PRIMA CONSULTATIE A GRAVIDEI

Aceasta trebuie sa aiba loc in primele 14 saptamini de lipsa a menstruatiei (amenoree). Obiectivele ei
sint:
1. Confirmarea existentei sarcinii (prin examen clinic, teste de sarcina sau ecografie). Trebuie confirmata
localizarea intrauterina a sarcinii.
Determinarea virstei gestationale si a datei probabile a nasterii. Existenta unei sarcini unice sau multiple.
2. Determinarea existentei unei sarcini normale sau anormale.
3. Examenul clinic general care este esential. Trebuie apreciata existenta oricarei patologii asociate,
evaluarea taliei, greutatii, tensiunii arteriale, conditia fizica.
4. La prima vizita se recomanda: teste hematologice (hemoglobina, hematocrit, globule albe, formula
leucocitara, trombocite), examen de urina (eventual urocultura), grup sanguin si Rh (eventual anticorpi
antiRh), RBW si VDRL pentru serologia sifilisului, testare HIV dupa consiliere si cu avizul pacientei, frotiu
bacteriologic vaginal, test Babes Papanicolau (pentru cancerul de col uterin), mai ales in caz de prezenta la
nivelul colului a unei cervicite, determinarea antigenului HBs (hepatita). Se pot recomanda determinarea
anticorpilor antirubeola, antitoxoplasmoza (o boala care poate cauza malformatii fatului ).
Daca nu se deceleaza anticorpi antitoxoplasmoza la primul examen, este util ca cercetarea anticorpilor sa
se faca lunar. De asemenea, se pot efectua examene complementare pentru depistarea bolilor cu transmitere
sexuala sau diagnosticul si tratamentul leucoreei (scurgerilor vaginale) patologice. Importanta este
ecografia pentru screeningul sindromului Down (trisomia 21), dar si a altor malformatii care pot fi
diagnosticate din primul trimestru de sarcina. Aceasta se face intre saptaminile 11 si 14 de amenoree",
subliniaza conf.dr. Onofriescu.
Consultatiile intre saptaminile 15 si 28
Controalele medicale sint lunare in conditiile unei sarcini normale. Cresterea in greutate a mamei nu
trebuie sa depaseasca 1Kg/luna. Valorile tensionale trebuie sa fie normale. Medicul trebuie sa aprecieze
existenta unor factori de risc pentru evolutia sarcinii, factorii de risc pentru iminenta de nastere prematura",
precizeaza conf.dr. Mircea Onofriescu.
Determinari paraclinice recomandate
1. Examen de urina lunar.
2. Anticorpi antiRh in cazul in care gravida are Rh negativ si sotul este cu RH pozitiv.
3. Intre 14 -17 SA (saptamina de amenoree) se recomanda triplu test la femeile
cu risc crescut de malformatii congenitale (femei peste 35 de ani, cu antecedente de boli genetice,
malformatii sau morti intrauterine in antecedente, femei cu diabet zaharat).
4. Intre 14 si 18 SA se poate face amniocenteza precoce, atunci cind exista suspiciunea unei boli genetice
sau a unei malformatii.
5. Examen ecografic pentru morfologie fetala intre 20-24 SA, pentru a urmari dezvoltarea fatului.
6. Intre 24 si 28 SA se va face testul de screening pentru diabet gestational, mai ales la femeile obeze,
care au nascut mai multi copii, care au nascut copii peste 4.000 g sau cu antecedente de diabet zaharat.
Daca medicul considera necesar, se poate face si urocultura.
7. La 28 SA se repeta hematocritul - pentru depistarea anemiei si testele pentru sifilis.
Consultatia intre saptaminile 29 si 40: aprecierea prognosticului de nastere
Controalele medicale sint lunare, in luna 7 si 8, si bilunare, in luna 9, in conditiile unei sarcini normale.
Cresterea in greutate nu trebuie sa depaseasca 2 Kg/luna. Valorile tensionale trebuie sa fie normale", spune
conf.dr. Mircea Onofriescu.

