce este adevrat? Daca aplicam principiile n
matematica, vom fi siguri de rezultatele obinute. Unde este sntate, nu exista
boala. Daca tim adevrul, nu putem fi nelai de greeal.
Daca lsm sa fie lumina, nu poate fi ntuneric; acolo unde este
abundenta, nu poate fi srcie.
26. Acestea sunt fapte evidente prin ele insele, dar adevrul cel mai
important, acela ca gndul care conine principiul este vital, conine via i n
consecin prinde rdcini i ncet, dar sigur, nlocuiete gndurile negative,
care prin natura lor nu au vitalitate, acest gnd pare a fi ignorat.

27. Dar acesta este faptul care te va ajuta sa distrugi orice tip de
discordie, lipsa i limitare.
28. Fara nici o ndoial, cel care este destul de nelept ca sa neleag
aceasta, va recunoate cu uurin ca puterea creativa a gndului plaseaz o
arma invincibila n minile sale i-l face stpn al destinului sau.
29. In lumea fizica exista o lege a compensrii care spune ca apariia
unei cantiti de energie ntr-un loc nseamn dispariia aceleiai cantiti de
energie dintr-un alt loc astfel realizam ca putem primi numai ceea ce druim.
Daca ne dedicam unei anume aciuni, trebuie sa fim pregtii sa ne asumam
responsabilitatea dezvoltrii acelei aciuni.
Subconstienul nu poate raion. Doar aduce n lumea noastr; am cerut
ceva; acum primim, aa cum ne-am aternut, aa dormim; zarurile au fost
aruncate; ata va ese modelul pe care l-am creat.
30. Din acest motiv, Lumea Interioara trebuie exersata astfel nct gndul
pe care il ntreinem sa nu conin mental, moral sau psihic germenele a ceea
ce nu dorim sa se manifeste n viaa noastr.
Lumea Interioara este facultatea mintii prin care suntem capabili sa
examinam faptele i condiiile pe termen lung, un fel de telescop uman; ne
ajuta sa nelegem att dificultile cat i posibilitile, n orice sarcina.
32. Lumea Interioara ne ajuta sa fim pregtii pentru obstacolele pe care
le vom ntlni; putem deci sa le depim nainte ca aceastea sa aib
oportunitatea de a ne cauza dificulti.
33. Lumea interioara ne ajuta sa planificam cu mult nainte i sa ne
ndreptm gndul i atenia n direcia buna i nu pe alte cai, care nu ne pot
oferi nimic n schimb.
34. Lumea Interioara este deci absolut necesara dezvoltrii oricrei mari
reuite i cu ajutorul ei putem intra, explora i poseda orice camp mental.
35. Lumea interioara este produsul mintii i se dezvolta n tcere, prin
concentrare.
36. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreaz-te asupra
Lumii Interioare; ia-i poziia obinuit i concentreaz-i gndul asupra
faptului ca a cunoate puterea creativa a gndului nu nseamn a poseda arta
gndirii. Ls gndul sa zboveasc asupra faptului tiut: cunoaterea nu se
aplica ea nsi, iar aciunile noastre nu sunt guvernate de cunoatere ci de
ctre obiceiuri, precedent i obinuine; ca singura metoda de a reui sa aplici
cunoaterea este prin efort contient, determinat. Amintete-i mintii faptul ca
orice cunoatere nefolosita dispare din minte, ca valoarea informaiei consta n
aplicarea principiului; continua acest lant de gndire pana cnd ctigi
suficienta putere interioara astfel nct sa poi formula un program definit prin
aplicarea acestui principiu problemelor tale particulare.

Gndete adevrul i gndurile tale.

Vor hrni foamea lumii.
Vorbete adevrul i fiecare vorba a ta.
Va fi o smn roditoare;
Triete adevrul i viaa ta va fi.
Un crez mre i nobil
Horatio Bonar.
PARTEA XV NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce anume determina gradul de armonie pe care putem sa il atingem?
Abilitatea noastr de a obine din fiecare experienta ceea ce avem nevoie
pentru dezvoltarea noastr.
2. Ce ne arata dificultile i obstacolele? Lucrurile necesare pentru
nelepciunea i dezvoltarea noastr spirituala.
3. Cum pot fi evitate aceste dificulti? Prin nelegerea contient i
cooperarea cu legile Naturii.
4. Care este principiul prin care gndul se manifesta ca forma? Legea
Atraciei.
5. Cum se asigura materialul necesar pentru creterea, dezvoltarea i
maturizarea ideii, astfel nct aceasta sa ia forma? Legea dragostei, care este
principiul creativ al Universului, confer vitalitate gndului, iar legea Atraciei
aduce substana necesara, prin legea creterii.
6. Cum se asigura condiiile dorite? Prin ntreinerea numai gndurilor
dezirabile.
7. Cum vin situaiile nedorite? Gndind, discutnd i vizualiznd situaii
de lipsa, limitare, boala, dizarmonie i discordie de orice fel. Aceaste imagini
mentale a concepiilor eronate sunt luate de ctre subcontient, iar legea
Atraciei inevitabil le va cristaliza ntr-o forma obiectiva. Ce semnm, culegem
este tiinific exact.
8. Cum putem depi orice fel de teama, lipsa, limitare, srcie i
disonanta? nlocuind eroarea cu principiul.
9. Cum putem recunoate principiul? Prin realizarea contient a
faptului ca Adevrul distruge invariabil eroarea. Nu trebuie sa scoatem
ntunericul afara, cu lopata, prin munca grea; tot ceea ce trebuie este sa
aprindem lumina. Acealsi principiu se aplica oricrei forme de gnd negativ.
Care este valoarea Lumii Interioare? Te ajuta sa nelegi valoarea aplicrii
cunotinelor pe care le-ai acumulat. Multi par sa cread ca aceste cunotine
se aplica ele insele, automat, ceea ce nu este adevrat.
Pentru fiecare om exista o cale deschisa, i sufletele mari urca pe calea
nalt, i sufletele mici bjbie n jos;

Iar la mijloc, pe ntinderile nceoate, Restul oamenilor se las purtai

nainte i napoi.
Dar pentru fiecare om exista o deschidere, O cale nalt i una joasa.
Si fiecare om decide.
Calea pe care sufletul sau o va alege.
INTRODUCERE PARTEA XVI.
Activitile vibratorii ale Universului sunt guvernate de legea
periodicitii. Tot ceea ce triete are perioada de natere, cretere, rodire i
declin. Aceste perioade sunt guvernate de Legea cifrei apte.
Legea cifrei apte guverneaz zilele sptmnii, fazele lunii, armonia
sunetului, lumina, electricitatea, cldur, magnetismul, structura atomului.
Guverneaz viaa individului i a naiunilor i domina activitile
comerciale mondiale.
Viaa nseamn cretere, iar crestera nseamn schimbare. Fiecare
perioada de sapta ani ne aduce un nou ciclu. Primii apte ani din viaa
reprezint perioada de pruncie. Urmtorii apte, perioada de copilrie,
reprezint nceputul responsabilitii individuale. Urmtorii apte ani
reprezint adolescenta. A patra perioada marcheaz atingerea creterii
complete. A cincea perioada este o perioada constructiva, cnd omul obine
proprieti, posesii, o casa i familie. Urmtoarea, intre 35 i 42 este perioada
reaciilor i a schimbrilor, care va fi urmata de o perioada de reconstrucie,
ajustare i recuperare, care ne pregtete pentru un nou ciclu de apte,
ncepnd cu vrsta de cincizeci de ani.
Cei care sunt familiari cu aceste cicluri nu vor fi speriai cnd lucrurile
par sa mearg rau, ci vor aplica principiul subliniat n aceste lecii, fiind
complet siguri ca o lege mai nalt va controla invariabil toate celelalte legi i ca
prin intelegrea i operarea contient a legilor spirituale putem converti orice
dificultate aparenta ntr-o binecuvntare.
PARTEA XVI
1. Bogia este produsul muncii. Capitalul este un efect, nu o cauza; un
servitor, nu un stpn; un mijloc, nu un scop.
2. Cea mai acceptata definiie a bogiei este accea ca ea consista n toate
lucrurile agreabile i folositoare, care poseda o valoare de schimb. Valoarea de
schimb este caracteristica predominanta a bogiei.
3. Cnd inem cont de aportul bogiei la fericirea unei persoane,
realizam ca adevrat valoare nu consta n utiliate, ci n schimb.
4. Valoare de schimb creeaz mediul pentru procurarea lucrurilor de
reala valoare, prin care idealurile pot fi realizate.
5. Bogia n-ar trebui dorita ca un scop, ci doar ca un mijloc de
ndeplinire a unui ideal. Succesul se bazeaz pe un ideal mai nalt dect

acumularea de bogii, iar cel care aspira la un asemenea succes trebuie sa

formuleze un ideal pentru care este dornic sa lupte.
6. Cu un asemenea ideal n minte, cile i scopul se vor arata, dar nu
trebuie confundat resursele financiare cu scopul final. Trebuie sa existe un
scop fix, un ideal.
7. Prentice Mulford spunea: Omul de scuuces este omul care poseda cea
mai mare nelegere spirituala, iar fiecare mare avere vine dintr-o putere
superioara, cu adevrat spirituala. Din pcate exista oameni care eueaz n a
recunoate aceasta putere; ei uita ca mama lui Andrew Carnegie a trebuit s-i
ntrein familia cnd au venit n America, ca tata lui Herriman a fost un
funcionar srac cu un salariu de 200 de dolari pe an i ca Sir Thomas Lipton a
nceput cu numai 25 de centi. Aceti oameni nu au avut alta putere pe care sa
se bazeze, dar nu au euat.
8. Puterea de a crea depinde n ntregime de puterea spirituala. Exista
trei pasi: idealizarea, vizualizarea i materializarea. Fiecare lider al unei
industrii depinde exclusiv de aceasta putere. ntr-un articol aprut n
Everybodys Magazine, Henry M. Flagler, multimilionarul de la Standard Oil,
admite ca secretul succesului sau consta n puterea sa de a vedea lucrurile n
deplintatea lor. Dialogul cu reporterul ne arata puterea sa de idealizare,
concentrare i vizualizare, toate fiind puteri spirituale.
9. Chiar imaginezi totul n ntregime? Vreau sa zic, chiar nchizi ochii i
vezi calea ferata? i toate trenurile mergnd? i auzi fluieratul locomotivei?
Mergi cu gndul aa de departe?. Da.Cat de clar?.
Foarte clar..
10. Aceasta este o viziune a legii, vedem cauza i efectul, vedem ca gndul
preceda cu necesitate i determina aciunea. Daca suntem nelepi, vom ajunge
sa realizam faptul extraordinar ca nici o condiie nu poate exista arbitrar nici
un moment, iar experienta umana este rezultatul unei secvente armonioase i
ordonate.
11. Omul de afaceri de succes este cel mai adesea un idealist i lupta
mereu pentru standarde din ce n ce mai nalte. Forele subtile ale gndului,
aa cum se cristalizeaz n viaa de zi cu zi, constituie viaa.
12. Gndul este materialul plastic din care construim imagini ale
concepiei noasre de via. Folosirea lui ii determina existenta. Ca n toate
celelalte lucruri, abilitatea noastr de a-l recunoate i de a-l o folosi corect este
condiia necesara pentru realizarea noastr.
13. mbogirea prematura nu este dect predecesorul umilinei i
dezastrului, pentru ca nu putem retine permanent ceea ce nu meritam sau nu
am ctigat.

Condiiile pe care le ntlnim n lumea exterioara corespund condiiilor pe

care le gsim n lumea interioara. Aceasta se realizeaz prin legea Atraciei.
Cum vom determina atunci ce anume sa intre n lumea interioara?
15. Orice intra n minte, prin simuri ori prin mintea obiectiva, o va
impresiona i va avea ca rezultat crearea unei imagini mentale care va deveni
matricea energiilor creative. Experientele sunt n mare parte 113 rezultatul
mediului, ansei, gndurilor anterioare i a altor forme de gndiri negative i
trebuie supuse unei analize atente nainte de a fi ntreinute. Pe de alta parte
putem sa formam imaginea mentala proprie, prin procesul nostru intern de
gndire, indiferent de gndurile altora, a condiiilor exterioare sau a mediului
de orice fel; prin exerciiul acestei puteri putem sa ne controlam destinul,
corpul, mintea i sufletul.
16. Prin exerciiul acestei puteri ne luam soarta din minile ansei i
cream contient, pentru noi, experientele pe care le dorim, pentru ca atunci
cnd contient realizam o situaie, aceasta, n cele din urma, se va manifesta n
vieile noastre. Este deci evident, n aceasta ultima analiza, ca gndirea este
una dintre cele mai mari cauze ale vieii.
Deci, controlul gndului nseamn controlul circumstanelor, a
condiiilor, a mediului i a destinului.
18. Cum putem controla gndul? Care este procedeul? A gndi nseamn
a crea un gnd, iar rezultatul gndului va depinde de forma, calitatea i
vitalitatea acestuia.
19. Forma va depinde de imaginea mentala din care aceasta provine; va
depinde de profunzimea impresiei, de predominanta ideii, de claritatea viziunii
i de ndrzneala imaginii.
Calitatea depinde de substana sa, de materialul din care mintea este
alctuit; daca acest material a fost esut din gnduri viguroase, puternice,
curajoase, determinate, gndul va poseda toate aceste caliti.
21. i n sfrit, vitalitatea depinde de sentimentele cu care este
impregnat gndul. Daca gndul este constructiv, va avea vitalitate; va avea
via, va creste, se va dezvolta, se va expanda, va fi creativ, va atrage ctre sine
orice este necesar pentru dezvoltarea sa completa.
22. Daca gndul este destructiv va conine n interiorul sau germenele
disoluiei sale; va muri, dar n acest proces va aduce cu sine maladie, bol i
alte forme de disonanta.
23. Aceeasta este ceea ce noi numim rau iar cnd il aducem asupra
noastr, unii dintre noi, sunt suntem dispui s-i atribuim existenta unei Fiine
Supreme; dar aceasta Fiin Suprema este de fapt Mintea n echilibru.
24. Nu exista bun sau rau, doar exista pur i simplu.

Abilitatea noastr de a o diferenia n forma este abilitatea noastr de a

manifesta binele i raul.
Binele i raul sunt, prin urmare, non-entitati; sunt simple cuvinte pe
care le folosim pentru a indica rezultatul aciunilor noastre, iar aceste aciuni la
randul lor sunt determinate de caracterul gndului nostru.
Daca gndul noastru este constructiv i armonios, vom manifesta binele;
daca este destructiv i discordant, vom manifesta raul.
28. Daca doreti sa vizualizezi un mediu diferit, procesul consta pur i
simplu n a menine un ideal n minte, pana cnd viziunea se transforma n
realitate. Nu te gndi la persoane, locuri sau lucruri; acestea nu au loc n
absolut; mediul pe care il doreti conine tot ceea ce este necesar; persoana
potrivita i lucrurile potrivite vor veni la momentul i timpul potrivit.
Cteodat nu este clar cum pot fi controlate caracterul, abilitile,
reuitele, realizrile, mediul i destinul prin puterea vizualizrii, dar acesta este
un fapt tiinific exact.
30. Vei vedea imediat ca ceea ce gndim determina calitatea mintii, iar
calitatea mintii determina abilitatea i capacitatea noastr mentala i vei
nelege imediat ca mbuntirea abilitii noastre va fi natural urmata de
creterea realizrilor i de un mai mare control al circumstanelor.
31. Vei vedea astfel ca legile Naturii lucreeaza ntr-o maniera perfect
naturala i armonioasa; totul pare sa se ntmple. Daca vrei o dovada a
acestui fapt, pur i simplu compara rezultatele eforturilor din viaa ta atunci
cnd aciunile tale erau ndreptate spre idealuri nalte cu cele care au avut
motivaii egoiste. Nu vei avea nevoie de o alta dovada. Daca doreti sa ajungi si realizezi orice dorin, formeaz o imagine mentala de succes n mintea ta,
vizualiznd contient dorina; n acest mod i vei asigura succesul, il vei
externaliza n viaa ta, folosind metode tiinifice.
32. Noi putem vedea numai ceea ce exista deja n lumea materiala, dar
ceea ce vizualiam exista deja n lumea spirituala i aceasta vizualizare este un
simbol substanial a ceea ce ntr-o zi apare n lumea materiala 115 daca
suntem credincioi idealului nostru. Argumentul nu este dificil; vizualizarea
este o forma de imaginaie. Acest proces de gndire formeaz impresii n minte,
iar aceste impresii la randul or formeaz concepte i idealuri, care la randul lor
sunt planurile de la care marele Arhitect va ncepe sa ese viitorul.
33. Psihologii au ajuns la concluzia ca nu exista dect un singur simt,
simul sentimentului i ca toate celelalte simuri nu sunt dect modificri ale
acestuia; acesta fiind adevrat tim de ce sentimentul este chiar izvorul puterii,
de ce emoiile copleesc intelectul att de uor i de ce trebuie sa punem
sentimente n gndurile noastre daca ne dorim rezultate. Gndul i sentimentul
constituie o combinaie irezistibila.

34. Vizualizarea poate, bineneles, sa fie condusa de ctre voin.

Vizualizam exact ceea ce ne dorim; trebuie sa fim ateni sa nu lsm
imaginaia sa o ia razna. Imaginaia este un servitor bun, dar un stpn foarte
slab i daca nu este controlata poate cu uurin sa ne conduc n tot felul de
speculaii i concluzii care nu au nici o baza sau fundament. Orice tip de opinie
plauzibila poate sa fie acceptata fara nici o examinare analitica, iar rezultatul
inevitabil este haosul mental.
35. Trebuie deci sa construim numai acele imagini mentale care sunt
recunoscute a fi adevrate tiinific. Investigheaz fiecare idee cu o examinare
analitica i nu accepta nimic care nu este tiinific exact.
Daca lucrezi astfel, nu vei ncerca nimic care sa fie peste nelegerea ta,
iar succesul va ncorona eforturile tale; aceasta este ceea ce oamenii de afaceri
numesc vedere se perspectiva. Este la fel ca n lumea interioara i este unul
dintre secretele succesului n toate ntreprinderile importante.
36. Pentru exerciiul din aceasta sptmn ncearc sa ajungi sa
realizezi importanta faptului ca armonia i fericirea sunt stri ale contientului
i nu depind de posesiuni materiale; ca lucrurile sunt efecte i vin ca o
consecin a unei stri mentale corecte. Deci, daca ne dorim posesiuni
materiale de orice fel, principala noastr preocupare ar trebui sa fie obinerea
atitudinii mentale care va aduce rezultatul dorit. Aceasta atitudine mentala este
adusa prin realizarea naturii noastre spirituale i a unitii noastre cu Mintea
Universala, care este substana tuturor lucrurilor. Aceasta realizare va aduce
cu sine absolut tot ceea ce este necesar placerii noastre complete. Aceasta este
gndirea tiinific sau 116 corecta. Cnd am reuit sa avem aceasta atitudine
mentala este relativ uor sa realizam dorina noastr ca un fapt deja ndeplinit;
cnd vom face aceasta vom fi gsit Adevrul care ne face liberi n fata oricari
limitri sau a lipsurilor de orice fel.
Un om ar putea sa opreasc sau sa lase libera o stea sa cltoreasc pe
orbita sa i totui aceasta nu ar fi att de memorabil n fata lui Dumnezeu ca
aceala care lasa sa se deruleze un gnd de-a lungul generaiilor, n timp.
H. W. Beecher.
PARTEA XVI NTREBRI i RSPUNSURI
1. De ce depinde bogia? De nelegerea naturii creative a gndului.
2. In ce consta adevrata sa valoare? In valoarea sa de schimb.
3. De ce anume depinde succesul? De puterea spirituala.
4. De ce anume depinde aceasta putere? De folosirea ei; folosirea ii
determina existenta.
5. Cum putem sa ne luam destinul din minile ansei? Prin realizarea
contient a condiiilor pe care dorim sa le vedem materializate n vieile
noastre.

6. Care este cea mai mare activitate a vieii? Gndirea.

7. De ce este astfel? Pentru ca gndul este spiritual i deci creativ.
Controlul contient al gndului nseamn controlul circumstanelor,
conditiior, mediului i destinului.
8. Care este sursa tuturor relelor? Gndirea destructiva.
9. Care este sursa tuturor lucrurilor bune? Gndirea tiinific corecta.
Ce este gndirea tiinific? Recunoastrea naturii creative a energiei
spirituale i a abilitii noastre de a o controla.
Cel mai mre eveniment al unei ere sunt gndurile sale cele mai bune.
Este natura gndului s-i gseasc calea spre aciune.
Bovee.
INTRODUCERE PARTEA XVII.
Tipul de zeitate pe care omul il venereaz contient sau incontient,
indica statutul intelectual al acelui om.
ntreab un amerindian despre Dumnezeu i il va descrie ca pe un sef de
trib foarte puternic. ntreab un pgn despre Dumnezeu i i va spune despre
Zeul focului, Zeul apei, Zeul unui lucru sau al altuia.
ntreab un evreu despre Dumnezeu i i va spune despre Dumnezeul lui
Moise, care a promovat regulile prin masuri coercitive; de aici, cele Zece
Porunci. Sau i va spune despre Dumnezeul lui Iosua, care a condus evreii n
lupta, a confiscat proprieti, a ucis prizonieri i a ruinat orae.
Asa numiii pgni creeaz imagini ale zeilor pe care obinuiesc s-i
slujeasc, dar pentru cei mai inteligeni dintre ei, aceste imagini nu sunt dect
puncte de sprijin care ii ajuta sa se concentreze mental asupra calitilor pe
care ei doresc sa le externalizeze n vieile lor.
Noi, cei din secolul douzeci i unu, veneram un Dumnezeu al Iubirii, dar
doar n teorie, n practica insa ne cream imagini de Bogie, Putere,
Modernitate, Obicei i Convenie. Ne aplecam n fata lor i le veneram. Ne
concentram asupra lor i prin urmare se externalizeaz n vieile noastre.
Studentul care stpnete coninutul Prii a sapteseprezecea nu va
confunda simbolul cu realitatea; va fi interesat n cauze i nu n efecte. Se va
concentrea asupra realitii vieii i nu va fi apoi dezamgit de rezultate.
PARTEA XVII
1. Ni s-a spus ca omul este stpnul tuturor lucrurilor; dominaia sa
este dobndit cu ajutorul Mintii. Gndul este activitatea care controleaz
fiecare principiu. Cel mai nalt principiu, prin esena i 118 calitile sale
superioare, determina cu necesitate circumstanele, aspectele i relaiile cu
care venim n contact.
2. Vibraiile forelor Mentale sunt cele mai rafinate i n consecin cele
mai puternice vibraii n existenta. Pentru cei care devin contieni de natura i

transcendenta forei mentale, ntreaga putere fizica se scufunda n

nesemnificativ.
3. Suntem obinuii sa privim Universul prin lentilele celor cinci simuri
i aici i au originea toate concepiile noastre antropomorfe; dar adevratele
concepii se obin prin viziune spirituala interioara.
Aceasta necesita o accelerare a vibraiilor Mintii i se obine numai atunci
cnd mintea este continuu concentrata ntr-o anumit direcie.
4. Concentrarea continua nseamn un flux constant, nefluctuant al
gndului i este rezultatul unui sistem rbdtor, persistent, perseverent i bine
ornduit.
5. Marile descoperiri sunt rezultatul unei lungi i continuue investigaii.
Matematica necesita ani de efort concentrat al maestrului i cea mai
mare tiina cea a Mintii se dezvluie numai prin efort concentrat.
6. Concentrarea este adesea prost-inteleasa; pare sa existe ideea unui
efort sau a unei activiti asociate cu aceasta, cnd, lucrurile stau exact opus.
Mreia unui actor rezida n faptul ca el se uita pe el nsui atunci cnd
personifica un caracter, devenind att de identificat cu personajul nct
audienta este copleit de realismul performantei.
Aceasta i poate da o idee a ceea ce nseamn adevrata concentrare; ar
trebui sa fii att de interesat de gndurile tale, att de absorbit de subiectul tau
nct sa nu mai fii contient de nimic altceva. O asemenea concentrare conduce
la percepie intuitiva i imediat se regsete n natura obiectului aspura cruia
ne concentram.
7. Toate cunotinele sunt rezultatul unei concentrri de acest tip; astfel
au fost extrase secretele cerurilor i a pmntului; astfel a devenit mintea un
magnet; dorina de a cunoate atrage cunotine, le atrage irezistibil, le face ale
tale.
8. Dorin este n mare parte subcontient; dorina contient foarte rar
realizeaz care este obiectul sau, mai ales atunci cnd acesta nu este la
ndemn. Dorina subcontienta trezete facultile latente ale mintii, iar
problemele dificile par sa se dezolve de la sine.
9. Mintea subcontient poate fi trezita de ctre gnd, poate fi pusa n
aciune n orice direcie i fcut sa serveasc oricrui scop, prin concentrare.
Practica concentrrii necesita controlul fizic, psihic i mental; toate modurile de
contiin, fie ele fizice, mentale sau psihice trebuie sa fie sub control. Adevrul
Spiritual este factorul care controleaz; acesta te va ajuta sa creti n afara
limitelor i sa atingi punctul unde vei fi capabil sa transformi moduri de
gndire n caracter i contient.
10. Concentrare nu nseamn doar a gndi gnduri ci transmutarea
acestor gnduri n valori practice; omul de rand nu are nici o idee despre ceea

ce este concentrarea. Exista totdeauna o dorin de a avea dar niciodat o

dorin de a fi; oamenii nu reuesc sa neleag ca nu pot avea una fara
cealalt, ca mai nti trebuie sa gseasc mpria i apoi o sa aib lucrurile
mpriei.
Entuziasmul de moment nu are nici o valoare, numai printr-o
nemrginit ncredere n sine scopul poate fi atins.
Mintea poate plasa idealul un pic prea sus i poi cdea cu uurin; te
poi avnta cu aripi neantrenate i vei cdea la pmnt n loc sa zbori; dar
acesta nu este un motiv sa nu mai ncerci.
Slbiciunea este singura bariera n calea realizrii mentale; atribuie
slbiciunea ta limitelor fizice sau nesiguranei mentale i apoi ncearc din nou;
naturaleea i perfeciunea se ctig prin repetiie.
13. Astronomii i concentreaz mintea asupra stelelor, iar acestea i
dezvluie secretele; geologistii i concentreaz mintea asupra formarii
pmntului i astfel s-a nscut geologia; astfel se ntmpl cu toate lucrurile.
Oamenii i concentreaz mintea asupra problemelor vieii, iar rezultatul se
vede n ordinea sociala, vasta i complexa, a vieii de zi cu zi.
14. Toate descoperirile i realizrile mentale sunt rezultatul dorinei i a
concentrrii; dorin este cel mai puternic mod de aciune. Cu cat dorin este
mai persistenta, cu att revelaia este mai calificata.
Dorina adugat concentrrii va smulge orice secret al naturii.
15. In realizarea gndurilor mree, n experimentarea emoiilor mree
care corespund gndurilor mree, mintea se afla ntr-o stare n care apreciaz
valoarea lucrurilor nalte.
16. Un moment intens de serioasa concentrare i dorina intensa sa
devii, sa realizezi, te pot duce mai departe dect ani de efort forat, normal i
ncet; va desface barele nchisorii tale de necredin, slbiciune, impotenta,
subestimare i vei ajunge sa realizezi bucuria biruinei.
Spiritul de iniiativ i originalitatea se dezvolta prin persistenta i prin
efort mental continuu. Aceata ocupaie ne ajuta sa nelegem valoarea
concentrrii i ne ncurajeaz tria de caracter; dezvlota lumea interioara i ne
aduce rapiditatea concluziilor. Elementul mental n fiecare demers comercial
este dominant, ca un factor controlator, iar dorina este fora predominanta;
toate relaiile comerciale sunt externalizri ale dorinei.
18. Munlte dintre virtutiile viguroase i substaniale sunt dezvoltate n
folosirea comerciala. Mintea este ferma i concentrata; devine eficienta.
Principala necesitate este aceea de a ntri mintea astfel nct sa se ridice
deasupra distractiilot de orice fel i sa se ndeprteze de impulsurile vieii
instinctive i astfel sa depeasc conflictul dintre sinele nalt i cel de jos.

19. Toi suntem nite dinamuri, dar dinamul n sine este nimic; mintea
trebuie sa lucreze dinamul; atunci acesta devine folositor, iar energia sa poate fi
categoric concentrata. Mintea este un motor a crui putere este de nenchipuit;
gndul este o putere omnipotenta. El creeaz regulile i toate formele i
evenimentele care apar n forma. Energia fizica este nimic comparabil cu
omnipotenta gndului, gndul fiind cel care il face capabil pe om sa cucereasc
toate celelalte forte ale naturii.
Vibraia este aciunea gndului; vibraia este caea care se rspndete i
atrage materialul necesar pentru a construi i cldi. Nu este nimic misterios n
puterea gndului; prin concentrare putem atinge punctul n care ne identificam
cu obiectul ateniei noastre. aa cum corpul absoarbe hrana, tot aa mintea
absoarbe obiectul ateniei sale, ii da via i existenta.
Daca te concentrezi pe o chestiune de mare importanta, puterea intuitiva
se va pune n micare i ajutorul va veni n natura informaiei care te va
conduce la succes.
22. Intuiia ajunge la concluzii fara ajutorul experientei acumulate n
memorie. Intuiia adesea rezolva probleme care sunt n afara granitelor 121
puterii raiunii. Intuiia vine adesea cu soluii care uimesc; dezvluie adevrul
pe care il cutam, att de direct nct pare ar veni de la puteri nalte. Intuiia
poate fi cultivata i dezvoltata; pentru a realiza aceasta trebuie mai nti ca ea
sa fie recunoscuta i apreciata. Daca acestui vizitator, numit intuiie i se
asigura un tratament regal, el va veni mereu; cu cat mai cordial este primit cu
att mai des el va reveni, dar daca este ignorat sau neglijat ne va vizita rar i la
distante mari.
23. Intuiia de obicei vine n Linite; marile mini cauta adesea
solitudinea; aici se lucreeaza toate problemele mari ale vieii. Din acest motiv
fiecare om de afaceri care i poate permite, are un birou privat unde poate sa
fie singur cteva minute n fiecare zi ca s-i antreneze gndurile ntr-un sens
care il va face capabil sa dezvolte acea putere invincibila necesara reuitei.
24. Amintete-i ca subcontientul este fundamental omnipotent; nu
exista limitare a lucrurilor care pot fi realizate cnd i se confer puterea de a
aciona. Gradul tau de succes este determinat de natura dorinei tale.
Daca natura dorinei tale este n armonie cu Legea Naturii sau cu Mintea
Universala, mintea ta se va emancipa gradual i tu vei dobndi curaj invincibil.
25. Fiecare obstacol depit i fiecare victorie ctigat i vor aduce mai
mare ncredere n puterile tale i vei avea o mai mare abilitate n a ctiga.
Puterea ta este determinata de atitudinea ta mentala; daca aceasta atitudine
este una de succes i este permanent meninut, avant un scop bine
determinat, atunci vei atrage ctre tine, din domeniul invizibilului, lucrurile pe
care le ceri n tcere. Meninnd gndul n minte, gradual, acesta va obine o

forma tangibila. Un scop bine definit pune lucrurile n micare. Ies astfel din
lumea invizibila i gsesc materialul necesar servirii scopului tau.
26. S-ar putea sa vnezi simbolurile puterii n loc de puterea nsi. Sau
faima n locul onoarei, averea n locul bogiei, poziia n locul servituii; n
oricare caz vei vedea ca acestea se transforma n cenu n momentul n care le
obii.
27. mbogirea prematura sau o poziie prematura nu pot fi meninute
pentru ca nu au fost ctigate; obinem numai ceea ce druim, iar aceeia care
inceraca sa obin fara sa druiasc vor gsi ca legea compensaiei aduce fara
ncetare echilibrul exact.
28. Cursa a fost de cele mai multe ori pentru bani sau alte simboluri ale
puterii, dar printr-o nelegere a adevratei surse de putere putem sa ne
permitem sa ignoram simbolurile. Omul cu un cont la banca foarte mare nu
gsete necesar s-i umple buzunarele cu aur; aa i omul care a gsit
adevrata sursa a puterii, nu mai este interesat de faade i pretenii.
29. Gndul obinuit conduce n lumea exterioara n direciile evoluiei,
dar el poate fi ndreptat spre interior unde va prinde rdcini n principiile de
baza ale lucrurilor, n inima lucrurilor, n spiritul lucrurilor. Cnd ajungi la
inima lucrurilor este incomparabil mai uor sa le nelegi i sa le comanzi.
30. Aceasta se ntmpl fiindc Spiritul unui lucru este lucrul nsui,
substana reala. Forma este doar manifestarea exterioara a activitii spirituale
interioare.
31. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreaz-te cat poi de
mult posibil n concordanta cu metoda subliniata de ctre aceasta lecie; nu
trebuie sa fie nici un efort contient sau vreo activitate asociata scopului tau.
Relaxeaz-te complet, evita orice fel de anxietate legata de acest scop.
Amintete-i ca puterea vine prin repaos. Ls gndul sa slluiasc asupra
obiectului pana cnd se identifica complet cu acesta, pana cnd nu mai eti
contient de nimic altceva.
Daca doreti sa elimini frica, concentreaz-te asupra curajului.
Daca vrei sa elimini lipsurile, concentreaz-te asupra abundentei.
Daca vrei sa elimini boala, concentreaz-te asupra sntii.
35. ntotdeauna concentreaz-te asupra unui ideal ca i cnd ar fi un
fapt existent deja; aceasta este celula care germineaz, principiul vieii care
merge nainte i pune n micare acele cauze care ghideaz, conduc i aduc
relaiile necesare i care n cele din urma se manifesta n forma.
Gndul este proprietatea celor care il ntrein Emerson 123
PARTEA XVII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este adevrata metoda de concentrare? Sa devii att de identificat
cu obiectul gndului tau nct sa nu mai fii contient de nimic altceva.