Examene paraclinice
1. Examenul de urina lunar.
2. Determinarea anticorpilor antiRh la gravidele Rh negative sau la cele care au primit transfuzii
sanguine.
3. Ecografie la 32 SA si eventual la 36 SA. Pentru aprecierea riscului de nastere prematura, foarte utila
este determinarea prin ecografie endovaginala a lungimii colului uterin.
4. Se repeta hematocritul daca se suspicioneaza anemia".

Pentru verificarea imediata a existentei sarcinii se poate folosi un test de sarcina chiar din prima zi a
intarzierii ciclului menstruatiei. Perioada de sarcina se masoara in saptamani din prima zi a ultimei
menstruatii normale. Exista mai multe cai de a calcula cat de avansata este sarcina. Folosind data ultimei
menstruatii se poate calcula de asemenea si data nasterii.
Imediat dupa aflarea sarcinii este bine sa se faca o programare la medicul obstetrician. Prima vizita la
medic va lamuri o serie de intrebari in legatura cu sarcina, precum si diferitele probleme medicale ce pot
aparea in cursul acesteia. O sarcina sanatoasa presupune vizite regulate la medic.
La fiecare vizita se vor face urmatoarele:
- masurarea greutatii gravidei
- a perimetrului abdominal
- teste de sange si urina.
De asemenea, se vor discuta eventualele probleme si in functie de trimestrul de sarcina vor exista teste
suplimentare. Unele teste sunt de rutina, iar altele sunt facute doar atunci cand exista suspiciuni cu privire
la o anumita problema. Primele teste si examene din timpul sarcinii includ o discutie cu medicul despre
problemele medicale de pana atunci, un examen fizic, teste de sange si urina.
In primul trimestru de sarcina se fac urmatoarele examinari si teste:
- examen ecografic - care poate oferi informatii despre fat si placenta;
- daca exista riscul unor probleme genetice se vor face o serie de teste genetice (probele fiind luate din
vilozitatile corionice - de la nivelul placentei), care pot oferi rezultate mult mai rapid decat amniocenteza,
care se poate face in al doilea trimestru de sarcina;
- se pot face si teste neinvazive pentru screeningul sindromului Down, folosind o combinatie intre
masuratorile ecografice (pliul nucal) si testele de sange.
In al doilea trimestru de sarcina se pot face ecografii, monitorizarea batailor cardiace ale fatului, testul de

toleranta la glucoza pentru depistarea unui posibil diabet gestational. In acest trimestru se poate face si
amniocenteza care este un test pentru depistarea defectelor de tub neural, care se face din lichidul amniotic
ce inconjoara fatul. De asemenea se pot face triplul test sau cvadruplul test care arata nivelurile alfa fetoproteinei, gonadotropinei umane corionice si estrogenului. In ultimul trimestru de sarcina se pot face
ecografii, testari pentru infectia cu virusul hepatic B si cu streptococul de grup B.
Toate femeile insarcinate trebuie sa fie testate pentru virusul HIV in timpul primului trimestru de sarcina
pentru a preveni transmiterea infectiei la nou-nascut. Unii nu considera ca acest test este intotdeauna
necesar ci doar daca gravida solicita acest lucru.