2. Care este rezultateul acestei metode de concentrare? Forte invizibile se

pun n micare i aduc fara rezistenta condiiile corespunztoare gndurilor
tale.
3. Care este factorul controlator n aceasta metoda de gndire? Adevrul
Spiritual.
4. De ce este asa? Pentru ca natura dorinei tale trebuie sa fie n armonie
cu legea Naturii.
5. Care este valoarea practica a acestei metode de concentrare? Gndul
se transmuta n caracter, iar caracterul este magnetul care creeaz mediul
fiecrui individ.
6. Care este factorul controlator n fiecare demers comercial? Elementul
mental.
7. De ce este asa? Fiindc Mintea este suveranul i creatorul tuturor
formelor i tuturor evenimentelor care iau forma.
8. Cum opereaz concentrarea? Prin dezvoltarea puterilor de percepie,
nelepciune, intuiie i discernmnt.
9. De ce este intuiia superioara raiunii? Pentru ca nu depinde de
experienta sau memorie i frecvent aduce soluia problemelor noastre prin
metode de care suntem absolui ignorani.
Care este rezultatul vnrii simbolurilor realitii? Frecvent acestea se
transforma n cenu n momentul n care le dobndim fiindc simbolul este
numai forma exterioara a activitii spiritula interioare, deci, daca nu posedam
realitatea spirituala, forma dispare.
INTRODUCERE PARTEA XVIII.
Pentru a creste, trebuie sa obinem ceea ce este necesar creterii noastre.
Acest necesar este adus de ctre Legea Atraciei. Acest principiu este singurul
instrument prin care individul se difereniaz de Universal.
Gndete-te un moment: ce ar putea fi omul daca nu ar fi so, tata, daca
nu ar fi interesat de relaiile sociale, economice, politice sau religioase ale
lumii? Nu ar fi nimic dect un abstract teoretic ego. El exista, deci, numai n
relaie cu ntregul, n relaie cu un alt om, n relaie cu societatea. Relaia
constituie mediul sau i nu invers.
Este evident deci ca individul este este de fapt diferenierea unei singure
Mini Universale care lumineaz fiecare om care vine pe lume i ca aceasta
aa-numit individualitate sau personalitate nu consista n nimic altceva dect
maniera n care ne raportam la ntreg.
Aceasta denumete mediul unei persoane i este adus de ctre legea
Atraciei. Partea a optsprezecea, care urmeaz, are ceva mai mult de spus n
ceea ce privete aceasta importanta lege.
PARTEA XVIII

1. Exista o schimbare n ganirea lumii. Aceasta schimbare are loc n

tcere, n mijlocul nostru i este mai importanta dect oricare alta care a avut
loc de la cderea pgnismului ncoace.
2. Aceasta revoluie, prezenta n opinia tuturor claselor sociale, att la cei
mai cultivai cat i la cei mai saraci muncitori, este fara egal n istoria omenirii.
3. tiina a adus n ultimul timp descoperiri att de vaste, a relevat o
asemenea infinitate de resurse, a dezvluit posibiliti att de imense i forte
att de nebnuite nct oamenii de tiin ezita din ce n ce mai mult sa afirme
anumite teorii ca stabilite i n afara oricrui dubiu sau sa nege alte teorii ca
absurde sau imposibile.
4. O noua civilizaie se nate; obiceiuri, credine i obinuine sunt
depite; viziunea, credina i ajutorarea le iau locul. Lanurile tradiiei sunt
rupte de ctre umanitate i pe msur ce impuritile materialismului sunt
consumate, gndul este eliberat i adevrul se nalt, nfurat n roba, n fata
mulimii nmrmurite.
5. ntreaga lume se afla n zorii unei noi contiine, a unei noi puteri i a
unei noi realizri a sinelui.
6. tiinele Naturii au divizat materia n molecule, moleculele n atomi,
atomii n energie i i-a rmas domnului J. A. Fleming, n adresarea sa n fata
Institutului regal sa divid aceasta energie n minte. El spune: In ultima
instan, energia poate deveni incomprehensibila pentru noi, daca nu o privim
ca pe o operaiune directa a ceea ce numim Minte sau Voin.
7. Aceasta minte este imanenta i ultima. Este imanenta att n materie
cat i n spirit. Este susintorul, energizantul i atot-cuprinzatorul Spirit al
Universului.
8. Fiecare fiin vie trebuie sa fie susinut de ctre Inteligenta
omnipotenta, iar diferena dintre indivizi poate fi, n mare, msurat prin
gradul de Inteligenta pe care acetia il manifesta. O inteligenta superioara
plaseaz animalul pe o scara mai nalt dect o planta, omul mai sus dect
animalul i vedem ca o inteligenta crescuta este iari indicata prin puterea
individului de a crea moduri de aciune ajustndu-se astfel mediului sau.
9. Aceasta ajustare ocupa atenia marilor mini i nu consista n nimic
altceva dect n admiterea existentei ordinii n mintea universala, pentru ca
este binecunoscut ca aceasta minte ni se va suspune noua n msura n care
noi ne supunem ei.
10. Admiterea existentei legii naturii ne-a ajutat sa cucerim timpul i
spaiul, sa plutim n aer i sa facem fier plutitor; cu cat mai mare gradul de
inteligenta, cu att mai mare va fi gradul de recunoatere a Legilor Naturii i cu
att mai mare va fi puterea pe care o posedam.

11. Recunoastrea sinelui ca o individualizare a acestei Inteligente

Universale ajuta individul sa controleze acele forme de inteligenta care nu au
atins inca acest nivel de recunoastere-de-sine. Ei nu stiu ca aceasta Inteligenta
Universala penetreaz toate lucrurile, gata sa 126 fie chemate n aciune; ei nu
stiu ca ea este responsabila pentru fiecare cerere i ca ei sunt deci supui legii
propriei lor fiine.
12. Gndul este creativ iar principiul pe care se bazeaz aceasta lege este
solid i legitim i este inerent naturii lucrurilor; dar aceasta putere creativa i
are originea nu n individ ci n Universal, care este sursa i fundaia ntregii
energii i substane; individul este doar canalul de distribuie al acestei energii.
13. Individul este doar mijlocul prin care Universalul produce combinaii
variate care rezulta n formarea fenomenelor care depind de legea vibraiei de
unde, diferite grade de micare n substan primara formeaz noi substane
ntr-un raport numeric exact.
Gndul este lagatura invizibila prin care individul comunica cu
Universalul, finitul cu Infinitul, vzutul cu nevzutul. Gndul este magia prin
care omul este transformat ntr-o fiin care gndete i cunoate i simte i
acioneaz.
15. aa cun anumite aparate au ajutat ochiul sa descopere lumi fara
numr la milioane de mile deprtare, tot asa, printr-o nelegere adecvata, omul
este ajutat sa comunice cu Mintea Universala, sursa tuturor puterilor.
16. Nivelul de nelegere care se dezvolta n mod normal este la fel de
valoros ca un intrument fara obiectul sau; de fapt, nu e nimic mai mult dect o
credin, care nu nseamn mai nimic. Slbaticii din Insulele Cannibal cred n
ceva, dar aceasta nu dovedete nimic.
17. Singura credin care are valoare este aceea care a fost testata i
demonstrata ca adevrat. In acel momnet nu mai este credina ci devine
ncredere sau Adevr.
Iar acest Adevr a fost testat de sute de mii de oameni i a fost gsit ca
Adevrat n proporie directa cu utilitatea aparatului pe care l-au creat.
19. Omul nu se ateapt sa localizeze stele la milioane de mile deprtare
fara un telescop suficient de puternic i din acest motiv tiina este mereu
angajata sa construiasc telescoape mai mari i mai puternice i este continuu
recompensata prin obinerea de cunotine noi ale corpurilor cereti.
20. La fel i cu nelegerea; oamenii continua sa fac mari progrese n
metodele pe care le folosesc pentru a intra n comunicare cu Mintea Universala
i cu posibilitile sale Infinite.
21. Mintea Universala se manifesta n lumea materiala, prin intermediul
principiului atraciei pe care fiecare atom il are pentru alt atom, n grade de o
intensitate infinita.

22. Prin acest principiu de combinare i atracie lucrurile sunt aduse

mpreun. Acest principiu are aplicaie universala i este singurul mijloc prin
care scopul existentei este pus n efect.
23. Expresia cresteii este pusa n cea mai frumoasa maniera prin
intermediul acestui principiu Universal.
24. Pentru a creste trebuie sa obinem ceea ce este necesar creterii
noastre, dar cum noi suntem tot timpul o entitate completa a gndului aceasta
face posibil pentru noi sa primim numai ceea ce druim. Creterea este deci
condiionat de aciunea reciproca i vedem ca n plan mental lucrurile
asemntoare se atrag, vibraiile mentale rspund numai celor care sunt n
armonie cu ele.
25. Este deci clar ca gndurile de abundenta vor raspunde numai
gndurilor similare; bogia unui individ este ceea ce el fundamental. Afluena
interioara este secretul atraciei afluenei exterioare. Abilitatea de a produce
este sursa reala de bogie a individului. Din acest motiv acela care are inima
sa munca sa este cel care va avea succes fara margini. El va drui i va
continua sa druiasc; cu cat druiete mai mult, cua att mai mult va primi.
26. Ce fac marii finaniti de pe Wall Street, efii industriilor, oamenii de
stat, marii avocai, inventatorii, doctorii, scriitorii ce face fiecare dintre acetia
pentru a contribui la suma fericirii umane, dect ca folosesc puterea gndului
lor?
27. Gndul este energia prin care legea Atraciei este adusa n operare, i
care n cele din urma se va manifesta n abundenta.
Mintea Univesala este Mintea Statica sau Substana n echilibru.
Se difereniaz n forma prin puterea noastr de a gndi. Gndul este faza
dinamica a mintii.
Puterea depinde de faptul de a fi contient de aceasta putere; daca nu o
folosim o vom pierde i daca nu suntem contieni de ea, nu o putem folosi.
30. Folosirea acestei puteri depinde de atenie; gradul de atenie
determina capacitatea noastr de a achiziiona cunotine, care este un alt
nume pentru putere.
Atenia a fost considerata semnul distinctiv al geniului. Cultivare ateniei
depinde de practica.
Stimulentul ateniei este interesul. Cu cat suntem mai interesai cu att
suntem mai ateni; cu cat este mai mare atenia cu att mai mare interesul,
aciune i reaciune. ncepe prin a acorda atenie; n scurt timp vei strni
interesul; acest interes va atrage mai multa atenie i aceasta atenie va
produce mai mult interes i aa mai departe. Aceasta practica te va ajuta s-i
cultivi puterea ateniei.

33. In aceasta sptmn concentreaz-te asupra puterii de creaie;

caut n interiorul tau; ncearc sa gseti o baza logica pentru credina care se
afla n tine. Ls gndul sa slluiasc n faptul ca ca omul fizic triete, se
mic, iar fiina sa susine ntreaga via organica cum are fi aerul, trebuie sa
respiram ca sa trim. Apoi ls gndul sa stea asupra faptului ca omul
spiritual de asemenea triete i se mic i exista ntr-o energie similara, dar
mai subtila, de care el depinde pentru a trai i ca aa cum n lumea fizica nu
exista via fara o samanata semnat i calitatea fructului depinde de natura
rezervei pe care o deine printele. Tot aa n lumea spirituala nici un efect nu
poate fi produs pana cnd smna nu este nsmna, iar fructul depinde de
natura seminei, astfel ca rezultatul pe care i-l asiguri depinde de percepia ta
asupra legii, n atotputernicul domeniu al cauzalitii cea mai nalt treapta a
evoluiei contiinei umane.
Nu exista gnd n minte mea care sa nu tinda imediat sa se transfrome
ntr-o putere care sa organizeze imensa masa de resurse. Emerson.
PARTEA XVIII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Prin ce se difereniaz vieile indivizilor? Prin gradul de inteligenta pe
care acetia il manifesta.
2. Care este legea prin care individul poate controla alte forme de
inteligenta? Recunoastrea sinelui ca o individualizare a Inteligentei Universale.
3. Unde i are originea puterea creativa? In Universal.
4. Cum creeaz forme Universalul? Prin individual.
5. Care este lagatura dintre individ i Universal? Gndul.
6. Care este principiul prin care resursele existentei sunt sunt aduse n
manifestare? Legea Dragostei.
7. Cum este adus n expresie acest principiu? Prin legea creterii.
8. De ce anume depinde legea cresteii? De aciunea reciporca.
Individul este tot timpul complet i aceasta face sa fie posibil sa
primeasc numai ceea ce druiete.
9. Ce anume druiete? Gndul.
10. Ce anume primim? Gndul, care este substana n echilibru i care
se difereniaz constant n forma n funcie de ceea ce gndim.
INTRODUCERE PARTEA XIX.
Frica este o forma foarte puternica a gndului. Paralizeaz centrii
nervoi, afecteaz circulaia sngelui, care la randul ei paralizeaz sistemul
muscular, astfel ca frica afecteaz ntreaga fiin, creier i nervi, fizic, mental i
muscular.
Bineneles, calea de a depi frica este sa devii contient de putere.
Ce este caeasta for misterioasa i vitala pe care o numim putere? Nu
tim, dar pe de alta parte nu tim nici ce este electricitatea. Dar tim ca daca

ne comformam cerinelor legii elecricitatii, aceasta va fi servitorul nostru

supus; va lumina casele noastre, oraele, va ajuta la funcionarea utilajelor i
ne va fi utila n mai multe moduri.
La fel este i cu fora vitala. Desi nu tim ce este, i s-ar putea sa nu tim
niciodat, tim ca este fora primara care se manifesta prin intermediul
corpurilor vii i ca supunndu-ne legii i principiilor prin care guverneaz,
putem sa ne deschidem unui influx abundent al acestei energii vitale i astfel
sa exprimam cel mai nalt grad posibil de eficienta mentala, morala i
spirituala.
Aceasta parte ne va arata o cale foarte simpla de dezvoltare a acestei forte
vitale. Daca pui n practica informaia subliniata n aceasta lecie, n curnd vei
dezvolta un tip de putere care a fost dintotdeauna semnul distinctiv al geniilor.
PARTEA XIX
1. Cutarea adevrului nu mai este o aventura la noroc ci este un proces
sistematic i logic n operarea sa. Fiecrui tip de experienta ii este data o voce
n modelarea deciziei sale.
2. In cutarea adevrului cutam de fapt cauza ultima. tim ca fiecare
experienta umana este un efect; daca descoperim cauza i daca realizam ca
aceasta cauza o putem controla contient, atunci efecul sau experienta vor fi de
asemnea sub controlul nostru.
3. Experienta umana nu va mai fi mingea de joaca a sortii; omul nu va
mai fi copilul ansei, ci al destinului. Soarta i norocul vor fi controlate la fel de
uor cum cpitanul i controleaz nava sau mecanicul, trenul.
4. Toate lucrurile sunt cuantificate ntr-un singur element i astfel le
putem traduce din una n alta; ele trebuie sa fie mereu n relaie unele cu
celelalte i niciodat n opoziie una cu cealalt.
5. In lumea fizica exista nenumrate contraste i acestea poarta, de
dragul convenientei, nume distinctive. Acestea sunt mrimile, culorile, umbrele
sau sfritul tuturor lucrurilor. Exista Polul Nord i Polul Sud, nuntru i
afara, vzut i nevzut, dar aceste expresii doar plaseaz extremele n contrast.
6. Sunt nume data a doua parti diferite ale aceleiai unice cantiti.
Cele doua extreme sunt relative; nu sunt entiti separate ci doar doua
parti sau aspecte ale ntregului.
7. In lumea mentala gsim aceeai lege; vorbim despre cunoatere i
ignoranta, dar ignoranta este doar o lipsa de cunoatere, este deci doar un
cuvnt care exprima absenta cunoaterii; nu conine un principiu n sine.
8. In Lumea Morala de asemenea gsim aceeai lege; vorbim despre bine
i rau, dar Binele este o realitate, ceva tangibil, n timp ce Raul este doar o
condiie negativa, absenta Binelui. Raul este considerat adesea a fi o condiie
foarte reala, dar nu conine nici principiu, nici vitalitate, nici viaa; tim aceasta

pentru ca poate fi distrus ntotdeauna de ctre Bine; aa cum Adevrul distruge

Eroarea i lumina distruge ntunericul, tot aa raul dispare cnd Binele apare;
nu exista deci dect un singur principiu n Lumea Morala.
9. Gsim exact aceeai lege n lumea Spirituala; vorbim despre Minte i
Materie ca despre doua entiti separate, dar cunoaterea clara a lumii
interioare ne arata ca nu exista dect un singur principiu operativ, iar acesta
este Mintea.
10. Mintea este reala i este eterna. Materia se schimba continuu; tim ca
daca privim timpul din punct de vedere al eonilor, o suta de ani fac doar o zi.
Daca stam ntr-un ora mare i lsam privirea sa se aeze pe nenumratele
caldiri mari i magnifice, pe variatatea de automobile, pe luminile electrice i pe
toate celelate comoditi ale civilizaiei moderne, ne putem aminti ca niciuna
dintre ele nu a exitat un secol n urma i daca am putea sta n acelai loc ntr-o
suta de ani mai trziu, foarte probabil ca puine dintre ele vor mai fi rmas.
11. In regnul animal gsim aceeai lege a schimbrii. Milioane i milioane
de animale vin i pleac, civa ani constituie lungimea vieii lor. In regnul
vegetal schimbarea este i mai rapida. Cele mai multe plante i apropape toate
ierburile vin i pleac ntr-un singur an. Cnd trecem la lumea anorganica, ne
ateptam sa gsim ceva mai substanial; cnd privim un continent, de exemplu,
ni se spune ca a ieit din ocean; vedem un munte gigantic i aflam ca locul pe
care sta acum era de fapt un lac; cum stam i ne minunam n fata 132
peretelui din Valea Yosemite putem trasa cu uurin urmele ghearilor cu tot
ceea ce au carat cu ei.
12. Ne aflam n prezenta unei schimbri continuue; tim ca aceasta
schimbare nu este dect evoluia Mintii Universale, marele proces prin care
toate lucrurile sunt continuu crate din nou, iar noi ajungem sa nelegem ca
materia nu este dect o forma pe care o ia Mintea, nefiind dect o simpla
condiie. Materia nu are principiu; Mintea este singurul principiu.
Am ajuns sa nelegem ca Mintea este singurul principiu care este
operativ n lumea fizica, mentala, morala i spirituala.
14. tim, de asemenea, ca mintea este statica, minte n repaos; i mai
tim ca abilitatea individului de a gndi constituie abilitatea lui de a aciona
asupra Mintii Universale i de a o converti ntr-o minte dinamica sau minte n
micare.
15. Pentru a se realiza aceasta, carburantul trebuie aplicat sub forma de
hrana, pentru ca omul nu poate sa gndeasc fara sa manace; ne dam seama
ca i activitile spirituale cum ar fi gndirea, nu pot fi convertite n sursa de
placere i profit daca nu facem uz de mijloacele materiale.
Este nevoie de oarecare energie pentru a colecta energie i a o converti n
putere dinamica; este nevoie de razele soarelui pentru a obine energia necesara

pantelor s-i susin viaa; la fel este nevoie de energie sub forma de hrana
pentru ca omul sa poat gndi i apoi aciona asupra Mintii Universale.
17. Poate ca tii ca gndul constant i etern ia forma, caut mereu sa se
exprime, sau poate ca nu tii, dar ramane faptul ca daca gndul tau este
puternic, constructiv i pozitiv, se va reflecta benefic n starea sntii tale, a
afacerilor tale i a ntregului tau mediu. Daca gndul i este slab, critic,
destructiv i n general negativ, se va manifesta n corpul tau ca frica,
ngrijorare, nervozitate, ca lipsa i limitare i se va reflecta n finanele tale i n
toate condiii discordante n mediul tau.
Toat bogia este rezultatul puterii; posesiile au valoare att timp cat
confer putere. Evenimentele sunt semnificative att timp cat afecteaz puterea;
toate lucrurile reprezint anumite forme i grade ale puterii.
19. Cunoatere cauzei i efectelor obinute din legile care guverneaz
aburul, electricitatea, afinitile chimice i gravitaia confer omului curajul de
a plnui i de a executa fara teama. Aceste legi sunt numite Legile Naturii petru
ca ele guverneaz lumea fizica; dar nu toat puterea este putere fizica; exista de
asemenea putere mentala, morala i spirituala.
20. Ce sunt univeristatile daca nu case ale puterii mentale, locuri unde
se dezvolta puterea mentala?
Asa cum exista multe case-ale-puterii unde se nva aplicarea puterii
asupra mainilor grele, unde materialul brut este colectat i convertit n
necesitile i confortul vieii, tot aa exista case-ale-puterii-mentale unde
materialul brut se colecteaz, se cultiva i se transforma ntr-o putere care este
infinit superioara tuturor forelor din natura, orict de minunate ar fi acestea.
22. Ce este materialul brut care este colectat n aceste mii de case-aleputerii de peste tot n lume i care se transforma ntr-o putere care evident
contoleaza orice alta putere? In forma sa statica, este Mintea; n forma sa
dinamica, este Gndul.
Aceasta putere este superioara pentru ca exista ntr-un plan mai nalt,
pentru ca il ajuta pe om sa descopere legea prin care aceste minunate forte ale
Naturii pot fi controlate i folosite pentru a nlocui munca a sute de mii de
oameni. Il ajuta pe om sa descopere legi prin care timpul i spaiul pot fi
cucerite, iar gravitaia depit.
24. Gndul este fora vitala sau energia care a fost dezvoltata i care a
produs rezulatate att de uimitoare n ultima jumtate de secol, care ar fi fost
de neconceput pentru om acum 50 sau 25 de ani.
Daca aceste rezultate s-au obinut prin organizarea caselor-puteriimentale n 50 de ani, la ce ne putem atepta n urmtorii 50?
25. Substana din care sunt create toate lucrurile este n cantitate
infinita; tim ca lumina cltorete cu o viteza de 186.000 mile pe secunda, i

mai tim ca exista stele att de ndeprtate nct ii trebuie luminii 2.000 de ani
sa ajung la noi, i mai tim ca astfel de stele exista n toate prile cerului;
tim de asemenea ca aceasta lumina vine n unde, astfel ca daca eterul prin
care aceste unde cltoresc nu ar fi continuu, atunci lumina nu ar ajunge la
noi; 134 ajungem deci la concluzia ca aceasta substan, sau eterul sau
materia bruta este universal prezenta.
26. Atunci, cum se manifesta n forma? In electricitate bateria se
formeaz prin conectarea polilor opui de zinc sau cupru, care cauzeaz un
curent care curge de la un pol la altul, fumiznd astfel energie. Acelai proces
este valabil n ceea ce privete orice polaritate; cum toate formele depind de
rata vibraiei avnd consecin n relaia atomilor unul cu celalat, daca dorim
sa schimbam forma de manifestare trebuie sa schimbam polaritatea.
Acesta este principiul cauzalitii.
27. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreaz-te, iar cnd
folosesc cuvntul concentrare neleg tot ceea ce aceasta implica; trebuie sa
devii att de absorbit de obiectul gndului tau nct sa nu mai fii contient de
nimic altceva; realizeaz aceasta cteva minute n fiecare zi. In fiecare zi i
acorzi timp pentru a manca, pentru ca organismul tau sa fie hrnit, de ce nu i
acorzi timp sa asimilezi hrana mentala?
28. Ls gndul sa neleag ca aparentele sunt neltoare. Pmntul nu
este plat, nici nemicat; cerul nu este o bolta, soarele nu se nvrte n jurul
pmntului, stelele nu sunt grunte de lumina, iar materia care se presupunea
ca este fixa s-a descoperit ca este intro stare de flux continuu.
29. ncearc sa realizezi ca se apropie ziua zorii ei sunt deja aici n
care modurile de gndire i de aciune trebuie sa se adapteze unui flux
crescnd de cunotine de operare a principiilor eterne.
Gndul tcut este, n cele din urma, cel mai puternic agent al
problemelor umane Channing.
PARTEA XIX NTREBRI i RSPUNSURI
1. Cum sunt plasate extremele n contrast? Le sunt desemnate nume
distinctive, cum ar fi interior i exterior, sus i jos, lumina i ntuneric, bine i
rau.
2. Sunt ele entiti separate? Nu, ele sunt parti sau aspecte ale unui
ntreg.
3. Care ste singurul Principiu n lumea fizica, mentala i spirituala?
Mintea Universala sau Energia Eterna din care iau natere toate
lucrurile.
4. Prin ce suntem noi legai la acest Principiu creativ? Prin abilitatea de a
gndi.

5. Cum devine operativ acest Principiu creativ? Gndul este smna care
rezulta n aciune, iar aciunea rezulta n forma.
6. De ce depinde forma? Depinde de rata vibraiei.
7. Cum putem schimba rata vibraiei? Prin aciune mentala.
8. De ce anume depinde aciunea mentala? Depinde de polaritate,
aciune i reaciune intre individual i Universal.
9. Energia creativa i are originea n individual sau n Universal? In
Universal, dar Universalul se poate manifesta numai prin individual.
10. De ce este necesar individualul? Pentru ca Universalul este static i
are nevoie de energie pentru a se pune n micare. Aceasta este furnizata de
hrana care este transformata n energie care la randul ei il ajuta pe om sa
gndeasc. Cnd individul nceteaz sa se hrneasc, nceteaz sa gndeasc;
atunci nu mai acioneaz asupra Universalului; n consecin, nu mai exista
aciune i reaciune; Universalul este atunci minte pura n forma statica
minte n repaus.
INTRODUCERE PARTEA XX.
Multi ani s-au purtat discuii nesfrite despre originea raului. Teologii
ne-au spus ca Dumnezeu este Iubirea i ca Dumnezeu este omniprezent. Daca
este adevrat atunci nu exista loc unde sa nu fie Dumnezeu. Atunci unde se
afla Raul, Satana sau Iadul? Sa vedem:
Dumnezeu este Spirit.
Spiritul este principiul Creativ al Universului.
Omul este fcut dup chipul i asemanrea lui Dumnezeu.
Omul este deci o fiin spirituala.
Singura activitate pe care o poseda spiritul este puterea de a gndi.
Gndirea este deci un proces creativ.
Toate formele sunt deci rezultatul procesului gndirii.
Distrugerea formei trebnuie sa fie, de asemenea, rezultatul procesului
gndirii.
Reprezentrile fictive ale formei sunt rezultatul puterii creative ale
gndului, ca n Hipnotism.
Reprezentrile aparente ale formei sunt rezultatul puterii creative ale
gndului, ca n Spiritism.
Invenia, organizarea i munca constructiva de orice fel sunt rezultatul
puterii creative ale gndului, ca n concentrare.
Cnd puterea creativa a gndului se manifesta n beneficiul umanitii,
numim acel rezulatat bun.
Cnd puterea creativa a gndului se manifesta ntr-o maniera destructiva
sau rea, numim acel rezultat rau.

Aceasta este originea binelui i a raului; sunt doar cuvinte care au fost
atribuite pentru a indica natura rezultatului procesului de gndire sau
procesului creativ.
Gndul precede cu necesitate i determina aciunea; aciunea precede i
determina condiia.
Partea care urmeaz va arunca mai multa lumina asupra acestui subiect
important.
PARTEA XX
1. Spiritul unui lucru este chiar acel lucru; este cu necesitate fix,
neschimbat i etern. Spiritul tau eti tu; fara spirit ai fi nimic. Spiritul devine
activ prin cunoaterea lui i a posibilitilor sale.
2. Poi avea toate bogiile din Regat dar daca nu le cunoti i nu le
foloseti, nu au nici o valoare. La fel i cu bogia spiritulala; daca nu o cunoti
i nu o foloseti, nu are nici o valoare. Singura condiie a puterii spirituale este
folosirea sau cunoaterea ei.
3. Toate marile lucruri vin prin cunoaterea lor; sceptrul puterii este
contientizarea, iar gndul este mesagerul ei, iar acest mesager modeleaz
constant realitile lumii invizibile n condiii i circumstane ale lumii obiective.
4. Gndirea este adevrata activitate a vieii. Tot timpul avem de-a face cu
puterea magica a gndului i cu contientizarea. Ce rezultat poi sa atepi att
timp cat ramai incontient fata de puterea care a fost plasata sub controlul
tau?
5. Att timp cat vei continua astfel, te limitezi la condiiile superficiale i
faci din tine calul de btaie al celor care gndesc; a celor care cunosc i
recunoasc puterea lor; a celor care stiu ca daca nu suntem dornici sa gndim,
atunci trebuie sa muncim i cu cat gndim mai putin cu att muncim mai mult
i cu att mai putin vom obine prin munca noastr.
6. Secretul puterii este perfecta nelegere a acestor principii, forte,
metode i combinaii ale Mintii i perfecta nelegere a relaiei noastre cu Mintea
Universala. Este bine sa ne amintim ca acest principiu este invariabil; daca n-ar
fi asa, nu ar fi fiabil toate principiile raman mereu neschimbate.
7. Aceasta stabilitate este oportunitatea noastr; tu eti atributul ei activ,
canalul activitii sale. Universalul poate aciona numai prin individual.
8. Cnd ncepi sa observi esena Universalului n interiorul tau este
chiar tu vei ncepe sa faci lucruri; ncepi sa simi puterea. Este combustibilul
care alimenteaz imaginaia; care aprinde tortele inspiraiei; cara confer
vitalitate gndului; care te ajuta sa te 138 conectezi cu toate forele invizibile ale
Universului. Aceasta este puterea care te va ajuta sa plnuieti fara teama i sa
execui cu maestrie.

9. Dar nelepciunea vine numai n Tcere; aceasta pare sa fie condiia

necesara tuturor telurilor nalte. Tu eti o entitate a vizualizrii.
Imaginaia este locul tau de mnaca. Aici trebuie vizualizat idelul tau.
10. nelegerea perfecta a naturii acestei puteri este condiia primara
pentru manifestarea ei; vizualizeaz ntreaga metoda iari i iari, astfel nct
sa o poi folosi n orice moment cnd ai nevoie.
Infinitatea nelepciunii consta n a urma aceasta metoda prin care putem
avea la ndemn inspiraia omnipotentei Mini Universale n orice moment.
11. Putem eua n a recunoate lumea interioara, excluznd-o astfel din
contiina noastr, dar aceasta va ramane baza existentei noastre; cnd
nvm sa o recunoatem, nu numai n noi nine dar n toate persoanele,
evenimentele, lucrurile i circumstanele atunci vom fi gsit mpria
cerurilor despre care ni s-a spus ca se afla n noi.
12. Eecurile noastre sunt rezultatul operrii a exact aceluisai principiu;
principiul ramane mereu neschimbat, operarea sa este exacta, nu exista nici o
deviaie. Daca gndim lipsa, limitare, discordie vom gsi fructele acestora n
minile noastre; daca ne gndim la srcie, nefericire sau boala, mesagerii
gndului vor atrage tot felul de gnduri asemntoare iar rezultatul va fi cert.
Daca ne e frica de o calamitate, vom spune ca Iov: Lucrul de care mi-a fost
teama a venit asupra mea; daca avem gnduri neplcute sau ignorante, vom
atrage asupra noastr rezultatul ignorantei noastre.
13. Aceasta putere a gndului, corect neleas i folosita, este cea mai
mare instrument de ususrare a municii, vreodat visat, dar daca nu este corect
neles sau este incorect folosit, rezultatul va fi foarte probabil dezastruos, aa
cum am vzut deja. Cu ajutorul acestei puteri poi ntreprinde cu ncredere
lucrurile care preau imposibile, pentru ca aceasta putere este secretul
inspiraiei, al geniului.
14. Sa devii inspirat nseamn sa te abai de la crarea btut, sa mergi
n afara potecii, pentru ca rezultatele extraordinare necesita mijloace
extraordinare. Cnd ajungem sa recunoatem Unitatea 139 tuturor lucrurilor i
a faptului ca sursa tuturor puterilor se afla n interior, atunci am atins sursa
inspiraiei.
15. Inspiraia este arta realizrii de sine; arta ajustrii mintii individuale,
arta de a te mbiba cu Mintea Universala; arta de a ataa mecanismul potrivit,
sursei tuturor puterilor; arta diferenierii fara-formei n forma; arta de a deveni
canalul pentru fluxul nelepciunii Infinite; arta vizualizrii perfeciunii; arta de
a realiza omniprezenta Omnipotentei.
16. nelegerea i aprecierea faptului ca puterea infinita a omniprezentei
este infinita att n mic cat i n mare, ne va ajuta sa absorbim esen sa;