ASTA E TRADUSA DIN ENGLEZA SI TREBUIE RESCRIS PUTIN

Triple Marker Test

Ecranul marker triplu este un test de sange efectuat la aproximativ sptmni 15 sarcin. Este numit
"triple" marker deoarece exist trei substane care sunt msurate n sngele mamei. Valorile obinute la
aceste msurtori pot fi utilizate pentru a determina un risc crescut de copil cu anumite condiii. Analiz de
snge va exclude posibilitatea de a acestor tulburri (cu o probabilitate foarte mare, dar nu 100%). Un test
pozitiv nu indic o problem. Ea spune doar medicul dumneavoastr c o problem nu poate fi exclus.
teste suplimentare este necesar pentru a fi sigur. Marea majoritate a femeilor cu un rezultat pozitiv Triple
Marker ecran sunt ulterior dovedit a fi normal. Ecranul este util, deoarece reduce numrul de mame care au
nevoie de a avea mai multe teste riguroase.
Ce face Triple Screen spunei medicului dumneavoastr? Un domeniu problem este n dezvoltarea
creierului ftului ", mduva spinrii i alte esuturi neuronale ale sistemului nervos central (de tub neural).
Probleme cu dezvoltarea tubului neural pot aprea ca spina bifida sau anencefalie. Defecte de tub neural
apar n 1 sau 2 din fiecare 1.000 de nateri. Ecranul Triple Marker este pozitiv n aproximativ 75 la sut din
defecte de tub neural deschis. tulburri genetice cum ar fi sindromul Down, o anomalie cromozomiala,
apare la aproximativ 1 din 720 nateri. Ecranul marker triple pot detecta aproximativ 70 la suta din cazuri
sindromul Down la femeile sub 35 de ani i 85-90 la suta din cazuri sindromul Down in varsta de 35 de ani
i femeile mai n vrst
Proba de sange este trimis la un laborator i testat pentru prezena dintre urmtoarele trei substane care
sunt gsite n mod normal n sngele copilului, creier, lichidul cefalorahidian i lichidul amniotic:
Alfa-fetoproteina (AFP) este o protein produs de ctre ficat ftului ". Niveluri mai ridicate dect n mod
normal AFP ar putea indica faptul c ftul are un defect de tub neural deschis. Nivelurile ridicate de AFP

poate indica, de asemenea, c ftul este mai vechi dect sa crezut sau c femeia ateapt gemeni. Mai mic
dect nivelul normal AFP ar putea indica faptul c o femeie este un risc mai mare pentru a avea un copil cu
sindromul Down.
Neconjugat Estriol (UE) este un steroid produs n placent i n ficat ftului ". Mai mici dect nivelurile
normale de Estriol poate indica, de asemenea, faptul c o femeie este la risc ridicat pentru a avea un copil
cu sindromul Down.
Umane Profasi (hCG) este un hormon produs de placenta. Nivelurile de hCG sunt mai mari dect n mod
normal atunci cand o femeie are un risc crescut de a avea un copil cu sindromul Down.
Valoarea estimat a acestor substane n mod normal, gsite n fluxul sanguin modificri mamei n fiecare
sptmn de sarcin. Rezultatele testului sunt comparate cu aceste intervale de ateptat i la datele de la
pacieni cu sarcini problem pentru a obine un factor de risc global i o recomandare pentru teste
suplimentare.
valori normale ale AFP, UE i HCG puternic indic faptul c avei o sarcina sanatoasa si un copil sanatos.
n peste 98% din sarcini, rezultate normale triple ecran marker prezice copii sntoi i nateri fr
complicaii majore. Cu toate acestea, nu exist teste prenatale care pot garanta bebelusul tau si sarcina va fi
complet sntos sau fr complicaii.
Ecografia 4D - o tehnologie modern cu multiple atuuri

Ecografia 4D este o tehnologie de actualitate, uor de practicat, rapid i ieftin n comparaie cu

multitudinea informaiilor pe care le aduce i calitatea imaginilor oferite. Pacientele noastre se pot
bucura de avantajele ecografiei, aceasta ocupnd un loc important n monitorizarea evoluiei sarcinii
dar i n explorarea snului.