nelegnd mai departe faptul ca aceasta putere este spirit, deci invizibil, ne va
ajuta sa ii apreciem prezenta n toate punctele n acelai timp.
17. nelegerea acestor lucruri, la nivel intelectual i apoi emoional, ne
ajuta sa ne scufundam adnc n oceanul acestri puteri infinite.
nelegerea la nivel intelectual numai, nu ne estede nici un ajutor;
emoiile trebuie puse n aciune; gndul fara emoie este rece.
Combinaia necesara este gnd i sentiment.
18. Inspiraia vine din interior. Tcerea este necesara, simurile trebuie
sa fie nemicate, muchii relaxai, repausul cultivat. Cnd ai ajuns, astfel, n
posesia unui sens al echilibrului i al puterii, atunci vei fi pregtit sa primeti
informaia sau inspiraia sau nelepciunea necesare pentru dezvoltarea
scopului tau.
19. Nu confunda aceste metode cu acelea ale clarvztorilor; nu au nimic
n comun. Inspiraia este arta de a primi i este pentru tot ceea ce e mai bun n
via; scopul tau n via este sa nelegi i sa comanzi aceste forte invizibile, n
loc sa le lai pe ele sa te comande pe tine; inspiraia implica putere; sa nelegi
i sa aplici metodele inspiraiei insemana sa devii superman.
20. Putem avea o via din ce n ce mai abundenta, de fiecare data cnd
respiram, daca alegem contient sa respiram cu aceasta intenie. DACA este o
condiie foarte importanta n acest caz; intenia guverneaz atenia, iar fara
atenie poi s-i asiguri numai rezultatele banale pe care oricare altul i le
poate asigura; n concluzie, resursele sunt egale cu cererea.
21. Pentru a-i asigura multe resurse, cererea ta trebuie sa creasc i pe
msur ce vei creste contient cerererea, resursele vor urma. Te vei gsi n
mijlocul unor din ce n ce mai mari resurse de via, energie i vitalitate.
22. Motivul nu este greu de neles dar este unul dintre misterele vitale
ale vieii care nu par a fi general apreciate. Daca reueti sa i-o nsueti, vei
vedea ca este una dintre cele mai mree realiti ale vieii.
Ni s-a spus ca: In el trim, ne micm i ne ducem zilele i ni s-a mai
spus ca El este spirit, i ca El este Iubire, astfel nct de fiecare data cnd
respiram, respiram aceasta via, dragoste i spirit. Aceasta este Energia
Pranica sau Eterul Pranic. Nu putem exista nici un moment fara acesta. Este
Energia Cosmica; este Viaa Plexului Solar.
24. De fiecare data cnd respiram ne umplem plmnii cu aer i n
acelai timp ne vitalizam corpul cu acest Eter Pranic care este Viaa nsi,
astfel avem oportunitatea sa ne conectam contient cu Toat Viaa, Toat
Inteligenta i Toat Substan.
25. Cunoaterea relaiei i uniunii tale cu acest Principiu care guverneaz
Universul i metoda simpla prin care poi sa te identifici contient cu el, i

confer o nelegere tiinific a legii prin care te poi elibera de boala, lipsa sau
limitare de orice tip. De fapt, te ajuta sa inspiri suflarea vieii n nrile tale.
Aceasta suflare a vieii este o realitate superconstienta. Este esena lui
sunt. Este Fiina sau Substana Universala pura, iar uniunea nosatra
contient cu ea ne ajuta sa o localizam i astfel sa exersam puterile creative
ale acestei energii creative.
27. Gndul este o vibraie creativa, iar calitatea condiiilor create vor
depinde de calitatea gndurilor noastre, pentru ca nu putem exprima puteri pe
care nu le posedam. Trebuie sa fim nainte de a face i putem face numai
ceea ce este o extensie a ceea ce suntem, astfel ce vom face coincide cu
necesitate cu ceea ce suntem, iar ceea ce suntem depinde de ceea ce gndim.
De fiecare data cnd gndeti, porneti un lant de cauzalitate care va crea
condiii n stricta concordanta cu calitatea gndului original. Gndul care este
n armonie cu Mintea Universala va rezulta n rezultate 141 corespunztoare.
Gndul care este destructiv sau discordant va produce rezultate
corespunztoare. Poi folosi gnduri constructiv sau destructiv, dar legea
imuabila nu-i va permite sa plantezi un gnd de un anumit fel i sa culegi
fructele de un alt fel. Eti liber sa foloseti aceasta minunata putere creativa
cum doreti, dar trebuie sa accepi consecinele.
28. Acesta este pericolul a ceea ce numim Puterea Voin. Sunt unii care
cred ca prin fora voinei pot sa constrng acesta lege; ca pot sa semene
smn de un fel i prin Putere Voinei sa obin fructul altei semine, dar
principiul fundamental al puterii creative se afla n Universal i deci ideea de a
fora sa se supun dorinelor noastre prin puterea individuala este un concept
rsturnat care poate aprea fiind de succes pentru o perioada, dar n cele din
urma este soldat eecului pentru ca este antagonic puterii pe care vrea sa o
foloseasc.
29. Este de fapt individualul care ncearc sa supun Universalul, finitul
n conflict cu Infinitul. Starea noastr permanenta de bine va fi cel mai bine
pstrat printr-o cooperare contient cu micarea continua, spre nainte, a
Marelui ntreg.
30. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, cauta Linitea i
concentreaz-te asupra faptului ca in el trim, ne micm i ne ducem
existenta este literal tiinific exact! Tu eti pentru ca El Este, iar daca El este
Omniprezent, atunci El se afla n tine. Daca el este tot i toate, tu eti n El!
Daca El este Spririt iar tu eti fcut dup chipul i asemnarea sa, atunci
singura diferen intre Spiritul sau i spiritul tau este doar de grad, partea
trebuie sa fie de acelai tip i calitate cu ntregul. Cnd ajungi sa realizezi
aceasta cu claritate, vei fi gsit secretul puterii creative a gndului, vei fi gsit
originea att a binelui cat i a raului, vei fi gsit secretul minunatei puteri de

concentrare, vei fi gsit cheia soluiilor fiecrei probleme fie ea fizica, financiara
sau de mediu.
Puterea de a gndi continuu, adnc i clar este un inamic declarat i
mortal al greelilor, gafelor, superstiiilor, teoriilor netiinifice, credinelor
iraionale, entuziasmului iraional, fanatismului.
Haddock.
PARTEA XX NTREBRI i RSPUNSURI
1. De ce anume depinde puterea? De recunoaterea i folosirea ei.
2. Ce nseamn recunoatere? nseamn contientizare.
3. Cum devenim contieni de putere? Prin gndire.
4. Care este atunci adevrata activitate a vieii? Gndirea tiinific
corecta.
5. Ce nseamn gndire tiinific corecta? Abilitatea de a ajusta procesul
nostru de gndire voinei Universalului. Cu alte cuvinte, a coopera cu legile
Naturii.
6. Cum se realizeaz aceasta? Asigurndu-ne o nelegere perfecta a
principiului, forelor, metodelor i combinaiilor mintii.
7. Ce este Mintea Univerala? Faptul de baza al ntregii existente.
8. Care este cauza lipsei, limitrii, bolii i discordiei? Se datoreaz
operrii excat a aceleiai legi, care funcioneaz fara ncetare i aduce continuu
condiiile corespunztoare gndului n care i au originea i care le-a creat.
9. Ce este inspiraia? Arta realizrii omniprezentei Omniscientei.
10. De ce anume depind condiiile pe care le ntlnim? Depind de
calitatea gndului. Deoarece ceea ce facem depinde de ceea ce suntem i ceea
ce suntem depinde de cea ce gndim.
INTRODUCERE PARTEA XXI.
Este privilegiul meu sa va ofer Partea XXI. In paragraful 7 vei afla ca unul
dintre secretele succesului, una dintre metodele de organizare a victoriei, una
dintre realizrile Mintii Universale este sa gndeasc gnduri mari.
n paragraful 8 vei veea ca tot ceea ce pstrm n contiina noastr
pentru mai mult timp se impregneaz n subcontientul nostru i devine 143
astfel o matrice pe care energia creativa o va ese n via i mediul nostru.
Aceasta este minunata putere a rugciunii.
tim ca Universul este guvernat de legi; ca pentru fiecare efect trebuie sa
existe o cauza i ca aceeai cauza, n aceleai condiii, va produce invariabil
acelai efect. In consecin, daca rugciunea a primit vreodat rspuns, va
primi rspuns ntotdeauna, daca sunt respectate aceleai condiii. Aceasta este
cu necesitate adevrat; altfel Universul ar fi un haos n loc de cosmos.
Rspunsul la rugciune este deci condiionat de o lege, iar aceasta lege
este definita, exacta i tiinific, aa cum sunt legile care guverneaz gravitaia

i electricitatea. nelegerea acestei legi aeaz fundaia Cretinismului n afara

superstiiei i al credulitii i o plaseaz pe stanca ferma a nelegerii
tiinifice.
Dar, din nefericire, sunt puine persoane, prin comparaie, care stiu cum
sa se roage. Ei neleg ca exista legi care guverneaz electricitatea, matematica
i chimia dar din motive de neexpicat, nu s-au gndit niciodat ca exista legi
spirituale i ca acestea sunt de asemenea definite, tiinifice, exacte i opereaz
cu o precizie fixa.
PARTEA XXI
1. Adevratul secret al puterii consta n contientizarea puterii. Mintea
Universala este absoluta; deci, cu cat devenim mai contieni de unitatea
noastr cu aceasta minte, cu att vom deveni mai putin contieni de condiii i
limite i pe msur ce ne emancipam i ne eliberam de condiii, ajungem sa
realizam absolutul. Am devenit liberi!
2. Imediat ce devenim contieni de inepuizabila putere a lumii interioare,
ncepem sa ne sprijinim pe aceasta putere i sa dezvoltam posibiliti mai mari
pe care discrenamantul le poate realiza, pentru ca orice lucru de care devenim
contieni se manifesteaz invariabil n lumea obiectiva, este adus ntr-o
expresie tangibila.
3. Aceasta deoarece mintea Infinita, care este sursa din care se nasc toate
lucrurile este una singura i indivizibila, iar fiecare individ este un canal prin
care aceasta Energie Eterna se manifesta. Abilitatea 144 noastr de a gndi
este abilitatea noastr de a aciona asupra substanei universale, iar ceea ce
gndim este ceea ce se creeaz sau produce n lumea obiectiva.
4. Rezultatul acestei descoperiri nu este dect minunat i nseamn ca
mintea este extraordinara n calitate, nelimitata n cantitate i conine
posibiliti fara numr. Sa devii contient de aceasta putere inseman sa devii
un conductor; are acelai efect ca i plasarea unui fir ordinar n contact cu un
fir care este ncrcat. Universalul este firul ncrcat. Conine sufucienta putere
pentru a ntmpina fiecare situaie care poate aprea n viaa fiecrui individ.
Cnd mintea individului atinge Mintea Universala, primete toate puterile de
care are nevoie. Aceasta este lumea interioara. Toate tiinele recunosc
realitatea acestei lumi i toat puterea este dependenta de recunoaterea
acestei lumi.
5. Abilitatea de a elimina condiiile imperfecte depinde de aciunea
mentala, iar aciunea mentala depinde de contientizarea puterii; prin urmare,
cu cat suntem mai contieni de unitatea noastr cu sursa tuturor puterilor, cu
att mai mare va fi puterea de a controla i dirija fiecare condiie.
6. Ideile mari au tendina sa elimine ideile mici, este deci bine sa pstrezi
idei suficient de mari care sa distrug orice tendin mica sau nedorita.

Acesata va nltura nenumrate obstacole suprtoare i nensemnate din

calea ta. De asemena, devii contient de o lume mai mare a gndului, de aici,
creterea capacitii mentale i plasarea ta ntr-o poziie pentru a realiza ceva
de valoare.
7. Acesta este unul dintre secretele de succes, una din metodele de
organizare a victoriei, una dintre realizrile Mintii Maestre. Aceasta gndete
gnduri mari. Energia ceativa a mintii gsete la fel de uor sa se ocupe de
situaiile mari ca i de cele mici. Mintea este la fel de prezenta n Infinitatea
mare ca i n Infinitatea mica.
8. Cnd realizam toate aceste fapte privind mintea, nelegem cum putem
sa cream situaii prin crearea condiiilor corespunztoare n contiina noastr,
pentru ca tot ceea ce este meninut n contient pentru un timp mai lung, n
cele din urma se imprima n subcontient i devine astfel matricea pe care
energia creativa o va folosi n via i mediul individului.
9. In acest mod sunt produse condiiile i ne dam seama ca vieile
noastre sunt doar o reflecie a gndurilor noastre dominante, a atitudinii
noastre mentale. Vedem astfel ca tiina gndirii corecte este singura tiin
care le include pe toate celelalte.
10. Prin aceasta tiin nvm ca fiecare gnd creeaz o impresie
asupra creierului i aceste impresii creeaz tendine mentale, iar aceste
tendine mentale creeaz caracterul, abilitatea i scopul; aciunea combinata a
caracterului, abilitii i scopului determina experientele cu care ne vom intelni
n via.
Aceste experiente vin la noi prin Legea Atraciei; prin aciunea acestei legi
ntlnim n lumea exterioara experientele care corespund lumii noastre
interioare.
12. Gndul predominant sau atitudinea mentala este un magnet, iar
legea spune ca ceea ce se aseamn se aduna, n consecin atitudinea
mentala va atrage invariabil acele condiii care corespund naturii sale.
13. Atitudinea mentala este personalitatea noastr i este compusa din
gndurile pe care le-am creat n mintea noastr; deci daca dorim sa schimbam
condiiile, tot ceea este necesar, este sa schimbam gndurile. Aceasta n schimb
va schimba atitudinea noastr mentala, care va randul ei va schimba
personalitatea noastr, la radul sau va schimba perosanele, lucrurile i
situaiile experientele
cu care ne ntlnim n via.
n orice caz, nu este uor s-i schimbi atitudinea mentala; dar prin efort
persistent se poate realiza. Atitudinea mentala se creeaz dup ablonul
imaginilor mentale care au fost fotografiate de ctre creier; daca nu i plac

imaginile, trebuie sa distrugi negativul i sa creezi imagini noi; n aceasta

consta arta vizualizrii.
Imediat ce ai realizat aceasta, vei ncepe sa atragi lucruri noi, iar
lucrurile noi vor corespunde imaginilor noi. Ca sa reueti, impregneaz-i
miea cu imaginea perfecta a ceea ce doreti sa se materializeze i continua sa
menii imaginea n minte pana cnd obii rezultatul dorit.
16. Dorina ta necesita determinare, abilitate, talent, curaj, putere sau
orice alta putere spirituala; acestea sunt cu necesitate eseniale imaginii
mentale; construiete-le; ele sunt parte vitala a imaginii; 146 ele sunt
sentimentele care combinate cu gndul creeaz puterea magnetica irezistibila
care aduce ctre tine lucrurile pe care le doreti. Dau viaa imaginii pe care o
construieti, iar viaa nseamn cretere, imediat ce ncepe sa creasc,
rezultatul este practic asigurat.
17. Nu ezita sa aspiri la cele mai nalte teluri n orice domeniu ai aciona,
pentru ca fora mintii se lasa folosita de o voin care are ca scop s-i
cristalizeze cele mai nalte aspiraii n fapte, realizri i evenimente. Pentru a
ilustra cum opereaz aceste forte sugeram metoda prin care se formeaz toate
obinuinele noastre. Facem ceva, apoi il facem din nou i din nou pana cnd
devine uor de fcut, un automatism; aceeai regula se aplica n depirea
obinuinelor proaste; ncetm sa mai facem un lucru i apoi il evitam din nou
i din nou pana cnd devenim n ntregime eliberai de el; iar daca mai eum
din cnd n cnd aceasta nu nseamn ca trebuie sa ne pierdem sperana,
fiindc legea este absoluta i invincibila i ne rspltete pentru fiecare efort i
fiecare succes, chiar i atunci cnd eforturile i succesele noastre sunt probabil
intermitente.
18. Nu exista limite n ceea ce aceasta lege poate sa fac pentru tine.
ndrznete sa crezi n ideea ta. Amintete-i ca Natura este plastilina
unui ideal; gndete ca idealul este un fapt deja realizat.
Adevrat btlie a vieii este una a ideilor; este o lupta a ctorva
mpotriva a celor multi. Pe de o parte se afla gndul constructiv i creativ, de
cealalt parte se afla gndul destructiv i negativ; gndul creativ este dominat
de un ideal, gndul pasiv este dominat de aparente. De ambele parti se afla
oameni de tiin, oameni de litere i oameni de afaceri.
20. De partea creativa se afla oameni care i petrec timpul n laboratoare
sau deasupra microscopului sau a telescopului, alturi de oamnei care domina
domeniul comercial, politic i tiinific; de partea negativa se afla oameni care
i petrec timpul investignd legi i precedente, care confunda teologia cu
religia, oameni de stat care confunda a putea cu a avea dreptate i tote celelalte
milioane de oameni care prefera precedentul progresului, care se uita n

permanenta napoi n loc de nainte, care vad numai lumea exterioara i nu stiu
nimic despre lumea interioara.
21. In ultima instan nu exista dect aceste doua clase; toi oamenii vor
trebui sa se aeze de o parte sau de cealalt; vor trebui sa mearg nainte sau
napoi; nu exista nemicare ntr-o lume unde totul se mic. Aceasta ncercare
de a ramane nemicat aduce sanciunea, foreaz arbitrarul i codurile inegale
de lege.
22. Ca suntem ntr-o perioada de tranziie este evident i prin nelinitea
care este peste tot aparenta. Nemulumirea omenirii este ca un tunet din cer,
care ncepe cu o nota joasa i amenintoare, care creste pana cnd sunetul
este trimis din nor n nor, iar fulgerul separa aerul i pmntul.
23. Santinelele care patruleaz avanposturile Industriei, Politicii i religiei
se striga una pe cealalt. Dar n timpul nopii? Pericoul i nesigurana poziiei
ocupate i ncercarea de a o menine devine mai aparenta cu fiecare ora. Zorii
unei noi ere declara cu necesitate ca existenta acestei ordini a lucrurilor nu mai
poate continua pentru mult timp.
24. Diferendele dintre vechiul regim i cel nou, esena problemelor sociale
sunt n ntregime o chestiune a convingerilor mintii oamenilor privind natura
Universului. Cnd acetia realizeaz ca fora transcedentala a Spiritului sau a
Mintii Cosmosului se gsete n fiecare individ, atunci va fi posibil sa se
formuleze legi care sa considere libertile i drepturile celor multi i nu
privilegiile ctorva.
25. Att timp cat oamenii privesc puterea Cosmica ca pe o putere nonumana, strin omenirii, va fi destul de uor pentru o clasa presupus
privilegiata sa guverneze prin dreptul Divin n ciuda oricrui protest sau
sentiment social. Adevratul interes al democraiei este deci sa exalte, sa
emancipeze i sa aduc recunoaterea divinitii spiritului uman; sa
recunoasc ca toate puterile vin din interior i ca nici o fiin umana nu are
mai multa putere dect alta, dect n condiiile n care i-a fost delegata prin
voina altora. Vechiul regim a vrut sa ne fac sa credem ca legea este
superioara celor care fac legea; aici se afla esena crimei sociale a fiecrui tip de
privilegiu i inegalitate personala, instituionalizarea fatalistei doctrine a
alegerii Divine.
26. Mintea Divina este Mintea Universala; nu face excepii, nu are favorii;
nu acioneaz din capriciu sau din suprare, gelozie sau 148 furie; nu poate fi
flatata, linguita sau influenat prin simpatie sau prin rugminte sa aduc
cuiva ceea ce considera el ca ii este necesar pentru fericirae sau existaneta lui.
Mintea Divina nu face excepii n favoarea nici unui individ; dar cnd invidivul
nelege i realizeaz Unitatea sa cu principiul Universal, acesta apare ca
favorizat, pentru ca a gsit sursa sntii, bogiei i puterii.

27. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreaz-te asupra

Adevrului. ncearc sa realizezi ca adevrul te va face liber, ca nimic nu poate
sta permanent n calea succesului tau perfect atunci cnd aplici metodele i
principiile gndirii tiinifice corecte.
ncearc sa realizezi ca externalizezi n mediul tau potentele inerente ale
sufletului tau. ncearc sa realizezi ca Tcerea ofer oportuniti mereu
disponibile i nelimitate, cu scopul de a trezi cele mai nalte idei ale Adevrului.
ncearc sa nelegi ca Omnipotenta nsi este Tcere absoluta, toate celelalte
sunt schimbare, activitate, limitare. Concentrarea tcut a gndului este deci
adevrata metoda prin care se atinge, se trezete i se exprima potenialul
minunat al puterii lumii interioare.
Posibilitile de antrenare a modului de gndire sunt infinite, n
consecin eterne i cu toate acestea putini sunt aceia care aleg calea grea, de
a-i dirija gndurile n canale care sa le fac bine, ci mai degrab las totul n
seama ansei.
Marden.
PARTEA XXI NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este adevratul secret al puterii? Contientizarea puterii, pentru
ca ceea ce contientizam se manifesta inevitabil n lumea obiectiva, este adus n
forma tangibila.
2. Care este sursa acestei puteri? Mintea Universala, din care preced
toate lucrurile i care este unica i invizibila.
3. Cum se manifesta aceasta putere? Prin individ, fiecare individ fiind un
canal prin care aceasta energie se difereniaz n forma.
4. Cum ne putem conecta cu aceasta Omnipotenta? Abilitatea noastr de
a gndi reprezint abilitatea noastr de a aciona asupra acestei 149
Energii Universale i ceea ce gndim este ceea ce se produce sau se
creeaz n lumea obiectiva.
5. Care este rezultatul acestei descoperiri? Rezultatul nu este altfel, dect
minunat, i deschide oportuniti nelimitate i fara precedent.
6. Cum putem elimina condiiile imperfecte? Devenind contieni de
Unitatea noastr cu sursa tuturor puterilor.
7. Cere este una dintre caracteristicele distinctive ale Mintii Maestre?
Gndete gnduri mree, conine idei destul de mari care sa
contracareze i sa distrug toate obstacolele suprtoare i nensemnate.
8. Cum anume vin experientele n viaa noastr? Prin Legea Atraciei.
9. Cum se aduce n operare aceasta lege? Prin atitudinea noastr
mentala predominanta.
Care este problema dintre regimul vechi i cel nou? Este o chestiune de
convingeri asupra naturii Universului. Vechiul regim ncearc sa se agate de

doctrina alegerii Divine. Noul regim recunoate divinitatea individului,

democraia umanitii.
INTRODUCERE PARTEA XXII.
n partea XXII vei vedea ca gndurile sunt semine spirituale, care,
plantate n subcontient, au tendina sa creasc i sa se rspndeasc, dar
adesea fructul lor nu este pe placul nostru.
Diferitele forme de inflamare, paralizie, nervozitate i condiii de boala n
general sunt manifestri ale fricii, ngrijorrii, grijii, anxietii, geloziei, urii i a
altor gnduri similare.
Procesele vieii sunt purtate de doua metode distincte: prima, prin
acumularea i folosirea materialelor nutritive necesare pentru construirea
celulelor; a doua, separarea i eliminarea deeurilor.
ntreaga via se bazeaz pe aceste activiti constructive i destructive;
i cum mncarea, apa, aerul sunt singurele necesare pentru construirea 150
celulelor, ar prea ca problema prelungirii vieii pentru o perioada indefinita nu
ar trebui sa fie foarte dificila.
Oricum, orict de ciudat ar prea, cea de-a doua activitatea, cea
destructiva, cu rare excepii, este cauza tuturor bolilor. Resturile se acumuleaz
i satureaz esuturile, ceea ce conduce la intoxicaie. Aceasta poate fi parial
sau generala. In primul caz tulburarea va fi locala; n al doile caz va afecta
ntregul sistem.
Problema care se aeaz n calea noastr n procesul de vindecare a bolii
este aceea de a creste fluxul i distribuia energiei vitale n ntregul sistem, iar
aceasta se poate realiza numai prin eliminarea gndurilor de frica, ngrijorare,
grija, anxietate, gelozie, ura sau orice alt tip de gnd destructiv care are
tendina de a distruge i ruina nervii i glandele care controleaz excreia i
eliminarea materiei reziduale otrvitoare.
Produsele nutritive i tonice nu pot conferi viaa pentru ca sunt
manifestri secundare ale vieii. Manifestarea primara a vieii i cum putem
ajunge n contact cu ea va fi explicata n partea care urmeaz.
PARTEA XXII
1. Cunoaterea este nepreuit fiindc prin aplicarea ei putem sa ne
cream viitorul aa cum vrem noi sa fie. Cnd realizam ca prezentul nostru
caracter, mediul nostru prezent, abilitile noastre prezente, condiia noastr
fizica prezenta nu sunt dect rezultatul gndirii noastre trecute, atunci ncepem
sa avem o oarecare concepie despre valoarea cunoaterii.
2. Daca starea sntii noastre nu este cea dorita, hai sa examinam
metoda noastr de gndire; hai sa ne amintim ca fiecare gnd produce o
impresie asupra mintii; fiecare impresie este smna care sa afunda n

subcontient i formeaz o tendin; tendina va atrage alte gnduri similare i

nainte de a ne da seama, vom avea o recolta care trebuie culeasa.
3. Daca aceste gnduri conin germeniii bolii, cultuta va fi boala,
decdere, slbiciune i eec. ntrebarea este ce gndim, ce cream, care va fi
recolta noastr?
4. Daca exista vreo condiie fizica pe care dorim sa o schimbam, legea
viziualizarii va fi de folos. Creeaz-i o imagine mentala perfecta, pstreaz-o n
minte pana cnd este absorbita de mintea contient.
Multi au elimint boli cronice n cteva sptmni prin aceasta metoda, iar
alte mii au depit i distrus toate tipurile de tulburare fizica prin aceasta
metoda n cteva zile, cteodat n cteva minute.
5. Prin legea vibraiei mintea exercita control asupra corpului. tim ca
fiecare aciune mentala este o vibraie i mai tim ca forma este un simplu mod
de micare, o rata a vibraiei. De aici, fiecare vibraie modifica fiecare atom n
organism, fiecare celula vie este afectata i o schimbare chimica se realizeaz la
fiecare grup de celule.
6. Totul n univers este ceea ce este prin virtutea ratei vibraiei. Daca
schimbam rata vibraiei schimbam natura, calitatea i forma. Vasta panorama
a naturii, vzut i nevazu ta, se afla n continua schimbare prin simpla
schimbare a ratei bibratiei; iar cum gndul este o vibraie, noi putem exercita
aceasta putere. Putem schimba vibraia i astfel putem produce condiiile care
dorim sa se manifeste n corpurile noastre.
7. Cu toii folosim aceasta putere n fiecare moment. Problema este ca cei
mai multi dintre noi o folosim incontient i astfel producem rezultate nedorite.
Provocarea este sa o folosim inteligent i sa producem numai rezulatele dorite.
Nu ar trebui sa fie dificil, pentru ca toi avem destula experienta sa tim ce
anume produce vibraii plcute n organism i de asemnenea ce anume
produce senzaii neplcute i dezagreabile.
8. Tot ceea ce este necesar este sa consultam propria noastr experienta.
Cnd gndurile noastre au fost nalte, progresive, constructive, curajoase,
nobile, drgue sau n orice fel dezirabile, am pus n micare vibraii care aduc
anumite rezultate. Cnd gndurile noastre au fost pline de invidie, ura, gelozie,
criticism sau alte o mie i una de forme de discordie, anumite vibtratii au fost
puse n micare care au adus rezultate de natura diferita i fiecare din aceste
rate de vibraie, daca sunt pstrate, se cristalizeaz n forma. In primul caz,
rezultatul consta n sntate mentala, morala i fizica, iar n al doilea caz n
discordie, dizarmonie i boala.
9. Putem astfel nelege cate ceva din puterea pe care mintea o apre
asuprea corpului.

10. Mintea obiectiva are anumite efecte asupra corpului, care sunt
general acceptate. Cineva i spune ceva care ti se pare ridicol i ncepi sa razi,
poate ca att de tare nct ntregul corp se zguduie, ceea ce arata ca acel gnd
a controlat muchii corpului tau; sau cineva i spune ceva care i atrage
simpatia i ochii ti se umplu de lacrimi, ceea ce iari demonstreaz ca gndul
i controleaz glandele corpului; sau cineva i spune ceva care te nfurie i
sngele i urca n obraji, ceea ce arata ca gndul i controleaz circulaia
sngelui. Dar cum aceste experiente sunt toate rezultatul aciunii mintii
obiective asupra corpului, rezultatele sunt de natura temporara; curnd dispar
i situaia revine la forma iniial.
11. Sa vedem cum difer aciunea subcontientului asupra corpului. Te
rneti; mii de celule ncep sa munceasc pentru a vindeca rana; n cteva zile
sau n cate sptmni munca este ndeplinit. Poi sa i rupi un os. Nici un
chirurg din aceasta lume nu poate sa lipeasc cele doua parti la loc (nu ma
refer la inserarea unei tije sau a altui dispozitiv cares sa ntreasc sau sa
nlocuiasc oasele). Doctorul poate sa aeze osul n poziie, iar mintea
subiectiva va ncepe imediat procesul de lipire a celor doua parti i n scurt
timp osul va fi din nou solid ca la nceput. Poi sa inchiti otrava; mintea
subiectiva va descoperi imediat pericolul i va face eforturi violente sa o
elimine. Poi sa fii infestat cu un germene periculos; mintea subiectiva va
ncepe imediat sa construiasc un zid n jurul zonei infestate i va distruge
infecia, absorbind-o cu ajutorul globulelor albe care servesc acestui scop.
12. Aceste procese ale subcontientului de obicei au loc fara ca noi sa ne
dam seama sau sa dirijam aceasta activitate i att timp cat nu intervenim,
rezultatul este perfect; dar aceste milioane de celule care repara sunt toate
inteligente i rspund gndurilor noastre; de multe ori ele sunt paralizate i
devin impotente datorita gndurilor noastre de frica, ndoial i anxietate. Sunt
ca o armata de muncitori, gata sa nceap o piesa importanta, dar de fiecare
data cnd ncep, ncepe o greva sau se schimba planurile pana cnd n final se
descurajeaja i renun.
13. Calea ctre sntatea se fondeaz pe legea vibraiei, care este baza
tuturor tiinelor. Aceasta lege este pusa n aplicare de ctre minte, de ctre
lumea interioara. Este o chestiune de efort individual i de practica. Lumea
puterii noastre este n interior; daca suntem nelepi, 153 nu pierdem timp i
efort ncercnd sa ne luptam cu efectele pe care le gsim n lumea exterioara,
care nu este dect o reflexie.
14. Putem ntotdeauna sa gsim cauza n lumea interioara; schimbnd
cauza, schimbam efectul.

Fiecare celula n corpul nostru este inteligenta i va raspunde indicaiilor

noastre. Celulele sunt toate creatori care vor crea exact pe matricea pe care le-o
furnizam.
16. Deci, cnd imagini perfecte sunt plasate n fata mintii subiective,
energiile creative vor construi un corp perfect.
17. Celulele creierului sunt construite n acelai fel. Calitatea creierului
este guvernata de starea mintii sau de atitudinea mentala, astfel, daca atitudini
mentale nedorite sunt transmise lumii subiective, ele se vor transfera n corpul
nostru. Vedem deci cu uurin ca daca dorim ca organismul nostru sa fie
sntos, puternic, plin de vitalitate, acesta trebuie sa fie gndul nostru
predominant.
tim acum ca fiecare element al corpului unman este rezultatul ratei
vibraiei.
tim ca aciunea mentala este rata vibraiei.
tim ca ratele nalte de vibraie guverneaz, modifica, controleaz,
schimba sau distrug ratele de joasa vibraie.
tim ca aceatsa rata a vibraiei este guvernata de caracterul celulelor
creierului.
tim cum sa cream aceste celule ale creierului.
23. Deci tim cum sa facem orice modificare fizica n corpul nostru i
asigurndu-ne cunoastintele aplicabile ale puterii mintii n toat amploarea ei,
ajungem sa nelegem ca practic nu exista nici o limita care poate fi adusa
abilitii noastre de a ne plasa n armonie cu Legea Naturii, care este
omnipotenta.
24. Aceasta influenta sau control asupra corpului de ctre minte devine
din ce n ce mai cunoscuta i tot mai multi medici acorda o mare atenie acestei
chestiuni. Dr. Albert T. Shofield, care a scris cteva cri importante despre
acest subiect, spune: Subiectul terapeuticii mentale este inca ignorat de ctre
medicina n general. In fiziologie nu 154 exista referine la puterea centrala care
controleaz corpul spre binele lui, iar despre puterea mintii asupra corpului se
vorbete foarte rar.
25. Nu-i de mirare ca multi medici trateaz bine bolile nervoase de
origine funcional dar nu putem sa nu observam ca ceea ce stiu nu au nvat
la coal, nu au nvat din cri ci este intuitiv i empiric.
26. Nu aa ar trebui sa se ntmple. Terapeutica puterii mentale ar trebui
sa fie obiectul unei tiine speciale care sa se predea n colile de medicina. Am
putea sa vorbim n detaliu despre tratamente prost aplicate sau nevoia de
tratamente neaplicate sau despre rezultatele dezastruoase ale cazurilor de
neglijenta. Dar aceasta ar fi ca o invidie din partea noastr.

27. Nu exista nici un dubiu ca exista civa pacieni care stiu cat de mult
pot sa fac ei nii pentru ei. Ceea ce poate face pacientul pentru el nsui,
forele pe care le poate pune n micare sunt inca necunoscute.
Suntem nclinai sa credem ca sunt mult mai mree dect ne putem noi
imagina i ca vor fi folosite din ce n ce mai mult. Terapeutica mentala poate fi
controlata chiar de ctre pacient n scopul calmarii mintii n fata excitaiei, prin
naterea unor sentimente de bucurie, speran, ncredere i dragoste; prin
sugerarea unor motive de efort, prin munca mentala regulata, prin devierea
gndurilor de la boala.
Pentru exerciiul din aceasta sptmn concentreaza-teasupra citatului
lui Tennyson: Vorbete cu El, pentru ca El aude, i cum spirit poate sa
ntlneasc spirit, El este mai Aproape dect Respiraia i mai apropae dect
minile i picioarele. ncearc apoi sa realizezi ca atunci cnd Vorbeti cu El,
eti n legtur cu Omnipotenta.
29. Realizarea i recunoaterea puterii Omniprezente va distruge orice fel
de tip de boala sau suferina i le va nlocui cu armonie i perfeciune.
Amintete-i ca sunt din cei care susin ca boala i suferina sunt trimii
de ctre Dumnezeu; daca ar fi asa, atunci fiecare medic, fiecare chirurrg, chiar
asistentele Crucii Roii nu sunt dect o sfidare a dorinei lui Dumnezeu iar
spitalele i sanatoriile sunt locuri de rebeliune n loc de case ale milei.
Bineneles ca acesta idee cade de la sine n absurd i totui sunt multi care
mai cred n ea.
30. Gndete-te ca pana nu demult teologia ncerca sa ne nvee despre
existenta unui Creator imposibil, unul care a creat fiine capabile sa
pctuiasc i apoi le pedepsete venic pentru pcatele lor. Bineneles 155
scopul acestei extraordinare ignorante a fost sa creeze teama n loc de dragoste
i astfel, dup doua mii de ani de acest tip de propaganda, Teologia este acum
foarte ocupata s-i ceara scuze pentru Cretinism.
31. Atunci vei aprecia cu mai multa uurin omul ideal, omul creat
dup chipul i asemnarea Domnului i vei fi mai dornic sa apreciezi Mintea n
care toate i au originea, care formeaz, susine, menine i creeaz tot ceea ce
exista. Toate nu sunt dect parte a unui ntreg extraordinar, al crui Corp este
natura i al crui Suflet este Dumezeu. Oportunitatea urmeaz dup
percepie, aciunea dup insiratie, creterea dup cunoatere, eminenta dup
progres.
ntotdeauna spiritulalul primul i apoi transformarea n posibiliti
infinite i nelimitate de realizri.
PARTEA XXII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Cum poate fi eliminata boala? Prin plasarea noastr n armonie cu
Legea naturii care este Omnipotenta.