Aceast tehnologie implic aparate de nalt performan, cu sonde specializate, softuri dedicate i imagini
de rezoluie nalt.
**ECOGRAFIA N MONITORIZAREA SARCINII
Ecografia 3D i 4D ocup un loc important n monitorizarea evoluiei ftului n viaa intrauterin, oferind
informaii importante despre structura anatomic a organelor ftului, avand si un puternic impact
afectiv aspura prinilor, ce pot vedea imagini ale copilului nainte de naterea acestuia.
Faptul c ecografia este o metod non-invaziv, non-iradiant, ce utilizeaz ultrasunete, confer avantajul
de a permite efectuarea repetitiv a investigaiei, ori de cte ori este nevoie, fr a exista efecte secundare
asupra dezvoltrii ftului.

Comparativ cu ecografia 2D, aparatele cu soft 3D i 4D ofer o rezoluie a imaginilor ecografice de 4060%. Acest lucru a permis diagnosticarea precoce a malformaiilor ftului.
ecografie sarcin 5-10 spt.

ecografie sarcin 11-14 spt.- bitest

ecografie sarcin 15-18 spt.- triplu test

ecografie sarcin 18-24 spt.- screening prenatal al malformaii fetale (n special pentru Sindromul

Down i celelalte trizomii)

ecografie sarcin 25-37 spt.

CE ESTE SINDROMUL DOWN?

Sindromul Down, cea mai comun anomalie cromozomial, poart numele medicului britanic John
Langdon Down care l-a descris pentru prima dat, n mod tiinific, ntr-un articol aprut n 1866. Abia n
1959 se descoper existena unei anomalii congenitale care, n aproximativ 93 % din cazuri, apare din
cromozomul suplimentar 21. n cazul persoanelor cu acest sindrom, n loc de 23 de perechi sau 46 de
cromozomi n fiecare celul, s-au descoperit 47 de cromozomi, deci vor fi 3 cromozomi de tip 21 ntr-o celula
in loc de 2, maladia numindu-se i Trisomia 21.
Cauze
n majoritatea cazurilor apare n urma unui accident genetic produs n timpul diviziunii celulare din
momentul conceperii copilului. Dac principalele caracteristici sunt n general cunoscute i diagnosticul se
stabilete precoce, fie n maternitate, fie n reeaua medicine de familie, originile sale precise pot fi mai
diverse dect suntem dispui s credem i ajutorul concret pe care l putem oferi bolnavului mult mai
complex dect cel pe care acesta l primete n mod current.
O scurt incursiune n genetic ne permite ntelegerea etiologiei acestei boli. O celul diploid uman
conine 23 de perechi de cromosomi, fiecare pereche fiind identificat printr-un numr, cu excepia ultimei
perechi, reprezentat de cromosomii sexuali (XX la sexul feminin i XY la sexul masculin). Unele persoane
pot prezenta anomalii cromosomiale, traduse n general printr-un numr anormal de cromosomi. Poate fi
vorba de anomalii numerice afectnd cromosomii sexuali sau anomalii numerice ale celor 22 de perechi de
omologi.Anomalia mai frecvent ntalnit este trisomia, adic prezena a 3 cromosomi omologi, pentru o
pereche dat, n loc de cei doi cromosomi obinuii.
Foarte rar (1/100) poate fi motenit de la unul dintre prini care este purttor al trisomiei 21;
n unele cazuri (3%) extracromozomul va aprea doar n unele celule, n timp ce celelalte se vor dezvolta
normal. Aceasta se numete mozaicism.
Cele mai multe trisomii sunt letale, adesea foarte precoce, n cursul dezvoltrii embrionare. Ele se
traduc atunci prin avort spontan. Asemenea trisomii pot fi observate la copii i apoi la aduli.
Rspndire
Frecvena trisomiei 21 sau a sindromului Down este de 1 la 650 de nou-nscui i crete considerabil
odat cu naintarea n vrst a mamei, mai ales peste vrsta de 35 de ani a mamei.
Sindromul Down apare n toata lumea, indiferent de: ras, cultur, religie, nivel social sau economic.
Trisomia 21 este cea mai frecvent anomalie cromosomial ntalnit n patologia uman. Boala este mai
frecvent la copiii de sex masculin, raportul sexelor fiind de 3 baiei la 2 fete.
Monitorizare i diagnostic prenatal
Exist 2 tipuri de teste prenatale disponibile pentru depistarea sindromului Down la fetus:teste de
monitorizare i teste diagnostice.
Testele de monitorizare estimeaz riscul unui fetus de a avea sindrom Down. n general, sunt
neinvazive i nedureroase. Dar, datorit faptului c nu pot da un raspuns definitiv asupra posibilitii unui
fetus de a suferi de sindrom Down, este folosit, de cele mai multe ori, pentru a ajuta prinii n luarea deciziei
de a face sau nu testul diagnostic.
Testele diagnostice pot releva dac fetusul are sau nu aceast boal. Ele au o acuratee de 99% n
diagnosticarea sindromului Down i a altor anomalii cromozomiale. Cu toate acestea, datorit faptului c se
fac n interiorul uterului, sunt asociate cu un risc de avort i de alte complicaii. Din acest motiv, sunt