2. Prin ce proces? Prin realizarea faptului ca omul este o fiin spirituala

i ca acest spirit trebuie sa fie cu necesitate perfect.
3. Care este rezultatul? O recunoatere contient a acestei perfeciuni
mai nti intelectual, apoi emoional aduce cu sine manifestarea acestei
perfeciuni.
4. De ce se ntmpl astfel? Pentru ca gndul este spiritual, deci creativ i
se coreleaz cu obiectul sau i il aduce n manifestare.
5. Care Lege a Naturii este pusa n operare? Legea Vibraiei.
6. De ce guverneaz aceasta lege? Pentru ca o rata mai nalt a vibraiei
guverneza, modifica, controleaz, schimba sau distruge o rata a vibraiei mai
joasa.
7. Este acest sistem de terapeutica mentala general recunoscut? Da,
exista milioane de oameni n tara noastr care o folosesc sub o forma sau alta
i bineneles i mai multi n lume.
8. Care este rezultatul acestui sistem de gndire? Pentru prima data n
istoria lumii, fiecare facultate mentala nalt, a omului, poate fi satisfcut prin
adevrul demonstrabil care acum inunda lumea.
9. Este acest sistem aplicabil altor forme de resurse? Va raspunde
oricrei nevoi sau necesiti umane.
10. Este acest sistem tiinific sau religios? tiina adevrat i religia
adevrat sunt surori gemene, unde merge una, celalalta o urmeaz cu
necesitate.
INTRODUCERE PARTEA XXIII.
n aceasta parte pe care am onoarea sa v-o transmit aici, vei vedea ca
banii nii tes materialul existenei noastre; legea succesului inseamana, de
fapt, a fi de folos, a servi; ceea ce druim, aceea vom primi i din acest motiv ar
trebui sa consideram ca este un privilegiu sa fim capabili sa druim.
Am vzut ca gndul este activitatea creativa din spatele fiecrei aciuni
constructive. Nu putem sa druim nimic care sa aib o valoare mai practica
dect gndurile noastre.
Gndul creativ necesita atenie i puterea ateniei este, aa cum am
vzut, arma Super-omului. Atenia dezvolta concentrarea i concentrarea
dezvolta Puterea Spirituala iar Puterea Spirituala este cea mai puternica for
n existenta.
Aeasta este tiina care cuprinde toate tiinele. Este arta care se afla
deasupra tuturor artelor, este relevanta vieii umane. In stpnirea acestei
tiine i arte se afla oportunitatea de netgduit a progresului. Perfeciunea n
aceasta tiin nu se dobndete n ase zile, nici n ase luni. Este o munca de
o via. Sa nu mergi nainte nseamn sa mergi napoi.

Este inevitabil ca ntreinerea de gnduri pozitive, constructive i altruiste

sa nu aib un efect de lunga durata n bine. Compensaia este nota dominanta
a Universului. Natura cauta constant sa ating echilibrul. Acolo unde ceva este
trimis, altceva trebuie primit; altfel s-ar forma un vid. Daca observi acestei
reguli, nu poi sa nu beneficiezi de ele i astfel sa justifici efortul pe care il
depui n aceasta direcie.
PARTEA XXIII
1. A fi mereu contient de bani este o atitudine mentala; este usa
deschisa ctre arterele comerului. Este o atitudine receptiva.
Dorin este fora de atracie care pune curentul n micare, iar frica este
cel mai mare obstacol prin care curentul este oprit sau complet deturnat de la
noi.
2. Frica este opusul contiinei banilor; este contiina srciei i cum
legea este imuabila, primim ceea ce druim; daca ne e teama, primim ceea ce
ne temem. Banii se tes ntr-un material care constituie chiar existanta noastr;
utilizeaz cele mai bune gnduri ale celor mai bune mini.
3. Facem bani fcndu-ne prieteni i ne mrim cercul de prieteni fcnd
bani pentru ei, ajutndu-i, fiind n serviciul lor. Prima lege a succesului este de
a servi i aceasta se construiete pe integritate i justee. Omul care nu este
corect n inteniile sale este pur i simplu ignorant; pierde din vedere legea
fundamentala a schimbului; este imposibil sa reueasc; va pierde cu
siguran. Poate ca nu tie inca; el crede ca este ctigtor, dar este sortit
eecului. Nu poate sa insele Infinitul. Legea compensaiei ve cere de la el ochi
pentru ochi i dinte pentru dinte.
4. Forele vieii sunt volatile. Ele sunt compuse din gnduri i idealuri
care la randul lor se modeleaz n forma. Problema noastr este sa ne pstrm
mintea deschisa, sa cutm constant noul, sa recunoatem oportunitile, sa
fim interesai de cursa mai degrab dect de scopul final, pentru ca placerea
consta n parcurs, nu n premiu.
5. Poi sa devii un magnet pentru bani, dar pentru aceasta trebuie mai
nti sa consideri cum sa faci bani pentru alte persoane. Dace ai n interiorul
tau ceea ce este necesar pentru a recunoate i utiliza oportunitile i
condiiile favorabile i a recunoate valorile, poi sa te aezi n poziia n care vei
obine avantaje, dar cel mai mare succes al tau va veni n msura n care eti
capabil s-i ajui pe alii.
Acolo unde beneficiaz unul, beneficiaz toi.
6. Un gnd generos este plin de putere i vitalitate, un gnd egoist
conine germenele dispariiei. Se va dezintegra i va disprea. Marii finaniti
sunt doar canale prin care se distribuie bogia; sume imense vin i pleac, dar
este foarte periculos sa opreti veniturile sau plile. Amndou capetele

trebuie sa rmn deschise; tot aa cele mai mari succese ale noastre vor veni
pe msur ce admitem ca trebuie sa druim pentru a primi.
7. Daca recunoatem ca puterea Omnipotentei este sursa tuturor
rezervelor, ne vom ajusta contiina noastr la aceste rezerve n aa maniera
nct vom atrage constant tot ceea ce este necesar i vom vedea ca pe msur
ce druim mai mult, primim mai mult. A drui n acest sens nseamn a servi.
Bancherul da bani, negustorul bunuri, autorul gndurile sale, muncitorul
ndemnarea sa; toi avem ceva de druit; cu cat druim mai mult cu att
primim mai mult; cu cat primim mai mult, cu att suntem capabili sa druim
mai mult.
8. Finanistul druiete mai mult pentru ca primete mai mult. El
gndete; rareori permite cuiva sa gndeasc pentru el. Vrea sa tie cum se vor
obine rezultatele; trebuie sa ii ari; cnd reueti, el va furniza mijloacele prin
care sute sau mii de oameni vor profita i n msura n care acetia vor avea
succes, el va avea succes. Morgan, Rockefeller, Carnegie i alii nu au devenit
bogai pentru ca au pierdut banii altor oameni; din cotra, pentru ca au fcut
bani pentru alti oameni, au devenit cei mai bogai oameni ai lumii.
9. O persoana medie este compet inocenta n ceea ce privete gndirea
profunda. Ea accepta ideile altora i le repeta, ca un papagal; aceasta se vede
cu uurin cnd nelegem metoda prin care se formeaz opinia publica;
atitudinea docila a unei largi parti majoritare care pare dornica sa lase cteva
persoane sa gndeasc pentru toi ceilali conduce la situaii n care civa
oameni reuesc n multe tari sa usurpe toate cile puterii i sa menin
milioane de oameni subjugai. Gndirea creativa necesita atenie.
10. Puterea ateniei se numete concentrre; aceasta putere este dirijata
de ctre voin i din acest motiv trebuie sa refuzam sa ne concentram sau sa
gndim la orice altceva care nu corespunde lucrurilor pe care le dorim. Multi se
concentreaz constant asupra tristeii, pierderii, discordiei de orce tip; cum
gndul este creativ, 159 rezulta cu necesitate ca aceasta concentrare conduce
inevitabil la i mai mari pierderi, mai multa tristee i mai multa discordie.
Cum ar putea fi altfel? Pe de alta parte, cnd ne ntlnim cu succesul, ctigul
sau orice alte condiii pe care ni le dorim, ne concentram natural asupra
efectelor acestor lucruri i astfel cream mai mult, rezulta deci ca mult conduce
ctre mai mult.
Cum poate fi utilizata cunosterea acestui principiu n lumea afacerilor
este bine explicat de un asociat al meu: Spiritul, orice ar fi sau ar nu fi acesta,
trebuie sa fie considerat Esena Contientei, Substana mintii, realitatea
fundamentala a Gndului. i cum toate ideile sunt faze ale activitii Contientei,
Mintii sau Gndului, rezulta ca n Spirit i numai n el, se va gsi Faptul Ultim,
Lucrul Real sau Ideea. 13. Aceast lucru fiind admis, nu ti se pare rezonabil sa

susii ca adevrata nelegere a Spiritului i a legilor lui de manifestare ar fi

lucrul cel mai practic pe care o persoana spera s-l gseasc? Nu pare sigur ca
daca mai multe persoane ale acestei lumi ar putea realiza acest fapt, se vor
calca n picioare ca sa ajung la locul unde ar putea obine asemenea
cunotine ale lucrurilor i legilor spirituale? Aceti oamni nu sunt nebuni; ei
trebuie doar sa se agate de acest fapt fundamnetal pentru a se mica n direcia
a ceea ce reprezint esena tuturor realizrilor.
14. Lsai-m sa va dau un exemplu concret. Cunosc un om n Chicago
pe care l-am considerat materialist. A avut cteva succese n via; a avut i
cteva eecuri. Ultima data cnd am vorbit cu el era efectiv la pmnt
comparativ cu condiia sa de afaceri anterioara.
Prea ca ar fi ajuns la captul drumului, pentru ca nu mai era tocmai
tnr, iar la vrsta lui ideile vin mai ncet i mai rar dect n anii precedeni.
15. In esen mi-a zis: Stiu ca toate lucrurile care funcioneaz bine n
afaceri sunt rezultatul Gndului; orice prost tie asta. Pentru moment se pare
ca nu mai am gnduri i idei bune. Dar daca toat aceasta nvtur a Mintii
Atotcuprinztoare este corecta, este posibil pentru individ sa obin o
conexiune directa cu Mintea Infinita; iar n Mintea Infinita exista posibilitatea
tuturor tipurilor de idei bune pe care un om de curajul i experienta mea ar
putea sa le 160 puna n practica n lumea afacerii i sa ating un mare succes.
mi suna bine; am sa ncerc. 16. Aceasta s-a ntmplat civa ani n urma.
Cteva zile n urma am auzit din nou de acest om. Vorbind cu un prieten am
spus: Ce s-a ntmplat cu prietenul nostru X? i-a mai revenit vreodat?
Prietenul meu m-a privit mirat. Ce? Nu tii despre X? Este marele om din
Compania _ i a numit un concern care avea un succes fenomenal n ultimele
optsprezece luni i care este binecunoscuta acum de la un capt al altul al tarii
i peste granite, datorita unei campanii publicitare. Nu fcusem legtur intre
el i aceasta companie, desi tiam de succesul acesteia. Investigaiile urmtoare
mi-au artat ca povestea era adevrat i ca faptele despre care va povestesc nu
sunt exagerate nici un pic.
Acum, ce credei despre aceasta? Mie mi se pare ca acest om a realizat
legtur cu Mintea Infinita Spiritul i ca gsind-o a reuit sa o foloseasc
pentru el. A folosit-o n afacerile sale.
18. Suna a sacrilegiu sau blasfemie? Sper ca nu; nu aceasta a fost
intenia mea. ndeprteaz implicarea Peronalitatii sau a Naturii Umane
Exacerbate din concepia Infinituluisi ceea ce ramane este concepia PuterePrezenta Infinita, Chintesena Contientizrii de fapt, Spiritul. aa cum omul,
de asemenea, trebuie de fapt considerat o manifestare a Spiritului; nu este nici
un sacrilegiu n ideea ca omul, fiind Spirit, ar trebui sa se armonizeze cu
Originea i Sursa sa fie capabil sa le manifeste cel putin ntr-o msur minora

prin Puterea sa. Toi facem acest lucru, mai mult sau mai putin cnd ne folosim
mintea n direcia Gndului Creativ. Acest om a fcut mai mult; a folosit metoda
ntr-o maniera practica intensiva.
19. Nu l-am consultat n legtur cu procedeele sale desi intenionez s-o
fac cu prima ocazie; el nu numai ca a extras din Sursa Infinita ideile da care a
avut nevoie i care au format smna succesului sau, dar de asemenea a
folosit Puterea Creativa a Gndului n aciunea de a cldi pentru el nsui o
Matrice Ideala a ceea ce el spera sa se manifeste n forma, adugnd,
schimbnd, improviznd detaliile acesteia din timp n timp ncepnd de la
liniile generale pana la cel mai mic detaliu. Gndesc ca astfel s-au petrecut
lucrurile n acest caz, nu numai din amintirea conversaiei de acum civa ani,
dar i pentru ca am gsit aceleai lucruri ca fiind adevrate n alte cazuri 161
ale altor oameni proemineni care au obinut manifestri similare ale Gndului
Creativ.
20. Cei care se feresc de ideea folosirii Puterii Infinite pentru a fi ajutai
n lumea materiala ar trebui s-i aminteasc ca daca Infinitul ar fi avut
obiecii asupra acestui procedeu, acesta nu ar avea niciodat loc. Infinitul este
capabil sa aib grija de el nsui.
21. Spiritualitatea este destul de practica, foarte practica, intens de
practica. Ne nva ca Spiritul este Lucrul real, iar Materia este doar plastic,
ceva ce Spiritul a fost capabil sa creeze, sa modeleze, sa manipuleze i sa
formeze dup dorin sa. Spiritualitatea este cel mai practic lucru din lume
singurul lucru absolut practic care exista!
22. In aceasta sptmn concentreza-te asupra faptului ca omul nu este
un corp cu spirit ci un spirit cu corp i ca din acest motiv dorinele lui sunt
incapabile de a avea o satisfacie permanenta n ceva ce nu este spiritual. Banii
nu au alta valoare dect aceea de a ne aduce condiiile pe care le dorim, iar
aceste condiii trebuie sa fie cu necesitate armonioase. Condiiile armonioase
necesita resurse suficiente iar daca aparent exista lipsuri, trebuie sa realizam
ca ideea sau sufletul banilor este de a fi n serviciu, i pe msur ce acest gnd
ia forma, canalele cu rezerve se deschid iar tu vei avea satisfacia de a ti ca
metodele spirituale sunt n ntregime practice.
Am descoperit ca premeditat, gndirea disciplinata, cu un anume scop,
matureaz acest scop ntr-o forma fixa, deci putem fi absolut siguri de
rezultatul dinamicului nostru experiment. Francis Larimer Warner.
PARTEA XXIII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este prima lege a succesului? Serviciu.
2. Cum putem sa ne aflam n serviciu cel mai bine? Menine-i mintea
deschisa; fii interesat mai mut de cursa dect de premiu, de cale dect de
posesie.

3. Care este rezultatul gndirii egoiste? Conine germenele disoluiei.

4. Cum vor fi atinse cele mai mari succese ale noastre? Prin
recunoaterea faptului ca este la fel de esenial sa dai, ca i sa primeti.
5. De ce finanitii au adesea mare succes? Pentru ca gndesc ei pentru
ei.
6. Cum de marea majoritate a oamenilor din orice tara ramane docila i
supusa ctorva? Pentru ca ii las pe acetia sa gndeasc pentru ei.
7. Care este efectul concentrrii asupra tristeii i pierderii? Mai multa
tristee i mai multa pierdere.
8. Care este efectul concentrrii asupra ctigului? Mai mult ctig.
9. Este acest principiu folosit n lumea afacerilor? Este singurul principiu
care a fost vreodat folosit sau care poate fi folosit; nu exista un alt principiu.
Faptul ca poate fi folosit incontient nu altereaz situaia.
10. Care este aplicaia practica a acestui principiu? Realizarea faptului ca
succesul este un efect i nu o cauza, iar daca vrem sa ne asiguram efectul
trebuie sa stabilim cauza sau ideea sau gndul prin care acest efect este creat.
Hrnete-i mintea cu gnduri mree; credina n eroi nate eroi
Disraeli.
INTRODUCERE PARTEA XXIV.
Aici gsii parte XXVI, ultima lecie a acestui curs.
Daca ati practicat fiecare exerciiu cteva minute pe zi, aa cum v-am
sugerat, ati aflat ca putei obine de la viaa exact ceea ce va dorii, mai nti
punnd n via ceea ce va dorii i probabil ca suntei de acord cu studentul
163 care a zis: Gndul este aproape copleitor, att de vast, att de la
ndemn, att de clar, de rezonabil i de uor de folosit.
Fructul acestei cunoateri este un dar de la Dumnezeu; este adevrul
care ne face liberi, nu numai liberi de lipsuri i limitri, dar de asemenea liberi
de tristee, ngrijorare, grija i nu este minunat sa realizezi ca aceasta lege nu
raspunde n funcie de persoana? Nu conteaz care este obinuina ta de a
gndi, calea a fost pregtit.
Daca eti inclinat spre religie, cei mai mari nvtori religioi ai lumii au
descris calea att de clar nct toi o pot urma. Daca mintea ta este inclinata
spre tiin, legea va opera cu precizie matematica. Daca eti inclinat spre
filosofie, Platon sau Emerson ar putea fi profesorii tai; dar n fiecare vei gsi
diferite grade ale puterii creia este imposibil sa ii impui limite.
nelegerea acestui principiu, cred, este secretul pe care vechii Alchimiti
il cutau n van; explica cum aurul din mintea noastr poate fi transmutat n
aur n inima noatra i n mana noastr.
PARTEA XXIV

1. Cnd pentru prima data oamenii de tiin au pus soarele n centrul

sistemului solar i au trimis pmntul sa se nvrt n jurul lui, aceastaa fost o
surpriza imensa i a teoria fost primita cu consternare.
ntreaga idee prea evident falsa; nimic nu fusese mai sigur dect
micarea soarelui pe cer i oricine putea sa vad cum acesta coboar n spatele
dealurilor din vest i se scufunda n mare; savanii s-au nfuriat, oamenii de
tiin au respins ideea ca fiind absurda i cu toate acestea, evidenta a adus
convingerea n minile tuturor.
2. Vorbim despre clopot ca despre un corp care emite sunete, cu toate ca
tim ca tot ceea ce clopotul poate produce sunt vibraii n aer. Cnd aceste
vibraii ating o rata de aisprezece pe secunda, sunetul se aude n mintea
noastr. Este de asemenea posibil, pentru minte, sa aud vibraii la o rata de
38,000 pe secunda. Cnd numrul creste peste aceasta limita, totul devine
linite din nou. tim astfel ca sunetul nu se afla n clopoel ci n mintea
noastr.
3. Vorbim i gndim despre soare ca cel care da lumina. Totui tim ca
emiterea de energie care produce vibraii n eter la o rata de patru sute trilioane
pe secunda, cauzeaz ceea ca noi numim unde de lumina, astfel tim ca tot
ceea ce numim lumina este doar o forma de energie i ca singura lumina care
exista este cauzata n mintea noastr de viteza de micarea undelor. Cnd
viteza acestora creste, lumina i schimba culoarea, fiecare schimbare de
culoare fiind cauzata de vibraii mai scurte i mai rapide; desi vorbim despre
trandafiri ca fiind roii, despre iarba ca fiind verde sau despre cer ca fiind
albastru, tim ca de fapt culorile exista doar n mintea noastr i ca acestea
sunt senzaii experimentate de noi ca rezultat al vibraiilor lungimii de unda.
Cnd vibraiile sunt reduse sub patru sute trilioane pe secunda, nu ne
mai afecteaz ca lumina, ci experimentam senzaia de cldur. Este evident ca
nu ne putem baza pe evidentele oferite de simurile noastre pentru a culege
informaii n ceea ce privete realitatea lucrurilor; altfel, am crede ca soarele se
mic, ca pmntul este plat i nu rotund, ca stelele sunt frnturi de lumina i
nu sori mari.
4. ntreaga gama a teoriei i practicii a oricrui sistem metafizic consta n
cunoaterea Adeverului n ceea ce te privete pe tine i lumea n care trieti;
este cunoscut ca pentru a exprima armonia, trebuie sa gndeti armonios;
pentru a exprima sntatea, trebuie sa gndeti sntos; i pentru a exprima
abundenta trebuie sa gndeti abundenta. Pentru a realiza aceasta trebuie sa
rstorni evidentele pe care ti le arata simurile.
5. Cnd ajungi sa nelegi ca toate formele de boala, lipsa, limitare sunt
doar simple rezulate ale gndirii greite, vei ajunge sa cunoti Adevrul, care te
va face liber. Vei vedea cum munii pot fi mutai din loc. Iar daca aceti muni

sunt construii numai din ndoieli, frica, nencredere i alte forme de

descurajarea, ei sunt la fel de reali i trebuie nu numai mutai, dar i aruncai
n mare.
6. Adevrata ta munca consta n a te convinge singur de adevrul acestor
afirmaii. Cnd ai reuit sa realizezi aceasta, nu vei avea nici o dificultate n a
gndi adevrul; aa cum a fost artat, adevrul conine un principiu vital i se
va manifesta.
7. Cei care vindeca boli cu ajutorul puterilor mentale au ajuns sa
cunoasc adevrul; il demonstreaz n vieile lor n fiecare zi. Ei stiu ca viaa,
sntatea i abundenta sunt omniprezente, umplu tot spaiul; i 165 mai stiu
ca toi cei care permit bolii, lipsurilor de orice fel sa se manifeste, nu au ajuns
inca la nelegerea acestei mree legi.
8. Cum toate condiiile sunt creatii-ale-gandului, deci n ntregime
mentale, boala i lipsurile sunt doar simple condiii n care persoana eueaz
sa vad adevrul; imediat ce eroarea a fost nlturat, condiia este ndeprtat.
9. Metoda de nlturare a acestei erori este de a mege n Tcere i de a
cunoate Adevrul. Cum toat mintea este o singura minte, poi sa faci aceasta
pentru tine sau pentru oricine altcineva. Daca ai nvat sa formezi imagini
mentale ale condiiilor dorite, aceasta va fi calea cea mai uoar i mai rapida
se obii rezulate; daca nu, rezultatul poate fi atins prin argumentare, prin
procesul de autoconvingere despre adevrul absolut al afirmaiilor tale.
Amintete-i aceasta este una dintre cele mai minunate afirmaii pe care
trebuie sa i-o nsuteti amintete-i ca nu conteaz cat este de dificil, nu
conteaz unde este, cine este afectat, nu exista alt pacient dect tu nsui; nu ai
nimic altceva de fcut dect sa te convingi de adevrul pe care doreti s-l vezi
manifestat.
Aceasta este o afirmaie tiinific n acord cu orice sistem al metafizicii i
nici un rezultat permanent nu poate fi asigurat prin nici o alta modalitate.
12. Toate formele de concentrare, de formare de Imagini Mentale, de
Argumentare, de Auto-Sugestie nu sunt dect simpe metode prin care tu eti
capabil sa realizezi Adevrul.
13. Daca i doreti sa ajui pe cineva, sa distrugi o anumit forma de
lipsuri, limitare sau eroare, metoda corecta este sa nu te gndeti la persoana
pe care vrei sa o ajui; intenia de a ajuta este suficienta i te pune n contact
mental cu acea perosana. Alunga din mintea ta orice credin n lipsuri,
limitri, boala, pericol, dificultate sau orice altceva care te tulbura. Imediat ce
realizezi aceasta, rezultatul dorit se va ndeplini, iar persoana va fi libera.
14. Dar amintete-i ca gndul este creativ, n consecin, de fiecare data
cnd ii permii gndului sa de aeze pe o condiie armonioasa, trebuie sa

realizezi ca asemenea condiii sunt doar aparente; nu exista realitate, spiritul

este singura realitate i nu poate fi alfel dect perfect.
15. Toate gndurile sunt o forma de energie, o rata a vibraiei, dar gndul
Adevrului are cea mai nalt rate de vibraie cunoscuta i n consecin
distruge orice forma de eroare n exact aceeai maniera n care lumina distruge
ntunericul. Nici o forma de eroare nu poate exista atunci cnd apare Adevrul,
astfel ca ntreaga ta activitate mentala consista n a nelege Adevrul. Aceasta
te va ajuta sa depeti orice forma de lipsa, limitare sau boala.
Nu putem sa ajungem la nelegerea adevrului prin intermediul lumii
exterioare; aceasta este o lume relativa. Adevrul este absolut.
Trebuie deci sa il gaim n lumea interioara.
17. A-i antrena mintea pentru a vedea numai Adevrul nseamn a
expima numai condiii adevrate. Abilitatea noastr de a reui ne va indica
progesul pe care l-am realizat.
18. Adevrul absolut este ca eu-ul este perfect i complet; adevratul
eu este spiritual i nu poate fi dect perfect; niciodat nu poate conine
lipsuri, limitri sau boala. Sclipirea de geniu nu poate sa i aib originea n
micarea moleculara a creierului; este inspirata de ego, de eu-ul spiritual care
este una i aceeai cu Mintea Universala; sta n abilitatea noastr de a
recunoate aceasta Unitate care este sursa inspiraiei, a geniului. Aceste
rezultate au efecte pe lunga durata asupra generaiilor care vor urma; ele
constituie pilonii de foc care marcheaz calea pe care o vor urma milioane de
oameni.
19. Adevrul nu este rezultatul unui antrenament logic sau al unui
experiment, nici chiar al observaiei; este produsul unei contiine dezvoltate.
Adevrul din Cezar se manifesta n comportamentul, via i aciunile lui Cezar;
influeneaz formele sociale i progresul. Viaa ta, aciunile tale i influenta ta
n lume vor depinde de gradul de adevr pe care tu eti capabil sa il nelegi,
pentru ca adevrul nu se manifesta n crezurile tale ci n conduita ta.
20. Adevrul se manifesta n caracter, iar caracterul omului ar trebui sa
fie interpretarea religiei sale, sau aceea ce este adevrat pentru el; i aceasta n
schimb se va evidenia n caracterul posesiilor sale. Daca omul se plnge de
bogia sa el este de fapt nedrept cu el nsui, chaur daca neaga adevrul
raional, gndul ramane clar i irefutabil.
21. Condiiile n care trim, nenumratele circumstane i accidente ale
vieii noastre exista deja n personalitatea subcontienta care atrage 167 ctre
sine materialul mental i fizic care este congenital naturii sale.
Astfel, viitorul nostru este determinat de ctre prezent i daca se pare ca
ar exista orice injustiie ntr-o anumit faza a vieii personale, trebuie sa ne

uitam n interior pentru a gsi cauza acesteia i sa ncercm sa descoperim

faptul mental care este responsabil de aceasta manifestare exterioara.
Acesta este adevrul care ne face liberi, iar cunosterea contient a
acestui adevr ne va ajuta sa depim orice dificultate.
23. Condiiile cu care te ntlneti n lumea exterioara sunt invariabil
rezultatul condiiilor pe care le obii n lumea interioara; rezulta deci, cu
acuratee tiinific, faptul ca, prin meninerea n minte a unui ideal perfect,
poi sa aduci aceste condiii ideale n mediul tau.
Daca vezi numai parte incompleta, imperfecta, relativa, limitata a
lucrurilor, aceste condiii se vor manifesta n viaa ta; dar daca i antrenezi
mintea sa vad i sa realizeze eu-ul spiritual, eu-ul care este pentru
totdeauna perfect i complet i armonios, atunci numai condiiile folositoare i
sntoase se vor manifesta.
25. Cum gndul este creativ, iar adevrul este cel mai nalt i perfect
gnd pe care cineva il poate gndi, este evident ca a gndi adevrul nseamn a
crea ceea ce este adevrat i este din nou evident ca atunci cnd adevrul ia
fiin, ceea ce este fals nceteaz a mai exista.
26. Mintea Universala este totoliatatea tuturor minilor care exista.
Spiritul este Minte pentru ca Spiritul este inteligent. Cuvintele sunt deci
sinonime.
27. Dificultatea cu care trebuie sa te lupi este sa realizezi ca mintea nu
nseamn individ. Ea este omniprezenta. Exista peste tot. Cu alte cuvinte, nu
exista loc unde sa nu fie. Este universala.
28. Oamenii au folosit n general cuvntul Dumnezeu pentru a descrie
acest principiu Universal i creativ; dar cuvntul Dumnezeu nu transmite
semnificaia corecta. Cei mai multi oameni cred ca acest cuvnt denumete
ceva n afara lor; n realitate lucrurile stau complet invers. Este chiar viaa
noastr. Fara ea, am fi mori. Am nceta sa existam. In minutul n care spiritul
prsete corpul, nu mai suntem nimic. Spiritul este deci pentru noi, tot ceea
ce exista.
29. Acum, singura activitate pe care o poseda spiritul este puterea de a
gndi. Astfel, gndul este cu siguran creativ pentru ca spiritul este creativ.
Puterea creativa este impersonala, iar abilitatea noastr de a gndi este de fapt
abilitatea noastr de a o controla i a o folosi n beneficiul nostru i a altora.
Cnd adevrul acestei afirmaii este neles, realizat i apreciat vei intra
n posesia Cheii Universale, dar amintete-i ca numai cei care sunt destul de
nelepi sa neleag, destul de luminai ca sa cntreasc evidentele, destul de
fermi ca sa urmeze calea propriei lor judecai i destul de puternici sa fac
sacrificul necesar, numai aceia pot intra i participa.

31. In aceasta sptmn ncearc sa realizezi ca lumea n care trim

este cu adevrat minunata, ca tu eti o fiin minunata, ca multi s-au trezit i
au cunoscut Adevrul i cu cat mai repede se trezesc i ajung sa cunoasc
lucrurile care au fost pregtite pentru ei cu att mai repede vor cunoste ceea
ce ochiul nu poate sa vad, urechea nu poate sa aud i nici nu a intrat n
inima omului, splendorile care exista pentru aceia care gsesc Pmntul
Fgduinei. Acetia au traversat raul raiunii i au ajuns la un punct de
discriminare intre adevrat i fals i au gsit ca tot ceea ce au dorit sau visat
nu este dect un pal concept al realitii orbitoare.
Daca motenirea unor acri de pmnt poate fi lsat prin testament,
motenirea cunoaterii i a nelepciunii nu poate. Omul bogat poate plati pe
alii sa munceasc pentru el, dar este imposibil sa gndeasc pentru el sau sa
achiziioneze orice fel de realitate-de-sine pentru el.
S. Smiles.
PARTEA XXIV NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este principiul de care depinde teoria i practica oricrui sistem
metafizic? Cunoaterea adevrului n ceea ce te privete i n ceea ce privete
lumea n care trieti.
2. Care este Adevrul n ceea ce te privete? Adevratul Eu sau ego
este spiritual i nu poate fi dect perfect.
3. Care este metoda prin care putem distruge price forma de eroare? Sa
te convingi singur de Adevr n ceea ce privete condiiile pe care vrei sa le vezi
manifestate.
4. Poi sa faci acest lucru i pentru alii? Mintea Universala n care trim,
ne micm i n care ne aflam este una singura i indivizibila; este la fel de
posibil sa ii ajui pe alii ca i pe tine nsui.
5. Ce este Mintea Universala? Totalitatea minilor n existenta.
6. Unde se afla Mintea Universala? Mintea Universala este omniprezenta,
exista peste tot. Nu exista loc unde sa nu fie. Astfel, ea este i n noi.
Este Lumea Interioara. Este spiritul nostru, viaa noastr.
7. Care este natura Mintii Universale? Este spirituala i n consecin
creativa. Cut sa se exprime n forma.
8. Cum putem aciona asupra Mintii Universale? Abilitatea noastr de a
gndi este abilitatea noastr de a aciona asupra Mintii Universale i de a o
aduce n manifestare n beneficiul nostru i al altora.
9. Ce se nelege prin gndire? Gnd clar, decis, calm, deliberat, susinut,
cu un final definit avut n vedere.
10. Care va fi rezultatul? Vei fi capabil sa spui: Nu sunt eu cel care face
munca ci tatl care se afla n mine, el face munca. Vei ajunge sa nelegi ca
Tatl este Mintea Universala i ca El ntr-adevr se afla n tine, cu alte cuvinte

vei ajunge sa nelegi ca promisiunile minunate fcute de ctre biblie sunt fapte,
nu ficiune i ca pot fi demonstrate de oricine care are destula nelegere.
Templele au imaginile lor sacre; vedem ce influenta au avut mereu
asupra unei mari parti a omenirii; dar, n realitate, ideile i imaginile din
minile oamenilor constituie o putere invizibila care ii guverneaz constant; i
acesteia, ei, i se se supun cu grbire.
Jonathan Edwards 170

SFRIT