recomandate doar femeilor peste 35 de ani, care au o istorie familial de defecte genetice, sau care au un
rezultat anormal la testele de monitorizare. Medicul genetician poate ajuta prinii asupra avantajelor i
dezavantajelor fiecruia dintre teste i asupra deciziei finale.
Testele de monitorizare

Testarea transluciditii nucale

Acest test este fcut ntre sptmnile 11 i 14 de sarcin i folosete ecografia, pentru a
msura spaiul translucid din spatele gtului fetusului. Copiii cu sindrom Down sau cu alte anomalii
genetice au tendina de a acumula lichid la acest nivel, acest spaiu vzndu-se mai mare la
ecografie. Aceast msurtoare, alturi de vrsta mamei i vrsta gestaionala a copilului, pot fi
folosite pentru a calcula riscul copilului de a avea sindrom Down.
Aceast testare detecteaz corect sindromul Down n aproximativ 80% din cazuri. Cnd se
asociaz cu un test hematologic al mamei, acurateea este mai mare.

Triplul screening i testarea alfa fetoproteinei

Aceste teste masoar cantitatea de diferite substane din sngele mamei, i asociate cu vrsta
mamei, se estimeaz posibilitatea dezvoltrii sindromului Down. Se face ntre sptmnile 15 i 20
de sarcina.

Ecografia detaliat
Aceasta se face adesea n conjuncie cu testele sangvine i verific dac fetusul are vreuna din
trsturile caracteristice sindromului Down.
Cu toate acestea, acurateea testelor de monitorizare este de doar 60% i duc adesea la
rezultate fals pozitive sau fals negative.

Testele diagnostice

Evaluarea antenatal a riscului de trisomie 21

Evaluarea riscului de trisomie 21 are ca scop aprecierea necesitii punctiei amniotice. Dac
riscul este apreciat ca fiind mare, viitorii prini vor putea decide acceptarea unei amniocenteze, cu
scopul stabilirii diagnosticului.
Ei vor fii informai asupra limitelor investigaiei i asupra faptului c nsi punctia amniotic
comport un anumit risc, este dificil s compari riscul de a sacrifica un ft santos cu riscul de a
lsa s se nasc un copil cu trisomie 21, iar aceast dificultate este analizat diferit de la un cuplu
la altul, decizia fiind rezultatul unor multiple considerente.
Calcularea riscului se bazeaz pe riscul a priori, care este n funcie de vrsta gestaional a
ftului i de vrsta mamei.

Amniocenteza
Acest test se realizeaz ntre sptmnile 16 i 20 de sarcin. El implic extragerea unei mici
cantiti de lichid amniotic (lichidul n care st fetusul) printr-un ac introdus prin abdomen. Celulele
sunt analizate pentru depistarea anomaliilor cromozomiale. Amniocenteza are un risc sczut de
complicaii, cum ar fi debutul travaliului nainte de termen i avortul.

Biopsia vilozitilor corionice

Acest test implic recoltarea unei mici mostre de placent fcut, de asemenea, prin
introducerea unui ac prin abdomen. Avantajul acestui test const n faptul c, poate fi realizat mai
devreme dect amniocenteza, adic ntre sptmnile 8 i 12 de sarcin. Dezavantajul este c are
un risc uor mai crescut de avort sau alte complicaii.

Proba din sngele ombilical ( cordocenteza)

Acest test se realizeaz dup sptmna 20 de sarcin i necesit folosirea unui ac pentru
extragerea unei mici probe de snge din cordonul ombilical. Are riscuri asemntoare
amniocentezei.

Cordocenteza este cunoscuta si sub denumirea de PUBS (percutaneous umbilical blood sampling), si nu
reprezinta altceva decat punctia vaselor din cordonul ombilical ghidata sub control ultrasonografic si
prelevarea de sange fetal.
Cordocenteza necesita aceleasi precautii si masuri de asepsie ca si amniocenteza si in functie de scopul
urmarit, se poate utiliza acelasi tip de ac folosit la amniocenteza dar pot fi folosite si ace spinale cu
diametru mai mare in caz de transfuzie.

*6-10

Diagnosticul postnatal
Dup natere, diagnosticul de sindrom Down poate fi pus, de obicei, prin simpla inspecie a nou
nscutului. n cazul n care medicul suspecteaz un sindrom Down, pentru confirmarea
diagnosticului se realizeaz cariotipul (o mostr de snge sau esut este analizat pentru evaluarea
mrimii, numrului i formei cromozomilor).

SAPTAMINI; ECOGRAFIA PRECOCE DE SARCINA

Aceasta examinare ecografica se efectueaza obisnuit endovaginal la 6-10 saptamini de sarcina (adica
saptamini de la prima zi a ultimei menstruatii).

Scopul acestei explorari este de a determina numarul fetusilor prezenti (vezi poza din dreapta) si
evaluarea evolutiei normale a sarcinii intrauterin (lungimea embrionului/fetusului, dimensiunea
veziculei viteline si determinarea activitati cardiace embrionare).

O indicatie speciala este cazul femeilor gravide care au prezentat in antecedente una sau mai multe
avorturi spontane sau sarcini extrauterine, ori prezinta actualmente o singerare uterina.

MORFOLOGIE FETALA

Depistarea ecografica a anomaliilor fetale

Se efectueaza obisnuit la 20-22 saptamini de sarcina.
Este o ecografie de detaliu, in timpul careia: se examineaza fiecare parte a corpului fatului, se determina
pozitia si aspectul placentei, se evalueaza cantitatea de lichid amniotic si se masoara elementele biometrice
fetale (pe baza carora se estimeaza cresterea fetala).

Aprecierea corecta a morfologiei fetale inseamna o deosebita atentie asupra examinarii

elementelor fetale: creierul, fata, coloana vertebrala, inima, stomacul, intestinele, rinichii si
segmentele membrelor.

Rezultatul este tiparit dupa fiecare examinare; se precizeaza toate elementele fetale normale/anormale
prezente si se adauga un scurt comentariu util medicului care va urmareste sarcina.

ECOCARDIOGRAFIA FETALA DEPISTARE MALFORMATII CARDIACE

O examinare detaliata a inimii fetale si a conexiunilor sale vasculare este optim de efectuat la aproximativ
20-22 saptamini.

Se recomanda in special gravidelor cu istoric familial de anomalii cardiace, daca a fost descoperita
la screeningul de prim trimestru (12 saptamini) o translucenta nuchala (NT) crecuta, este prezent
diabetul matern, viitoarea mama utilizeaza un tratamernt cronic cu antiepileptice, litiu, consumul

drogurilor, etc . La acest grup cu risc se poate efectua ecocardiografia fetala si mai repede, la 1416 saptamini. Oricum toate aceste situatii nu sunt prezente decit la aproximativ o treime dintre
copii cu anomalii cardiace congernitale.
Malformatiile cardiace sunt cele mai frecvente malformatii congenitale la om (aproape 40% din
total) cu o incidenta de 5-10 la mia de nounascuti. Anomaliile cardiace sunt pe primele locuri ca si
cauza de mortalitate perinatala in tarile civilizate (in Romania din pacate pe primul loc sunt
infectiile).

BIOPSIA DE VILOZITATI CORIALE (CVS CHORION VILLUS SAMPLING)

CVS-ul este un test invaziv de diagnostic prenatal:

se efectueaza intre 11 si 14 saptamini de sarcina.

Indicatiile efectuarii CVS sunt:

un risc crescut la testele de screening prenatal pentru anomalii cromozomiale (sidrom Down,
etc);
in urma unui sfat genetic, (risc familial/ereditar);
pentru diagnosticul unor boli genetice suspicionate in trimestrul 1.

CVS reprezinta prelevarea de vilozitati choriale (zona ce formeaza placenta). Din punct de vedere al
originii, placenta si copilul (dupa nastere) provin din aceleasi celule si in consecinta au acelasi bagaj
cromozomial.
Cum se face CVS-ul?

Cu sau fara anestezie locala (in functie de grosimea acului de punctie) se traverseaza peretele
abdominal matern cu un ac fin pina in uter (in afara sacului gestational) si se aspira mici fragmente
de tesut chorionic. Toate acestea se efectueaza sub ghidaj ecografic (obesrvindu-se in fiecare
moment, pe ecranul aparatului, acul de punctie). Pentru a urmarii un filmulet cu CVS cursuri
online FMF.
Procedura dureaza aproximativ citeva minute, dupa care se evidentiata ecografic activitatea
cardiaca fetala ce certifica faptul ca fatul e OK.

Autismul, detectat prenatal!

O metod de identificare a autismului n stadiul intrauterin a fost descoperit de
cercettorii britanici. Acest fapt ar putea conduce la punerea la punct a unor teste
prenatale pentru depistarea acestei boli.
Nivelul testosteronului, cel mai relevant indiciu
Cercettorii de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, au descoperit c un
anumit nivel al testosteronului prezent n lichidul amniotic al femeilor nsrcinate
are o strns legtur cu apariia autismului. Astfel, dac nivelul de testosteron
este mare, copiii prezint trsturi autiste, precum lipsa caracterului sociabil i a
aptitudinilor verbale pn la vrsta de aproximativ 8 ani. Aceast descoperire
ofer posibilitatea efecturii unor teste i a unor msurtori pentru a detecta
boala n stadiul intrauterin, fapt ce le-ar permite prinilor s ia o decizie n

privina controversatei probleme a ntreruperii de sarcin. Cercettorii vor s

iniieze o dezbatere naional asupra consecinelor amniocentezei, o metod de
investigaie invaziv, ce const n prelevarea de lichid din sacul amniotic, ce se
folosete deja de mult vreme pentru detectarea sindromului Down n stadiul
intrauterin.
Amniocenteza, o metod condamnat
Prinii copiilor autiti sunt foarte critici n ceea ce privete amniocenteza, ce
poate conduce la avort spontan, temndu-se c metoda de investigaie va
conduce la o discriminare mai mare i la un sprijin mai sczut pentru fiii lor.
Printre bolnavii de autism se numr att persoane cu abiliti extraordinare n
domenii precum matematica i muzica, dar i copii care nu pot s comunice i au
nevoie de ngrijire pe tot parcursul vieii lor. Criticii susin c testele prenatale nu
vor putea s identifice diferenele individuale ale efectelor pe care maladia le are
asupra bolnavilor.